Sunteți pe pagina 1din 8

ANATOMIA GLOBULUI OCULAR SI A ANEXELOR SALE

Globul ocular are forma unei sfere usor aplatizate supero-inferior , cu diametrul antero-posterior de 24 mm,
cel transvers de 23,5 mm si cel vertical de 23,5 mm . Greutatea sa este de 7,5g si ocupa un volum de cca. 6,5
cm3 .

Ochiul poseda trei tunici , care dinspre exterior spre interior sunt urmatoarele :
1. Tunica externa , fibroasa ( formata din cornee si sclera ).
2. Tunica medie , vasculara ( iris , corp ciliar si coroida ).
3. Tunica interna , nervoasa ( retina )

Tunica externa ( fibroasa )


A . Corneea formeaza 1/6 anterioara a tunicii externe si este o structura avasculara , transparenta si care
contribuie cu cca. 2/3 la puterea dioptrica a ochiului( +48D ) . Se continua posterior cu sclera , la jonctiunea cu
aceasta aflandu-se limbul sclero-cornean . Suprafata sa anterioara are o forma ovalara. Suprafata posterioara

este rotunda . Grosimea ei nu este uniforma, este mai subtire in centru ( 0,5 mm ) si mai groasa in periferie ( 0,7
mm).
Vascularizatia corneei corneea nu poseda vase proprii sanguine sau limfatice , nutritia ei fiind asigurata prin
difuziunea substantelor nutritive si a oxigenului de la nivelul umorului apos .
Inervatia corneei inervatia senzitiva a corneei este bine reprezentata si este constituita din prelungiri periferice
ale trigemenului .
Limbul sclero-cornean este o banda inelara de tranzitie intre cornee si sclera.
Intre fata posterioara a corneei si cea anterioara a irisului se afla camera anterioara a ochiului care contine
cca. 0,25 ml umoarea apoasa , care este incolora si are un ph de 7,2 .
B . Sclera formeaza 5/6 posterioare ale tunicii externe si are rolul de a proteja continutul ocular si de a mentine
forma ochiului . Prezinta o culoare alb-sidefie si este foarte rezistenta . Ea vine in contact cu tesutul adipos
orbitar prin intermediul capsulei lui Tenon care este atasata de glob la nivelul limbului sclero-cornean . La
nivelel sclerei se insera anterior mm. oculomotori . La polul posterior al sclerei se gaseste canalul scleral al
nervului optic, zona in care sclera prezinta numeroase orificii ( lamina cribrosa ) prin care trec axonii celulelor
ganglionare ce vor alcatui ulterior n. optic , precum si artera si vena centrala a retinei .

Tunica medie ( vasculara )


A. Irisul formeaza partea anterioara a tunicii vasculare si are aspectul unei diafragme care separa camera
anterioara de camera posterioara a globului ocular. In centru prezinta un orificiu circular ( cu diametrul de 3-5
mm) numit pupila , care are rolul de a regla cantitatea de lumina ce patrunde in ochi .
Vascularizatia arteriala a irisului este reprezentata de artere ce provin din marele cerc arterial al irisului situat in
stroma corpului ciliar si care se dispun radiar prin stroma iriana si in vecinatatea pupilei formeaza micul inel
arterial al irisului .
Inervatia irisului este asigurata de nn. ciliari scurti ce provin din ganglionul ciliar si care contin fibre senzitive
ale n. trigemen si fibre vegetative parasimpatice ( care inerveaza m. dilatator al pupilei ). Fibrele simpatice ce
provin din ganglionul cervical superior inerveaza m. dilatator al pupilei .
B. Corpul ciliar reprezinta partea intermediara a uveei si se intinde intre ora serrata si radacina irisului . Limita
sa posterioara se proiecteaza pe sclera la 6,5 mm posterior de limbul sclero-cornean . Este format din doua
zone : corpul ciliar anterior si corpul ciliar posterior ( pars plana ).
In spatele irisului pana la fata anterioara a cristalinului se afla camera posterioara in care se gaseste umoarea
apoasa , secretata aici de procesele ciliare .
Corpul ciliar anterior este format din m .ciliar ( situat anterior ) si procesele ciliare ( situate posterior ) .
Muschiul ciliar este un m. neted a carui contractie determina in procesul de acomodatie relaxarea fibrelor

zonulare si a capsulei cristaliniene facand posibila vederea de aproape. Procesele ciliare sunt reprezentate de 7080 franjuri foarte vascularizate , al caror rol este de a secreta umoarea apoasa .
Corpul ciliar posterior sau pars plana este limitata posterior de ora serrata .

