Sunteți pe pagina 1din 25

ALGEBRA

Progresia aritmetica

1.Definitie
(an), n 1 se numeste progresie aritmetica daca fiecare termen al sau se
obtine din precedentul prin adaugarea unui aceluias numar r numit ratia
progresiei r R
! 1.O progresie aritmetica e bine determinate daca se cunoaste ratia r si
termenul a1
2.Pentru r=0 sirul e constant
2.Notatie

a1, a2, a3an

3.Formula termenului general si suma termenilor unei progresii aritmetice


a1=a1
a2=a1+r
a3=a2+r=a1+2r
a4=a3+r=a1+3r
.
+
.
.
an=a1+(n-1)r
a1+a2+a3++an=a1+a1+r+a1+2r++a1+(n-2)r+a1+(n-1)r+a1+nr
Sn=

2a1 n 1r n
2

4.Proprietati
ak=

a k 1 a k 1
2

, pentru orice k 3 , formula ramane valabila si pentru termenii

extremi egali departati de ak

Progresia geometrica

1.Definitie
Un sir bn cu b1 0, in care fiecare termen incepand cu al doilea se obtine
duin precedentul prin inmultire cu un numar diferit de 0 (q), se numeste
progresie geometrica.
q=ratia progresiei geometrice
bn+1=bn q
2.Notatie

b1 , b2 , b3 ...bn

3.Formula termenul general si suma termenilor unei progresii geometrice


b1=b1
b2 b1 q

b3 b2 q b1 q 2

.
.
.

bn=b1qn-1(formula termenul general)


Sn=b1+( b1 q )+( b1 q 2)++ b1qn-1
Sn=

b1 ( q n 1)
q 1

4.Proprietati
-modulul fiecarui termen al progresiei geometrice este media
geometrica a vecinilor sai: bn bn 1 bn 1
-

b1 , b2 , b3 ...bn , atunci b1bn=b2bn-1=b3bn-2==bk(bn-k+1)

Partea fractionara a unui numar real

1.Definitie
Prin partea fractionara a unui numar se intelege diferenta dintre
numar si partea lui intreaga.

a a a

2.Notatie
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea fractionara se pune
intre accolade: a, a R
3.Proprietati
1. a 0 a Z
2. a 0;1

Partea intreaga a unui numar real

1.Definitie
Fie a R , prin parte intreaga se intelege cel mai mare numar intreg mai mic
sau egal cu numarul dat.
2.Notatie
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea intreaga se pune intre
paranteze drepte: a , a R
3.Proprietati
1. a Z , a R
2. a a a Z
3. a a a 1

Modulul unui numar real

1.

Definitie
Modul de a este: a daca a este mai mare decat zero sau -a daca a
este mai mic decat zero.
a , a 0
| a |

a , a 0

2.

Proprietati

1. | a | max a; a ,a R
2. | a || a |
3. a. | a | , 0, a [ ; ]
b. | a | , 0 a [ ; ] [ ; ]
4. | a b || a | | b | ab 0
5. | a b ||| a | | b || a,bR
a. | a b || a | | b |

6.

b.

a |a|

,b 0
b |b|

Inductia matematica

1.Definitie
-este folosita pentru a demonstra propozitii de forma n , p n , n n0 , n N
-se bazeaza pe principiul inductiei matematice:
daca o propozitie p(n) e adevarata pentru n=n0 si daca e adevarata
pentru n=k, e adevarata si pentru n=k+1 atunci p(n) e adevarata pentru orice
n N , n n0.
2.Etape de rezolvare
1.Verificarea inductiei matematice: se arata ca p(n0) e adevarata
2.Demonstratia
p(k) p(k+1)
presupunem p(k) adevarata(ipoteza inductiei) si demonstram ca
p(k+1) e adevarata
4

concluzie: din (1) si (2), pe baza inductiei matematice


este adevarata pentru orice n 0

p(n)

3.Alte egalitati care se demonstreaza prin inductie matematica


n ( n 1)
2
k 1
n
n ( n 1) 2 n 1)
k2

6
k 1
n

1.
2.

n ( n 1)
3. k

k 1
n

Functii

1.Definitie
f :A B,

este o functie;
A=domeniul de definitie
B=codomenuiul(domeniul in care functia ia valori)
f : N R , f x x 1 x (legea functiei)
2.Notatie
f :A B,

f(x)=y(legea functiei)

