Sunteți pe pagina 1din 8

ASE

SCURT ISTORIC
Infiintata prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, din initiativa lui Nicolae D.
Xenopol, Ministrul Industriei si Comertului, sprijinit de un grup de tineri
economisti formati la universitati prestigioase din Germania, Franta si Anglia,
Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale a fost prima institutie de
invatamant economic superior din Romnia.
Inca de la inceput s-a confruntat cu mari probleme materiale, lipsa unui local
propriu si recunoastere din partea institutiilor universitare.
In primele doua decenii, A.I.S.C.I. s-a subordonat Ministerului Industriei si
Comertului, perioada in care a depasit toate obstacolele materiale, precum si
pe cele privind recunoasterea sa ca institutie de invatamnt superior:
constructia Palatului Academiei din Piata Lascar Catargiu, astazi Piata
Romana (1924-1926); organizarea doctoratului (1921); un corp profesoral
format din personalitati de prestigiu: Anton Davidoglu, Stanislas Cihoski, I. N.
Angelescu, Ion Raducanu, Virgil Madgearu, Victor Slavescu, Constantin
Bungetianu, Andrei Radulescu, Gheorghe Tasca, Nicolae Iorga (din 1931),
Gromoslav Mladenatz s.a.
Modificarile aduse in aprilie 1935 la legea privind functionarea A.I.S.C.I. au
consfintit trecerea Academiei in subordinea Ministerului Instructiunii Publice.
Ministerul Educatiei Nationale, prin Legea nr. 299 din 18 august 1947 privind
reorganizarea si transformarea Academiei de Inalte Studii Comerciale si
Industriale si a Academiei de Studii Cooperatiste din Bucuresti in Academia
de Stiinte Comerciale si Cooperatiste, face primul pas in vederea schimbarilor
pe care le-a cunoscut fosta Academie Comerciala.
In perioada comunista, prin Decretul nr. 175 din 3 august 1948, se realizeaza
reforma invatamantului, Academia de Stiinte Comerciale si Cooperatiste fiind
transformata in Institutul de Stiinte Economice si Planificare dupa modelul
institutiilor de invatamant superior sovietic.
Incepand cu anul universitar 1967-1968, invatamantul economic din Romania
isi redescopera vocatia europeana, I.S.E.P. este reorganizat si transformat in
Academia de Studii Economice din Bucuresti, denumire care s-a pastrat pana
astazi.
EAM
Istoric

Domeniul agroalimentar si mediul constituie domenii prioritare ale dezvoltarii


economiei romanesti. Aderarea la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007 si
perspectiva integrarii sunt posibile ca urmare a competentelor distinctive de
care beneficiem si care ne distanteaza net de multe tari europene, unde
eforturile au fost orientare spre alte ramuri. Valorile de exceptie ale spatiului
rural reprezinta, pentru Romania, o mare oportunitate, fiind detinatorii unor
reale bogatii naturale. Daca perceptia Uniunii Europene despre Romania
vizeaza potentialul ridicat de a raspunde sigurantei alimentare a populatiei,
de a oferi si extinde valentele deosebite ale agroturismului si turismului rural,
de a promova mediul, in componenta sa naturala, economica si sociala,
atunci, cu atat mai mult este necesara responsabilizarea noastra de a
constientiza aceste noi posibilitati si, de ce nu, de a raspunde provocarilor. De
aceea, Facultatea EAM ofera sansa invatarii, a traversarii granitelor
cunoasterii mecanismelor structurilor europene si a desfasurarii, ulterior, in
calitate de manageri intreprinzatori, a unor activitati economice durabile.

Infiintarea facultatii
Istoria inaltului forum stiintific si de invatamant reprezentat de Academia de
Studii Economice din Bucuresti consemneaza existenta in perioada interbelica
si imediat dupa aceasta a unor cursuri, conferinte si lucrari de specialitate al
caror domeniu de preocupare se referea, direct sau indirect, la aspecte
privind agricultura si politica agrara din vremea respectiva. Subliniem, in
acest sens:
In planul de invatamant din 1913 exista disciplina Comertul cerealelor si al
derivatelor lor, regasita si ulterior in programele de studii;
La Facultatea de Stiinte cooperatiste (1947) se predau disciplinele: Productia
agricola si valorificarea ei si Economia agrara;
Profesorul Victor Slavescu ne-a lasat un curs de Economie agrara (1933);
Mai presus de toate, se inscrie contributia deosebita a lui Virgil Madgearu la
dezvoltarea economiei agrare, regasita, intre altele, in: cursul de Economie
nationala, care avea, ca prima parte, Politica agrara (1937) si in cursul de
perfectionare Tari agrare si tari industriale, predat in anul 1934.