C. Coroida formeaza segmentul posterior al tunicii vasculare si este formata din urmatoarele straturi dinspre
exterior spre interior : stratul supracoroidian , stratul vascular si membrana Bruch ( adiacenta retinei ) . Stratul
vascular coroidian este compus din mai multe structuri vasculare arteriale , venoase si capilare , precum si
anastomoze ale lor .

Unghiul irido-cornean este reprezentat de o structura conjunctiva numita retea trabeculara , formata din
lamele trabeculare separate de spatii intertrabeculare si care are rol in evacuarea umorii apoase din camera
anterioara . Dupa ce traverseaza trabeculul umoarea apoasa ajunge in canalul Schlemm , iar de aici , prin vv.
apoase in circulatia venoasa si limfatica . De integritatea functionala a acestei cai depinde mentinerea presiunii
intraoculare in limite normale ( 14-21 mmHg ).
Tunica interna ( nervoasa )
Retina captuseste posterioare ale ochiului . Limita ei anterioara este la nivelul orei serrata , adica la 4,5 mm
posterior de limbul sclerocornean. Are mai multe zone , care se diferentiaza din punct de vedere structural si
functional : regiunea maculara , retina periferica si ora serrata . In centrul regiunii maculare se gaseste foveea ,
care este cea mai specializata zona retiniana , care asigura acuitatea vizuala maxima si vederea colorata .
Diametrul foveei este de cca. 1,5mm si in centru prezinta o depresiune de 0,33 mm. numita foveola. Este o zona
avasculara , cu doar 3 straturi si contine in exclusivitate doar celule cu conuri ( 10000/mm2).
Retina periferica este reprezentata de retina cuprinsa intre macula si ora serrata .
Retina este formata dinspre exterior spre interior din urmatoarele 10 straturi :
1. epiteliul pigmentar
2. stratul celulelor fotoreceptoare este format din celule cu conuri si bastonase ( ~ 7 mil. conuri ,
responsabile de vederea diurna si `~140 mil. bastonase responsabile de vederea in amurg ).
3. membrana limitanta externa;
4. stratul nuclear extern format din nucleii celulelor fotoreceptoare;
5. stratul plexiform extern contine axonii celulelor fotoreceptoare care fac sinpsa aici cu dendritele
celulelor bipolare .
6. stratul nuclear intern
7. stratul plexiform intern
8. stratul celulelor ganglionare contine cca. 700000-15000000 celule . Fiecare celula ganglionara
primeste aferente indirecte de la 100 celule cu bastonas si de la 3-6 celule cu conuri .
9. stratul fibrelor nervoase
10. membrana limitanta interna
Vascularizatia retinei este asigurata de a. centrala a retinei cu origine in a. oftalmica si de coriocapilara .

Mediile transparente oculare


Mediile transparente sunt structuri anatomice prin care ochiul refracta si transmite lumina la celulele
fotoreceptoare si acestea sunt urmatoarele : corneea, umoarea apoasa , cristalinul si corpul vitros .

