CUPRINS

1.INSTRUMENTE DE PLATA INTERNATIONALE

CAMBIA
BILETUL LA ORDIN
CECUL

2. MODALITATI DE PLATA INTERNATIONALE

ACREDITIVUL DOCUMENTAR

Formele acreditivului:

Termenii de plata
Elementele acreditivului documentar
Clasificarea acreditivelor

Forme ale acreditivului

SCRISOAREA DE CREDIT COMERCIAL

INCASSO-UL DOCUMENTAR
ORDINUL DE PLATA
Caracteristici ale operatiunii ca modalitate de plata
Partile implicate in derularea ordinului de plata sint
SCRISOAREA DE GARANTIE BANCARA

3. CONCLUZII

4. BIBLIOGRAFIE

Modalitati de plata internationale

Unul dintre cele mai importante momente n desfurarea schimburilor internaionale l constituie
ncasarea contravalorii mrfurilor exportate sau a serviciilor prestate.
Realizarea ncasrii sumelor astfel rezultate se efectueaz printr-o modalitate de plat convenit ntre pri
sau/i stipulat n contractul comercial internaional.
Contractele de vanzare - cumparare utilizate in tranzactiile comerciale internationale, datorita
ariei largi de probleme pe care le implica derularea unor astfel de tranzactii , cuprind o serie de clauze cu
caracter mai special .
Pentru argumentarea celor de mai sus se poate afirma ca , intrucat scopul oricarei tranzactii , in
general , cu atat mai mult a celor internationale , este obtinerea profitului , si deci clauzele legate de pret ,
de conditiile de plata si de modalitatea de plata solicita din partea exportatorului si a importatorului un
interes mai mare atat in timpul negocierilor cat si pe parcursul derularii contractelor
Datorita faptului ca , intre momentul expedierii marfurilor si cel al incasarii valorii acestora exista
o diferenta de timp si spatiu considerabila , fiecare parte contractanta urmareste , in timpul negocierilor sa
castige garantii cat mai multe , exportatorul ca va incasa la timp contravaloarea marfurilor iar
importatorul ca va primi la timp cantitatea de marfuri solicitata la pretul si parametrii calitativi stabilite in
contract .
In practica economica actuala , in afacerile economice internationale sunt utilizate o serie
de mijloace , instrumente si tehnici de plata menite sa acorde partenerilor de afaceri garantiile mai susmentionate , in functie de gradul de cunoastere si incredere existent intre acestia
Modalitile de plat utilizate n comerul internaional s-au diversificat continuu n funcie de
mutaiile ce au avut loc n cadrul economiei mondiale i a perfecionrii tehnicilor i tehnologiilor de
trasmitere a mesajelor. Astfel, cele mai utilizate mijloace , instrumente si tehnici de plata , in tranzactiile
economice internationale sunt : valutele , monedele internationale , cambia( trata ) , biletul la ordin , cecul
, in ultima perioada de timp a luat amploare si cardul , iar ca tehnici de plata merita amintite incasso
documentar si creditele documentare (in variantele : acreditiv documentar si scrisoare de credit
comerciala).

1.INSTRUMENTE DE PLATA INTERNATIONALE

CAMBIA
Cambia (trata bill of exchange) reprezinta un inscris care contine ordinul neconditionat dat de
o persoana (tragatorul) altei persoane (trasul), de a plati o anumita suma, unei a treia persoane
(beneficiarul), la un anumit termen (scadenta) si intr-un anumit loc.

Elementele cambiei apar pe documentul ce reprezint acest instrument de plat i de credit i ele
sunt:
obligatorii

facultative

denumirea de cambie
ordinul necondiionat de plat
numele trasului
scadena
locul plii
beneficiarul
data i locul emiterii
semntura trgtorului

dobnda
domicilierea
meniunea nu la ordin

Cambia ndeplinete n circuitul comercial mai multe funcii: de plat, de creditare, de

garantare.
Funcia de plat cambia poate fi folosit pentru plata datoriei pe care trgtorul o are la
beneficiar; n loc ca trasul s plteasc trgtorului i acesta s achite datoria sa fa de beneficiar,
trgtorul d ordin trasului s plteasc direct beneficiarului.

Deoarece trata la ordin poate fi transmis prin gir, aceasta poate servi la acoperirea
obligaiilor de plat ntre participanii la lanul andosrii. Astfel, beneficiarul unei trate, care are
o datorie fa de un ter, poate plti cu trata, andosnd-o n favoarea creditorului su, care devine
noul beneficiar al cambiei; acesta poate s o utilizeze n acelai fel pentru plata propriilor datorii.
Funcia de garantare trasul este obligat s accepte cambia la prezentare (altfel se recurge la
protestul de neacceptare), iar n momentul acceptrii, trasul devine debitorul principal al obligaiei de
plat.

