Subiecte examen la disciplina Metode i Procedee Tehnologice

1. Notiuni de baz privind metodele i procedeele

tehnologice
a.Procesul de producie- consta in totalitatea activitatilor care au ca rezultat
transformarea materialelor si semifabricatelor in produse. Aceste activitati au in vedere
printre altele pregatirea fabricatiei, dotarea tehnico-materiala, executia produselor,
intretinerea utilajelor.
Pregatirea tehnica a fabricatiei presupune parcurgerea urmatoarelor faze:
- proiectarea tehnologiei de executie a produsului,
- proiectarea sculelor, dispozitivelor si verificatoarelor (SDV) necesare,
- executia si omologarea SDV - urilor,
- realizarea, experimentarea si omologarea prototipului,
- proiectarea produsului,
- realizarea si omologarea seriei zero.
Pregatirea materiala a fabricatiei se face in conformitate cu consumurile
specifice stabilite in faza de pregatire a fabricatiei
Lansarea in fabricatie constituie ultima etapa a pregatirii fabricatiei si
consta in lansarea comenzilor de fabricatie in sectiile de productie urmata de
defalcarea lucrarilor pe om si masina
-

b.Produsul- este obiectul productiei si este inclus in nomenclatorul productiei

intreprinderii.
c.Piesa- denumita deseori reper este o parte a produsului ce se executa individual, fara
utilizarea operatiei de asamblare, adica este un element primar al asamblarii.

d.Tipuri de producie :
Productia de unicate presupune executia unui numar mic de produse (prototipuri si
unicate), de regula complexe, sau chiar a unui singure bucati. Productivitatea este de
regula redusa, iar costurile ridicate
Productia de serie presupune executia unor loturi de produse. Operatiile fiind
repetate periodic se pot folosi masini specializate si scule adecvate care determina
cresterea productivitatii si reducerea costurilor. Este cel mai raspandit tip de productie in
industrie.
Productia de masa presupune executia unor cantitati mari de produse in mod
continuu, pe o perioada lunga de timp. In acest caz productivitatea este foarte mare si
costurile de productie sunt minime.

Procesul tehnologic-reprezinta acea parte a procesului de productie in decursul

careia se produc transformari de natura fizico-chimica in scopul modificarilor
proprietatilor, a dimensiunilor si a formei materiei prime si materialelor in vederea
obtinerii produsului finit.

Alegerea procesului tehnologic trebuie sa asigure atingerea urmatoarelor

obiective:
- realizarea performantelor impuse asupra produsului
- realizarea volumului de productie stabilit
-un consum minim de materiale
obtinerea unui produs cu aspect comercial corespunzator

e.Principii tehnologice de bazTehnologicitatea este principiul pe baza caruia se alege forma piesei si a materialului
asa incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu
Interschimbabilitatea este principiul conform caruia o piese trebuie sa permita
oricand inlocuirea cu alta de acelasi fel; acest principiu presupune un proces de
fabricatie stabil cu incadrarea caracteristicilor pieselor in limitele de toleranta admise
Optimul tehnico-economic este un principiu potrivit caruia un proces tehnologic
trebuie sa conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse produselor cu cheltuieli
minime

Fluxul tehnologic-reprezinta lista operatiilor in ordine cronologica la care este

supusa o piesa sau subansamblu de la intrare, ca material, pana la iesire, ca piesa finita.

2. Precizia de prelucrare a pieselor si produselor. Tolerante

si ajustaje
a.Dimensiunile nominal, limit, efectiv
Dimensiunea nominala N este valoarea de baza in caracterizarea unei anumite
dimensiuni, inscrisa in desenul de executie, valoare independenta de abaterile permise si
conditiile tehnice.
Dimensiunile limita sunt cele doua dimensiuni indicate de proiectant pe desen sub
forma abaterilor si anume:
- Dimensiunea limita maxima Dmax;
- Dimensiunea limita minima Dmin.
Dimensiunea efectiva E este dimensiunea realizata prin executie a carei valoare se
obtine prin masurare.
Dimensiunile pieselor fabricate prezinta abateri care trebuie sa se inscrie in limitele
prevazute, altfel piesa poate deveni rebut.