3.Operatii cu functii numerice


f : A B , A, B R , se numeste functe numerica
1.Adunarea
f , g : A R, A R

g x f ( x ) g ( x )

2.Produsul

f , g : A R, A R

( f g )( x ) f ( x ) g ( x )

3.Catul

f , g : A R, A R

f
f ( x)
x
, g ( x) 0
g ( x)
g

4.Paritate
* A R , se numeste multime simetrica in raport cu A daca x A x A
5

ex: R, Z, Q, [-1;1], {-2;0;2}


Fie f : A R , A R , multime simetrica
Functia se numeste para daca f(-x)=f(x)
impara daca f(-x)=-f(x).
exemple de functii pare: f : R R , f(x)=|x|, sau f(x)=x2
verificare daca f(x)=|x| este functie para:
f(-x)=|-x|=|x|=f(x)x R, f este functie para
exemple de functii impare: f : R R , f(x)=x3, f(x)=-x
verificare daca f(x)=-x este functie impara
f(-x)=(-x)3=-f(x), f este functie impara
Observatie:
Graficul unei functii pare este simetrica fata de dreapta OY(x=0)
Y

Graficul unei functii impare este simetric fata de origine(O)


Y
X

5.Imaginea unei functii


Fie f : A B , si A ' o submultime a lui A; Se numeste imaginea multimii
A ' prin functia f o submultime a lui B notata f ( A' ) si egala cu f(x)/ x A' ,
f ( A' ) { f ( x ) / x A'} , f ( A' ) B
1) x 0 1 2 3 4
f(x) a a b c b
a) A' {0;1}, f ( A' ) {a}
b) A' {1;2;3}, f ( A' ) {a; b; c}
c) A' {0;4}, f ( A' ) {a; b}
2)

f : R R, f ( x) x 2
A' {1;0;1} f ( A' ) {1;2;3}
A' [1;3] f ( A' ) [3;5]

deoarece f ( 1) 1, f (0) 2, f (1) 3

f :R R

se numeste imaginea functiei f submultimea lui B notata Imf si


egala cu: Imf { f ( x ) / x A}, Imf B
ex: f : {0;1;2;3} {1;2;3;4}
x

0 1 2 3

Imf={1 ;2 ;3}
6

f(x) 1 2 2 3
! Pe grafic imaginea unei functii se obtine proiectand punctele graficului pe
axa OY
8
7
6
5

f : [1;6] R , f ( x ) x 1

Imf=[2 ;7]

3
2
1
0
0

6.Imaginea reciproca
Fie f : A B , B ' B
Prin imagine reciproca a lui B ' (prin functia f) se intelege o submultime a lui
A notata f 1 ( B ' ) { x A / f ( x ) B '}
7.Functii marginite.Valori extreme ale unei functii
Fie f : A R , A R
f se numeste marginita daca exista m, M R , astfel incat m f ( x ) M ,x A
m,M-valori extreme
m-valoare minima(minimul functiei)
M-valoare maxima(maximul functiei)
x0 A pentru care f(x0)=m se numeste punct de minim
x0 A pentru care f(x0)=M se numeste punct de maxim
O functie poate avea mai multe puncte de minim/maxim
8.Monotonie

f : A B , A, B R , I A

f se numeste: strict crescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 I ,


x1<x2 f ( x1 ) f ( x2 )
crescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 I ,
x1<x2 f ( x1 ) f ( x2 )
strict descrescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 I ,
x1>x2 f ( x1 ) f ( x2 )
descrescatoare pe I daca oricare ar fi un x1, x2 I ,
x1>x2 f ( x1 ) f ( x2 )
Metoda de studiu a monotoniei

Fie x1, x2 I , x1<x2


Calculam f(x1)-f(x2) si stabilim semnul diferentei:+ sau
7

Concluzie : <0f strict crescatoare


>0f strict descrescatoare
0f crescatoare
0f descrescatoare
Monotonia functilor multiforme
f1 ( x ), x a
a A
f : A R, f ( x)
f 2 ( x ), x a

caz1. x1,x2 a , x1<x2


caz2. x1,x2>a, x1<x2
caz3. x1<a, x2>a, x1<x2
9.Functii periodice

f : A R, A R

f se numeste periodica daca x A T 0, astfel incat x+T A si


f ( x T ) f ( x ) , T se numeste perioada functiei, si daca exista un T cel mai mic
cu aceasta proprietate, T se numeste perioada principala a functiei.
1, x Q
0, x Q