Cambia poate fi avalizat, un ter (avalistul) asumndu-i obligaia de a plti n locul

debitorului, dac acesta nu efectueaz plata.
Datorit siguranei, trata poate fi utilizat ca un instrument de garantare n cadrul unor
tehnici de plat nesigure (de ex. incasso) sau ca mijloc de garantare a ndeplinirii unor obligaii
contractuale.
Funcia de creditare ntre momentul naterii obligaiei de plat a debitorului
(importatorul) i momentul ncasrii contravalorii creanei sale de ctre creditor (exportator) se
scurge un anumit interval de timp, lund astfel natere o relaie de creditare. Ca atare, n
valoarea cambiei trebuie s se reflecte i costul creditrii, innd seama de valoarea creanei,
dobnda pieei i numrul de zile pn la scaden. Scadena poate fi :
la vedere
la un anumit termen de la prezentare
la un anumit termen de la data emiterii
la o dat fix.

Cambia este mai ales un mijloc de creditare pe termen scurt, scadena acesteia
nedepind, n general, 1 an, cel mai frecvent fiind de 90 zile.
Beneficiarul unei cambii sau al unui bilet la ordin poate s transforme creana pe care o
are asupra unui ter ntr-o sum lichid, fr s mai atepte scadena, prin scontare. La primirea
instrumentului andosat n favoarea ei, banca de scont va plti beneficiarului o sum calculat
astfel:

S = V (V*Ts*N)/360*100,
unde: V = valoarea nominal a cambiei n momentul scadenei, inclusiv dobnda(dac
este cazul);
Ts = taxa de scont exprimat n procente pe an;
N = numrul de zile rmase pn la scaden.
Ca n cazul oricrui girat, banca are drept de regres mpotriva vnztorului cambiei, dac trasul nu
pltete la scaden.

BILETUL LA ORDIN
Biletul la ordin (promissory note) este un inscris prin care o persoana fizica sau juridica
denumita emitent se obliga sa plateasca o suma de bani, la un anumit termen (scadenta) sau la prezentare
(la vedere), unei alte persoane denumita beneficiar. Emannd de la debitorul plii, biletul la ordin este o
recunoatere direct a unei datorii fa de beneficiar.

Biletul la ordin implic numai 2 pri:

-

emitentul, care cumuleaz funciile trgtorului i trasului i este debitorul

obligaiei de plat;
beneficiarul, creditorul plii.

Cambia i biletul la ordin au aceeai esen, ele fiind menite s faciliteze derularea
operaiunilor comerciale (de aici denumirea de efecte de comer). Dispoziiile legale referitoare
la trat sunt aplicabile i biletului la ordin, iar mecanismele lor de utilizare sunt similare.

CECUL
Cecul este un inscris, prin care o persoana (tragator,emitent) da ordin unei banci (tras), sa
plateasca o suma de bani unei terte persoane (beneficiar). Cecul este un document platibil in toate cazurile
la vedere.

Ordonatorul folosete un formular tipizat, pus la dispoziie de ctre bnci pentru titularii de
conturi de cecuri.
Funcia principal a cecului este cea de mijloc de plat. Debitorul unei pli trage un cec n
favoarea creditorului, acesta din urm putnd ncasa contravaloarea cecului de la banca emitentului.
Cecul poate fi:
-

nominativ se indic numele beneficiarului i se face meniunea nu la

ordin, caz n care va fi pltit numai persoanei indicate pe cec;
la ordin se transmite prin andosare (gir) i este pltit ultimului beneficiar
indicat pe cec;
la purttor nu se indic numele beneficiarului, cel care l deine putndu-l
ncasa.

Cecul poate fi utilizat i pentru obinerea de numerar de la bnci, atunci cnd emitentul
trage un cec pe numele su, ca i pentru amnarea plii (credit pe termen scurt din momentul
naterii obligaiei de plat pn cnd cecul este ncasat efectiv).
Circuitul cecului implic: ordonatorul, beneficiarul i banca sau bncile care deruleaz
operaiunile de plat.
Un cec nu poate fi tras (emis) dect dac ordonatorul are disponibil n cont pentru a acoperi plata,
respectiv dac are un provizion.
Cecul prezint ca avantaje utilizarea simpl i operativitate, dar presupune i riscuri, el putnd fi
fr acoperire sau faptul c el nu ofer garanii mpotriva riscurilor comerciale (risc de neexecutare i
riscul de insolvabilitate).
Pentru creterea siguranei plii prin cec, se pot avea n vedere:

- Solicitarea plii n avans solicitarea unui cec nainte de expedierea mrfii este
cea mai frecvent utilizat, mai ales de ctre exportatorii din Extremul Orient i SUA;
- Cecul certificat creditorul poate solicita clientului su s emit un cec garantat de banca
sa. Prin nscrierea meniunii certificat pe cec, banca garanteaz existena provizionului
n contul ordonatorului;
- Cecul bancar prezint cele mai mari garanii privind plata, deoarece este emis de banca
importatorului pe contul su.
- Cecul barat prezint 2 bare paralele pe faa formularului de cec. Este decontat ntre
bnci numai prin virament; el nu poate fi pltit n numerar i nu poate fi andosat (spre
deosebire de cecul nebarat). Dac ntre cele 2 bare se precizeaz numele unei bnci
(barare special), cecul nu poate fi pltit dect la acea banc, n contul curent al
beneficiarului.

Alte forme ale cecului utilizate pe plan internaional sunt cecurile de cltorie i
eurocecurile(cecurile cu legitimaie de garanie).

2. MODALITATI DE PLATA INTERNATIONALE

Modalitatile de plata internationale cuprind totalitatea operatiunilor si a tehnicilor de plata,
controlul bancar, circuitul documentelor prin intermediul carora creditorul incaseaza de la un debitor
creanta rezultata din schimburile economice externe.

ACREDITIVUL DOCUMENTAR
Reprezinta angajamanetul asumat de catre o banca pe baza ordinului cumparatorului, de a
vira o anumita suma vanzatorului (beneficiarului), intr-un interval de timp, contra remiterii
documentelor care dovedesc ca o marfa a fost expediata.
Prin folosirea acreditivului documentar ca modalitate de plata, vanzatorul urmareste sa obtina garantia ca
va incasa contravaloarea marfii, iar cumparatorul, ca prin plata documentelor va receptiona marfa.

Acreditivul documentar este un angajament prin care o banca (emitenta, coordonatoare),

actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile clientului sau (ordonatorul acreditivului,
cumparatorul), se obliga sa efectueze o plata catre o terta persoana (beneficiarul acreditivului,
vanzatorul), sau sa plateasca, ori sa accepte, ca urmare a ordinului dat de beneficiarul
acreditivului, cambii care au fost trase de catre beneficiar, sau sa autorizeze o alta banca sa
efectueze o plata catre beneficiar, sa accepte sau sa negocieze cambii.
Pentru vanzator (exportator), acreditivul documentar apare ca o promisiune de plata
irevocabila din partea unei banci, conditionata de catre el de prezentarea intr-un anumit termen a setului
de documente care atesta expeditia marfii.
Pentru cumparator (importator), consta dintr-o dispozitie de plata irevocabila in favoarea
vanzatorului.
La deschiderea acreditivului documentar, cumparatorul da ordin bancii sale sa deschida un
acreditiv in favoarea vanzatorului si sa-l analizeze prin intermediul unei banci corespondente, de regula
banca vanzatorului. Deschiderea ununi acreditiv presupune interventia a cel putin doua banci care se afla
in doua tari diferite (banca ordonatoare si banca beneficiarului). Toate operatiunile legate de deschiderea
unui acreditiv documentar au menirea de a asigura atat pe vanzator cat si pe cumparator ca tranzactia se
poate infaptui din punct de vedere al efectuarii platii internationale.
Deschiderea acreditivului nu implica o operatie de plata din partea cumparatorului, ci
creaza doar premisa acesteia, cu conditia ca vanzatorul sa depuna documentele in termen la banca sa
si sa respecte conditiile pe care le cuprinde acreditivul ce i-a fost deschis.

Formele acreditivului:
1.Revocabil - poate fi anulat sau modificat in orice moment, fara notificarea prealabila a beneficiarului.
Aceasta forma este foarte rar utilizata intrucat nu ofera beneficiarului siguranta incasarii sumelor
cuvenite.

2. Irevocabil - nu poate fi anulat sau modificat fara acordul expres al tuturor partilor din acord. Astfel,
beneficiarul se asigura ca plata se va face conform prevederilor, in termenii si conditiile prevazute.
3. Irevocabil, neconfirmat de banca corespondenta - banca emitenta poate da dispozitii bancii
corespondente sa informeze beneficiarul de deschiderea acreditivului documentar, fara sa adauge propria
confirmare.
4. Irevocabil, confirmat de banca corespondenta - din punctul de vedere al beneficiarului, aceasta este
cea mai sigura forma de acreditiv documentar, deoarece include angajamentul irevocabil al bancii
corespondente de a onora documentele prezentate, bineinteles, daca aceste documente indeplinesc
termenii si conditiile stabilite.