b.Abaterea, abaterea efectiv, superioar, inferioar

Abaterea este diferenta dintre o dimensiune (efectiva, maxima etc.) si
dimensiunea nominala corespunzatoare;
Abaterea efectiva A este diferenta dintre dimensiunea efectiva si dimensiunea
nominala: A = E N.
Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule si se noteaza in felul urmator:

NAi As ; NAi0 ; N0As ; NA

c.Tolerana, cmpul de tolerane

Toleranta reprezinta valoarea dinainte stabilita a intervalului de variatie a
dimensiunilor limita, fiind totdeauna o marime pozitiva:
T = Dmax Dmin = As Ai
Campul de toleranta este zona cuprinsa intre dimensiunea maxima si dimensiunea
minima.

d.Jocul, jocul maxim, minim

Jocul J este diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului si diametrul
efectiv al arborelui cand primul este mai mare decat al doilea.
Jocul maxim Jmax este diferenta dintre diametrul maxim al alejazului si
diametrul minim al arborelui:
Jmax = Dmax - dmin
Jocul minim Jmin este diferenta dintre diametrul minim al alejazului si
diametrul maxim al arborelui:
Jmin = Dmin dmax
Toleranta jocului este:
Tj = Jmax Jmin
e.Strngerea, strngerea maxim. Minim
Strangerea S este diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si diametrul efectiv al
alezajului cand primul este mai mare decat al doilea.
Strangerea maxima Smax este valoarea absoluta a diferentei dintre diametrul minim
al alejazului si diametrul maxim al arborelui:

Smax = |Dmin dmax|

Strangerea minima Smin este valoarea absoluta a diferentei dintre diametrul maxim
al alejazului si diametrul minim al arborelui:

Smin = |Dmax dmin|

Toleranta strangerii este:
Ts = Smax Smin

3.Metode i procedee tehnologice de prelucrare prin

achiere
a.Strunjirea-este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau
interioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor, pe
masini unelte din categoria strungurilor.
Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie (miscarea principala
de aschiere),
iar scula (cutitul) executa o miscare de avans. Strunjirea se poate realiza intr-una sau
mai multe treceri, in decursul carora se realizeaza degrosarea, semifinisarea, finisarea.
Formele cutitelor de strung (sculelor) corespund operatiei avute in vedere.
Fixarea cutitelor respectiv a piesei de prelucrat se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive
speciale.
Strungurile sunt de mai multe tipuri, in functie de destinatie:
strung normal,
strung carusel,
strung revolver,
strung frontal,
strung de copiat,
strung cu mai multe cutite,
strung automat,
strung semi-automat.

b.Frezarea- este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice

sau profilate, cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze, masinile unelte
fiind denumite masini de frezat.
Scula (freza) executa o miscare de rotatie (miscarea principala de aschiere), iar piesa
de prelucrat executa o miscare de avans.
Frezele se clasifica dupa forma suprafetelor de prelucrat putand fi:
freze cu dinti drepti,
freze cu dinti inclinati,
freze disc,
freze deget,
freze cilindro-frontale,
freze profilate

c.Gurirea- este procedeul de prelucrare prin aschiere care se aplica pieselor pentru
obtinerea unui alezaj in vederea asamblarii prin intermediul suruburilor, stifturilor,
niturilor sau pentru alte scopuri, pe masini unelte denumite masini de gaurit.
Gaurile se realizeaza cu ajutorul sculelor numite burghie care executa o miscare de
rotatie (miscarea principala de aschiere), combinata cu o miscare de translatie ce
constituie miscarea de avans.

d.Rabotarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane pe masini

unelte denumite seping sau raboteze.
Miscarea principala de avans este o miscare de translatie si poate fi executata fie
de scula (la seping) fie de piesa (la raboteza). Aceasta miscare este rectilinie-alternativa
si este formata din doua curse: cursa activa in care cutitul efectueaza prelucrarea
materialului si o cursa de gol in care cutitul revine la pozitia initiala.

