Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
E1.2.Informarea initiala
Se va obtine, din literatura de specialitate, solutiile constructiv-functionale care ar putea fi
utilizate pentru elaboratarea temei de proiectare. Se vor analiza solutiile in raport cu conditiile
impuse prin tema.
Tab. 1.1. Solutii constructiv functionale de dispozitive de prindere ce ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de
proiectare
Nr.
sol.
Denumirea
solutiei
Coltare
2
3
Gulere bolturi
Cu stranger
mecanica
Cu stranger
mecanica
Mecanisme
pana, plunjer
si parghii
articulate
Mecanisme cu
parghii
articulate si
excentric
pentru fixarea
in 2 puncte
Sursa
Figura
(tabelul)
1.1.1.6.1.1
Paginile
Numarul
lucrarii
[127]
1.1.1..9.2.7
1.2.1.1.1.2
240
240
242
247
[127];[146b]
[127];[146b]
1.1.1.1.1.1.1
246
Tab 7.43
3.246
3.156
167
Nr.
crt. Denumire
0
1
1 Prelucrarea cu
o singura
scula a piesei
din aceeasi
prindere.
Prelucrarea cu
mai multe
scule
aschietoare.
SP-TP
Schita prelucrarii
2
Avantaje
Dezavantaje
3
- strangere uniforma a
pieselor;
-nu necesita dispozitiv
de prindere multiplu a
sculelor(fiind utilizata
o scula)
-timpi ajutatori
de orientare-strangere
scazuti;
-costul scazut al
sculei.
- strangere uniforma a
pieselor;
-creste durabilitatea
sculei
- timp de prelucrare
scazut
-grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealta;
- productivitate
ridicata;
-necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
-grad scazut de
utilizare a puteri
masinii unealta;
-scade
durabilitatea sculei
-productivitate
scazuta.
-necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
- necesita
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;
-costul ridicat al
sculelor;
- timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;
3.
Prelucrarea
succesiva cu o
singura scula
aschietoare a
doua sau mai
multe piese
din aceasi
prindere
.piesele sunt
orientare si
fixate pe
dispozitivul
de prindere
care e fixat pe
platoul
masinii de
canalele T
- strangere uniforma a
pieselor;
-creste durabilitatea
sculei
- timp de prelucrare
scazut
-grad ridicat de
utilizare a puteri
masinii unealta;
- productivitate
ridicata;
-necesita
dispozitiv de
prindere a piesei;
- necesita
dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;
-costul ridicat al
sculelor;
- timpi ajutatori
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Criteriu
Precizia suprafetelor prelucrate
Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Precizia ceruta a strangerii pieselor
Gradul de utilizare a puterii disponibile am masinii-unlete
Necesitatea dispozitivului de prindere a piesei
Complexitatea dispozitivului de prindere a piesei
Complexitate sculelor
Costul dispozitivelor de prindere a piesei
Unitati totale
1.
2.
3.
4.
5.
Tab. 2.3. Rezultatul final al stiudiului tehnico-economic (S.T.E).Solutii de principiu a dispozitivului ce urmeaza a fi
proiectat
Pozitia piesei
Orizontala
Modul de prelucrare al
suprafetelor de acelasi
tip sau de tip diferit
Numarul
Cu o
pieselor
scula
prelucrate
Cu mai
simultan
multe
scule
Numarul
Pe un
pieselor
rand
prelucrate
Pe mai
din aceeasi
multe
prindere
randuri
Numarul posturilor de
lucru
Succesiv
3
-
Categoria a 3-a
9
10
dispozitivul
Gradul de dezvoltare a
documentatiei ce urmeaza a fi
elaborata
Cazul de proiectare
Numarul de dispozitive necesare
A3.1.1. Elaborarea schitei operatiei sau fazei pentru care se proiecteaza dispozitivul
Schita operatiei sau fazei este o schita de lucru facultativa, pe care se trec, in general, mai
multe elemente, necesare procesului de elaborare a schemei optime de orientare.