Termenii de plata

Plata la vedere - este facuta de banca confirmatoare la prezentarea documentelor de

confirmare. Pot include si bilete la ordin
Amanarea la plata - este facuta la o anumita data in viitor (specificata), de exemplu 30
de zile dupa prezentarea documentelor sau dupa data conosamentului
Acceptarea - politele emise dupa cum s-a stipulat in acreditivul documentar sunt
acceptate de banca confirmatoare si returnate beneficiarului (de exemplu, polita este
scadenta la 60 de zile de la data conosamentului)
Negocierea - creditul este platit de catre banca emitenta la primirea documentelor.
Beneficiarul va prezenta documentele bancii corespondente stipulate in acreditivul
documentar. Aceasta banca va inainta la randul documentele bancii emitente solicitand
plata si va plati beneficiarului la primirea platii din partea bancii emitente. O banca
intermediara (negociatoare) va negocia documentele, platind beneficiarului valoarea
acestora minus un comision, iar apoi va astepta plata din partea bancii emitente.
In derularea acreditivului documentar sunt implicate urmatoarele parti:

- ordonatorul ( importatorul ) - cel care solicita bancii sale deschiderea unui acreditiv
- banca emitenta ( a importatorului ) - cea care la solicitarea ordonatorului isi asuma un angajament de
plata
- beneficiarul acreditivului ( exportatorul ) - cel in favoarea caruia a fost deschis acreditivul si care are
obligatia sa prezinte setul de documente in vederea incasarii contravalorii marfii
- banca exportatorului ( banca avizatoare; notificatoare; platitoare sau banca negociatoare )
deserveste pe beneficiarul acredtitivului.

cea care il

Efectuarea plii prin acreditivul documentar presupune mai multe etape:

1.
2.

importatorul da dispozitie de deschidere a acreditivului

banca importatorului (emitenta acreditivului) notifica bancii exportatorului deschiderea
acreditivului in favoarea acestuia sau transfera acreditivul la banca exportatorului;

3.

4.
5.

6.
7.
8.

banca exportatorului il anunta pe acesta de deschiderea acreditivului, cerandu-i sa

confirme valabilitatea clauzelor acestuia si invitandu-l sa se prezinte cu documentele de
expeditie in vederea efectuarii platii;
exportatorul livreaza marfa, obtine documentele cerute prin acreditiv si le depune la
banca sa;
banca verifica conformitatea documentelor in functie de prevederile acreditivului si
dispune anumite masuri specifice in cazul in care documentele nu sunt corespunzatoare
(le poate restitui spre corectare, solicita beneficiarului amendamente la conditiile
acreditivului, negociaza sub rezerva, sau refuza efectuarea platii in cazul in care
documentele au ajuns cu intarziere sau incomplete);
banca importatorului remite documentele catre importator, care, pe baza lor, va intra in
posesia marfii, iar banca opereaza in contul acestuia;
banca exportatorului crediteaza contul acestuia cu suma incasata din livrarea marfii, si
daca este cazul, debiteaza contul bancii importatorului cu suma respectiva;
se solicita confirmarea acreditivului apelandu-se la o terta banca, care se angajeaza ferm
la garantarea platii, preluand astfel riscurile de neplata sau de intarziere la plata.

Elementele acreditivului documentar

Datele importante care vor trebui neaparat cuprinse in document sunt:

numele si adresa solicitantului

numele si adresa beneficiarului
tipul creditului: irevocabil, transferabil...
numele si adresa bancii corespondente (solicitantul va contacta banca emitenta
pentru consultanta referitoare la acest aspect)
daca acreditivul urmeaza a fi confirmat de catre banca beneficiarului
valoarea acreditivului
data la care expira acreditivul
conditiile in care se va expedia marfa
locul in care va fi disponibil creditul
cum va fi disponibil acreditivul (la vedere...)
lista completa a documentelor cerute, cu precizarea exacta a naturii fiecaruia
descrierea bunurilor care vor expediate
portul sau locul de incarcare a bunurilor
ultima data de expediere daca este necesar
portul sau locul de descarcare a marfurilor
daca sunt posibile livrari partiale
daca sunt posibile transbordari de marfuri

Clasificarea acreditivelor:
a. dupa natura lor
acreditivul documentar revocabil
acreditivul documentar irevocabil
b. dupa locul unde se va face plata
acreditivul documentar domiciliat in tara cumparatorului

 acreditivul documentar domiciliat in tara vanzatorului

c. in functie de clauzele aferente modului lor de executare sau de livrare a marfurilor

acreditivul documentar transferabil

acreditivul documentar netransferabil
acreditivul documentar divizibil
acreditivul documentar indivizibil
acreditivul documentar utilizabil total
acreditivul documentar partial sau platibil in transe
acreditivul documentar revolving
acreditivul documentar utilizabil prin cambii
acreditivul documentar cu clauza rosie
acreditivul documentar subsidiar
acreditivul documentar back to back
acreditivul documentar de rambursare

