Sunteți pe pagina 1din 2

Epopeea este un poem epic, de mari dimensiuni, n versuri, n care se povestesc fapte

eroice, legendare sau istorice ce aparin unui popor, dominate adesea de aciuni ieite din comun,
care se petrec n locurii stranii, avnd personaje supranaturale. Cuvntul epopee provine din
cuvntul epos, semnificnd o producie epic, de mare amploare.
Epopeile se numr printre cele mai vechi opere literare care au supravieuit pn n
zilele noastre. Ele au contribuit

la formarea culturilor vechi, incluzndu-le pe cele

ale Sumerului, Greciei i Romei Antice. Acestea, la rndul lor, au influenat puternic tradiiile
culturale ale civilizaiilor ulterioare.
Epopeile au urmtoarele caracteristici :
I.Eroul are o statur impozant, de o mare semnificaie istoric sau legendar;
II.Locul aciunii este ntins pe mai multe regiuni;
III.Aciunile necesit curaj supraomenesc;
IV.Intervin fore supranaturale (zei, ngeri, demoni);
V.Este folosit un stil elevat;
VI.Poetul pstreaz viziunea obiectiv.
Eneida transpune n lumea mitului realitatea istoric a Romei, fiind considerat epopeea
naional a romanilor. Sursa principal de material poetic o constituie Homer, de unde
Vergilius preia imagini, comparaii, formule i situaii homerice. Mai mult, episoade ntregi
deriv din poemele homerice: furtuna pe mare(,,apte corbii mai am, istovite de vnt i de
valuri.), ntlnirea eroului, pe un rm necunoscut, cu o fecioar care-l va cluzi, coborrea
n infern i dialogul cu morii(,,Mielul cel negru, jertfit nsctoarei de Furii din Tartar/ ie,

Proserpina-apoi, i sugrum juninca cea neagr./ Pentru stpnul din Iad el noptatece-altare
cldete.).
Cu toate acestea, poetul latin are are o viziune diferit fa de Homer, avnd o vast
experien literar i filozofic. Vergilius avea o tehnic creatoare impecabil ce se datora
cunotinelor sale de arheologie, istoria credinelor i a instituiilor romane. Anticii au
apreciat n opera sa lectura masiv: poetul cunotea perfect tragedia greac i n special pe
Euripide, i nelesese de la el mreia luptei omului cu destinul; viziunea romanesc din
Argonauticele lui Apollonios i sugerase ceva din personalitatea Didonei; iar din literatura
latin, pe lng eposul arhaic al lui Naevius i Ennius, i rafinase sensibilitatea Catul, cu
lirismul su tulburtor.

Eneas fuge din Troia incendiat, Federico Barocci, 1598, Roma.