Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Progresia aritmetica
1.Definitie
(an), n 1 se numeste progresie aritmetica daca fiecare termen al sau se
obtine din precedentul prin adaugarea unui aceluias numar r numit ratia
progresiei r R
! 1.O progresie aritmetica e bine determinate daca se cunoaste ratia r si
termenul a1
2.Pentru r=0 sirul e constant
2.Notatie
2a1 n 1r n
2
4.Proprietati
ak=
a k 1 a k 1
2
Progresia geometrica
1.Definitie
Un sir bn cu b1 0, in care fiecare termen incepand cu al doilea se obtine
duin precedentul prin inmultire cu un numar diferit de 0 (q), se numeste
progresie geometrica.
q=ratia progresiei geometrice
bn+1=bn q
2.Notatie
b1 , b2 , b3 ...bn
b3 b2 q b1 q 2
.
.
.
b1 ( q n 1)
q 1
4.Proprietati
-modulul fiecarui termen al progresiei geometrice este media
geometrica a vecinilor sai: bn bn 1 bn 1
-
1.Definitie
Prin partea fractionara a unui numar se intelege diferenta dintre
numar si partea lui intreaga.
a a a
2.Notatie
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea fractionara se pune
intre accolade: a, a R
3.Proprietati
1. a 0 a Z
2. a 0;1
1.Definitie
Fie a R , prin parte intreaga se intelege cel mai mare numar intreg mai mic
sau egal cu numarul dat.
2.Notatie
Numarul sau expresia careia dorim sa-i aflam partea intreaga se pune intre
paranteze drepte: a , a R
3.Proprietati
1. a Z , a R
2. a a a Z
3. a a a 1
1.
Definitie
Modul de a este: a daca a este mai mare decat zero sau -a daca a
este mai mic decat zero.
a , a 0
| a |
a , a 0
2.
Proprietati
1. | a | max a; a ,a R
2. | a || a |
3. a. | a | , 0, a [ ; ]
b. | a | , 0 a [ ; ] [ ; ]
4. | a b || a | | b | ab 0
5. | a b ||| a | | b || a,bR
a. | a b || a | | b |
6.
b.
a |a|
,b 0
b |b|
Inductia matematica
1.Definitie
-este folosita pentru a demonstra propozitii de forma n , p n , n n0 , n N
-se bazeaza pe principiul inductiei matematice:
daca o propozitie p(n) e adevarata pentru n=n0 si daca e adevarata
pentru n=k, e adevarata si pentru n=k+1 atunci p(n) e adevarata pentru orice
n N , n n0.
2.Etape de rezolvare
1.Verificarea inductiei matematice: se arata ca p(n0) e adevarata
2.Demonstratia
p(k) p(k+1)
presupunem p(k) adevarata(ipoteza inductiei) si demonstram ca
p(k+1) e adevarata
4
p(n)
6
k 1
n
1.
2.
n ( n 1)
3. k
k 1
n
Functii
1.Definitie
f :A B,
este o functie;
A=domeniul de definitie
B=codomenuiul(domeniul in care functia ia valori)
f : N R , f x x 1 x (legea functiei)
2.Notatie
f :A B,
f(x)=y(legea functiei)
g x f ( x ) g ( x )
2.Produsul
f , g : A R, A R
( f g )( x ) f ( x ) g ( x )
3.Catul
f , g : A R, A R
f
f ( x)
x
, g ( x) 0
g ( x)
g
4.Paritate
* A R , se numeste multime simetrica in raport cu A daca x A x A
5
f : R R, f ( x) x 2
A' {1;0;1} f ( A' ) {1;2;3}
A' [1;3] f ( A' ) [3;5]
f :R R
0 1 2 3
Imf={1 ;2 ;3}
6
f(x) 1 2 2 3
! Pe grafic imaginea unei functii se obtine proiectand punctele graficului pe
axa OY
8
7
6
5
f : [1;6] R , f ( x ) x 1
Imf=[2 ;7]
3
2
1
0
0