Forme ale acreditivului

- Acreditivul transferabil: beneficiarul poate solicita ca banca corespondenta sa transfere acreditivul, in
intregime sau partial, catre o terta parte (numita al doilea beneficiar) in concordanta cu prevederile
continute in UCP. Beneficiarul poate solicita, dar nu impune, ca un acreditiv sa fie transferat, decizia
ramanand la latitudinea bancii

- Scrisoare de credit stand-by: prevede o perioada mai extinsa pentru efectuarea platii. Conform
intelegerii, banca importatorului se obliga sa onoreze plata daca exportatorul poate dovedi ca
firma importatoare nu si-a indeplinit obligatiile.
- Acreditivul cu clauza rosie si clauza verde: efectuarea platii partiale in avans daca se respecta anumite
conditii
- Acreditivul subsidiar (back to back): implica doua scrisori de credit separate. Prima este in favoarea
societatii exportatoare, care da dispozitie bancii sale sa emita o a doua scrisoare de credit in favoarea unui
furnizor al exportatorului (care furnizeaza materiile prime necesare producerii bunurilor)

In relatiile ordonator-beneficiar cu bancile, trebuie sa se ia in consideratie urmatoarele

elemente:
a. acreditivul documentar este un contract autonom, independent de contractul comercial
b. in toate etapele derularii acreditivului, toate partile implicate iau in considerare toate
documentele, nu si marfurile
c. bancile nu isi asuma nici o raspundere cu privire la forma, autenticitatea si legalitatea
documentelor
d. bancile examineaza documentele cu o grija rezonabila, pentru a se asigura ca marfurile sunt

conforme cu termenii si conditiile din acreditiv

e. bancile nu isi asuma responsabilitatea pt. consecintele care apar din:
- intirzierea transmiterii mesajelor sau discutiilor
- pierderea unor documente
- deteriorarea sau aparitia unor erori in timpul transportului marfurilor
- traducerea incorecta a unor termeni sau interpretarea lor gresita
- intreruperea activitatii bancare ca urmare a fortei majore, interval in care nu se va
plati acreditivul, care este posibil sa expire in acea perioada
f. bancile care utilizeaza serviciile altor banci o fac numai pe contul si riscul ordonatorului.

SCRISOAREA DE CREDIT COMERCIAL

Reprezinta o modalitate de plata prin care banca emitenta se angajeaza, in mod irevocabil
fata de exportator, sa efectueze plata, cu respectarea conditiilor cuprinse in textul scrisorii.
Acest document este emis de catre banca importatorului, la ordinul acestuia si este adresat direct
exportatorului, pe care il autorizeaza sa traga cambii la vedere sau la termen. Banca emitenta se angajeaza
sa onoreze cambiile prin plata (daca acestea sunt la vedere), sau prin acceptare (daca sunt la termen), cu
conditia ca odata cu cambiile sa fie prezentate si documentele mentionate in scrisoarea de garantie care sa
ateste expedierea marfii.
Spre deosebire de acreditiv, scrisoarea de credit este domiciliata intotdeauna in strainatate, la
sediul bancii emitente din tara importatorului sau dintr-o terta tara.
Plata prin scrisoare de credit comercial reprezinta siguranta atat pentru exportator, care are angajamentul
irevocabil al bancii emitente, cat si pentru importator, deoarece onorarea cambiilor se face numai cu
dovedirea prin documente a indeplinirii obligatiilor vanzatorului.

INCASSO-UL DOCUMENTAR
Aceasta modalitate de plata consta in faptul ca importatorul (cumparatorul) accepta plata
documentelor remise de catre exportator (vanzator), remitere care se realizeaza prin bancile celor doi
parteneri: banca exportatorului la care acesta depune documentele de expeditie si cea a importatorului
care tine contul acestuia.
Partile implicate in derularea platii prin incasso sunt:
- ordonatorul ( exportatorul ) - acel client care instructioneaza operatiunea de incasso bancii

sale
- banca remitenta - banca careia ordonatorul i-a incredintat operatiunea de incasso
- banca insarcinata cu incasarea - orice banca, alta dect cea remitenta, ce intervine in
incasarea prin incasso
- banca prezentatoare - cea insarcinata cu prezentarea documentelor platitorului si uneori
cu incasarea lor
- trasul ( importatorul ) - acela caruia i se vor prezenta documentele insotite de ordinul de
incasare.