e.Polizarea- este operatia tehnologica de prelucrare prin aschiere a pieselor metalice

cu ajutorul unor pietre de polizor.
Pietrele de polizor sunt corpuri abrazive rigide, fixate pe masini unelte denumite
polizoare care imprima corpurilor abrazive o miscare de rotatie.
Polizoarele sunt de doua tipuri, fixe si portabile.
Polizarea se aplica dieritelor piese in vederea:
- curatirii de bavuri si impuritati a suprafetelor si muchiilor semifabricatelor (piese
turnate, forjate etc.)
- prelucrarii de degrosare si ajustare a pieselor sudate,etc.
- ascutirii sculelor taietoare
f.Rectificarea- este procedeul tehnologic de prelucrare prin aschiere a pieselor
metalice in vederea asigurarii unei precizii dimensionale superioare si a unui grad
ridicat de netezire a suprafetelor.

3. Metode si procedee de prelucrare a materialelor prin

taiere si deformare plastica la rece
a.Forfecarea este operatia tehnologica de taiere prin care se obtine suprafata de
rupere cu ajutorul a doua taisuri asociate.
Forta necesara taierii unui material de grosime g este data de relatia:
Ff = k L g
unde:
k este un coeficient ce depinde de neuniformitatea materialului,
L este lungimea conturului,
este rezistenta materialului la forfecare.
Jocul intre cutite la operatia de forfecare trebuie sa fie:
J = (0,01 0,2) g

b.tanarea este operaia tehnologica de prelucrare mecanica prin care semifabricatul

este taiat in doua sau mai multe parti distincte cu ajutorul stantelor.
Stantele au doua parti componente principale: placa taietoare si poansonul. Procesul de
stantare este analog procesului de taiere la foarfece, muchiile taietoare ale poansonului
si placile taietoare putand fi considerate ca niste muchii de cutit.

c.Debitarea cu panze ascutite sau abrazive -este operatia tehnologica de

prelucrare mecanica la rece prin care suprafata de taiere se obtine cu ajutorul unei scule
de tip panza de fierastrau sau disc abraziv.
Sculele care fac parte din aceasta categorie sunt: ferastraul manual, ferastraul pendular,
polizorul unghiular, etc.

d.Debitarea cu jet de lichid abraziv este operatia tehnologica de taiere prin care
suprafata de taiere se obtine cu ajutorul unui jet de lichid abraziv injectat sub presiune.
Acest procedeu tehnologic de mare precizie si productivitate permite taierea eficienta
atat a materialelor moi cat si celor dure (otel, cupru, aluminiu etc.).
Echipametele moderne din aceasta categorie sunt echipate cu sisteme de pozitionare de
mare viteza si precizie controlate in intregime de calculator

e.Ambutisarea este procedeul de deformare la rece, prin care semifabricatele plane

se transforma in piese cave printr-una sau mai multe operatii succesive de presare.
Fora de ambutisare maxim F trebuie s fie mai mic dect fora de rupere a pereilor
laterali ai piesei n jurul zonei inferioare:
F p g rt
p lungimea perimetrului piesei
g grosimea materialului rt rezistena la distrugere a metalului prin ntindere

f.Deformarea continu este procedeul de prelucrare mecanic la rece prin care

semifabricatele preformate sunt transformate n piese cave cu simetrie axial n urma
unei operaii de presare pe o matri antrenat n micare de rotaie. Formele matrielor
utilizate precum i micarea rolelor de presare sunt strict corelate cu forma i grosimea
piesei dorite.
Acest procedeu permite:
- obinerea unor piese de forme complicate dintr-o singur bucat de material (fr
sudur sau lipire)
- rezisten mecanic i duritate sporit a pieselor obinute
- economie de material
- control precis al conturului i al grosimii pereilor pieselor
- piese cu perei de grosimi variabile n funcie de nivelul efortului mecanic
- grad sporit de finisare fr costuri suplimentare

g.ndoirea este procedeul de deformare la rece a semifabricatelor plane, prin

ncovoiere n jurul unei muchii. n timpul ndoirii straturile din interiorul materialului
ndoit sunt comprimate, iar cele din exterior sunt ntinse.
Procedeul de ndoire este influenat de o serie de factori precum:
- direcia de laminare a semifabricatului
-raza minim de ndoire
-razele plcii de ndoire pe care alunec semifabricatul n timpul procesului de ndoire
-jocul dintre placa de ndoire i poanson
- arcuirea elastic a piesei dup ndoire
- prelucrrile iniiale ale piesei sau ale semifabricatului