1.Functia Diriple: f : R R , f ( x )
functia are perioada T Q *
fie x Q , x t Q f ( x t ) 1
f ( x ) 1, f ( x t ) f ( x )(1)

fie x Q , x t Q f ( x t ) 0
f ( x ) 0, f ( x t ) f ( x )( 2)

Din (1) si (2) x R , f ( x t ) f ( x )


Deoarece nu exista un cel ami mic numar rational poxitiv, functia nu are
perioada principala
2.Functia parte fractionara: f ( x ) { x} x [ x ], are ca perioada orice numar
intreg k 0 pentru ca:
f ( x k ) {x k} x k [ x k ]
x k k [x ]
x [ x ], x R

perioada principala este 1


Daca o functie are perioada t si x+k t A, k R * atunci f are si perioada
k t, k Z

10.Injectivitatea functiilor
f : A B , f se numeste injectiva daca x1 , x2 A, x1 x2 f ( x1 ) f ( x2 )
la argumente distincte imafinea corespunzatoare trebuie sa fie distincta
Obs: p q q p
Definitie echivalenta cu cea de sus: o functie este injectiva daca si numai
daca x1 , x2 A, f ( x1 ) f ( x2 ) x1 x2
8

Obs: f nu e injectiva daca ( x1 , x2 A, x1 x2 ) astfel incat f ( x1 ) f ( x2 ) , pentru a


arata ca o functie estnu este injectiva trebuie sa gasim 2 argumente diferite care
sa aiba aceasi imagine
O functie e injectiva f ( x ) y are cel mult o solutie apartinand
domeniului.
Pe grafic o functie e injectiva daca orice paralela la axa OX intersecteaza
graficul in cel mult un punct.
11.Injectivitatea functiilor
f : A B surjectiva ( y B ), ( x A), astfel incat f ( x ) y
f este surjectiva daca si numai daca Imf=B
f nu e surjectiva daca si numai daca E ( y B ), astfel incat ( x A), f ( x ) y
Limbajul ecuatilor: f este surjectiva daca f(x)=y are cel puin o solutie.
Pe grafic f este surjectiva daca orice paralela la axa OX prin punctele
codomeniului sa intersecteze graficul in cel puin un punct.
12.Bijectivitate
f : A B se numeste bijectiva daca si numai daca f este si injectiva si
bijectiva
( y B ), ! (exista un unic element x A ) astfel incat f ( x ) y
f este bijectiva f ( x ) y si f ( x ) y are o singura solutie
f nu e injectiva daca si numai daca f nu e injectiva si/sau surjectiva
13.Functia inversa
Fie f : A B , bijectiva
Spunem ca f admite inversa daca ( g : B A) astfel incat g ( y ) x, y f ( x )
g se noteaza cu f 1 - se numeste inversa functiei
Daca f admite inversa se numaste inversabila; f este inversabila f este
bijectiva.
Ex:
Fie f : ( ;0) [0; ), f ( x ) x 2
1.Studiul injectivitatii:
x1 , x2 ( ;0], f ( x1 ) f ( x2 )
x1 x2
2

| x1 || x2 |

x1 x2 f
x1 , x2 ( ;0]

este injectiva(1);

2.Studiul surjectivitatii:
( y [0; )), ( x ( ;0)) astfel incat f ( x ) y

fie y [0; ), f ( x ) y x 2 y x y ( ;0) f este surjectiva(2);


Din (!) si (2) f este bijectiva f admite inversa f 1 : [0; ) ( ;0) este
inversa functiei f f 1 ( y ) y , f 1 ( x ) x
9

