Despre Sarmizegetusa

Grandioasa capitală a regatului dac, construită probabil la mijlocul sec. I a. Chr., cuprindea în perimetrul său
cetatea, zona sacră şi aşezarea civilă.
Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma că zidurile ei, ridicate în tehnica "murus Dacicus",
înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configuraţia terenului. După cucerire,
romanii au reamenjat cetatea, mărindu-I suprafaţa, fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica
de construcţie a acestora.
La cca. 100 m est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un
drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piaţetă. În acest
spaţiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular şi circular, unele fiind
construite din piatră de calcar, iar altele din andezit.
Aşezarea civilă formată din cartierele de est şi de vest, se întindea pe câteva zeci de
terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în
prezent. Aici se aflau grupuri de locuinţe, ateliere meşteşugăreşti, depozite, hambare, instalaţii de captare şi
distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuinţe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ştampila
"DECEBALUS PER SCORILO".
După victoria asupra dacilor, în urma sângeroaselor războaie din anii 101-102 şi 105-106, romanii au
cantoinat temporar în cetate o garnizoană formată din detaşamente ale Legiunii IV Flavia Felix.

Sanctuarele-calendare

În cele ce urmează voi face o prezentare a sanctuarelor de la Sarmizegetusa după ce

am citit cartea "Calendarul de la Sarmizegetusa Regia" scrisă de Stefan Bobâncu,
Cornel Samoilă şi Emil Poenaru. Deşi majoritatea concepţiilor mele se bazează pe
această carte se va vedea că nu sunt de acord decât cu câteva din cele spuse în acest
studiu. Oricare opinie ar fi. Adevărat, oricine face câteva calcule pe baza sanctuarelor
va vedea cât de exacte şi originale sunt aceste calendare. Pe lângă faptul că dacii au
realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichităţii acesta are o proprietate
unică: anul începe cu prima zi a unei săptămâni şi se termină în ultima zi a alteia.
În continuare se vor folosi următorii termeni: zi (24h), săptămâna (o grupare de 6,7,8
zile), an (un ciclu variabil de aproximativ 360 de zile), sensul de parcurgere este ales
cel trigonometric (anti-orar), lespede (paralelipiped), stâlp (paralelipiped cu latura bazei
tangentă la cerc mai mică decât a lespezii sau un cilindru acoperit cu teracotă),
calendar solar (calendarul urmăreşte evoluţia soarelui pe cer), anul tropic (365.242198).

SANCTUARUL MIC ROTUND

Micul sanctuar rotund este alcătuit
din 114 piese dintre care 13 sunt
lespezi, iar 101 sunt stâlpi. Cei 101
stâlpi sunt împărţiţi de cele 13
lespezi în 13 grupări în următoarea
ordine: 8 grupe de 8 stâlpi, 1 de 7
stâlpi, 3 de 8 stâlpi şi una de 6
stâlpi.
Micul sanctuar rotund întruchipează
un calendar solar:
- 1 stâlp = 1 zi
- 1 lespede = 1 marcaj pentru o
săptămână şi pentru un an
- numărătoarea poate începe de lângă oricare lespede
- un an se atinge prin 3 rotaţii complete + 8 săptămâni
- se marchează anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns
- se începe noul an de la stâlpul următor
- se efectuează un ciclu de 13 ani (până se marchează toate lespezile)
- în acest interval anul dacic rămâne în urmă cu 1 zi faţă de anul tropic şi se aplică
corecţia de o zi
- din cauza celor 2 săptămâni de 6 si 7 zile durata anilor fluctuează dând următoarea
succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367
- singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a ţine minte săptămânile,
impediment ce poate fi uşor înlăturat prin calcularea punctului unde se termină anul nou
şi marcarea lui.
- structura simplă a calendarului îl indică ca fiind unul civil.

