MASURAREA TEMPERATURII AERULUI SI SOLULUI

Temperatura reprezinta principalul element meteorologic care

exprima din punct de vedere fizic viteza cu care particulele de aer
efectueaza miscari de tip boolean (dezordonate) provocate de starea
termica a volumului de aer.
1.

Unitatea

de

masura

este

gradul

de

temperatura,

corespunzator unei diviziuni de lungime a scarii lineare. Marimea

temperaturii este dependenta de scara folosita:
a. scara termometrica Celsius (C/centigrade) care este cel mai
frecvent utilizata pe plan mondial (scara universala), aceasta
avand doua valori importante: t1=0C (punctul de nghet al apei
la o atmosfera) i t2=100C(punctul de fierbere al apei la o
atmosfera);
b. scara Fahrenheit (F) cu un interval de 180 F (32F-212F);
pentru conversia din grade Celsius n grade Fahrenheit se
foloseste formula F=9/5C+32; punctul de fierbere al apei este
la 212 F, iar cel de nghet 32F;
c. scara Kelvin (K) sau scara temperaturii absolute la care 0K = 273,15C (zero absolut); temperatura n grade Kelvin poate fi
calculata prin adaugarea cifrei 273,15 temperaturii n grade
Celsius;
d. scara Reaumur (R), cu gradatii cuprinse ntre 0 (punctul de
nghet al apei) si 80R
(punctul de fierbere al apei);
e. scara Rankine (Ra), cu punctul de fierbere al apei la 671,67Ra
si punctul de nghet al apei la 491,67 Ra.

2. Masurarea temperaturii aerului se realizeaza cu ajutorul

termometrului

meteorologic

sau

cu

ajutorul

unor

senzori.

Termometrul funcioneaza pe baza proprietatilor corpurilor lichide

sau solide de a-si mari sau micsora volumul n raport cu variatiile
termice.

a. Clasificarea termometrelor:
a.1. dupa scop si destinatie:
- meteorologice (normale, de minima, maxima, de minima si maxima);

- medicale;

- industriale;

- pentru ntrebuintari casnice etc.

a.2. dupa natura elementului

sensibil: - cu lichid (mercur,
alcool etilic, toluen);
- metalice;

- manometrice;

- electrice (cu termoelemente, rezistenta electrica, termistori).

Tipuri de instrumente si aparate utilizate

n statiile meteorologice
b.

b.1.

Termometrul
meteorologic

normal/ordinar:
- indica temeratura
aerului

din
momentul

observatiei;
are
ca
element
sensibil
mercurul
cantonat ntr-un rezervor sferic/cilindric;
scala are diviziuni cuprinse ntre -36 C i
60-70 C;

- citirile se fac de 4 ori/zi (orele 1,7,13,19) la orele de observaie

climatica (exact la ora locala).

b.2. Termometrul de maxima:

- indica cea mai ridicata temperatura care a avut loc ntre 2
observatii;
- termometru cu mercur cu rezervor sferic/cilindric;
- limitele scalei sunt cuprinse ntre -36C i +51C;
- tubul capilar prezinta n apropierea rezervorului
o ngustrare, realizata cu ajutorul unui fir de sticla, care nu
permite mercurului sa se retraga napoi cnd temperatura scade,
indicnd valoarea maxima existenta n intervalul anterior;
- este situat n adapostul meteorologic pe acelasi suport cu
termometrul de minima, respectiv culcat, cu capatul superior mai
ridicat dect rezervorul; - citirile se fac la orele 7 i 19, fara a fi
luat de pe suport.

b.3. Termometrul de minima:

- indica cea mai scazuta temperatura care a avut loc ntre 2
observatii;
- functioneaza cu toluen sau alcool bine rafinat (de cel putin 96)
;
5