14.Compunerea functiilor
f : A B, g : C D

Prin compusa functiei g cu f in aceasta ordine se intelege o functie notata cu


g f : A D , ( g f )( x ) g ( f ( x ))
f ( A) C

Imf C
! g f f g
elementul neutru in raport cu compunerea functiilor este functia identica
daca compunem o functie cu inversa sa obtinem functia identica
a)Compunere si paritate:
1.daca f,g sunt impare atunci g f este para
2.daca f,g sunt impare atunci g f este para
3.daca f,g au paritati diferite atunci g f este para
b)Compunere si monotonie:
1.daca f,g au aceeasi monotonie atunci g f este crescatoare
2.daca f,g au monotonie diferita atunci g f este descrescatoare
c)Compunere, injectivitate, surjectivitate si bijectivitate:
1.daca f,g sunt bijective atunci g f este bijectiva si ( g f )= f 1 g 1
2.daca g f este injectiva atunci f este injectiva
3.daca g f este surjectiva atunci g este surjectiva
4.daca g f este bijectiva atunci g este surjectiva si f este injectiva

Compunerea functilor prin acolada


f ,g : R R
x 2, x 3
f ( x)
2 x 3, x 3
1 3 x, x 0
g ( x)
4 x 5, x 0
f g:R R
g ( x ) 2, g ( x ) 3
( f g )( x )
2 g ( x ) 3, g ( x ) 3
1 3 x 2;1 3 x 3, x 0
4 x 5 2;4 x 5 3, x 0

2(1 3 x ) 3;1 3 x 3, x 0
2( 4 x 5) 3;4 x 5 3, x 0
1 3 x 3
2
1)
x [ ;0 )
3
x 0

10

4 x 5 3
2)
x [0; )
x 0
1 3 x 3
2
3)
x ( ; )
3
x 0
4 x 5 3
4)
x
x 0

6 x 5; x ( ; 3 )

( f g )( x ) 3 x 1; x [ ;0)
3

4 x 3; x [0; )

Functia f:RR, f(x)=ax+b

Definitie:
Daca a,b sunt numere reale f se numeste functie afina;
Daca a 0 f se numeste functie de gradul I ;
Daca b 0 f se numeste functie liniara( a 0 , b 0 ) ;
Daca b 0 f se numeste functie constanta.
Proprietati:
1)Semnul functiei de gradul I
x

f(x) semn contrar


lui a

b
a

semnul lui a

2)Monotonia functiei de gradul I


Fie x1 , x2 R , x1 x2
f ( x1 ) f ( x2 ) ax1 b ax2 b a ( x1 x2 ) a 0 f

strict descrescatoare

a0f

strict crescatoare

3)Graficul functiei de gradul I


11

Graficul functiei este o dreapta


b
Gf OX A( ;0)
a
Gf OY B (0; b )

Daca a<0 atunci panta dreptei AB este negativa


B
O

Daca a>0 atunci panta dreptei AB este pozitiva

B
A
O

Ecuatii si sisteme de ecuatii rezolvate cu


ajutorul semnului functiei de gradul I

Rezolvati sistemul :
x2
0

x ( x 3)
x ( x 1)( x 2) 0

x2
0 x2 0 x 2,
x ( x 3)

x
x-2
x
x-3
x(x-3)
E(x)

x ( x 3) 0 x 0

sau x 3 0 x 3

0
2
3
-----------0+++++++
------0+++++++++++
----------------0++++
++++0---------0++++
------/+++0----/++++

S1 ( ;0) ( 2;3)
x ( x 1)( x 2) 0 x 0

sau x 1 sau x 2

12

x
x
x+1
x+2
E(x)

-2
-1
0
----------------0++++
------------0+++++++
------0+++++++++++
- - - - - - 0 + + + 0- - - 0 + + + +

S 2 [ 2;1] [0; ] S final S1 S 2 ( 2;3) [ 2;1]

Functia de gradul II
1)Def:
f:R R , f(x)=ax +bx+c , a,bR , a0 se numete funcie de grad II
Ecuaia ax +bx+c=0 , a0 se numete ecuaie ataat funciei de grad II

b 2 4 ac discriminantul ecuaiei
b
2a
0 x1 , x 2

0 x1 , x 2
0 x , x

1
2
x1 , x 2

x1 x 2
x1 x 2

2)Forma canonica:
f ( x ) ax 2 bx c
b
c

f ( x) a x 2 x
a
a

2
2

b
b
c
f ( x ) a x
2
2a 4a
a

b
b 2 4 ac
f ( x ) a x

2a
4a 2

b

f ( x ) a x

2a
4 a

f ( x) a x
forma canonic

2a
4a

3)Marginire, valori extreme


Caz 1:Pentru a>0 funcia de gradul II e mrginit inferior.