Fora necesar pentru executarea operaiei este:

F = k L g2 r / l
unde:
k este un coeficient dependent de material i de raza de curbur a piesei ndoite,
L este limea benzii,
g este grosimea materialului,
r este efortul unitar la rupere in daN/mm2,
l este distana ntre reazeme exprimat n mm.

h.Trefilarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la rece ce const n

trecerea forat a materialului sub aciunea unei fore de traciune prin deschiderea unei
matrie sau filiere de seciune transversal mai mic dect cea a semifabricatului iniial.
Trefilarea este procedeul industrial de fabricare a srmelor de seciune redus (d <
5mm), se aplic oelurilor i altor metale i aliaje neferoase, precizia dimensional a
produselor fiind condiionat de calitatea i dimensiunile matriei.
Coeficientul de trefilare este dat de raportul ntre diametrul produsului trefilat d i cel al
semifabricatului iniial D:
K = d/D
Cu ct coeficientul K crete cu att prelucrarea este mai uoar
Tehnologia trefilrii cuprinde: una sau mai multe trefilri, recoaceri intermediare,
decapri chimice pentru curirea superficial de oxizi i impuriti, fosfatri i
lubrefieri pentru reducerea frecrii de contact n timpul prelucrrii materialelor.

4. Metode i procedee tehnologice de prelucrare mecanic la

cald
a.Laminarea este procedeul de prelucrare la cald sau la rece a semifabricatelor cu
ajutorul unor utilaje numite laminoare.
In principial prelucrarea prin laminare const n presarea semifabricatului la trecerea
printre doi cilindri de laminare (sculele propriu-zise) care se rotesc n sens invers.
O caracteristic important a procedeului de laminare este reprezentat de gradul de
ecruisare al materialului dat de relaia:
K = S0/S1 = G/g
unde:
S0 i S1 - seciunile exprimate n mm2 nainte, respectiv dup trecere printre cilindrii
laminorului,
G i g - grosimea exprimat n mm a semifabricatului nainte, respectiv dup laminare.

b. Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastic la cald sau la rece a
materialelor metalice prin lovituri repetate sau prin presare, cu ajutorul unor utilaje
acionate mecanic sau manual.
Caracteristicile pieselor forjate sunt superioare celor laminate sau turnate piesele forjate
avnd o structur omogen i dens. Calitatea pieselor forjate depinde de gradul de
forjare numit i caroiaj, adic de raportul dintre seciunea piesei perpendicular pe
direcia deformrii, msurat nainte i dup prelucrare:

K = S0/S1
unde:
S0 i S1 sunt seciunile transversale ale semifabricatului exprimate n mm2 nainte,
respectiv dup forjare.
Gradul de caroiaj depinde de rezistena materialului la deformare, de fora de acionare
care realizeaz o anumit presiune specific i de viteza de deformare (de ex. K = 2,5 4
pt. oeluri de construcii, K = 10 12 pt. oeluri nalt aliate).

c.Extrudarea este operaia de deformare plastic la cald prin care materialul este
obligat sub aciunea presiunii s curg printr-o matri, astfel nct seciunea lui
transversal s fie micorat.
Extrudarea este un proces de deformare intensiv n care intevin tensiuni de comprimare
i de frecare foarte ridicate ceea ce impune folosirea unor utilaje de mare putere.
Extrudarea este caracterizat prin:
- Precizie dimensional sporit a pieselor obinute,
- Calitate superioar a suprafeelor,
- Productivitate ridicat,
- Piesele se obin dintr-o singur operaie, cu un consum specific de material
sczut i cu grade mari de deformare.