In cazul cel mai general, elaborarea schitei operatiei sau fazei trebuie sa plece de la
schema optima de prelucrare, control sau asamblare, stabilita in cadrul studiului tehnico-economic.
Rezulta ca aceasta schita trebuie sa contina toate elementele schemei optime de
prelucrare, control sau asamblare, la care se mai adauga o serie de elemente necesare procesului de
elaborare a schemei optime de orientare.
Fig. 3.2. Conditiile de precizie impuse suprafetelor de prelucrat, controlat, asamblat etc. ale piesei pentru care se
proiecteaza dispozitivul, ce trebuie asigurate prin pozitionare-orientare (CPOP)/ determinante (CD)/ principale (Cp)
A3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate (g) ce trebuie inlaturate piselor prin orientarepozitionate
Tinand seama de faptul ca orientarea pieselor presupune inlaturarea anumite grade de
libertate ale acestora, se impune stabilirea numarului, a naturii si apartenenta la o animita axa a
sistemului de orientare, a gradelor de libertate ce trebuie inlaturate pieselor prin orientare, in
conditiile unu sistem tehnologic reglat. [3].
Tabelul 3.2. Gradele de libertate (g) ce trebuie inlaturate pieselor prin orientare-pozitionare (-:gradele de libertate ce
trebuie inlaturate; +: gradele de libertate ce nu trebuie inlaturate)
CONDITII (C)
Conditii de
precizie
determinante
(CD)
Co
ndi
tii
su
pli
me
nta
re
(C
S)
strangera.
Limitarea zonei de lucru a sculelor aschietoare, pentru cresterea
productivitatii prelucrarii.
TOTAL CONDITII
Tipul schemei de orientare
Orientare incompleta
Numarul, tipul,
forma, pozitia si
marimea
elementelor
geom.. ale
pieselor ce ar
putea servi ca
supraf. de orient.
O suprafata plana
inclinata
Notarea cnf.
Schitei
operatiei sau
fazei
Daca se aleage
sau nu ca
suprafata de
orientare (DA
sau NU)
C,K
NU
NU
O suprafata plana
DA
NU
O suprafata plana
DA
DA
O suprafat plana
NU
NU
O suprafata plana
DA
DA
Justificare
A3.1.6. Evidentierea elementelor de orientare-pozitionare sau de orientare-pozitionare si de strangere ale dispozitivului ce pot
fi utilizate pentru materializare orientarii-pozitionarii pe suprafetele de orientare-pozitionare alese ale pieselor, precum si a
simbolurilor ale acestora
Pentru usurarea transmiterii informatiilor legate de orientare pieselor, in studiu, conceptia, proiectarea, executia si exploatarea
dispozitivelor, s-au impus o serie de simboluri grafice.Astfel, utilizarea acestor simboluri permite elaborarea rapida a schemelor de
orientare tehnic posibile (S.O.-T.P.).
Tabelul 3.4. Elemete deorientare-pozitionare sau de orientare-pozitionare si de strangere ale dispozitivului ce pot fi utilizate pentru materializare orientariipozitionarii pe suprafetele de orientare-pozitionare alese ale pieselor
Numarul,
forma,
pozitia si
marimea
suprafetelor,
muchiilor si
punctelor de
orientare ale
pieselor
Notarea
conform
schitei
operatiei sau
fazei
O supafata
plana intinsa
Planulcontinut
in suprafata
respective(baz
a de asezare)
Bazele de
orientare
determinate
Reazemele
Bazele de
de
utilizate
orientare
suprafetele,
pentru
materializat
muchiile si materializare
e de
punctele de a bazelor de
reazeme
orientare ale
orientare
(B.O.M.R.)
pieselor
(B.O.)