b
Valoarea minim este y min
i se obine pentru x min
4a
2a
13

pentru a>0 f admite minim


Caz 2: Pentru a< 0 funcia de gradul II e mrginit superior.

b
Valoarea maxim este y max
i se obine pentru xmax
4a
2a
pentru a< 0 f admite maxim
4)Graficul functiei de gradul II:
Reprezentarea grafic a funciei de grad II este o parabol cu braele n sus
pentru a>0 sau cu braele n jos pentru a<0
Etapele reprezentarii grafice:
1)Intersecia cu axele:
Gf Ox : y 0
f ( x) 0
a) 0

A( x1 ,0)

x1 , x 2

x1 x 2

B ( x 2 ,0 )
A( x1 ,0)

b) 0
c) 0 Gf Ox
Gf Oy : x 0

C ( 0, c )
2)Calculul vrfului:
V(

b
; )
2a 4a

3)Axa de simetrie
x

b
2a

4)(Facultativ) - calculul altor puncte


5)Trasarea graficului

5)Monotonia functiei de gradul II:


Pentru a> 0 funcia de gradul II este:

strict descresctoare pe intervalul ;

strict cresctoare pe intervalul

b
2 a

;
2a

14

Pentru a< 0 funcia de gradul II este:

strict cresctoare pe intervalul ;

b
2 a

;
2a

strict descresctoare pe intervalul


6)Imaginea functiei de gradul II:

dac a> 0 Im f ;
4a

0
x

dac a< 0 Im f ;

4 a

V
y
V
0
x

7)Tabel de variatie :
1) a> 0
x

b
2a

f(x) = ax + bx + c

4a

2) a< 0
X
f(x) = ax + bx + c

b
2a

4a

15

8)Semnul functiei de gradul II


1)a> 0
y
+
+
+
+
+ +
x
0
0

+
+
+

+
+
+

0
0

+
+
x

+
+

- -0 - -

2)a< 0
y
0

- --

Caz 1: 0
x
-
f(x)
semnul lui a

+
+

0
x

Caz 2: 0
x
f(x)

-
semnul lui a

Caz 3: 0
x
-
semnul lui a
f(x)

b
2a

+
semnul lui a

x1
x2
0 semn contrar
0
lui a

+
semnul lui a

16

9)Rezolvarea inecuatilor si sistemelor de ecuatii:


1) Aflai x:
x2 9
2
0 E ( x)
x 4x 9

x 2 6x 9 0
x2 9 0
x2 4x 9 0

x 3
ecuaia nu are rdcini reale
x 2 6x 9 0
36 36
0

x3

x
x2 9

16 36 0

-
-3
3
+
+++++ 0---------0+++++++

x 2 4x 9

+++++++++++++++++++++

E(x)
+++++ 0---------0+++++++
x 6x +
9+++++++++++ 0++++++++
2

x 3;3

x ;3 3;

S 3;3

2) Determinai m , m 0 astfel nct vrful parabolei asociate funciei


f ( x ) ( m 2) x 2 (3m 2) x m 1 s fie situat sub axa Ox.

E (m )
0
4a
(3m 2) 2 4( m 2)( m 1)

9 m 2 12 m 4 4 m 2 4 m 8
5m 2 16 m 12

5m 2 16 m 12 0
m 256 240
m 16

16 4
10
6
m1
5
m1

16 4
10
m 2 2
m2

17

4 a 4 m 8
4m 8 0
4m 8
m2

-
-2
-6/5
2
+
++++++0-----0++++++++++
+++++++++++++++0-------++++++0-----0++++/--------

m
5m 2 1m 12
4m 8
E(m)

6
5

m 2; 2;

10)Familii de parabole:
Fie familia de parabole asociat funciei:
f m : f m ( x ) ( m 1) x 2 2( m 2) x m 2

m 1

a) Artai c parabolele Pm asociate funciei f m trec printr-un punct fix.


f m ( x ) mx 2 x 2 2 mx 4 x m 2
f m ( x ) mx 2 2 mx m x 2 4 x 2
f m ( x ) m ( x 2 2 x 1) x 2 4 x 2