d. Turnarea reprezint metoda tehnologic de fabricaie a pieselor prin solidificarea

materialului topit ntr-o form adecvat configuraiei i dimensiunilor pieselor. Peste 50
% din totalul pieselor utilizate n construcia de maini sunt obinute prin turnare.
Avantajele acestui procedeu tehnologic sunt:
- Posibilitatea obinerii unor piese de form complex,
- Folosirea deeurilor de metal prin retopire i turnare,
- Utilizarea unor aliaje greu de prelucrat precum fontele,
- Obinerea unor piese cu proprieti izotropice,
- Cost de fabricaie redus.
Dezavantajul principal al acestui procedeu tehnologic const n dificultatea obinerii
pieselor turnate cu proprieti mecanice comparabile cu cele ale pieselor obinute prin
deformare plastic.

e.Turnarea sub presiune-la turnarea sub presiune umplerea matritei se face atat
sub actiunea greutatii proprii a metalului lichid cat i sub aciunea unei presiuni
exterioare suplimentare aplicate asupra metalului. Formele metalice se numesc matrie
i sunt foarte precise.
Metoda asigur obinerea unor piese turnate de mare precizie. Metoda se aplica pieselor
cu perei subiri, din aliaje cu fluiditate foarte bun. Procedeul poate fi automatizat i nu
necesit operatori cu calificare nalt.

f.Turnarea centrifugal-la turnarea centrifugal forma nu mai este static ci n

micare continu de rotaie n jurul unui ax orizontal sau vertical. n forma metalic se
toarn metalul care datorit forei centrifuge este proiectat pe pereii formei.
Calitatea i precizia pieselor depind de turaia sistemului de antrenare.

Aceasta metoda asigur obinerea unor piese turnate cu perei subiri, cu structur dens
i bun rezisten mecanic, cu goluri interioare, fr utilizarea miezurilor sau a
pieselor bimetalice.

g.Turnarea continu- este procedeul care permite obinerea unor produse de tip
bar, mai lungi dect forma n care se obin.
Principiul metodei const n turnarea metalului lichid ntr-un cristalizor care este de
fapt o cochil cu perei dubli prin care circul apa de rcire. Sub aciunea transferului
de cldur spre exterior, metalul ce se solidific este tras dintre pereii cristalizorului.
Pentru a accelera rcirea dup ieirea din cristalizor se aplic o rcire cu duuri de ap.
Procesul este automatizat, viteza de tragere a semifabricatului fiind corelat cu viteza de
turnare i solidificare.

5. Metode i procedee utiliznd tehnologii electrice special

a.Prelucrarea prin electroeroziune- a metalelor este un procedeu bazat pe
fenomene erozive complexe, discontinue i localizate, ale unor descrcri electrice prin
impuls, amorsate n mod repetat, ntr-un spaiu limitat, ntre electrodul scul i pies,
separate ntre ele de un mediu dielectric lichid.
Avantaje:
-Permite prelucrarea materialelor bune conductoare de electricitate, indiferent de
proprietile fizico-chimice ale acestora
- Ofer condiii economice la prelucrarea pieselor de form complex
-Asigur precizie ridicat a pieselor prelucrate
- Piesele pot fi att de dimensiuni mari, ct i de dimensiuni mici
-Se exercit o aciune mecanic minim asupra piesei de prelucrat
Etapele prelucrrii prin electroeroziune
1) Iniierea unei descrcri ntre electrodul scul i pies cu purttori de sarcin ioni i
electroni
2) Etapa descrcrii luminiscente
3) Accentuarea efectelor ionizante, ntre cei doi electrozi se formeaz un canal de plasma
cu conductivitate electric mare i temperatur ridicat, descrcarea evolund spre
descrcarea n arc electric.
4) Formarea unei bule de gaze n jurul canalului de descrcare, cu presiuni i
temperaturi mari n interior, ceea ce provoac fenomene de piroliz (descompunere
termic) a lichidului de lucru.
5) Prin ntreruperea curentului, bula de gaze dispare, iar particulele de metal din zonele
topite sunt antrenate de fenomenele hidrodinamice, formndu-se mici cratere.

