Antebrat- Pronatie, sub.

Conceptia

clasica considera miscarile de P si S

miscari de rasucire ce se executa in
jurul unui ax oblig. Conform acestui
model capul radial se roteste in art.
radio ulnara proximala in jurul axei
biomecanice in timp ce extremitatea
inferioara a radiusului se deplaseaza
in art radio ulnara distala in jurul
extre inf a ulnei. Miscarile se realizeaza astfel exlusic prin rotatia
extremitatii si translatia extremitatii
inferioare a radiusului in jurul ulnei
ce joaca rol de pivot fix. In realitate
ulna si axa nu este stabila.Limitarea
pronatiei.
1.Tonusul
musc
supinatori; 2. incrucisarea radiusului
pe ulna; 3. Intinderea partii ant a lig
patrat. 4. Intinderea fasciculelor post
a lig triungular a art radio ulnare
Lim subpinatiei. 1. tonusul musch

pronator; 2. interpunerea m. intre

radius si ulna 3. tensionare partii ant
a lig patru latern 4. intinderea
fasculelor a ligamentului triungular
5.intalnirea proc stiloid al ulnei cu
incizurea ulnare a radiusului. 6.
intinderea coarei obligeMuschi pro.
princ. 1 Musc. pat prona este cel mai
bun pronator. Fib sale sunt apr
perpendicular pe axul de miscare.
Manuieste bratul de pargie mobil.
Are fibre scurte cu o sectiune
anatomica transversala. Forta sa
musc serveste exclusiv pt pronatie.
Max forta la sfarsitul pronatie,
Muschi rot pron. Incruciseara oblic
axul de rotatie. Punctul de aplicare a
fortei este la mij radiusului. Are
sectiune anatomica mai mica decat
p pron. Situat ventral, fata de axul
ventral. Are componenta de flexie.
Max forta la inceputul pronatiei.

Pro. secundari. Flex radial al carpului

Incruciseaza in unghi ascutit axul,

forta sa se descompune intr-o comp.
de rotatie mai mica si o comp art.
mar mare. La randul sau comp de
rotatie se descompune intr-o comp
de F si una de pronatie. Actiunea sa
de pronatie depinde de pozitia maini
Brahio radial este pronator si supinat
sec Are o actiune mai complxa si
anume pe langa ca este F sec este
pronator din supinator max pana la
semiprono supinatie si invers Are o
dir aproape paralela cu axul miscari
Anconeul intervine indirect in
miscare de pronatie avand rolul de a
deplasa ulna in afara si inapoi in
timp ce radiusul se roteste si
translateaza in sens opus pe acesta
princ 1.M. supinator
Actioneaza cu max de forta pe tot
parcursul miscarii atunci cand
antebratul este extins pe brati.
Fibrele sale au o dispozitie evantai,
incrucisata. Biceps brahial devine
cel mai impor supinator cand
antebratul este flectat la 90 si in pro
Tendonul sau se insurubeaza pe
radius, antebratul la 90 supi se face
cu
multa
forta
si
amplitudineSupinatori sec. Brahio
Supinatori

radial, Lung E radial al carp, lung E

police, E al indexului. Ultimii 3 sunt

supinatori sec prin despozitia

particulara a tendoanelor terminale
pe fata dorsal si in jum radiala a
mainii.Realizeaza supinatia numai
cand mana este extinsa. Unii dintre
ei folosesc drept scripete de reflexie
tendoanele ce delimiteaza tabachera
anatomica
Biomechanica gatul mainii. Este alc

din cele 8 oase carpiene articulate

intre
ele
pintr-o
serie
de
atrodii.Intregul
masiv
carpian
articuladu-se proximal cu segmentul
antebrahial orin art radio carpiana si
distal cu metacarpienele prin art
carpi metacarpiene. Structura osteo
art a gatului mainii permite
executarea urm cupluri de miscare:
F-E; ADD-ABD circumductie.
Amplitudinea lor este o suma a
amplitudinior tutror art regiunii care
sunt atrodii si care permit in
consecinta fiecare inparte numai
miscari de alunecare de ampli. f
mica.

Atr ce detin rolul princ in aceste

miscari sunt cele 2 art condiliene cu
2 de libertate, art radio carpiana si
art medio carpiana.Miscarile in art
gatului mainii se produc simultan
atat in RC car si in MC printr-o
deplasare in etaj a segmentelor
regiunii al 2-lea rand carpian se
deplaseaza pe primul iar aeste pe
segmentul ante brahial. Primul rand
carpian fiind situat intre segmentul
ante brahial si randul distal are rolul
unui menincs carpian format la
randul sau din 3 piese osoase
scafoid, semiulnar piramidal solidarizate intre ele prin 2 artodii. Osul
mare paote fi considerat centrul in
jurul caruia se realizeaza miscarile
gatului mainii.
Misc de F si E in gat mainii. F -palma

se apropie de antebrat. E-dosul

maini se apropie de fata post a anteb
F si E in plan sag, ax trans.Acest ax
este unul combinat ce rezulta din
axxa trans. a primului si celui de al
2-lea rand de oase carpiene. Ampli.
medie normala a miscarilor este de
90 pt F activa su de 75 pt E activa.
Pasiv ampli E creste cu 10 in timp
ce F pasiva nu modifica ampli.
Suma miscarilor de F si E act 165,
pas 175.F este max cand mane este
inclinata ulnar si degetele extinse, E
max cand mana este inclinata latera
si degetele flectate.F este limitata de
intinderea liga-mentelor de pe fata
dorsala a gatului mainii si a
tendoanelor musc E,
iar E este limitat de lig. de pe fata
anterioara si a tendoanelor musch
F.Cu toate ca miscarile de F si E se
produc simultan atat in radiocarpiana cat si in MC ponderea
celor 2 art este diferita din totalul de
apr 85 a ampl. a celor 2 miscari F
se produce in proportie de 50% in
RC si 35% in MC pe cand E se
produce 50 in MD si 35 RC. F: m
regiunii ant a antebratului a caror
tendoane depasesc gatul mainii si
trec ant fata de ax transversal,rotund
pronator. E:lung E radial al carp,
scurt E radial carp, toti muschi
regiunii post inafat de anconeu