( x 1) 2 0

x 1
f m (1) 1 4 2
f m (1) 1

A(1;1) - punct fix

Obs: Pentru a determina punctul fix prin care trec toate parabolele, se
grupeaz dup m i se impune coeficientul=0.
b) S se arate c vrfurile acestor parabole se afl pe dreapta y+x=0.
4( m 2) 2 4( m 2)( m 1)
4 m 2 16 m 16 4 m 2 4 m 8m 8
4m 8
b
m2
xv

2a m 1

4( m 2)
m2
yv

4a
4( m 1)
m 1

y x

x y 0

Varful parabolelor se afl pe dreapta x y 0 (a 2-a bisectoare).

18

Obs: Pentru a determina locul geometric al vrfurilor parabolelor se elimin


parametrul m din relaiile:
b

2a

yv
4a

m
m+2
m+1
E(m)

-
-2
-1
+
--------0++++++++++
--------------0++++++
+++++ 0----- / ++++++

m ( 2;1)

11)Relatiile lui Vite:


1)Formula pe jumtate:
ax 2 bx c 0
dac b nr par b 2 b
ax 2 2b x c 0
b 2 ac
x1, 2

b ' '
a

2)Relaiile Vite ataate ecuaiei de grad II(relaiile ntre rdcinile ecuaiei


i coeficieni)

S x1 x2
P x1 x2

c
a

b
a

suma rdcinilor
produsul rdcinilor

12)Suma puterilor asemenea a radacinilor ecuatiei de gradul II:


S n x1n x2n

n N,n 2

19

2
2
2
1) x1 x 2 ( x1 x 2 ) 2 x1 x 2

x12 x22 S 2 2 P
3
3
2
2
2) x1 x 2 ( x1 x 2 )( x1 x1 x 2 x 2 )

S (S 2 2P P)

S ( S 2 3P )

S 3 3SP
x13 x23 S 3 3SP
4
4
2
2 2
2 2
3) x1 x 2 ( x1 x 2 ) 2 x1 x 2

(S 2 2P) 2 2P 2
x14 x24 S 4 4 S 2 P 2 P 2

x1 , x 2

ax12 bx1 c 0
rdcini ale ecuaiei 2
ax 2 bx 2 c 0

ax1n bx1n 1 cx1n 2 0


n
n 1
n2
ax 2 bx 2 cx 2 0

x1n 2
x 2n 2

a S n b S n 1 c S n 2 0, n 3

13)Formarea ecuatiei de gradul II (cnd cunoatem rdcinile):


Teorema:
Fie x1 , x2 R , S x1 x2 , P x1 x2
Atunci x1 , x 2 sunt rdcini ale ecuaiei
x 2 Sx P 0

Nr. x1 , x 2 exist S 2 4 P 0 .

14)Natura si semnele radacinilor ecuatiei de gradul II:


Pentru a stabili natura rdcinilor(reale sau nu) se stabilete semnul lui .
0
rdcini reale
0
rdcini nereale

+
+

P
+
+

S
+
-

x1 , x2

x1 0 , x 2 0
x1 0 , x 2 0
20

x1 0 , x 2 0

x 2 x1

0
0
-

x1 0 , x 2 0

x 2 x1

+
0

x1 0 , x 2 0
x1 0 , x 2 0

+
+
+

x1 x 2 , x1 0 , x 2 0

Obs:
P 0
P 0

1)

x1 , x 2 au acelai semn
x1 , x 2 au semne contrare

2) problema semnului se pune 0


15)Ecuatii cu radacini comune:
Obs:
a1 x 2 b1 x c1 0
a1 0
1) Dou ecuaii de grad II
a 2 x 2 b2 x c 2 0 a 2 0
a1 b1
c