3
4
5
Reazeme
plane(cepuri
,
placate,placi
Planul
Planul
de baza,
determinat de determinat
inele,
suprafata
de suprafata
gulere, alte
active a
active a
elemente de
reazemelor
reazemelor
dispositive
su suprafete
plane ) fixe
Gradele
de
libertate
inlaturat
e piesei:
g-nr.
total, ttranslatii
, r-rotatii
Bazele de orientare
materializate de reazeme
(B.O.M.R.)
Nr. de
ordine al
simbolulu
i
3g:
1t
2r
[1]
Doua
suprafete
plane
paralele
cuprinse
Planul de
simetrie al
suprafetei
O suprafata
plana
limitata(mica
)
Un punct
continut in
suprafata
respective
(baza de
sprijin)
mecanisme
de centrare
sau de
centrare si
stranger de
tip
menghina
cu parghii,
pene si
plunjere
Reazeme
plane
Planul de
simetrie al
reazemelor
Un punct de
simetrie al
reazemelor
3g:
1t;
2r.
[2]
Un punct
continut in
planul
Un punct de
determinat de simetrie al
suprafata
reazemelor
active a
reazemelor
1g:
1t;
(1r).
[3]
Doua
suprafete
plane
cuprinse
Un punct de
simetrie al
suprafetelor
mecanisme
de centrare
sau de
centrare si
stranger de
tip
menghina
cu parghii,
pene si
plunjere
Planul de
simetrie al
reazemelor
Un punct de
simetrie al
reazemelor
1g:
1t;
(1r)
[4]
Numarul
de
ordine
Gadele de libartate
inlaturate piesei prin
orientare
Transaltii
Rotatii
tx ty
tz rx ry rz
oa(C.D),
unde:
or(C.D)-eroarea
CD,
unde:
Valorile maxime (
Toleranta la
conditia C.DTC.D
(mm)
Precizia
(tolerant) medie
economica de
prelucrare la
conditia C.D.Te(CD)
(mm)
0,1
0,1
0,06
0,06
0,01
0,01
Sursa
[3]
Rel. 3.2
Pag. 96
[3]
Rel. 3.2
Pag. 96
Eroarea
maxima
admisibila
de
orentare la
conditia
C.D. oa
(mm)
0,05
0,03
0,005
Nr. de
ordine
Tebelul 3.7. Abaterile (erorile) de orientare-pozitionare Aop ale pieselor si stabilirea schemelor de orientare-pozitionare tehnic acceptabile SOP-TA
Rel. de
calcul a
erorii de
orien. reale
or(C.D)
Val. lui
or(C.D)
(mm)
Val. lui
oa(C.D
)
(mm)
Daca
S.O.-T.P.
este S.O.T.P.
(DA, NU)
0,075
0,05
DA
0r(12)=
0.03
DA
or(//B,H)
0,005
or(//B,J)=
0,075
0,05
or(12)=
0.03
0,005
1
or(//
J,C)=
=
2
sr(//B,J)
DA
DA
or(//,J,C)=
0.75
0,05
DA
or(12)=
0.03
DA
or(//B,K)
0,005
or(//J,C)=
0,075
0,05
DA
or(12)=
0.03
DA
or(//B,K)
0,005
=
4
Dezavantaje:
grad de universalitate sczut;
Mecanisme de centrare-strngere pan, plunjere i uruburi
Avantaje:
corpul mecanismului este mai rigid;
sunt mecanisme cu autofrnare.
Varianta 1
Q/caCheieQ/caSurub/piulitaPanaS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 2
Q/caManierQ/caSurub/piulitaS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 4
Q/caExcentricS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981
Varianta 4
Q/caCheieQ/caSurub/piulitaParghieS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 5
Q/ca MotorQ /caPanaParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 6
Q/caExcentricQ/caParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 7
Q/caMotor PanaQ/caParghie S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 8
Q/caMotor Falci S/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
Varianta 9
Q/ca CheieQ/caSurub/PiulitaFalciS/csPiesa
[Gherghel N., Constructia si exploatarea dispozidivelor vol.2. Institulul Politehnic
,,Gheorghe Asachi Iasi, Facultatea de Mecanica. 1981]
A.3.4.3. Alegerea materialelor si tratamentelor termice
Pentru rezemul de tip cep:
Material: OLC15 STAS 880-88
Tratament termic: cementat pe adancimea de 0.8-1.2 mm
duritatea dupa tratament termic: 55-60 HRC [8] pag. 62-64.