b.Prelucrarea (prin eroziune) electrochimic reprezint un proces complex

avnd la baz aciunea combinat electrochimic, electroeroziv i mecanic, exercitat

de ctre agentul chimic, curentul electric i electrodul-scul asupra materialului piesei

de prelucrat.
Fenomenul de baz este cel de electroliz provocat de trecerea curentului electric printro baie ce conine o soluie apoas de sruri, ce determin trecerea n soluie a
materialului anodului (dizolvare anodic) i depunerea sa la catod.
Avantaje:
- Permite realizarea de piese de forme complicate, cu o precizie dimensional ridicat
(pn la 1mm)
- Procedeul este foarte eficient i economic fa de altele existente
- Fenomenul de eroziune electrochimic nu este influenat de duritatea materialului,
-Se poate utiliza la prelucrarea unor piese din materiale dure i foarte dure, piese din
oeluri refractare, oeluri de scule, inoxidabile, carburi metalice, etc.
Etapele prelucrrii prin eroziune electrochimic
1) Aplicarea unei tensiuni continue ntre cei doi electrozi (electrodul scul catod - i
pies anod +) ntre care se afl o soluie apoas de sruri
2) Disocierea srurilor n ioni negativi i ioni pozitivi
3) Ionii se deplaseaz spre electrozii de semn contrar
4) La catod (-) se degaj hidrogen i are loc depunere de metal; la anod (+) se degaj
oxigen i are loc trecerea metalului n soluie

c.Prelucrarea cu fascicol de electroni- reprezint un proces complex avnd la

baz fenomenul de emitere a unei cantiti de cldur la impactul dintre un fascicol de
electroni i suprafaa materialului prelucrat.
Fascicolul de electroni este emis (emisie termo-electronic) de ctre un filament
incandescent (catod) aflat ntr-o incint vidat i ulterior accelerat prin aplicarea unui
cmp electric sau magnetic n interiorul unui tun electronic. Energia cinetic obinut
(viteze de circa din viteza luminii) este cedat n cea mai mare parte sub form de
cldur atunci cnd electronii lovesc suprafaa piesei de prelucrat (anod).
Avantaje:
-Energia este puternic concentrat avnd un grad ridicat de focalizare i rezoluie,
putnd determina nclzirea, topirea sau vaporizarea materialului prelucrat,
- Permite reglarea i reproducerea cu mare precizie a parametrilor funcionali,
-Permite o poziionare precis i rapid,
-Randament ridicat al utilizrii energiei injectate,
-Permite procesarea oricarui tip de material,
- Vitez mare de procesare (20 mm3/minut).
d.Prelucrarea cu fascicol de fotoni- - LASER (Light Amplification by Stimulated
Emission of Radiation) reprezint un procedeu modern avnd la baz utilizarea razei
luminoase continue sau n impulsuri, emis de un generator optic cuantic.
n funcie de natura mediului activ laserii sunt de trei tipuri: cu mediu solid, cu mediu
lichid sau cu mediu gazos. n funcie de modul de lucru laserii pot fi cu funcionare
continu sau n impulsuri.
Avantaje:

Energia este puternic concentrat avnd un grad ridicat de focalizare,

intensitate i rezoluie,
Permite reglarea, automatizarea i reproducerea cu mare precizie a parametrilor
funcionali,
Procedeul poate fi utilizat la prelucrarea oricrui material existent n natur,
Permite o poziionare precis i rapid,
Prezint randament ridicat al utilizrii energiei injectate,
Deformaiile termice i tensiunile interne sunt reduse,
Prelucrarea are loc fr contact mecanic scul pies,
Vitez mare de procesare.