- rezervor n forma de furca, pentru a i se mari suprafata de

contact cu aerul atmosferic;
-

scala este gradata

de la -50C la +55C, cu
diviziunea cea mai mica de
0,5C;
-

n interiorul tubului

capilar exista un index

(piesa

de

portelan

sticla

sau

alungita

si

bombata la capete), care

se

deplaseaza

odata

cu

jos

retragerea

alcoolului din tub, indicnd temperatura minima

dintr-un interval fara a se deplasa n sus la cresterea temperaturii;
- n adapostul meteo este asezat n pozitie perfect orizontala;citirile se fac la orele 7 si 19.

b.4. Termometrul de minima si maxima (Six si Bellani) :

- tub capilar n forma de U, cu rezervorul din stnga (cel de minima)
de forma cilindrica, iar cel din dreapta (de maxima) n forma de para;

b.5. Termograful:
- nregistraza continuu temperatura aerului ntr-un anumit interval
de timp;
- principiul de functionare
se bazeaza pe deformarile pe
care le sufer un corp
metalic sub

influenta

temperaturii:
- este alcatuit din :
receptor (lama bimetalica
formata prin sudarea a doua
lame de metal), sistem
de transmitere i
amplificare a deformarii si
mecanismul de nregistrare (tambur cu
6

mecanism de ceasornic n interior).

3.Determinarea temperaturii solului

La suprafata solului se produc cele mai intinseschimburi de energie si
materie ,atat cu straturile inferioare ale atmosferei ,cat si cu prizonturile
de sol mai profunde .ea joaca asadar rolul de suprafata activa,de care
depind in mare masura valoarea si regimul principalelor elemente
meteorologice.
Cunoasterea temperaturii solului la suprafata si in adancime ,prezinta o
importanta deosebita pentru precizarea legilor propagarii caldurii ,atat
catre adancime cat si catre atmosfera.ea este totodata de-a dreptul
indispensabila intr-o agricultura stiintifica moderna.
Variatiile temperaturii solului depind pe de o parte de insusirile fizice
proprii ,iar pe de alta parte,de caracterul acoperirii sale de vegetatie.cu
zapada,etc.

instrumente si aparate: - la suprafata solului

dezgolit de vegetatie si la suprafata stratului
de zapada temperatura se masoara cu
termometrele meteorologice obisnuite
prezentate anterior.
a. Termometrul de sol cu cot:
- cu mercur;
- are o prelungire a corpului ntre scala si
rezervor potrivit adncimii la care urmeaza
sa se faca msuratorile si o ndoitura de
135 a rezervorului spre interior sau

exterior fata de tubul capilar care permite introducerea

rezervorului la adncimea dorita ;
- termometru cu precizie ridicata (diviziuni din 0,1 n 0,1
C);
b.termometrul de sol tip r.d.g

la seria cu tubul cotit se adauga pe aceeasi directie ,4 termometre

drepte,protejate de tuburi metalice .

acestea se intaleaza in pozitie

verticala

la

adancime

de

40,60,80 si 100 cm ,cel mai adanc

(100

m)

fiind

situat

la

extremitatea vestica a seriei de

10

termometre

realizata.intervalele

astfel
dintre

termometre drepte sunt de 20

cm,scarile lor fiind orientate ca
8

si in cazul celor cu tub cotit

,catre nord.
Adancimea

pana

la

care

se

introduc in sol termometrele

drepte ,se marcheaaza cu vopsea
pe tubul metalic de protectie ,iar
gaurile de pe parcela dezgolita
de vegetatie destinate instalarii
tuturor celor 10 termometre
ale seriei ,se fac cu ajutorul unui
burghiu.
La termometrele de tip r.d.g
scara este gradata de regula din
0,2 in 0,2 grade intre limitele de 30 grade si +40 grade.zecimile de
grad

se

apreciaza

ca

si

la

termometre obisnuite ,din ochi.

Termometrele de sol tip r.d.g se
verifica din 2 in 2 ani
c.