Pentru mecanismul cu excentric :
- Material : OLC 15 STAS 880-80 ;
- Tratament de cementare :0,8-1,2mm ; calire-revenire la 55-60 HRC ;
- pentru dimensiunile libere rezultate din prelucrarile mecanice executia mijlocie STAS
2300-65 ;
- muchiile ascutite se vor tesi ;
- exemplu de codificare : maner cu excentric 15-75 NT 1003-76.
lmanx
hmin
b(H7)
63
28
63
Forta de
strangere
12
Cepuri fixe
Falci (bacuri )
Suprafata
Suprafata
Plana,
activa
bombata
Suprafata frontal de montare
Suprafata cilindrica de
montare
Celelalte suprafete
Paralelismul falcilor deschise
in orice pozitie
Paralelism +planitatea
suprafetelor active ale falcilor
in stare inchisa
Distant dintre gaurile
suruburilor de fixare
0,1
0,100,15
Distant de la suprafata
inferioara a falcilor la axa
gaurilor de fixare
0,100,15
Tolerante
generale ISO
2768-mk
SR EN
227681,2:1995
Reazem
Cep fix
Falci
-
Surse
[1]
Pag.
474-484
Tab. 14.1
mai corecta a orientarii pozitionarii sau pentru asigurarea preciziei corespunzatoare de orientare
pozitionare.
1-parghii;
2-cepuri.
Asadar, abaterile de strangere admisibile Asa se determina atat pentu conditiile de precizie
determinante CD cat si pentru conditiile de precizie de forma CF, deoarece abaterile de stranger
afecteaza si precizia formei suprafetelor.
Precizia
Abaterea
(tolerant)
maxima
medie
Toleranta
admisibila
economica
la
de
de
Conditia de precizie determinant (C.D.)
conditia
Sursa strangere
prelucrare
C.D-TC.D
la conditia
la conditia
(mm)
C.D.C.D. sa
Te(CD)
(mm)
(mm)
[3]
Rel.
0,1
3.2
0,05
0,1
Pag.
96
[3]
0,06
Rel.
0,03
0,06
3.2
0,01
0,01
Pag.
96
0,005
Abaterile de strangere reale Asr sau, pe scurt abaterile de strangere As sunt acele abateri
provocate de strangerea pieselor in dispositive.Acestea apar in timpul stangerii pieselor si, deci, in
general, inaintea procesului de prelucrare, control, asamblare (montare) etc.
Abaterile de strangere As sunt influentate in principal, de:
marimea fortelor de strangere;
variatia fortelor de strangere;
directia fortelor de strangera in raport cu directia de masurare a dimensiunilor de
pozitionare/coordonare a suprafetelor de prelucrat, masurat, asamblat;
neomeogenitatea straturilor superficial ale suprafetelor de orientare-pozitionarea ale
pieselor;
compozitia si duritatea materialului pieselor;
rugozitatea suprafetelor active ale reazemelor.
Cauzele si consecintele aparitiei abaterilor de strangere As se diferentiaza in functie de
rigiditatea pieselor: piese cu rigiditate ridicata; piese ci rigiditate scazuta, usor deformabile.
Abaterile de strangere se detremina pentru fiecare schema de strangere tehnic posibila SSTP si pentru fiecare conditie de precizie C (determinant CD si de forma CF).