d.Prelucrarea n plasm termic-plasma reprezint starea de agregare a materiei

cea mai rspndit n univers. Creterea energiei specifice a materiei determin trecerea
succesiv a acesteia prin strile de agregare solid, lichid, gazoas, repectiv plasm.
La scar microscopic plasma reprezint un sistem de particule pozitive, negative,
neutre, cuante de radiaie i cmpuri electromagnetice aflate n continu interaciune
(ex. fulgerul, arcul electric de joas tensiune). La scar macroscopic plasma poate fi
considerat ca un fluid neutru sau cvasineutru compus dintr-un numr aproximativ egal
de ioni pozitivi i negativi.
Plasma se produce uzual prin descrcri electrice n gaze i este caracterizat prin
conductivitate electric mare, temperaturi ridicate, capacitate de interaciune cu
cmpurile electrice i magnetice, etc.
Avantaje:
-Permite prelucrarea materialelor greu fuzibile,
- Eficien economic ridicat n cazul anumitor prelucrri specifice,
-Permite injectarea unor densiti mari de putere la nivelul pieselor de prelucrat.

e. Prelucrarea cu ultrasunete-Ultrasunetele sunt vibraii acustice de frecvene

ridicate (de regul n gama 20 kHz ... 30 MHz), caracterizate printr-o lungime de und
mic, acceleraii foarte mari aplicate particulelor de material, energii locale foarte
ridicate, cu posibilitatea dirijrii acestora.
Prelucrarea prin eroziune ultrasonic are la baz transmiterea energiei cinetice de
vibraie a sculei materialului supus prelucrrii, prin intermediul granulelor abrazive
libere prezente n suspensie lichid n interstiiul de lucru.
Avantaje:
- Permite prelucrarea materialelor dure i casante, metalice sau nemetalice,
-Productivitate ridicat,
-Se pot obine piese de forme geometrice complexe,
-Utilajele au n general dimensiuni reduse i grad ridicat de automatizare,
-Energia poate fi dirijat cu precizie ctre regiunea prelucrat,
- Procedeul asigur o prelucrare de mare precizie (0,01 mm), calitatea suprafeelor fiind
dependent de mrimea granulelor abrazive, de concentraia lichidului de lucru etc

f.Procesarea prin inducie electromagnetic are la baz legea induciei

electromagnetice i efectul Joule al curenilor indui. O bobin inductoare alimentat de

la o surs de curent alternativ genereaz n vecintate un cmp magnetic la rndul su

variabil n timp.
Conform legii induciei electromagnetice, n orice pies conductoare care se afl ntrun astfel de cmp magnetic, numit cmp inductor, apar cureni indui, care prin efect
Joule determin nclzirea piesei.
Avantaje:
-Absena contactului direct ntre inductor i piesa de nclzit;
-Nivelul ridicat de putere injectat n piesa de nclzit, rezultnd o vitez mare de
nclzire fa de alte tehnici, deci o reducere a pierderii de material prin oxidare;
-Bun randament electric, deci bun randament global al instalaiei (60-85%);
-Mentenan uoar;
-Posibilitatea automatizrii proceselor tehnologice;
-Posibilitatea controlului puterii induse prin variaia frecvenei de alimentare;
-Spaiul redus ocupat de echipamentele aferente;
-Punere rapid n funciune;
-Protecia mediului nconjurtor procedeul fiind ecologic fr emisie de gaze nocive;
-Durat lung de via a echipamentelor.

g.Prelucrarea prin deformare electromagnetic denumit i magnetoformare,

formare n cmp magnetic sau deformarea prin impulsuri magnetice, face parte din
categoria prelucrrilor de mare vitez i putere. Magnetoformarea const n deformarea
plastic a semifabricatelor (evi, table) sau a pieselor metalice cu perei relativ subiri,
sub aciunea forelor electromagnetice foarte intense i de scurt durat (impulsuri),
care se dezvolt ca urmare a interaciunii dintre un cmp magnetic intens i foarte rapid
variabil n timp i curenii indui n obiectul supus prelucrrii.
Avantaje:
-Transmiterea eforturilor ponderomotoare asupra piesei de prelucrat se efectueaz prin
intermediul cmpului electromagnetic, fr contact mecanic, suprafaa piesei prelucrate
nefiind astfel afectat,
-Deoarece cmpul electromagnetic penetreaz materialele electroizolante se pot
deforma metale prin nveliuri nemetalice, prin vid, atmosfer controlat, medii sub
presiune, lrgind astfel aria de aplicabilitate i la aplicaii din domeniul medical,
nuclear, etc.
- Procedeul poate fi aplicat i materialelor plastice prin metalizarea acestora n zona de
deformare, prin depunere sau acoperire cu folii din cupru sau aluminiu,
- Valoarea presiunii magnetice aplicate poate fi controlat pe cale electric, cu precizie
ridicat;