1. Corneea a fost deja descrisa ;


2.Umoarea apoasa este un lichid transparent care ocupa camera anterioara si posterioara . Este secretata de
procesele ciliare si eliminata din camera anterioara prin unghiul irido-cornean in canalul Sclemm . Ea
transporta glucoza , aminoacizi si oxigen si contribuie la mentinerea tonusului ocular .
3.Cristalinul are un rol important in refractia oculara , contribuind cu cca. 22 dioptrii la puterea de refractie
totala a ochiului ( 60 D ). Dimensiunile cristalinului cresc odata cu varsta , asfel incat la 60 de ani cristalinul
are un diametru de 9,5 mm si o greutate de 250 mg . Este o lentila biconvexa situata posterior de iris si
anterior de corpul vitros . El este suspendat de corpul ciliar cu ajutorul fibrelor zonulare ( zonula lui Zinn )
care se insera anterior si posterior pe capsula cristaliniana in zona ecuatoriala .
La exterior acesta prezinta o capsula subtire iar la interior un nucleu inconjurat de cortexul cristalinian .
4.Corpul vitros ocupa spatiul dintre cristalin si retina , dand forma globului ocular , iar datorita elasticitatii
sale amortizeaza socurile produse de miscarile capului, contribuind astfel la protectia retinei . Vitrosul este
alcatuit din gel vitrean ( retea de fibre de colagen ) in proportie de 80% si din lichid vitrean 20 % , care
contine hialuronat de sodiu .
Calea optica
Nervul optic are o lungime de 20-30 mm si o grosime de 3-4 mm . El provine din cei 1,3 milioane de axoni
ai celulelor retiniene ganglionare care parasesc ochiul prin lamina cribrosa dupa care se mielinizeaza . Apoi
nervul optic strabate orbita , canalul optic si fosa craniana medie a endobazei , dupa care cei doi nervi optici
converg partial , formand chiasma . Aceasta are raporturi inferioare cu osul sphenoid si glanda hipofiza si
superioare cu a. comunicanta superioara si substanta perforata anterioara . Aici fibrele ce provin din retina
nazala se incruciseaza , iar cele temporale trec direct, nedecusate in tracturile optice .Tracturile optice ajung in
corpul geniculat lateral de unde se continua cu radiatiile optice ce conduc informatiile culese de fotoreceptori in
ariile corticale 17 , 18 , si 19 ale lobului occipital .
Anexele globului ocular
1. Muschii extrinseci ai globului ocular
a. Mm. drepti ai globului ocular sunt in numar de 4 m. drept superior, m. drept inferior, m.drept intern si m.
drept extern. Ei se insera pe sclera la 6-8 mm de limbul sclero-cornean .
b. Mm. oblici ai globului ocular sunt in numar de doi m. oblic mare
c. M. ridicator al pleoapei superioare are originea pe aripa mica a osului sphenoid , iar insertia se face printr-o
aponevroza care trece prin pleoapa superioara si se ataseaza pe fata anterioara a tarsului .
2. Conjunctiva este o membrana subtire , semitransparenta, care acopera partea anterioara a globului
ocular si fetele interne ale pleoapelor . Ea prezinta trei segmente : palpebral , fornical ( al fundurilor de sac ) si
bulbar ( care tapeteaza sclera ). Rolul essential al conjunctivei consta in protectia globului ocular .
3. Pleoapele ( superioara si inferioara ) formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si
protejeaza astfel globul ocular.
-delimiteaza fanta palpebrala
-2 margini si 2 unghiuri
-marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal
in varful caruia se afla punctul lacrimal
Pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor
Meibomius. Anexate cililor se gasesc in tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).
STRUCTURA PLOEAPELOR
Stratul superficial
-la suprafata un strat de piele fina si elastica
-gld sudoripare
-tesut celular subcutanat lax
-stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati:

ORBICULARUL PLEOPAELOR e un muschi circular inervat de n. facial cu rol in inchiderea ochiului


RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE inervat de n. oculomotor comun

APARATUL OCULOMOTOR
4 muschi drepti
2 muschi oblici
N. oculomotor comun III asigura inervatia m. extrinseci
*drept intern
*drept superior
*drept inferior
*oblic mic
N. trohlear IV asigura inervatia
*oblicului mare
N. abducens VI asigura inervatia
*drept extern

Stratul profund
-tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent
-muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale.
-conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile
glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee
4. APARATUL LACRIMAL
e alcatuit dintr-o parte secretorie- gld lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale.
GLANDA LACRIMALA
e asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.
Ca structura glanda lacrimala principala e o glanda acinoasa asemanatoare parotidei.
In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in
fundul de sac superior al conjunctivei.
CAILE LACRIMALE
Alcatuite din:
- punctele lacrimale
- canaliculele lacrimale
- sacul lacrimal
- canalul lacrimo-nazal
Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de
cili.
Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se
indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal.
Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara, alungita, cu portiunea superioara rotunjita numita
domul sacului lacrimal.
Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide
in meatul inferior al foselor nazale.
Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa.
Sacul lacrimal reprezinta extremitatea superioara a canalului nazo-lacrimal si are dimensiuni de 12mm/6
mm/ 2 mm .
Ductul nazo-lacrimal are o lungime de cca. 18 mm si un diametru de 4 mm . El porneste din partea
inferioara a sacului lacrimal si se deschide in meatul nazal inferior printr-un orificiu acoperit de o plica
mucoasa.

REFRACTIA OCULARA
Ochiul este un sistem optic adaptativ cu o putere de refractie de cca. 65 D , din care 75% ( 45 D ) este
refractia interfetei aer-cornee , iar restul este cea produsa de cristalin . Acesta poate suplimenta puterea
refractiva a ochiului printr-un sistem adaptativ numit acomodatie care permite vederea clara a obiectelor
apropiate . Refractia oculara este rezultatul interactiunii a patru factori variabili : lungimea axiala a globului
ocular , puterea dioptrica a corneei , puterea dioptrica a cristalinului si adancimea camerei anterioare .
Emetropia este acea stare refractiva a ochiului in care cele patru variabile refractive amintite mai sus se
afla intr-un echilibru in care razele luminoase venite de la o distanta mai mare de 5 m ( infinitul
oftalmologic ) focalizeaza pe retina. Imaginea care se obtine este clara si reala.
Viciile de refractie sau ametropiile sunt acele stari refractive in care razele ce vin de la distante mai mari de
5 m nu mai focalizeaza pe retina , ci inaintea sau in spatele ei .