SANCTUARUL MARE ROTUND

Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absidă în
interiorul lor.
Cercul exterior (A) este alcătuit din 104 lespezi lipite una de alta şi care formează un
cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de
stâlpi despărţiţi în 30 de grupuri de câte 6. Al treilea cerc (C) la o distanţă considerabilă
de primele două este format din 68 de stâlpi aranjaţi în 4 grupuri despărţiţi de lespezi în
următoarea ordine: 17 stâlpi - 4 lespezi - 18 stâlpi - 3 lespezi - 16 stâlpi - 4 lespezi - 17
stâlpi - 4 lespezi. Absida conţine 72 de blocuri: 68 de stâlpi împărţiţi în 2 grupe
despărţiţi de câte 2 lespezi astfel: 13 stâlpi - 2 lespezi, 21 de stâlpi - 2 lespezi.
Lespezile din cercul C şi din absidă formează 2 axe perpendiculare. Pe direcţia celei
orizontale în afara sanctuarului se află pragul de acces, un pătrat de 4x5 lepezi.
Sanctuarul mare întruchipează de asemenea un calendar solar:
- 1 stâlp din B si C reprezintă o zi
- numărătoarea poate începe de oriunde la B si C dar
puţin probabil
- un an se atinge prin două rotaţii ale cercului B
- concomitent se parcurge şi cercul C la a cărui fiecare
parcurgere se adaugă o zi la cercul B (se mută marcajul
pe stâlpul dinainte) rezultând ani fluctuanţi de 365-366de
zile
- corecţia este foarte bună pentru un ciclu de 13 ani
- 1 stâlp din absidă reprezintă un an, parcurgerea ei
(21+13+13=47 ani) implicând corecţia de 7 zile eşalonat sau deodată
- 1 stâlp din cercul A = 1 an, parcurgerea lui (104 ani) implicând corecţia de 2 zile
deodată.
Funcţionarea de mai sus e născocirea mea, în continuare voi încerca să combat câteva
ipoteze ale autorilor menţionaţi:
- 1 stâlp de pe absidă = 1 săptămână din calendarul mic
- calendarul mare se corecta anual
Aceste ipoteze implică o folosire mult prea complicată prin corecţii în grup de 5-6 zile pe
an, o parcurgere ciudată pe sectoare a cercului C, se impune legătura dintre sanctuare
care este improbabilă.
- împărţirea calendarului în 3 segmente: vara (21 de săptămâni), toamna (13
săptămâni), iarna (13 săptămâni)
Să fi ignorat dacii anotimpul reînvierii naturii şi a unui nou început pentru agricultură?
Zero şanse! Construcţia mai complexă cu o destinaţie mai complexă probabil. Aceasta
ar putea însemna că era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicată decât cel
mic are avantajul unei corecţii mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la
anticiparea mai uşoară a anumitor evenimente probabil a sărbătorilor religioase (care
după părerea mea erau însemnate pe cercul C) oricum destinaţia era cert diferită
datorită săptămânilor.
Diferenţa de opinii dintre istorici, dintre mine şi istorici se referă doar la modul de
folosire a sanctuarelor căci algebric calculele ies minunat pe hârtie, arătându-ne
originalitatea absolută a calendarului dacic şi exactitatea surprinzătoare a lui.
SANCTUARELE DREPTUNGHIULARE
Unul pe terasa mai înaltă de 6x10 tamburi, pe terasa de jos unul de 5x3, unul de 5x3 şi
unul de 4x13+7.
Ipoteza că şi acestea să fi fost folosite la măsurarea timpului nu stă în picioare în faţa
mea, deşi ultimul ar oferi calendarului dacic la un interval de 2275 de ani dacici o
diferenţă practic nulă faţă de anul tropic.
În combaterea teoriei de mai sus mă bazez pe mai multe lucruri:
- sanctuarul mare dreptunghiular s-ar baza pe corectarea ciclurilor de 13 ani lucru de
care sanctuarul mare rotund ar fi în corelaţie nu are nevoie
- parcurgerea lui nu e naturală
- cât despre "reforma calendarului dacic" (cei 7 tamburi adăugaţi sanctuarului) nu cred
că modalitatea dacilor de a face un calendar mai bun
- sanctuarul dreptunghic în discuţie a fost construit înaintea celui rotund deci nu avea
cum să-l completeze
Acestea erau probabil sălaşe religioase despre care nu avem nici o informaţie deci
speculaţiile nu-şi au rostul.
Recomandarea mea este să luaţi un creion şi o foaie de hârtie, planurile sanctuarelor,
eventual cartea amintită, puneţi-vă neuronii pe bigudiuri şi vă garantez că veţi afla
multe.

material preluat de pe www.zamolxis.ro, autor: Dracones

Imagini reale ale incintei sacre si a cetatii de Sarmizegetusa

Schite si planuri

Panorama sanctuarului de la Sarmizegetusa Regia

O viziune proprie asupra sanctuarelor

Imagini 3D ale incintei sacre de la Sarmizegetusa