PLANTE MEDICINALE

31.01.2004
CURS NR 1

HETEROZIDE
Heterozidele sunt un grup de substane de natur vegetal care prin
reacii de hidroliz pun n libertate una sau mai multe oze i o parte neglucidic
numit aglicon sau genol.
Agliconul reprezint partea specific combinaiei i poate avea o structur
chimic variat.
Caracterul general care include heterozidele n clasa glucidelor este
partea glucidic. Aceast parte glucidic poate fi oz sau oligozid (din mai
multe oze).
Rspndire: - au o rspndire relativ mare;
- au fost identificate n numeroase plante;
- unele sunt specifice anumitor familii;
- se gsesc n toate organele plantei sub form de una sau
mai multe heterozide.
Structura chimic numrul ozelor este foarte variat ns predomin
pentozele. Prin hidroliza acid sunt scindate n componeni cu refacerea
oxidrilului glicozitic. Hidroliza alcalin nu este posibil. Mai poate avea loc i o
hidroliz parial enzimatic care este specific, dar care se face numai n
prezena unei enzime.
Aciune farmacodinamic se datoreaz agliconului, iar catena glucidic
are rol n:
1. mrirea solubilitii n ap;
2. mrirea absorbiei;
3. influeneaz direct activitatea.
CYNARAE FOLIUM din familia ASTERACEAE cu denumirea popular
de anghinare.
Caractere macroscopice: frunzele sunt mari, bi sau mai mult penat lobate,
cu lobii spinoi. Faa superioar este glabr, iar faa inferioar este pslos
tomentoas. Frunzele sunt late de 6 7 centimetri i lungi de 50 centimetri.
Gustul este foarte amar, iar mirosul este inodor. Culoarea este verde nchis pe
partea superioar i cenuie pe partea inferioar.
Compoziie chimic: conine o substan numit cinarin, acid clorogenic,
acid criptoclorogenic, acid neoclorogenic, substane flavonice, un compus cu
proprieti antitumorale numit cinaropicrina.
Aciune i ntrebuinri: cea mai important funcie este ntrirea funciei
antitoxice a ficatului, are aciune coleretic ( stimuleaz secreia biliar). Scade
concentraia lipidelor totale, prevenind intoxicaiile i hepatitele cronice. Se mai
utilizeaz n tratarea hiperepidemiilor. Prezint o aciune diuretic datorat
compuilor flavonici i mai favorizeaz sinteza antitoxic de eree.
P.F. ANGHIROL comprimate;
1

