Analiza Calitatii Marfurilor

Conceptul de ,,caliate' se utilizeaza in diverse domenii, printre care se afla si cel al productiei de
marfuri si servicii. Sensurile acestui concept sunt de natura filozofica, tehnica, economica si sociala.
Caliatea, in sensul cel mai general este o categorie filozofica si exprima insusirile esentiale ale unui
obiect, care-l fac sa se distinga de toate celelalte produse similare, care au aceeasi destinatie, respectiv
utilitate.
Caliatea este strans legata de notiunea de cantitate, intre care exista o stransa
interdependenta. Legatura reciproca dintre ele se exprima prin notiunea de masura, aceasta constituind
limita catitativa dincolo de care se schimba calitatea obiectului. De exemplu, cresterea numarului de
proptrietati ale unui produs -latura cantitativa- determina o extindere a gradului de utilitate, care
reprezinta latura extensiva a calitatii.
Plecand de la sensul filozofic al conceptului formulam urmatoarea definitie: ,,calitatea
produselor este conferita de sinteza optima a principalelor proprietati (caracteristici), care exprima
gradul de utilitate in satisfacerea nevoilor exprimate sau implicite'.
Sensul tehnic al calitatii exprima gradul de conformitate cu specificatiile prevazute in documentatia
produsului. Din punct de vedere economic, calitatea exprima masura optima in raport cu cheltuielile
ocazionate la producator si client. In sens social, calitatea exprima gradul de satisfactie al nevoii
clientului care este de altfel, scopul pentru care se realizeaza produsele.
Formulari sintetice despre calitate se gasesc in literatura de specialitate precum: ,,Aptitudinea
de a satisface necesitatile sau masura in care produsul serveste cu succes asteptarile consumatorilor'
sau ,,calitatea este gradul in care un anume produs satisface nevoile unui anume consumator'.Marea
majoritate a acestor definitii sintetice au drept referential nevoile clientului,singurul in masura sa
aprecieze gradul de concordanta dintre cerintele sale si calitatea oferita de producatori.
Organizatia Inernationala de Standardizare defineste calitatea astfel: ,,Calitatea reprezinta
ansamblul de caracteristici al unei entitati care ii confera acesteia aptitudinea de a satisface necesitatile
exprimate sau implicite'. Conceptul de calitate poate fi utilizat cu adjectivul : mediocra, buna, excelenta.
Termenul de entitate ii confera o sfera mai larga de cuprindere conceptului de calitate, astfel
se poate referi la un produs, serviciu, proces, activitate, organizatie, sistem, persoana sau o combinatie
a acestora.
Conceptul de calitate nu exprima gradul de excelenta intr-un sens comparativ sau pentru evaluari
tehnice in sens cantitativ. Exprimarea acestor doua sensuri se face prin utilizarea unui calificativ si
anume:
- Calitatea relativa cand entitatile sunt clasificate dupa gradul lor de excelenta sau in sens comparativ;
- Nivelul calitatii cand se da sensul cantitativ;
- Masura calitatii cand se fac evaluari tehnice precise.
Termenul de ,,clasa' exprima categoria sau rangul entitatilor care indeplineste aceeasi functie in
utilizare,dar care difera prin cerintele referitoare la calitate. In cazul hotelurilor ,,clasa'de calitate este
exprimata prin numarul de stele

I.2.Indicatorii calitati

Datorita caracterului complex al calitatii produselor, in practica se utilizeaza un sistem agregat de

indicatori, care masoara nivelul fiecarei caracteristici in parte, al grupelor de caracteristici, precum si a
produsului, ca sinteza a acestora.
Un loc important in cadrul sistemului il ocupa indicatorul sintetic al calitatii, care reflecta
aportul caracteristicilor, ponderate dupa importanta, exprimate fie cantitativ (numeric), fie atributiv
(notional). Deci indicatorul calitatii produsului reprezinta expresia cantitativa a caracteristicilor acestuia,
stabilite in raport de conditiile de creare, utilizare sau consum.
Sistemul de indicatori ai calitatii produselor reprezinta o componenta principala in cadrul
managementului intreprinderii, prin intermediul caruia se iau decizii privind strategia calitatii, in raport cu
fluctuatiile pietei.
Sistematizarea indicatorilor calitatii produselor permite asezarea lor in forma piramidala, pe 3 trepte. La
baza piramidei sunt valorile caracteristicilor( treapta 1), apoi indicatorii grupelor, iar in varf este
indicatorul complex al calitatii, care exprima gradul de utilitate, de corespondenta cu nevoia pentru care
a fost creat.
Clasificarea indicatorilor calitatii dupa sfera de cuprindere:

Indicatorii calitatii produselor care se impart in:

-Indicatori care iau in calcul valorile numerice sau notionale ale caracteristicilor de calitate;
-Indicatori care exprima caliatea prin intermediul defectelor dupa natura si gravitatia lor;

Indicatorii calitatii loturilor de produse pentru a fi acceptate sau respinse la receptie;

Indicatorii calitatii productiei unei inteprinderi:

-Indicatorii reclamatiilor de la clienti pe luna;

-Indicatorii rebuturilor;
-Indicatorii produselor declasate;
-Indicatorii produselor sau loturilor refuzate pe an .

ESTIMAREA I COMPARAREA CALITII UNOR SERII DE PRODUSE PRIN

METODA DEMERITRLOR
n cazul unei serii continue de produse, calitatea produselor executate pe un anumit interval
de timp (chenzinal, lunar sau anual), poate fi estimat global prin intermediul unui indicator,
"indicatorul demeritelor", determinat pe baza "neconformitilor" sau a defectelor constatate la
controlul final. Numrul de defecte este cumulat considernd cele N produse executate n
intervalul stabilit.
Aceast metod industrial este denumit metoda demeritelor (de la fr. Dmrite=lipsa de
merite). Metoda se recomand n urmtoarele cazuri: produse complexe i finite; fabricaie n
serie; n etapa final a procesului de fabricaie; la producia nefracionat n loturi. Principiul
metodei const dintr-o clasificare general a defectelor (Tab. 1) i din adoptarea unui sistem de
ponderi corespunztoare fiecrui tip de defect (Tab. 2). Un produs poate avea unul sau mai multe
defecte din categorii diferite. n mod arbitrar se adopt un anumit sistem de ponderi. Dac se
noteaz numrul defectelor pe categorii: nc, np, ns, nm i ponderile respective c, p, s si m, se
determin indicatorul demeritului unei serii de volum N, cu relaia:

nc c n p pc n s sc nm m
N

Metoda se aplic continuu, n mod sistematic, n cadrul unei ntreprinderi.

Volumul produciei N poate varia de la un interval la altul.
Clasificarea
defectelor
Critic

Simbol

Definiia defectului

Principal

Secundar

Minor

Defect care mpiedic ndeplinirea funciei

producnd avarii sau accidente grave
Reduce posibilitatea de utilizare a produsului
provocnd anumite neplceri beneficiarului. n
general produce reclamaii.
Nu afecteaz prea mult posibilitile de
utilizare. Este sesizabil la beneficiar, dar nu
genereaz reclamaii
Nu reduce posibilitatea de utilizare i nu
prezint inconveniene. Beneficiarul nu le
sesizeaz.

Defectele sunt clasificate n raport cu efectele (consecinelor) eventuale n utilizare.

Sistemul
ponderilor
I
II
III
IV

m
1
1
1
1

S
3
5
10
10

Scara ponderilor
p
5
25
50
100

c
10
125
100
1000

Dup factorii luate n consideraie se deosebesc dou tipuri de demerite: demerit de

specificare la care ponderea se stabilete pa baza procentului de defecte din fiecare categorie i
demerit de acceptare la care ponderea se stabilete pe baza probabilitii de acceptare de ctre
beneficiar a unei defeciuni.
Demeritul poate fi, de asemenea, obiectiv (de referin) atunci cnd valoarea sa D 0 este
fixat pe baza unei ipoteze referitoare la frecvena admisibil a defectelor sau pe baza valorii
medii obinute pe un anumit interval de timp. Indicele demeritului, Ip, este definit de raportul:
D
ID
D0
Metoda de estimare este aparent imprecis. Prin utilizri repetate, la nceput adoptnd
simultan n mod critic, diferite sisteme de ponderi se ajunge la varianta sensibil specific a
produsului i procesului tehnologic de fabricaie.