6. Procedee de mbinare a metalelor prin sudare

a.Sudarea cu arc electric este cel mai rspndit procedeu de sudare n industrie i
prezint o multitudine de variante

Sudarea cu arc electric este un procedeu de sudare prin topire i permite obinerea unor
mbinri nedemontabile, cu rezistene mecanice foarte mari; dac mbinarea este
destinat asigurrii continuitii unui circuit electric rezistena de contact are valoare
foarte redus
Arcul electric pentru sudare este o descrcare electric stabil ntre doi electrozi,
funcionnd cu densitate mare de curent, ntr-un mediu de gaze inonizante
Ca surs de tensiune pentru alimentarea arcului de sudur se folosesc
generatorul de curent continuu (la sudare n c.c.) sau transformatorul pentru
sudare (la sudare n c.a.)
Componentele principale ale unui sistem de sudare cu arc electric sunt
urmtoarele: sursa de tensiune pentru sudare, cablurile de alimentare,
portelectrodul, cletele de mas, echipamentul de protecie al sudorului
Condiiile sudrii cu arc electric sunt n general urmtoarele:
tensiune
relativ mic de zeci pn la sute de voli, densiti mari de curent de zeci de
amperi pe mm2, lungime mic de pn la 1,2 cm i puteri de
200...300
kW.

b.Sudarea electric prin puncte se folosete pentru asamblarea tablelor i

profilelor din oel sau din metale neferoase, de regul de aceeai grosime sau de grosime
apropiat
Sudarea prin puncte se bazeaz pe nclzirea local a pieselor aflate n contact mecanic
produs la trecerea curentului electric; contactul mecanic este obinut prin presiunea
exercitat de electrozi
Conectarea la sursa de tensiune este realizat dup exercitarea presiunii electrozilor,
curentul ce ia natere avnd o densitate maxim n zona coloanei de metal dintre
electrozi; astfel zona de contact dintre piese se va nclzi, rezistena de contact se va
micora, cldura degajat determinnd sudarea celor dou piese aflate n contact
Dup nteruperea curentului i a forei de presare, piesele se rcesc n atmosfer liber
obinndu-se astfel punctul sudat
Densitatea curentului are valori n gama 80-200 A/mm2, iar presiunea ntre electrozi
este cuprins ntre 20 i 100 N/mm2 n funcie de grosimea tablelor; timpul de trecere al
curentului nu depete cteva secunde
Electrozii sunt realizai din cupru sau din aliaje ale sale
Procedeul are o eficien ridicat, nu necesit materiale de adaos, prezint un grad
redus de poluare, o deformare redus a pieselor sudate, posibiliti de automatizare, dar
nivelul de aplicabilitate este totui restrns.

c.Sudarea cu gaze la sudarea cu gaze prin topire materialul de baz i cel de adaos
sunt aduse local n stare topit cu ajutorul unei flcri, rezultat din arderea unui gaz
combustibil n amestec cu oxigenul
Dintre gazele combustibile acetilena se folosete pe scar larg n industrie, aceasta
fiind obinut prin reacia dintre carbura de calciu i ap, avnd o puterea caloric
ridicat
Acetilena se produce n generatoare speciale sau se folosete mbuteliat
Alte gaze utilizate, la sudarea sunt: vaporii de benzin, gazul metan, gazele petroliere
lichefiate livrate n butelii tip aragaz, hidrogenul etc.

Oxigenul necesar arderii gazelor combustibile este mbuteliat sub presiune de pn la

150 atmosfere
Componentele principale ale unui sistem de sudare cu gaze sunt urmtoarele:
recipientele pentru oxigen i gaze combustibile, materialul de adaos, reductoarele de
presiune, arztorul, furtunele de presiune.