6.Imaginea reciproca
Fie f : A B , B ' B
Prin imagine reciproca a lui B ' (prin functia f) se intelege o submultime a lui
A notata f 1 ( B ' ) { x A / f ( x ) B '}
7.Functii marginite.Valori extreme ale unei functii
Fie f : A R , A R
f se numeste marginita daca exista m, M R , astfel incat m f ( x ) M ,x A
m,M-valori extreme
m-valoare minima(minimul functiei)
M-valoare maxima(maximul functiei)
x0 A pentru care f(x0)=m se numeste punct de minim
x0 A pentru care f(x0)=M se numeste punct de maxim
O functie poate avea mai multe puncte de minim/maxim
8.Monotonie
f : A B , A, B R , I A
f : A R, A R
1.Functia Diriple: f : R R , f ( x )
functia are perioada T Q *
fie x Q , x t Q f ( x t ) 1
f ( x ) 1, f ( x t ) f ( x )(1)
fie x Q , x t Q f ( x t ) 0
f ( x ) 0, f ( x t ) f ( x )( 2)
10.Injectivitatea functiilor
f : A B , f se numeste injectiva daca x1 , x2 A, x1 x2 f ( x1 ) f ( x2 )
la argumente distincte imafinea corespunzatoare trebuie sa fie distincta
Obs: p q q p
Definitie echivalenta cu cea de sus: o functie este injectiva daca si numai
daca x1 , x2 A, f ( x1 ) f ( x2 ) x1 x2
8
| x1 || x2 |
x1 x2 f
x1 , x2 ( ;0]
este injectiva(1);
2.Studiul surjectivitatii:
( y [0; )), ( x ( ;0)) astfel incat f ( x ) y
14.Compunerea functiilor
f : A B, g : C D
Imf C
! g f f g
elementul neutru in raport cu compunerea functiilor este functia identica
daca compunem o functie cu inversa sa obtinem functia identica
a)Compunere si paritate:
1.daca f,g sunt impare atunci g f este para
2.daca f,g sunt impare atunci g f este para
3.daca f,g au paritati diferite atunci g f este para
b)Compunere si monotonie:
1.daca f,g au aceeasi monotonie atunci g f este crescatoare
2.daca f,g au monotonie diferita atunci g f este descrescatoare
c)Compunere, injectivitate, surjectivitate si bijectivitate:
1.daca f,g sunt bijective atunci g f este bijectiva si ( g f )= f 1 g 1
2.daca g f este injectiva atunci f este injectiva
3.daca g f este surjectiva atunci g este surjectiva
4.daca g f este bijectiva atunci g este surjectiva si f este injectiva
2(1 3 x ) 3;1 3 x 3, x 0
2( 4 x 5) 3;4 x 5 3, x 0
1 3 x 3
2
1)
x [ ;0 )
3
x 0
10
4 x 5 3
2)
x [0; )
x 0
1 3 x 3
2
3)
x ( ; )
3
x 0
4 x 5 3
4)
x
x 0
6 x 5; x ( ; 3 )
( f g )( x ) 3 x 1; x [ ;0)
3
4 x 3; x [0; )
Definitie:
Daca a,b sunt numere reale f se numeste functie afina;
Daca a 0 f se numeste functie de gradul I ;
Daca b 0 f se numeste functie liniara( a 0 , b 0 ) ;
Daca b 0 f se numeste functie constanta.
Proprietati:
1)Semnul functiei de gradul I
x
b
a
semnul lui a
strict descrescatoare
a0f
strict crescatoare
B
A
O
Rezolvati sistemul :
x2
0
x ( x 3)
x ( x 1)( x 2) 0
x2
0 x2 0 x 2,
x ( x 3)
x
x-2
x
x-3
x(x-3)
E(x)
x ( x 3) 0 x 0
sau x 3 0 x 3
0
2
3
-----------0+++++++
------0+++++++++++
----------------0++++
++++0---------0++++
------/+++0----/++++
S1 ( ;0) ( 2;3)
x ( x 1)( x 2) 0 x 0
sau x 1 sau x 2
12
x
x
x+1
x+2
E(x)
-2
-1
0
----------------0++++
------------0+++++++
