Sunteți pe pagina 1din 4

n literatura de specialitate exist numeroase definiii i accepiuni date conceptului de consiliere.

,,Consilierea presupune existena unei persoane care are temporar sau permanent rolul de consilier i
care ofer sau accept n mod explicit s acorde timp, atenie i respect uneia sau mai multor
persoane, cu rolul temporar de client. Sarcina consilierii este de a oferi clientului oportunitatea de a
explora, descoperi i clarifica moduri de a tri valorificndu-i resursele, ceea ce conduce la
sentimentul de bine interior, ndreptndu-se spre o ct mai bun existen (Asociaia Britanic pentru
Consiliere, 1991). ,,Consilierea este o activitate care este iniiat de o persoan care caut ajutor. Ofer
oportunitatea clientului de a identifica ceea ce-l perturb, de a se autoexplora i de a se nelege.
Procesul de consiliere l va ajuta s-i identifice gndurile, emoiile i comportamentele, care
contientizate fiind, l fac s se simt plin de resurse i s hotrasc schimbarea (Russel, Dexter, Bond,
1992). ,,Conceptul de consiliere este prezent n multe domenii, cum ar fi: juridic, economic, religios,
imobiliar, afaceri, management, psihologic, educaie, etc. De aici s-au dezvoltat i diferite tipuri de
consiliere: informaional, educaional, de dezvoltare personal, suportiv, vocaional (de carier sau
OSP), de criz (asistarea psihologic a persoanelor aflate n dificultate), pastoral(Bban, 2001).
Orientarea scolara si profesionala (O.S.P.) reprezinta ansamblul actiunilor optionale si consultative
realizate prin modalitati pedagogice, generale si speciale, subordonate, din punct de vedere al
continutului, dimensiunii tehnologice/aplicative a educatiei, iar din perspectiva metodologica activitatii
de asistenta psihopedagogica si sociala a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata la nivelul
sistemului de invatamant.
Din perspectiva continutului orientarea scolara si profesionala reprezinta un subsistem al dimensiunii
tehnologice a educatiei care vizeaza formarea-dezvoltarea capacitatilor generale si specifice ale
elevilor/studentilor de aplicare a cunostintelor stiintifice in diferite situatii si contexte psihosociale
(economice, culturale, politice, comunitare etc).
Din perspectiva metodologica, orientarea scolara si profesionala reprezinta un subsistem al activitatii
de asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, proiectata si realizata la nivelul
sistemului de invatamant, intr-un cadru insti-futionalizat ( Asistenta psihopedagogica).
Analiza activitatii de O.S.P. la nivelul unui concept pedagogic fundamental presupune delimitarea
principiilor si a functiilor sale fundamentale care determina liniile principale de actiune definite prin
intermediul obiectivelor generale si specifice.
Principiile O.S.P. sintetizeaza cerintele care trebuie respectate de cei implicati in activitatea de
orientare scolara si profesionala a elevilor. Sunt relevante cinci principii fundamentale:
a) principiul corelarii actiunilor tuturor factorilor O.S.P. (scoala, familie, comunitate educationala
nationala, teritoriala, locala) in conditiile cresterii rolului managerial al organizatiei scolare;
b) principiul realizarii concordantei dintre aspiratiile si capacitatile elevului si cerintele dezvoltarii
sociale exprimate in plan economic, politic, cultural, la nivel national, teritorial, local;
c) principiul (auto)formarii-(auto)dezvoltarii elevului in vederea elaborarii si a definitivarii proiectului
de (auto)orientare scolara si profesionala;
d) principiul pregatirii psihopedagogice a elevilor si a parintilor in vederea definitivarii sfatului final de
O.S.P. in conditii sociale optime;
e) principiul valorificarii trasaturilor pozitive ale fiecarei personalitati in vederea activizarii tuturor
resurselor de (auto)formare-(auto)dezvoltare permanenta a elevului pe tot parcursul procesului de
O.S.P.