- soluie apoas.
P.F. MAG ANGHIROL - au asociat sruri de magneziu. Infuzia se bea
dimineaa pe stomacul gol stnd culcat timp de 20 30 minute pe partea
dreapt a organismului. Restul cantitii se bea pe parcursul zilei, dar tot nainte
de mese. Intr n compoziia ceaiurilor hepatic, gastric, stimulent.
UVAE URSI FOLIUM din familia ERICACEAE cu denumirea popular de
strugurii ursului.
Caractere macroscopice: frunzele sunt coriacee, groase, pieloase, cu
suprafaa lucioas i cu o form spatulat avnd marginea ntreag i sunt
peiolate. Nervura median este invaginat pe faa superioar, iar pe cea
inferioar nervurile secundare formeaz o reea caracteristic. Culoarea pe faa
superioar este verde deschis, lucios, iar pe faa inferioar verde deschis mat.
Datorit taninurilor prin pstrare frunzele devin din verzi roii. Lungimea este de
maxim 2 centimetri i limea de 1 centimetru. Gustul este amar astringent, iar
mirosul inodor.
Compoziie chimic: conine arbutozid, metil arbutozid, tanin galic,
flavonozide i acid ursalic.
Aciune i ntrebuinri: prezint aciune antitoxic i diuretic. Se
ntrebuineaz n tratamentul bolilor cilor urinare att cele inflamatorii ct i
cele infecioase.
VITIS IDAEAE FOLIM face parte din familia ERICAEAE cu denumirea
popular de merior de munte sau coacze de munte.
Caractere macroscopice: frunzele sunt coriacee, eliptice, cu peiol scurt,
cu marginea ntreag sau uor crenelat. De obicei marginile sunt rsucite
ctre faa dorsal. Faa superioar este mai lucioas cu nervura median
invaginat. Faa inferioar este mat cu nervura proeminent. Culoarea este
verde nchis pe faa superioar, iar pe cea inferioar este verde deschis cu
numeroase puncte brune. Tot datorit taninurilor prin pstrarea frunzelor,
acestea devin verzi cenuii rocate.
Compoziie chimic: conin glicozide ale hidrochinozei, arbutozid i metil
arbutozid, tanin galic, glucide i cear.
Aciune i ntrebuinri: se folosete sub form de decoct sau infuzie n
tratamentul bolilor cilor urinare. Se mai utilizeaz n stri inflamatorii purulente.
Are o aciune antiseptic datorit hidrochinonei care se elimin prin urin
colornd urina n verde. Datorit taninurilor are aciune astringent si
antiseptic. Se utilizeaz n catar vezical,cistite, pielite, uretrite. Se mai poate
combate diareea, leucoreea i hemoragiile. Totui prezint i un dezavantaj
datorit hidrochinonei, irit mucoasele, produc hipersensibilizare manifestat
prin alergii. Curele vor fi scurte i se recomand adugarea de bicarbonat de
sodiu (1/2 linguri la o can de infuzie sau decoct). Intr n componena
ceaiului diuretic numrul 2. Se folosete i n gut (acumulare de acid oxalic la
ncheieturi, articulaii cu dureri mari).
2

FLAVONOIDE
Flavonoidele sunt clasa de compui care dau culoare (toate culorile).
Este un grup de substane naturale de origine vegetal, derivai a-i
dezopiranului i care constituie o parte din pigmenii colorai din flori i fructe.
Ca rspndire sau identificat peste 500 de compui responsabili de aceast
pigmentare. n regnul animal sunt aduse prin alimentaie. Se ntlnesc n
urmtoarele
familii:
ERICACEAE,
ASTERACEAE,
MALVACEAE,
ROZACEAE, RUBIACEAE, URTICACEAE, UMBELIFERE. Se gsesc n toate
organele plantei dar mai ales n cele tinere, n special n epiderme, frunze
tinere, boboci, muguri i flori abia deschise.
Proprieti fizico chimice:
- sunt substane solide cristalizate;
- sunt colorate marea majoritate n diverse nuane de galben;
- nuanele se datoreaz existenei n structur a gruprilor
cromofore;
- sunt inodore i fr gust;
- sunt greu solubile n ap i prezint fluorescen n ultraviolete.
Rolul n organismul vegetal:
- intervin n respiraia celular;
- sunt factori de economisire a-i acidului ascorbic (vitamina C);
- au rol n procesele de oxidare;
- sunt atractante adic atrag insectele fiind denumite i hormoni
vegetali;
n timpul nfloririi are loc mirajul culorii unor flori pentru
majoritatea
sau n timpul conservrii acestora.
Aciune i ntrebuinri: principala aciune i importan este c mresc
rezistena capilarelor sangvine mpiedicnd hemoragiile = se numete capilaroprotector. Se numesc factori pi (de permeabilitate), sunt uor vasodilatatoare,
antioxidante pentru grsimi, antiinflamatoare, antiedematoase. Unele specii
prezint i proprieti spasmolitice.
SOPHORAE FLOS face parte din familia FABACEAE cu denumirea
popular de salcm japonez.
Produsul este constituit din bobocii florali de la specia SOPHORA
JAPONICA.
Bobocii sunt galbeni verzui n stare uscat. Uscai la peste 400 Celsius
devin sfrmicioi, lungimea este de 1 1,5 centimetri, iar gustul este amrui
mucilaginos.
Compoziie chimic: conine rutozid n proporie de 12 25%, mai conine
mucilagii, glucide i pectine.
Aciune i ntrebuinri: este un diminuant al fragilitii vasculare i
permeabilitii vaselor sangvine. Se asociaz la medicaia diuretic, sedativ i
Vasodilatatoare. Se folosete pentru prevenirea arterosclerozei i n prevenirea
inflamaiilor seroaselor cum ar fi: leurozia, penitonita i periartrita.
3