------0+++++++++++
- - - - - - 0 + + + 0- - - 0 + + + +
Functia de gradul II
1)Def:
f:R R , f(x)=ax +bx+c , a,bR , a0 se numete funcie de grad II
Ecuaia ax +bx+c=0 , a0 se numete ecuaie ataat funciei de grad II
b 2 4 ac discriminantul ecuaiei
b
2a
0 x1 , x 2
0 x1 , x 2
0 x , x
1
2
x1 , x 2
x1 x 2
x1 x 2
2)Forma canonica:
f ( x ) ax 2 bx c
b
c
f ( x) a x 2 x
a
a
2
2
b
b
c
f ( x ) a x
2
2a 4a
a
b
b 2 4 ac
f ( x ) a x
2a
4a 2
b
f ( x ) a x
2a
4 a
f ( x) a x
forma canonic
2a
4a
b
Valoarea minim este y min
i se obine pentru x min
4a
2a
13
b
Valoarea maxim este y max
i se obine pentru xmax
4a
2a
pentru a< 0 f admite maxim
4)Graficul functiei de gradul II:
Reprezentarea grafic a funciei de grad II este o parabol cu braele n sus
pentru a>0 sau cu braele n jos pentru a<0
Etapele reprezentarii grafice:
1)Intersecia cu axele:
Gf Ox : y 0
f ( x) 0
a) 0
A( x1 ,0)
x1 , x 2
x1 x 2
B ( x 2 ,0 )
A( x1 ,0)
b) 0
c) 0 Gf Ox
Gf Oy : x 0
C ( 0, c )
2)Calculul vrfului:
V(
b
; )
2a 4a
3)Axa de simetrie
x
b
2a
b
2 a
;
2a
14
b
2 a
;
2a
dac a> 0 Im f ;
4a
0
x
dac a< 0 Im f ;
4 a
V
y
V
0
x
7)Tabel de variatie :
1) a> 0
x
b
2a
f(x) = ax + bx + c
4a
2) a< 0
X
f(x) = ax + bx + c
b
2a
4a
15
+
+
+
+
+
+
0
0
+
+
x
+
+
- -0 - -
2)a< 0
y
0
- --
Caz 1: 0
x
-
f(x)
semnul lui a
+
+
0
x
Caz 2: 0
x
f(x)
-
semnul lui a
Caz 3: 0
x
-
semnul lui a
f(x)
b
2a
+
semnul lui a
x1
x2
0 semn contrar
0
lui a
+
semnul lui a
16
x 2 6x 9 0
x2 9 0
x2 4x 9 0
x 3
ecuaia nu are rdcini reale
x 2 6x 9 0
36 36
0
x3
x
x2 9
16 36 0
-
-3
3
+
+++++ 0---------0+++++++
x 2 4x 9
+++++++++++++++++++++
E(x)
+++++ 0---------0+++++++
x 6x +
9+++++++++++ 0++++++++
2
x 3;3
x ;3 3;
S 3;3
E (m )
0
4a
(3m 2) 2 4( m 2)( m 1)
9 m 2 12 m 4 4 m 2 4 m 8
5m 2 16 m 12
5m 2 16 m 12 0
m 256 240
m 16
16 4
10
6
m1
5
m1
16 4
10
m 2 2
m2
17
4 a 4 m 8
4m 8 0
4m 8
m2
-
-2
-6/5
2
+
++++++0-----0++++++++++
+++++++++++++++0-------++++++0-----0++++/--------
m
5m 2 1m 12
4m 8
E(m)
6
5
m 2; 2;
10)Familii de parabole:
Fie familia de parabole asociat funciei:
f m : f m ( x ) ( m 1) x 2 2( m 2) x m 2
m 1
( x 1) 2 0
x 1
f m (1) 1 4 2
f m (1) 1
Obs: Pentru a determina punctul fix prin care trec toate parabolele, se
grupeaz dup m i se impune coeficientul=0.
b) S se arate c vrfurile acestor parabole se afl pe dreapta y+x=0.
4( m 2) 2 4( m 2)( m 1)
4 m 2 16 m 16 4 m 2 4 m 8m 8
4m 8
b
m2
xv
2a m 1
4( m 2)
m2
yv
4a
4( m 1)
m 1
y x
x y 0
18
2a
yv
4a
m
m+2
m+1
E(m)
-
-2
-1
+
--------0++++++++++
--------------0++++++
+++++ 0----- / ++++++
m ( 2;1)
b ' '
a
S x1 x2
P x1 x2
c
a
b
a
suma rdcinilor
produsul rdcinilor
n N,n 2
19
2
2
2
1) x1 x 2 ( x1 x 2 ) 2 x1 x 2
x12 x22 S 2 2 P
3
3
2
2
2) x1 x 2 ( x1 x 2 )( x1 x1 x 2 x 2 )
S (S 2 2P P)
S ( S 2 3P )
S 3 3SP
x13 x23 S 3 3SP
4
4
2
2 2
2 2
3) x1 x 2 ( x1 x 2 ) 2 x1 x 2
(S 2 2P) 2 2P 2
x14 x24 S 4 4 S 2 P 2 P 2
x1 , x 2
ax12 bx1 c 0
rdcini ale ecuaiei 2
ax 2 bx 2 c 0
x1n 2
x 2n 2
a S n b S n 1 c S n 2 0, n 3
Nr. x1 , x 2 exist S 2 4 P 0 .