Termometrul

tragere

de

sol

cu

verticala

- se foloseste pentru adncimi de

20-320 cm;

- rezervorul cu mercur este mult marit, iar scala este gradata din
0,2 n 0,2 C;c.

d.Termometrul sonda
- se foloseste pentru masurarea temperaturii solului n stratul
arabil, pentru stabilirea celor mai favorabile termene pentru
semanarea diferitelor plante;
- introdus ntr-un tub protector metalic prevazut cu numeroase
orificii pentru a se asigura contactul dintre rezervor si sol;
- observatiile se efectueaza din 2 n 2 zile..
e.Geotermometrul si geotermograful
-se schimb zilnic sau saptamanal dupa observatia climatologica
de la ora 13.
Termogramele
-inaintea scoaterii termogramei de pe tamburul cilindric, se face
marcajul de timp la fel ca la toate celelalte ore de observatie
climatologice, adica printr-o usoara miscare a parghiei penitei
care va inscrie o linie scurta verticala
-ora si minutul ultimului marcaj de timp se inscrie in coltul
superior din dreapta termogramei
-se pune apoi noua diagrama in asa fel incat marginea unde incepe
inregistrarea sa se suprapuna peste cea finala exact sub lama de
fixare, iar liniile orizontale de la ambele capete ale termogramei
bine intinse, sa coincida
-in coltul din stanga sus al diagramei nou instalate se inscrie ora
si minutul inceperii inregistrarii

10

-rotind tamburul in sens invers acelor de ceasornic, se aduce

termograma cu diviziunea corespunzatoare orei de incepere a
inregistrarii, in dreptul penitei
-se adauga cerneala in penita daca este necesar, fara a o umple si
fara a stropi diagrama sau parghia
-se aduce apoi penita in contact cu termograma, avandu-se in
vedere ca frecarea dintre ele sa nu fie prea mare
-pe verso-ul termogramei se inscrie denumirea statiei si a
aparatului, seria acestuia din urma, ziua, luna si anul punerii si
scoaterii termogramei precum si numele observatorului care a
instalat-o, care a schimbat-o si care a descifrat-o
-la

prelucrarea

termogramei

se

respecta

in

totdeauna

urmatoarea ordine tip: se stabileste corectia de timp, se citeste

termograma la toate orele intregi, se stabilesc corectiile la
citirile facute pe curba termogramei, se calculeaza valorile
orare ale temperaturii si se stabilesc extremele ei.
Corectia de timp:
Pentru a se putea stabili corectia de timp este necesar ca la
fiecare ora de observatie climatologica precum si la punerea si
scoaterea termogramei sa se face cate un marcaj de timp(printr-o
scurta miscare vertivcala a penitei inregistratoare).in functie de
aceste marcaje se determina pozitia penitei inregistratoare pentru
fiecare din cele 24 de ore intregi.
Cand

ceasul

cilindrului

pe

care

este

fixata

termograma

functioaneaza corect ,marcajele de timp nu coincid cu liniile

vertical corespunzatoare orelor 01,01,13 si 19.necoincidenta
arata ca ceasul merge inainte (daca marcajele se afla in dreapta
fata de liniile vertical corespunzatoare orelor 01,07,13 si
19.)sau in urma (daca marcajele se afla la stanga fata de liniile
mentionate) si ca este necesara aplicarea corectiei de timp.

11

Pentru stabilirea acesteea se apreciaza in minute avansul sau

intarzierea corespunzatare intervalului de timp dintre 2 termene
de observatii climatologice consecutive si se imparte la 6 ore cat
dureaza intervalul respectiv.catul astfel obtinut reprezinta
corectia de timp pentru 1 ora.
Citirea termogramei la orele intregi:
Dupa aplicarea corectie de timp ,care consta in marcarea pe curba
a orelor intregi,se trece la citirea cu precizie de 0,1 grade a
valorii termice corespunzatoare acestora si la inscrierea lor pe
termograma.

e. Glaciometrul Danilin
- determin adncimea de nghe n sol;
- se instaleaz dou, n colurile opuse ale parcelei de observaii
meteorologice;
- observaiile se efectueaz ntre orele 8 i 9,
5,10,15,20,25 i ultima zi a lunii.

12

n zilele de