Particularitati ale mecanismului platii prin incasso:

1. Operatiunea este o simpla vehiculare de documente, obligatia bancii rezumindu-se doar la prestarea
unor servicii in anumite conditii, derivate din instructiunile primite de la exportator si din uzantele
internationale.
2. Documentele vehiculate de banci sint de 2 feluri:
- documente comerciale: factura, documentul de transport, documentul de proprietate
- documente financiare: cambii, bilete la ordin, chitante sau recipise ( warrant ), etc.
In functie de documentele vehiculate, exista 2 feluri de incasso:
- incasso simplu - platile se fac contra documente financiare, neinsotite de documente
comerciale
- incasso documentar - platile se fac contra documente comerciale, insotite sau nu de
documente financiare

3. Scopul operatiunii de plata este transmiterea documentelor de la beneficiarul platii la platitor contra
plata, contra acceptare sau in alte conditii.
Indiferent daca incasso-ul este simplu sau documentar, plata are un caracter documentar, in sensul ca
prin vehicularea de catre banci a documentelor , in final plata se va face tot contra documente. Se
urmareste astfel ca destinatarul marfii sa nu intre in principiu in posesia documentelor, pina cind executa
obligatia de plata sau o alta obligatie similara.
In cazul incasso-ului documentar, acest caracter documentar este mai pronuntat intrucit plata nu se va
face contra marfuri, ci doar contra documente care atesta livrarea. Cu toate acestea, incasso-ul nu prezinta
o garantie solida pt. exportator, ca importatorul va achita neconditionat la primirea documentelor. Singura
obligatie de plata a importatorului este cea asumata prin contractul comercial, riscurile din neincasare
revenindu-i exportatorului, ca in cazul oricarei plati negarantate.

Avantajele de derulare sint prioritar in favoarea importatorului, spezele si comisioanele bancare

fiind suportate de exportator.
Orientarea in planul activitatii de comert exterior asupra directiei acestei modalitati de plata, o
recomanda in urmatoarele conditii:
- cind relatiile cu parteneri traditionali sint de mare incredere
- cind reglementarile sau uzantele din tara importatorului recomanda sau impune exclusiv
aceasta modalitate de plata
- cind exportatorul detine o pozitie concurentiala mai scazuta.

Derularea operatiunilor prin incasso documentar presupune urmtoarele etape:

exportatorul obtine documentele care atesta indeplinirea obligatiilor din contractul de vanzarecumparare internationala (cambii, bilete la ordin, chitante, facturi, documente de transport);
exportatorul depune documentele la banca sa insotite de un ordin de incasare;
banca exportatorului verifica documentele si daca acestea sunt corecte le trimite bancii
importatorului;
banca importatorului, actionand corespunzator cu instructiunile din ordinul de incasso remite
documentele contra plata, in moneda specificata;
banca importatorului debiteaza contul acestuia si crediteaza contul bancii exportatorului pe baza
avizului de efectuare a platii;
importatorul primeste de la banca sa documentele trimise de exportator si cu ajutorul acestora
intra in posesia marfii;
banca exportatorului crediteaza contul acestuia cu suma reprezentand valoarea marfurilor livrate.

Aceasta metoda de plata este mai putin sigura pentru exportator decat acreditivul documentar,
deoarece marfa este livrata pe adresa expeditorului fara nici o garantie de plata. In practica, acest neajuns
poate fi inlaturat sau diminuat prin solicitarea inainte de efectuarea tranzactiei a unei garantii bancare,
prin utilizarea tratelor (trase asupra cumparatorului), intocmirea documentelor de asigurare a marfii, prin
solictarea unor sume in avans, prin expedierea marfii pe adresa unei banci agreate de exportator, sau a
unui depozit de marfuri din statia de destinatie, facandu-se totodata mentiunea ca marfurile sa fie eliberate
numai pe baza unor dovezi de efectuare a platii (aceasta practica poarta denumirea de vinculatie).