Analiza activitatii de O.S.P. la nivel practic presupune, in acelasi timp. valorificarea unor concepte
operationale definite si dezbatute la diferite niveluri de exigenta pedagogica si sociala: abilitate,
aptitudine, capacitate profesionala; aspiratie, atitudine profesionala; (auto)cunoasterea elevului;
(auto)informare scolara, profesionala si sociala; cariera profesionala; centru, cabinet de asistenta
psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor; competenta scolara, profesionala; consiliere
O.S.P.; cultura generala, de profil, de specialitate, profesionala, tehnica, tehnologica; decizie scolara.
profesionala; fisa scolara/O.S.P.; ghid O.S.P.; integrare scolara, profesionala, sociala; interese socioprofesionale; invatamant profesional, monografie profesionala; motivatia O.S.P.; nivel de aspiratie
scolara, profesionala, sociala; nomenclator scolar, profesional; planificare socioprofesionaia;
perfectionare profesionala; profesiograma; profil psihologic; prognoza scolara, profesionala; randament
profesional: reciclare socioprofesionaia; reorientare socioprofesionaia; rol profesional: ruta
profesionala: selectie scolara, profesionala; sfat (final) de O.S.P.; sistem national de O.S.P.;
sociograrna; statut socioprofesional; structura socioprofesionaia; scoala profesionala; tehnologie de
varf; teste pentru O.S.P.; vocatie scolara, profesionala, sociala
Functiile O.S.P. vizeaza actiunile de investigare-informare-formare a factorilor implicati in activitatea
de orientare scolara si profesionala, in general, a celor care trebuie orientati, in mod special. Dinamica
lor este reflectata la nivelul obiectivelor activitatii de orientare scolara si profesionala angajate in cadrul
sistemului si al procesului de invatamant:
a) cunoasterea psihopedagogica si sociala a elevilor/studentilor,in calitatea lor de "obiect al educatiei"
( Fisa scolara),
b) informarea scolara si profesionala a celor care constituie "obiectul educatiei" in vederea
(re)integrarii lor optime in toate etapele educatiei ("ciclurile vietii");
c) stimularea procesului de adaptare sociala continua a "obiectului educatiei'Va celui orientat, prin
valorificarea deplina a trasaturilor pozitive ale personalitatii umane.

In cadrul procesului de invatamant, orientarea scolara si profesionala angajeaza doua categorii de


obiective pedagogice ( Dragan, Ion; Ozunu, Dumitru; Tomsa, Gheorghe, ):
A) obiective generale, valabile pe toate treptele scolaritatii, in contextul interactiunii educatiei
tehnologice cu celelalte dimensiuni ale educatiei:
a) formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea practica;
b) asigurarea concordantei dintre nivelul de cunostinte si de aspiratii al elevului si cerintele si
posibilitatile de integrare scolara, profesionala, sociala, existente in plan local, teritorial si national;
c) stimularea capacitatilor creatoare necesare in perspectiva adaptarii scolare-pro-fesionale-sociale
optime a elevilor/studentilor in conditii de schimbare sociala rapida.
B) obiective specifice, valabile la nivelul unor "cicluri de orientare" propuse, in mod special, pentru:
a) invatamantul prescolar - cultivarea respectului pentru profesiile practicate de diferite categorii de
adulti; formarea-dezvoltarea deprinderilor de autoservire, auto-gospodarire; pregatirea procesului de
integrare scolara in clasa I;
b) invatamantul primar -formarea-dezvoltarea atitudinii pozitive fata de activitatea de invatare;
cultivarea deprinderilor de munca independenta, integrabile in diferite activitati sociale utile; initirea in
procesul de informare scolara si profesionala;
c) invatamantul gimnazial - receptarea si aprofundarea informatiilor de baza despre reteaua scolara si
profesionala locala, teritoriala, nationala; stimularea capacitatilor elevilor de (auto)cunoastere a
personalitatii. indrumarea elevilor si a parintilor in vederea definitivarii unui sfat de O.S.P. optim;