Invatamantul fara frecventa si invatamantul la distanta, care au existat in


facultate in diverse perioade, aveau durata studiilor, de regula, cu un an mai
mare.

Specializari

Incepand cu anul universitar 2002/2003 s-a renuntat la pachetele optionale si


s-a revenit la doua specializari: Economia agroalimentara si Economia
mediului. In primii doi ani se realiza pregatirea fundamentala, iar in ultimii doi
pregatirea de specialitate. Anul 2005 a marcat trecerea la alta structura a
ciclurilor universitare (Procesul Bologna): 3 ani pregatire de licenta; 2 ani
studii masterale; 3 ani pregatire doctorala. Acest mod de organizare
functioneaza si in prezent, potrivit reglementarilor in vigoare.

Invatamantul postuniversitar

Invatamantul postuniversitar s-a regasit in facultate sub forme variate,


urmarindu-se, dupa caz, aprofundarea cunostintelor sau actualizarea lor,
ultimul aspect tinand de formarea continua. Cursurile postuniversitare
organizate in maniera clasica se adresau specialistilor care lucrau in

agricultura sau in celelalte domenii care aveau legatura cu profilul facultatii.


In decursul timpului s-au desfasurat mai multe cursuri postuniversitare, cum
ar fi: Economia agriculturii; Managementul exploatatiilor agricole;
Agromarketing; Marketing si mediu; Politici agroalimentare si de mediu.

La invatamantul de zi s-au infiintat studiile de aprofundare. Acestea se


dovedeau a fi utile in special absolventilor care doreau sa-si desfasoare
activitatea profesionala si sa-si construiasca o cariera in domeniul cercetarii
stiintifice, in invatamant, care intentionau sa ocupe functii manageriale sau la
nivel macroeconomic etc. Ele au trezit interesul absolventilor ciclului de
licenta, multi urmand aceste tipuri de cursuri. In facultate au fost infiintate
doua cursuri de aprofundare, avand legatura cu continutul studiilor de licenta
si cu specializarile de referinta existente: Managementul sistemului
agroalimentar si Managementul ecosistemelor. Debutul celor doua cursuri s-a
produs in anul universitar 1994/1995. Incepand cu anul universitar
1995/1996, studiile aprofundate au fost incadrate in categoria celor
postuniversitare. Cele doua cursuri de aprofundare si-au desfasurat
activitatea pana in anul universitar 2003/2004. Aceasta forma de invatamant
postuniversitar si-a incetat functionarea in anul universitar 2007/2008.

Incepand cu anul universitar 1999/2000, s-au introdus programe de masterat


care se desfasurau in baza unui regulament riguros. Au fost organizate
urmatoarele programe de masterat: Agrobusiness si Managementul
proiectelor de dezvoltare rurala si regionala. Odata cu trecerea la sistemul
Bologna, incepand cu 2008/2009, au fost introduse doua tipuri de studii
masterale: de aprofundare (MA), care din 2010/2011 s-au numit masterate de
cercetare (MC); de pregatire complementara (MC), din 2010/2011 fiind
denumite masterate profesionale (MP). Acestea se adreseaza absolventilor
oricarui program de licenta, ei putand astfel face pasul spre profesia de
economist, potrivit specializarii existente in facultate. In mod concret, s-au
constituit si au functionat urmatoarele programe de masterat: de
aprofundare, devenite de cercetare (Economia si administrarea afacerilor
agroalimentare si Economie Ecologica); complementare, devenite
profesionale (Managementul proiectelor de dezvoltare rurala si regionala si
Agrobusiness). Cele doua programe de masterat de cercetare continua si
aprofundeaza studiile de licenta (economie agroalimentara si a mediului),
deschizand perspective stiintifice largi. Programele de masterat profesionale
au o relevanta aparte, daca avem in vedere ceea ce reprezinta economia
rurala si cea agroalimentara in conditiile din prezent din tara noastra si
nevoia de dezvoltare economico-sociala a spatiului rural romanesc, precum si
a sistemului agroalimentar.