+
+
P
+
+
S
+
-
x1 , x2
x1 0 , x 2 0
x1 0 , x 2 0
20
x1 0 , x 2 0
x 2 x1
0
0
-
x1 0 , x 2 0
x 2 x1
+
0
x1 0 , x 2 0
x1 0 , x 2 0
+
+
+
x1 x 2 , x1 0 , x 2 0
Obs:
P 0
P 0
1)
x1 , x 2 au acelai semn
x1 , x 2 au semne contrare
1
au aceleai rdcini
a 2 b2 c 2
2) Dou ecuaii de grad II au o rdcin comun
a1 2 b1 c1 0 a 2
fie o rdcin comun
a 2 2 b2 c 2 0 ( a1 )
a1 a 2 2 b1 a 2 c1 a 2 0
a1 a 2 2 b2 a1 a1 c 2 0
b1 a 2 a1b2 a 2 c1 a1c 2 0
a1 c 2 a 2 c1
, b1 a 2 a1b2 0
b1 a 2 a1b2
verific relaiile
b1 a 2 a1b2
unde
b1 a 2 a1b2 0
x2
21
Caz 1: x1 x 2
Caz 2: x1 x 2
Caz 3: x1 x 2
Metoda 1: (cu relaiile Vite)
x1
x1 0
Caz I:
x2
x2 0
0
P 0
S 0
x1
x2
x1
x2
y1 0
y2 0
y1 y 2 0
y y 0
2
1
Caz 2: x1 x 2
x1 0
x2 0
y1 0
y2 0
P 0
Caz 3: x1 x 2
x1 0
x2 0
y1 0
y 2 0
y1 0
y2 0
P 0
S 0
Metoda 2:
Se consider f:R R f ( x ) ax 2 bx c
Obs:
a f ( ) 0 se afl ntre rdcini
f ( ) are semn contrar lui a
a f ( ) 0 se afl n afara rdcinilor
Caz 1: x1 x 2
a f ( ) 0
b
2a
Caz 2: x1 x 2
22
a f ( ) 0
Caz 3: x1 x 2
a f ( ).0
b
2a
a f ( ) 0
2a
x1
x2
x1
x2
x1
x2
x1
2)
0
a f ( ) 0
a f ( ) 0
3)
0
a f ( ) 0
a f ( ) 0
2a
4)
0
a f ( ) 0
a f ( ) 0
2a
x2
Obs:
Condiia ca o ecuaie de grad II s aib o singur rdcin n intervalul (,)
este ca f ( ) f ( ) 0 .
23
18)Sisteme de ecuatii:
1)Sisteme formate din o ecuaie de grad I i o ecuaie de grad II de forma:
y mx n
2
y ax bx c
Interpretatre geometrica :
Ecuaia 1 se reprezint grafic printr-o dreapt.
Ecuaia 2 se reprezint grafic printr-o parabol.
A rezolva sistemul nseamn a determina punctele de intersecie dintre
dreapt i parabol. Dreapta poate fi tangent parabolei, secant sau dreapt
exterioar.
Etapele rezolvarii sistemelor:
1)Se exprim o necunoscut din ecuaia 1 n funcie de cealalt (care are
coeficientul mai mic).
2)Se nlocuiete n ecuaia 2.
3)Se rezolv ecuaia de grad II obinut.
4)Se afl i cealalt necunoscut.
2)Sisteme simetrice:
Def:
O ecuaie se numete simetric dac nlocuind x cu y sau y cu x ecuaia nu
se schimb.
Un sistem se numete simetric dac e format din dou ecuaii simetrice.
Obs:
Dac ( x 0 ; y 0 ) e soluia sistemului, atunci i ( y 0 ; x 0 ) e soluia sistemului.
Metoda de rezolvare:
1)Se noteaz x+y=S i xy=P.
2)Se transcrie sistemul n S i P i se rezolv.
3)Se ataeaz ecuaia de grad II t 2 St P 0 i se rezolv t1 , t 2
4)Soluiile vor fi t1 , t 2 i t 2 , t1 .
2
2
ax bxy cy d
2
2
a x b xy c y d
Metoda de rezolvare:
d d 0
2
2
- pentru a determina i alte soluii, mprim cu x (x0) sau cu y (y0)
una din ecuaii.
- notm
y
x
(x0)= t sau (y0)= t i rezolvm ecuaia de grad II obinut.
x
y
cealalt
i
ec. a
sist .
y
t2
x
cealalt
ec. a
sist .
25