Calculul fortelor de strangere:
Nr.
crt
1
Fore de strngere
0 0,15
01 0,3
s 0,2
k coeficient de sigurani
k k 0 k1 k 2 k 3 k 4 k 5 k 6
k 1,5 1.2 1,2 1 1 1,3 1
k 2,8
P2 489
40 0 s 40 s s k 7 P2
S
k 7 P2
2,8 7 489
684 ,6[daN ]
40 (0,15 0,2)
14
Si
S
684 ,6
0,146 [daN / mm 2 ]
A0i 55 85 55 85
2 26,6 0 s 2 26,6 s s k 7 P2
S
k 7 P2
9584,4
257,36daN
4 26,60,15 0,2 37,24
0 0,15
01 0,3
s 0,2
Si
S
257,36
0,055 daN / mm 2
A0i 55 85
4675
k 2,8
P2 489
0,055daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la
rezisten
0 0,15
01 0,3
s 0,2
k 2,8
P2 489
3 20 0 s 3 20 s s k 7 P2
s
k 7 P2
9584.4
228,2daN
6 200,15 0,2
42
si
s
228,2
0,04daN / mm 2
A0i 55 85 4675
0,04daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP 3 ndeplinete condiia la
rezisten
s
0,5 257 ,36
cos
cos 0 0,001
j0
70000
3. s ( c ) f m ax cos f m in cos
s
0,5 228 ,2
cos
cos 90 0
j0
70000
Jo=70000daN/mm
=0,5
Nr. de
ordine
Tabelul 4.2. Abaterile (erorile) de stranger Asr ale pieselor si stabilirea schemelor de strangere tehnic acceptabile SS-TA
Rel. de
calcul a
erorii de
orien. reale
or(C.D)
Val. lui
or(C.D)
(mm)
Val. lui
oa(C.D
)
(mm)
Daca
S.O.-T.P.
este S.O.T.P.
(DA, NU)
0,075
0,05
DA
0,001
0.03
DA
0,005
0,05
0,001
0.03
0,005
or(//
J,C)=
os0
0r(12)=
cos0
or(//B,H)
=
2
cos0
or(//B,J)=
or(12)=
DA
cos0
sr(//B,J)
cos0
DA
3
or(//,J,C)=
cos90
or(12)=
0,05
DA
0,001
0.03
DA
0,005
0,05
DA
0,001
0.03
DA
0,005
cos0
or(//B,K)
cos0
4
or(//J,C)=
cos90
or(12)=
cos0
or(//B,K)
cos0
1-parghii articulate;
2- excentric.
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; Jmin
= 0,5-1,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.
A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strangere
Se vor alege (din standarde, norme etc.) sau de termina (calcula) principalii parametrii
geometrici (dimensiuni liniare si/unghiulare) ai mecanismelor alese.
1-parghii;
2-piesa;
3-tija excentric;
4-cepuri;
5-surub;
6-masa masinii unelte.
pneumatica;
electromagnetica;
hidraulica;
cu vacuum;
pneumo-hidraulica;
magnetic;
mecano-hidraulica;
electromagnetic.
mecanica;
Constructiile utilizate in acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme de
actionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baza al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme de actionare.
Avantaje:
cresterea productivitatii;
reducerea efortului fizic depus de muncitor;
realizarea de forte constant de stranger ce pot fi controlate usor in timpul prelucrarii;
se realizeaza presiuni de lucru ridicate si, deci forte de actionare mari;
comanda comoda rapida si centralizata.
Dezavantaje
constructie complicata;
necisita personal calificat pentru asamblare;
cost ridicat de achizitionare. [9]. Pag. 153-156.
A5.1.2.Alegerea tipului de actionare mecanizata
Denumire
Rol functionl
Acumulator
Filtru de aer
Regulator de
presiune
Manometru
Ungator de aer
Releu de presiune
Supapa de sens
Distribuitor
Motor pneumatic
Sursa bibliografica
1.
2.
3.
4.
5.
6.
membrana;
scaunul supapei;
supapa;
arcuri;
arc;
surub.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
membrana;
arc;
disc;
borne;
conductori;
plunjer;
surub.