I. Tarife colare pentru licen


a. Anii I-II de studii universitare de licen, cu frecven pentru studenii din

Romnia i din alte state membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului
Economic European sau din Confederaia Elveian, care au susinut concurs
de admitere
3.500 lei/an
b. Anii I-II de studii universitare de licen, la distan sau cu frecven
redus, pentru studenii din Romnia i din alte state membre ale Uniunii
Europene, ale Spaiului Economic European sau din Confederaia Elveian,
care au susinut concurs de admitere
3.200 lei/an
c. Anul III de studii universitare de licen, cu frecven sau la distan,
pentru studenii din Romnia i din alte state membre ale Uniunii Europene,
ale Spaiului Economic European sau din Confederaia Elveian, care au
susinut concurs de admitere (examen sau de dosare)
3.000 lei/an1
d. Anii I-II de studii universitare de licen, cu frecven, pentru studenii din
state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic
European sau din Confederaia Elveian
250 Euro/lun x 9 luni
e. Anul III de studii universitare de licen, cu frecven, pentru studenii din
state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic
European sau din Confederaia Elveian
220 Euro/lun x 9 luni
f. Anii I-II de studii universitare de licen, la distan sau cu frecven redus,
pentru studenii din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, ale
Spaiului Economic European sau din Confederaia Elveian
750 Euro/ an universitar
g. Anul III de studii universitare de licen, la distan, pentru studenii din
state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului Economic
European sau din Confederaia Elveian
660 Euro/an universitar
h. Anul suplimentar la studii universitare licen, cu frecven sau la distan,
pentru studenii din Romnia i din alte state membre ale Uniunii Europene,
ale Spaiului Economic European sau din Confederaia Elveian, care au
susinut concurs de admitere (examen sau de dosare)

300 lei/evaluare
500 lei tarif de nscriere pentru anul suplimentar
i. Anul suplimentar la studii universitare de licen, cu frecven pentru
studenii din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului
Economic European sau din Confederaia Elveian
220 Euro /evaluare
220 Euro tarif de nscriere pentru anul suplimentar
j. Anul suplimentar la studii universitare de licen, la distan, pentru
studenii din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene, ale Spaiului
Economic European sau din Confederaia Elveian
74 Euro/evaluare

FACULTATI ASE
Academia de Studii Economice din Bucuresti are in structura sa 12 facultati.
-Facultatea de Administrarea Afacerilor - cu predare in limbi straine
-Facultatea de Administratie si Management Public
-Bucharest Business School
-Facultatea de Business si Turism (fosta Comert)
-Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica Economica
-Facultatea de Contabilitate si Informatica de Gestiune
-Facultatea de Economie Teoretica si Aplicata (fosta Economie)
-Facultatea de Economia Agroalimentara si a Mediului
-Facultate de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori
-Facultatea de Management
-Facultatea de Marketing
-Facultatea de Relatii Economice Internationale

UNIVERSITATEA "ALEXANDRU IOAN CUZA" din IAI


Faculti
Biologie | Chimie | Economie i Administrarea Afacerilor | Filosofie i tiine
Social-Politice | Fizica | Geografie i Geologie| Istorie | Litere | Matematic |
Psihologie i tiinte ale Educaiei |Teologie Ortodox | Teologie RomanoCatolic

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor


Condiiile de admitere
Media general de la bacalaureat (100%).
La specializarea Administrarea afacerilor in limba engleza se solicit test de
limba englez. (Mai multe informaii se vor putea gsi pe site-ul facultii)
Criterii de departajare n caz de egalitate a mediilor :
1. Media general de absolvire a liceului; 2. Nota de la proba scrisa de Limba
si literatura romn (bacalaureat).

Pentru olimpici
Pot fi nscrii fr admitere absolvenii de liceu care au obinut urmtoarele
distincii:
Premii (I, II, III )in ultimii doi ani de studii liceale, la olimpiadele naionale i
internaionale la disciplinele: Matematic, Economie, Romna, Informatic i
discipline economice de specialitate.
Premii (I, II, III ) in ultimii doi ani de studii liceale, la concursul interjudetean
pe teme economice Dumitru Rusu.

Tax de nscriere
250 lei pentru fiecare grup de domenii (economic/administrativ) pentru Iai
125 lei pentru nscrierea n teritoriu (Piatra Neam)
Pentru inscrierile online taxa de nscriere este de 200 RON pentru fiecare
grup de domenii (economic/administrativ).

Tax de colarizare pentru anul I, an universitar 2014 2015:


3.000 LEI la Zi;
2.900 LEI la ID