Sunteți pe pagina 1din 13

Studenti:

Badea Alexandru
Stanciu Silvia
Vasile Alexandra
Nechita George
Voicea Ramona

Profesori Coordonatori:
Ocnarescu Constantin
Ungureanu Liviu

Facultatea: IMST
Grupa: 622 CB

Numarul aplicatiilor robotizate ale proceselor de taiere este mult mai redus
decat cel intalnit la sudare.Consideram ca unul din motive este precizia
deosebita ceruta robotilor in acest caz,deoarece daca la sudare baia de metal
topit integreaza micile abateri de pozitionare si deplasare,la taiere orice
discontinuitate de pozitionare sau inconstanta vitezei si acceleratiei, se
traduce prin neuniformitati ale suprafetei taiate.

Din cauza faptului ca flacara utilizata la taierea oxigaz ar putea in timpul


procesului de taiere sa se stinga, in cazul taierii robotizate in absenta
operatorului uman e cu atat mai periculos deoarece gazele combustibile ar
continua sa iasa din capul de taiere.

Pentru a impiedica acest lucru,in practica se utilizeaza adesea un sistem de


supraveghere a arderii flacarii, ca de exemplu:
fotocelula care sesizeaza absenta radiatiei luminoase a flacarii
un traductor de ionizare al gazului fierbinte din apropierea jetului
de taiere;
camera TV de supraveghere a procesului, etc.

Datorita numeroaselor avantaje tehnico-economice, in ultimul timp se


constata tendinta de inlocuire a flacarii oxigaz cu arcul de plasma. Atat
comanda mediilor plasmagene si de protectie,controlul energiei arcului de
taiere,precum si sesizarea arderii acestuia se pot face mult mai usor decat la
sistemele oxigaz, pe cale electrica.

Ca si in cazul taierii pe masini automate, piesele pot si asezate pe mese de


taiere, prevazute cu cuie conice sau role; in cazul taierii robotizate apare
posibiliatatea suplimentara de a pune piesele pe o masa de pozitionare cu 1-3
grade de mobilitate,ceea ce permite sanfrenari oricat de complexe.

Desi se pot aduce mai multe argumente in favoarea folosirii oxigenului la


taierea cu plasma, teaca de gaz (oxigen) relativ rece din jurul miezului arcului
extrem de fierbinte poate produce o oarecare oxidare a suprafetei de taiere.
Cu toate astea oxigenul are o serie de proprietati care il fac sa se preteze
pentru un gaz de plasma: caldura specifica si conductibilitatea calorica,
ambele mari.

Arcul de plasma se prezinta sub forma unui fascicul bine legat, pune la
dispozitie o mare cantitate de energie termica si este capabil astfel sa topeasca
materialul pe toata grosimea taieturii. In plus, jetul fierbinte, avand
temperaturi intre 4000 si 20000K, poseda o energie cinetica mare, care
usureaza indepartarea materialului topit.

Debitarea cu un jet de apa sub presiune reprezinta o tehnologie care se impune tot
mai mult, in special la debitarea materialelor neferoase.
Pentru materialele uzuale se folosesc instalatii care ridica presiunea apei la 20004000 bari, realizate pe baza unor pompe cu dublu efect.
Utilizand apa pura,dedurizata, se pot taia metale cu grosime pana la 58 mm.
Pentru grosimi mai mari se introduc lateral in jetul de apa sub presiune pulberi
minerale care exercita un efect abraziv puternic si fac posibila taierea unor
grosimi de pana la 25-30 mm.

Echipamentul, dezvoltat la finele anilor `90, poate perfora pana la 1000 de


orificii pe secunda, in textolit stratificat armat cu fibre de sticla, avand sase
straturi de cablaj din cupru.
Fata de modelele clasice de taiere, laserul permite si decupari pe piesele deja
uzinate final, fara a produce distrorsiuni termice. In ultimii ani, laserul a
devenit o unealta tehnologica uzuala, inlocuind de exemplu poansoanele
pentru decupare mecanica.