Banca insarcinata cu incasarea si banca prezentatoare pot fi una singura daca documentele sint trimise
direct institutiei financiare care il deserveste pe tras, sau separate, atunci cind banca emitenta apeleaza la
serviciile altei institutii bancare din tara trasului, pt. a se adresa bancii care il deserveste pe tras.
Ordonatorul este acela care initiaza operatiunea si care, dupa expedierea marfii intr-un interval
optim de timp dispune la banca sa setul complet de documente care atesta expedierea marfii. Fiind
initiatorul operatiunii, exportatorul va stabili conditiile concrete de derulare a acesteia, considerindu-se ca
intreaga operatiune se desfasoara din ordinul sau, pe riscul si raspunderea sa. Ca atare, documentele de
incasare vor trebui sa fie insotite de instructiunile aferente pe care ordonatorul trebuie sa le conceapa clar,
concis si corect.
Principala obligatie a bancilor, ca prestatoare de servicii este de a transmite documentele si de a
incasa contravaloarea lor, conform instructiunilor date de ordonator. Conform acestor obligatii, bancile
sint datoare cu privire la:
- controlul documentelor
- executarea instructiunilor date de ordonator de a transmite documentele in termenele
prevazute de uzantele bancare
- sa prezinte documentele platitorului si sa obtina plata.
Singura obligatie ferma a bancii este ca in cazul neacceptarii dispozitiei de plata sau al neplatii, sa
il anunte in cel mai scurt timp pe ordonator si sa ii puna la dispozitie documentele.
Bancile nu au nici un fel de raspundere in ceea ce priveste documentele neprevazute si in legatura
cu riscurile ce apar in derularea incasarii. Nu au responsabilitate in caz de neacceptare sau de neplata si nu
au obligatia de a urmari incasarea, decit in limitele instructarii exprese de catre ordonator. Desi bancile au
un rol limitat, in Romania, in calitatea lor de banci remitente, odata cu prezentarea documentelor de catre
exportator, trebuie sa efectueze un control minutios atit asupra ansamblului conditiilor de derulare a
operatiunii, cit si separat, cu privire la fiecare document, pt. a vedea daca nu a fost intocmit gresit sau
daca este conform cu cerintele contractuale.
Incassoul se recomanda a fi folosit cu prudenta si numai atunci cand partenerii comerciali sunt
foarte bine cunoscuti, prezinta incredere, sau in scopuri promotionale pe pietele acelor tari ale caror
legislatii comerciale contin restrictii in ceea ce priveste alte modalitati de plata.

ORDINUL DE PLATA

Acest document reprezinta dispozitia data de o persoana (ordonator) unei banci de a plati
osuma determinata in favoarea unei alte persoane (beneficiar), in vederea stingerii unor obligatii
banesti provenind dintr-o relatie directaexistenta intre ordonator si beneficiar.

Ordinul de plata - reprezinta cea mai simpla modalitate de efectuare sau incasare a unei plati. Ca
modalitate de decontare, se apropie cel mai mult de ceea ce se numeste plata, deoarece esenta sa consta in
transmiterea unei sume de bani catre o persoana titulara a unei creante.

Caracteristici ale operatiunii ca modalitate de plata:

1. Relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatiuni asumate sau a unei datorii preexistente
2.
3.
4.

5.

unei datorii care urmeaza sa se stinga odata cu onorarea ordinului de plata

Operatiunea porneste la initiativa platitorului, el fiind cel care stabileste regulile dupa care se
desfasoara aceasta
Ordinul de plata este definit prin revocabilitate, ordonatorul putind sa-si retraga sau sa modifice
instructiunile de plata oricind pina la executarea platii; revocarea ordinului de plata nu atrage dupa
sine nici un fel de consecinte pt. partile implicate
In cazul ordinului de plata, depozitul sau provizionul bancar este obligatoriu; aceasta presupune
obligatia ordonatorului ca odata cu emiterea ordinului de plata, sa ceeze la banca si fondurile
necesare, fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar, fie prin depunerea ei in vederea
executarii platii, fie prin obtinerea unui credit de la banca.
Din punct de vedere al modalitatii de incasare, ordinul de plata poate fi:
- simplu - incasarea nu este conditionata de prezenta unui document sau de explicatia
cu privire la scopul platii
- determinat - presupune obligatia beneficiarului platii de a prezenta anumite
documente indicate de ordonator in continutul ordinului de plata.

Partile implicate in derularea ordinului de plata sint:

a. ordonatorul ( initiatorul operatiunii ) - cel care plateste, care costituie depozitul bancar si care
stabileste conditiile platii
b. beneficiarul - cel care in favoarea caruia se face plata si care trebuie sa se conformeze cerintelor
prevazute in ordinul de plata si cel care pina in momentul incasarii definitive nu are certitudinea
incasarii sumei
c. bancile - care intervin in derularea actiunii ca simpli prestatori de servicii.
Bancile implicate sint:
- banca ordonatoare - cea la care se creaza provizionul
- banca platitoare - cea la ghiseele careia se executa efectiv plata si care solicita, fie
anticipat, fie ulterior, de la banca ordonatoare, suma de plata
- alte banci.