d) invatamantul liceal - formarea-dezvoltarea capacitatii elevilor de optiune scolara, profesionala,


sociala optima; stimularea atitudinilor si a aptitudinilor socioprofe-sionale in vederea realizarii unor
performante scolare superioare; aprofundarea procesului de informare scolara, profesionala, sociala la
niveluri de competenta specifice educatiei tehnologice; sprijinirea elevilor in elaborarea si in
perfectionarea propriului proiect de evolutie scolara, profesionala, sociala.
Continutul activitatii de O.S.P. implica adoptarea unui model conceptual formativ, care pune accent pe
"necesitatea educarii permanente a personalitatii" in vederea optimizarii procesului de integrare sociala
a acesteia conform diferitelor roluri si sta-tuturi asumate, longitudinal si transversal, la nivel
institutional.
Modelul conceptual formativ este superior altor modele exersate in practica pedagogica:
modelul psiho-fiziologic, care pune accent doar pe depistarea anumitor insusiri individuale;
modelul motivational, care pune accent doar pe depistarea "intereselor";
modelul clinic, care pune accent doar pe "dezvaluirea "inclinatiilor", in termeni de "psihodiagnoza",
realizabila prin "teste proiective".
Realizarea obiectivelor specifice O.S.P. presupune valorificarea unor metode si procedee integrate in
diferite forme de activitate scolara (didactice si educative/orele de dirigentie etc.) si extrascolara (
instruirea nonformala) :
vizitele in unitati de productie;
cercurile tehnice, expozitiile, concursurile,
simpozioanele pe teme tehnologice;
intalnirile si dezbaterile cu personalitati din domeniul vietii sociale (economice, politice, culturale etc);
strategiile de organizare ergonomica a locului de munca si a relatiilor cu mediul etc;
dezbaterile etice;
chestionarele,
convorbirea individuala,
observatia sistematica,
analiza rezultatelor in activitate (in mod special a rezultatelor obtinute la lucrarile practice,
analiza informatiilor furnizate la nivelul mass-media;
tehnicile de orientare si de autoorientare scolara,
profesionala si sociala etc.
Aceste metode si procedee au o arie de aplicabilitate mai larga, determinata de mutatiile inregistrate la
nivelul continutului educatiei tehnologice, a actiunilor si a e-fectelor declansate de aceasta in mediul
scolar si extrascolar. Ele sunt realizabile in functie de specificul fiecarei varste psihologice si de
dinamica fiecarui ciclu de evolutie al personalitatii umane.
Perfectionarea activitatii de orientare scolara si profesionala ramane o problema deschisa, abordabila la
nivel de politica a educatiei. Aceasta perspectiva angajeaza un ansamblu de decizii cu valoare macro si
microstructurala, semnificative la nivelul sistemului si al procesului de invatamant ( Thomas, Jean):
a) prelungirea momentului orientarii dupa - ani;
b) integrarea orientarii in actiunea de asistenta psihopedagogica;
c) intarirea pozitiva a motivatiei orientarii;
d) sustinerea resurselor psihologice ale autoorientarii;
e) asumarea resurselor sociale ale (re)orientarii.
Deciziile in domeniul orientarii scolare si profesionale reflecta in acelasi timp mutatiile fundamentale
inregistrate in ceea ce priveste ( Reuchlin, Mauri ce, ):
- acumularea si evolutia cunostintelor stiintifice si scolare/universitare (cresterea cantitativa,
transformarea calitativa);
- dezvoltarea tehnologica si economica (evolutia socioprofesionala, evolutia notiunii de

specializare/calificare socioprofesionala);
- evolutia populatiei (structura, remuneratie, pregatire scolara);
- evolutia unor factori bio-psiho-socio-culturali (originea socioculturala, originea geografica, sexul,
premisa ereditatii).
- asistenta psihopedagogica a cadrelor didactice, elevilor si parintilor, educatia tehnologica.