1
au aceleai rdcini
a 2 b2 c 2
2) Dou ecuaii de grad II au o rdcin comun
a1 2 b1 c1 0 a 2
fie o rdcin comun
a 2 2 b2 c 2 0 ( a1 )
a1 a 2 2 b1 a 2 c1 a 2 0
a1 a 2 2 b2 a1 a1 c 2 0

b1 a 2 a1b2 a 2 c1 a1c 2 0
a1 c 2 a 2 c1

, b1 a 2 a1b2 0
b1 a 2 a1b2

dou ecuaii de grad II au o rdcin comun


a c a 2 c1
1 2

verific relaiile
b1 a 2 a1b2

unde

b1 a 2 a1b2 0

16)Pozitile radacinilor de gradul II fata de un parametru:


ax 2 bx c 0 a 0
x1 , x 2 rdcinile ecuaiei

x1

x2

21

Caz 1: x1 x 2
Caz 2: x1 x 2
Caz 3: x1 x 2
Metoda 1: (cu relaiile Vite)
x1
x1 0
Caz I:

x2
x2 0
0

P 0
S 0

x1

x2

x1

x2

y1 0

y2 0

y1 y 2 0
y y 0
2
1

Caz 2: x1 x 2
x1 0
x2 0
y1 0

y2 0

P 0

Caz 3: x1 x 2
x1 0
x2 0
y1 0

y 2 0

y1 0

y2 0

P 0
S 0

Metoda 2:
Se consider f:R R f ( x ) ax 2 bx c
Obs:
a f ( ) 0 se afl ntre rdcini
f ( ) are semn contrar lui a
a f ( ) 0 se afl n afara rdcinilor
Caz 1: x1 x 2

a f ( ) 0
b

2a

Caz 2: x1 x 2

22

a f ( ) 0

Caz 3: x1 x 2

a f ( ).0
b

2a

17)Pozitia radacinilor ecuatiei de gradul II fata de doi parametrii:


Fie ecuaia ax 2 bx c 0 cu rdcinile x1 , x 2 ; ,
1)
0
a f ( ) 0

a f ( ) 0

2a

x1

x2

x1

x2

x1

x2

x1

2)
0

a f ( ) 0
a f ( ) 0

3)
0
a f ( ) 0

a f ( ) 0

2a

4)
0
a f ( ) 0

a f ( ) 0

2a

x2

Obs:
Condiia ca o ecuaie de grad II s aib o singur rdcin n intervalul (,)
este ca f ( ) f ( ) 0 .

23

18)Sisteme de ecuatii:
1)Sisteme formate din o ecuaie de grad I i o ecuaie de grad II de forma:
y mx n

2
y ax bx c

Interpretatre geometrica :
Ecuaia 1 se reprezint grafic printr-o dreapt.
Ecuaia 2 se reprezint grafic printr-o parabol.
A rezolva sistemul nseamn a determina punctele de intersecie dintre
dreapt i parabol. Dreapta poate fi tangent parabolei, secant sau dreapt
exterioar.
Etapele rezolvarii sistemelor:
1)Se exprim o necunoscut din ecuaia 1 n funcie de cealalt (care are
coeficientul mai mic).
2)Se nlocuiete n ecuaia 2.
3)Se rezolv ecuaia de grad II obinut.
4)Se afl i cealalt necunoscut.

2)Sisteme simetrice:
Def:
O ecuaie se numete simetric dac nlocuind x cu y sau y cu x ecuaia nu
se schimb.
Un sistem se numete simetric dac e format din dou ecuaii simetrice.
Obs:
Dac ( x 0 ; y 0 ) e soluia sistemului, atunci i ( y 0 ; x 0 ) e soluia sistemului.
Metoda de rezolvare:
1)Se noteaz x+y=S i xy=P.
2)Se transcrie sistemul n S i P i se rezolv.
3)Se ataeaz ecuaia de grad II t 2 St P 0 i se rezolv t1 , t 2
4)Soluiile vor fi t1 , t 2 i t 2 , t1 .

3)Sisteme omogene de forma:

2
2

ax bxy cy d
2
2

a x b xy c y d

Metoda de rezolvare:
d d 0

- sistemul admite soluie banal


24

2
2
- pentru a determina i alte soluii, mprim cu x (x0) sau cu y (y0)
una din ecuaii.

- notm

y
x
(x0)= t sau (y0)= t i rezolvm ecuaia de grad II obinut.
x
y

- revenim la notaie i rezolvm sistemul format din


y
t1
x

cealalt

i
ec. a

sist .

y
t2
x

cealalt

ec. a

sist .

sistemul admite soluia banal (0;0)


cutm i alte soluii
presupunem x0

25

S-ar putea să vă placă și