In schimburile comerciale externe ale Romaniei, ordinul de plata este folosit atit in relatiile
comerciale, cit si in cele necomerciale, pt. primele fiind mai rar intilnit, ca urmare a riscurilor de revocare
pe care le prezinta.
In relatiile de export sau de import, se va folosi ordinul de plata combinat cu alte modalitati
asiguratorii sau atunci cind revocarea lui nu poate prejudicia partea romana.
In comertul international ordinul de plata este utilizat foarte rar (si atunci mai ales pentru plata
unor avansuri sau rate scadente), datorita riscului de revocare pe care il prezinta. Prin natura sa, ordinul de
plata poate fi revocat de catre ordonator inainte de a fi incasat de catre beneficiar, deoarece pana in
momentul platii, sumele se afla la dispozitia ordonatorului. Din aceste motive se recomanda folosirea
ordinului de plata impreuna cu alte modalitati de plata, deoarece revocarea sa poate genera prejudicii
importante beneficiarului. Ordinul de plata se utilizeaza in comertul exterior mai ales in operatii auxiliare
actului comercial propriu-zis: taxe vamale, comisioane, cheltuieli de transport, sau in activitati
necomerciale cum ar fi achizitionarea de hartii de valoare etc. Cel mai frecvent, ordinul de plata se
foloseste pt. platile necomerciale:
- prestarea diferitelor servicii
- plata navlului
- plata primelor de asigurare
- intretinerea personalului ambasadelor.

SCRISOAREA DE GARANTIE BANCARA

Reprezinta un inscris prin care o societate bancara denumita garanta, se angajeaza in mod
irevocabil ca, in cazul in care o anumita persoana fizica sau juridica (debitorul principal) nu va plati la un
anumit termen o suma determinata si indicata expres in scrisoare, sa plateasca suma neachitata in favoarea
unei alte persoane fizice sau juridice (beneficiarul).
Prin scrisorile de garantie bancara, bancile nu garanteaza fapte ci preiau intotdeauna obligatia de
plata pentru situatia cand cel garantat nu si-a indeplinit obligatiile contractuale.

Scrisorile de garantie bancara pot fi:

- simple, cand banca garanta poate cere beneficiarului sa-l urmareasca mai intai pe debitorul principal, si
numai daca acesta nu efectueaza plata, banca sa achite suma datorata beneficiarului;
- solidare, in care beneficiarul poate cere executarea platii de catre banca, fara ca in prealabil sa-l
urmareasca pe debitorul principal garantat si fara ca banca garanta sa poata obiecta, respectiv sa poata
opune beneficiile de discutiune sau de diviziune.

Avand in vedere obiectivul garantat, scrisorile de garantie bancara pot acoperi urmatoarele
situatii:
- se garanteaza ca pana la o data stabilita, un platitor (importator) va deschide un acreditiv documentar in
favoarea unui furnizor (exportator);
- o banca se angajeaza sa plateasca documentele primite la plata prin incasso documentar
- o banca garanteaza executarea de catre un furnizor a unui contract, in bune conditiuni;
- se garanteaza cumparatorului strain restituirea avansului acordat furnizorului, daca acest nu livreaza
marfurile din culpa lui;
- in cazul participarii la licitatii internationale se garanteaza ca firma care a castigat licitatia, va incheia
contractul.
In emiterea si in utilizarea scrisorilor de garantie bancara, nu exista uzante internationale, astfel
incat fiecare banca, la emiterea scrisorilor de garantie, trebuie sa-si ia masurile necesare pentru ca
debitorul principal sa-si achite obligatiile cuvenite, si numai intr-o situatie extrema, banca sa achite
sumele respective.
In concluzie, alegerea unei modalitati sau a unui instrument de plata , in derularea unei afaceri
economice internationale , implica din partea managerilor si a colectivelor de specialisti, ce isi desfasoara
activitatea in acest domeniu , cunostinte temeinice de management si marketing international , de
legislatie interna si internationala in domeniile comercial , financiar - bancar , cu atat mai mult cu cat
fiecare dintre aceste mijloace , instrumente si tehnici de plata au particularitatile lor de forma si de fond .
Bineinteles ca aceasta alegere depinde si de alte elemente cum ar fi : legislatia nationala-care
trebuie sa fie aliniata la cea internationala , de experienta acumulata in timp si traditia in utilizarea acestor
mijloace sau instrumente , pozitia firmei pe pietele internationale , relatia dintre agentul economic si
banca sau bancile colaboratoare , puterea economico-financiara a firmei etc .
In conditiile in care Romania si -a exprimat dorinta de aderare la Uniunea Europeana iar pe plan
european se fac eforturi pentru realizarea unei europe unite , cunoasterea si utilizarea tehnicilor si
instrumentelor de plata , a managementului tranzactiilor internationale in ansamblul sau , trebuie sa
constituie un obiectiv prezent si viitor pentru toti cei implicati in domeniile comercial , financiar , banacar
, economic in general .

BIBLIOGRAFIE

Popa, I., Filip, R., Management internaional, Editura Economica, Bucureti, 2007

Sasu, C., Management internaional, Editura F&F International, Gheorgheni, 2003

www.regielive.ro