Filtru de aer:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
inel;
clopot;
filtru;
sticla organica;
separator;
pahar.
Ungator de aer:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
corp;
tub;
pahar;
supapa;
teava;
bila;
varf conic.
Manometru:
Elemente de imbinare:
Racord cot cu inel taietor, intermediar:
l = 25mm
d = 20mm
l1 = 5mm
d1 = M14
B = 100mm
h1 = 130mm
C = 70mm
H = 110mm
H1 = 60mm
B = 12mm
l2 = 12mm
L = cursa+50
L1 = cursa+65
2
a=20mm
b=7mm
h=145mm
h1=15.2mm
d1=60mm
74
H1=126mm (max)
h=26mm
D=74mm
D1=54mm
h=167mm
h1=118mm
d1=60mm
b=78mm
D=115mm
L=95,5mm
d1=11mm
d2=5mm
l=48,5mm
Releu de presiune:
h=148mm
h1=44,5mm
h2=106,5mm
h3=26mm
d=97,5mm
d1=40mm
d2=72mm
l=55,5mm
s=24mm
d=28mm
Manometru:
e)
STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm
S=489daN;
S=
=2282[daN]
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
a 0, 2
t 0, 2
z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1
strivire
pm
NT 0 NT 1
100%
NT 1
=20%
Conditia de rentabilitate a introducerii unui dispozitiv poate sa fie pusa sub forma:
> iar economiile anuale se pot calcula cu relatia:
=
,
In care:- E-eficienta economica(economca in lei/buc.);
-programul anual de
fabricatie(buc./an); - cheltuielile anuale(lei/an) ocazional de introducerea si exploatarea
dispozitivelor considerate.
Programul anual de fabricatie
reprezinta una din datele initiale de proiectare, iar
eficienta economica E se poate calcula cu o relatie de forma:
E=(1+0,01
)[
]=0,3.
T pi
n
Top t b t a
Tdl t dt t do 5.1
Tir Ton Tio 5.4
t a t a1 t a2 t a3 t a4 t a5 1.15
Tpi timp pentru pregtire-ncheiere 13min
n numrul pieselor din lotul optim de fabricaie - X
tb timp de baz t b
l l1 l 2
i 0.94 min
sn
ORIENTARE
POZITIONARE
SI
2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese cilindrice pe o masina de frezat FU 36x140,
iar programul anual de productie este de 30000 buc/an.
3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
5. Instructiuni de transport.
Mecanismul de transport este amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si va fi
legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor
cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi.
6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi
acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hartie impregnata cu diverse
grasimi.
7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
8. Instructiuni de instalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FU 36x140, fiind prins cu suruburi de masa
masini, in canalele in T.
9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
10. Lista pieselor care sunt supuse uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri sau
lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la 30
zile lucratoare.
Parghiile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de zile si se vor repara, reconditiona sau
inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor parghiile sunt lovituri sau orice alte
distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse parghiile mecanisului se vor schimba o data la 60 de zile
lucratoare.
11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul
Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi
- La
- Avariile de orice natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de
sectie pentru a se lua masuri urgente
- Instructajul
Bibliografie
1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult.
Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult.
Constr. de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai,
1983.
4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 - 2, Inst. Politehn. Iai,
1981.
5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
Mircea,
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor.
Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1969.
8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1979.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru mainiunelte. Bucureti: Ed. tehn., 1995.
11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor
de orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea
schemelor de orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i
metod. Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe mainiunelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a
suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea
soluiilor de ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor
optime de orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4.
Proiectarea sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU
Victor, GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n
proiectele de diplom. Inst. Politehn. Iai, 1983.
22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC
Mircea, DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetareproiectare i ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de
prelucrare i control. Vol. 1 - 3. Inst. Politehn. Iai, 1989.
23. OLTEANU Remus i VALASA Ioan, Atlas de dispozitive de precizie pentru strunjire,
gurire, frezare. Bucureti: Ed. tehn., 1992.