Sunteți pe pagina 1din 7

3

CALCULUL NUMĂRULUI DE CONTAINERE ŞI


VEHICULE DE TRANSFER PENTRU
DEŞEURILE MENAJERE

Colectarea la locul de producere (precolectarea primară) a reziduurilor


menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în funcţie de cantitatea
produsă, de ritmul de evacuare şi de categoria în care se încadrează deşeurile
respective.
Precolectarea secundară, depozitarea provizorie a deşeurilor menajere
în punctele de precolectare organizată, se face în recipiente dimensionate
corespunzător, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de
golire, uşor transportabile, concepute astfel încât să nu producă răniri în timpul
manipulării şi să nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.
Containerele sunt concepute în aşa fel încât accesul la ele să fie rapid
şi uşor, iar sistemul lor de acoperire să fie uşor de manevrat şi să asigure
etanşeitatea.
Recipientele, indiferent de categoria lor, sunt confecţionate din
materiale rezistente la solicitări mecanice sau agresiuni chimice şi care să se
poată spăla şi dezinfecta uşor. Ele trebuie amplasate în spaţii special
amenajate, menţinute în condiţii salubre,[1].
Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupă de
gestionarea deşeurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor
reciclabile şi va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. În acest scop
va asigura capacităţi adecvate de sortare şi depozitare: recipiente separate,
marcate, pentru colectarea separată - la sursă (sticla, material plastic, hârtie,
deşeuri predominant organice, biodegradabile, etc.),[1, 3, 6].

Recipienţii utilizaţi pentru colectarea deşeurilor menajere pot avea


următoarele capacităţi:

12
• Pubele plastic 120 litri;

• Pubele plastic 240 litri;

• Containere metalice 1.500 litri;

• Containere metalice 4.000 litri;

• Platforme de gunoi cu o suprafaţă de 10 – 12 mc/platformã.

În figura 3.1 se prezintă grafic capacităţile containerelor folosite şi


ponderea acestora pentru colectarea deşeurilor la nivelul anului 2000 în
municipiul Petroşani, [11].

3%
27%

70%

Containere de 4 mc Europubele de 1,5 mc Boxe/camere de precolectare

Fig. 3.1. Ponderea diferitelor containere utilizate la depozitarea deşeurilor în


municipiul Petroşani

Ritmul de ridicare:
• zilnic la containerele de 1.500 litri;

• de 4 ori/sãptãmânã la containerele de 4.000 litri (cele amplasate pentru


populaţie);

• o datã pe sãptãmânã la casele de locuit;

• conform contractelor cu agenţii economici.

13
Generatorii de deşeuri menajere şi firmele de salubritate deţineau în
1999, în România, un număr de peste 480.000 de recipienţi de diferite tipuri.
Numărul de containere necesar pentru colectarea unei cantităţi date de
deşeuri depinde de capacitatea containerului, de cantitatea de deşeu dată,
precum şi de ritmul de ridicare al acestora.
Numărul pubelelor sau containerelor necesare se determină cu ajutorul relaţiei:
a∗N ∗z
n=
c ∗V
unde: n – numărul pubelelor sau containerelor necesare;
N – numărul populaţiei arondată a depozita secundar deşeuri în pubele;
a – cantitatea specifică de deşeuri produsă de fiecare locatar, (l/om*zi);
z – intervalul maxim între două colectări, (zile);
c – coeficient de umplere a pubelei, (c = 0,8);
V – volumul pubelei , (litri).

Determinarea numărului de autovehicule pentru transportul


deşeurilor menajere:
Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie să fie acoperite
şi prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de precolectare
secundară şi să nu permită răspândirea conţinutului în cursul transportului. Ele
vor fi întreţinute igienic şi dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul
destinat deşeurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitări mecanice
şi agresiuni chimice.
Dacă accesul vehiculelor de transport pe suprafaţa deşeurilor (în cazul
rampelor, depozitelor) nu poate fi evitat în mod temporar, se asigură condiţii de
spălare a exteriorului vehiculelor la ieşirea din depozit.

Cantităţile sunt estimate prin evaluare, transformarea din m3 în tone se face


folosind următoarele densităţi (vezi anexa 4):

• Deşeuri menajere – 0,5 tone/m3,

• Deşeuri din servicii – 0,3 tone/ m3,

14
• Materiale din construcţii – 2 tone/ m3.
Spre exemplificare se prezintă situaţia deşeurilor din municipiul Baia
Mare – tabelul 3.1., (date preluate din Agenda 21 a municipiului), [12].
Tabelul 3.1. Cantităţii de deşeuri colectate (tone/an):

Tip deşeu colectat 2000 2001 Sem.1 2002

Deşeuri menajere – total, din 155.008 175.210 76.362


care:

Deşeuri menajere de la populaţie 106.954 108.790 52.566

Deşeuri menajere de la agenţi 48.054 48.420 23.362


economici

Deşeuri din servicii municipale 34.800 75.000 35.940


– total, din care:

Deşeuri stradale 30.000 65.000 30.715

Deşeuri din pieţe 4.800 10.000 5.125

Alte deşeuri 9.867 10.400 5.473

Total 199.495 242.610 117.775

Compoziţia medie a deşeurilor menajere:

• hârtie/carton –8%, sticlă –2%, metale - 2%, plastic –9%, textile-8%,


organice-20%, altele-51%

Colectarea şi transportul deşeurilor menajere se poate efectua cu o


gamă largă de autovehicule, în funcţie de tipul deşeurilor menajere colectate
precum şi în funcţie de cantitatea de deşeuri colectată, în prezent utilizându-se
următoarele tipuri de autovehicule (tabelul 3.2.).

Determinarea numărului de autovehicule necesar colectării deşeurilor


menajere va fi influenţat de următorii factori: cantitatea zilnică de deşeuri
menajere produsă, numărul de curse efectuate într-o zi de la rampa de deşeuri
menajere la locul de amplasare al recipientelor de colectare, de capacitatea de

15
colectare a autovehiculului, precum şi de numărul de zile la care se face
colectarea.

Transportul deşeurilor menajere, în ţara noastră, se asigură cu:

Tipul vehiculului Capacitatea


de transport vehiculului
(mc)

Autogunoiere compactoare 10

Autogunoiere compactoare 16

Autogunoiere compactoare 12

Autotransportor cu 4
container

Tractor cu remorcã 5

Autobasculantã 5

Ifron 1,5 (m3/cupã)

N = Qdeseuri / Qauto * n * z, (buc)

unde: N – nr. de autovehicule; Qdeseuri – cantitatea zilnică de deşeuri menajere;


n – numărul de curse; z – numărul de zile;
Când nu se cunoaşte productivitatea autovehiculului, aceasta se

determină cu relaţia: p = G , (m3/h), G = capacitatea de încărcare a


T
autovehiculului, m3; T – durata unui parcurs, în ore.
Numărul de autovehicule pentru transportul deşeurilor menajere se
Q
determină, în acest caz, cu relaţia: N = , (buc.), unde Q = Qdeşeuri; b –
b∗ p∗c
numărul de ore într-un schimb (cca 8 ore); c – coeficient de utilizare a
parcursului (c =0,8).
Durata (T) a unui parcurs se poate determina astfel:
T = tplin + tgol + tpp + n*tpo + n’*tînc + tdesc

16
unde: tplin = d/Vm – durata parcursului de la ultimul punct de precolectare până
la locul de descărcare (depozit, rampă), în ore;
tgol = d’/V’m – durata parcursului de la locul de descărcare la primul
punct de colectare, în ore;
tpp = timpul pentru parcurgerea distanţelor între punctele de
precolectare, în ore;
tpo = timpul pentru o pornire – oprire (cca 15 secunde);
d, d’ – distanţele de transport de la ultimul punct de precolectare la
locul de descărcare, respectiv invers, în Km;
V, V’ – vitezele medii de deplasare a autovehiculului, km/h;
n, n’ – numărul de porniri – opriri din cadrul unei curse, respectiv
numărul total al pubelelor ce se descarcă, în autovehicul, la o singură cursă;
tînc = timpul de încărcare (cca 0,115 ore), în ore;
tdesc = timpul de descărcare a autogunoierei (cca 0,015 ore), în ore.
Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere şi colectare la
locul de neutralizare se face de preferinţă zilnic, fără a se depăşi următoarele
termene maxime:
a) în anotimpul cald (1 aprilie - 1 octombrie):
- zilnic, din zonele centrale şi de la unităţile de alimentaţie publică,
unităţile sanitare, grădiniţe şi creşe;
- la cel mult 2 zile, din celelalte zone.
b) în anotimpul rece (1 octombrie - 1 aprilie):
- la cel mult 3 zile, din toate zonele.
Vehiculele de colectare trebuie încărcate astfel încât deşeurile să nu fie
vizibile din afara vehiculului şi să nu se împrăştie pe calea publică.
Pe străzile în reparaţie sau în construcţie, la care lungimea
impracticabilă este mai mică decât 50 m, revine societăţii de colectare a lua
toate măsurile necesare pentru a asigura transportul conţinutului recipienţilor
depuşi pe aceste străzi la autovehiculul de colectare. Unde lungimea
impracticabilă a străzii este mai mare de 50 m, deşeurile vor fi depuse de către
abonaţi în containere de mare capacitate puse la dispoziţie de către firma care

17
face colectarea. Amplasamentele temporare ale containerelor vor fi stabilite
împreună cu administraţia locală.

18