P.F. = RUTOZID, TAROSIN, RUTIN S, VENERUTON, RUTOKEN,

DETRALEX, TROXERUTIN.
BETULAE FOLIUM face parte din familia BETULACEAE cu denumirea
popular de mesteacn sau de betula alba.
Este un arbore cu scoara neted, alb, care se desprinde n fii inelare,
poate ajunge la nlimi de 30 metri. Ramurile sunt pendule, frunzele sunt
triunghiulare, ovate sau romboidale. Au marginea inegal dinat, sunt glabre i
peiolate, sunt acuminate la vrf, sunt lungi de 4 6 centimetri, iar limea de 4
centimetri. Pe nervurile frunzelor mature i la vrful dinilor marginali, pe
ambele pri se observ glande brune. Culoarea este verde cu numeroase
puncte negre, dar prin conservare devin roiatic datorit polifenolilor care se
oxideaz. Prezint un miros slab aromat, iar gustul este amrui.
Compoziie chimic: saponine, substane amare, mucilagii, taninuri,
uleiuri volatile, alantoin (reface epiderma),acid cofeic.
Aciune i ntrebuinri: prezint proprieti diaforetice (ajut al
transpiraie). Prin transpiraie elimin i acid uric, reduce colesterolul seric i
modific metabolismul n sensul eliminrii toxinelor. Bune proprieti diuretice
datorate sinergismului dintre flavone, saponine i ulei volatil. Este un
antiinflamator articular i inflamator, se folosete n edeme cardio renale,
reumatism, gut i artroz.
Extern: este un tonic capilar, la infuzie se adaug o linguri de
bicarbonat de sodiu, dar infuzia se las 6 ore n repaus. Intr n componena
ceaiului antireumatic, ceaiului diuretic numrul 2, ceai pentru ntreinerea
prului. n medicina popular se folosete pentru proprieti antitermice n febra
tifoid.
Betula lenta care conine salicilat de metil este antireumatic.
CERASI STIPES = codie de ciree
Produsul este format din pedunculi recoltai de la fructele mature ale
arborilor CERASUS AVLUIM i CERASUS VULGARIUM din familia
ROSACEAE.
Produsul se obine n perioada recoltrii fructelor pentru consumul
alimentar. Uscarea se poate face natural la soare sau artificial n usctoare.
Sunt fragmente subiri cilindrice, dar la cele 2 capete se lrgesc circular.
Culoarea este brun verzuie, mirosul este slab caracteristic, iar gustul este
amrui astringent.
Compoziie chimic: flavonoide, saponine, taninuri catehice i sruri de
potasiu.
Aciune i ntrebuinri: diuretic 5 litri pe zi, aciune astringent i
antidiareic. Se utilizeaz n afeciuni ale tractului urinar, cistite, pielite i
pielonefrite. Intr in compoziia ceaiului diuretic 3. Se face decoct obligatoriu.
GINKGO BILOBAE FOLIUM = arborele templier japonez, arborele
celor 40 de steme, arborele vieii.
4

Frunzele au form caracteristic, bilobat n sensul c de-a lungul nervurii

mediane, la partea superioar frunza este sectat. Este lung peiolat sub
form de evantai, are baza triunghiular, iar marginea circular. Are numeroase
nervuri care pornesc de la baz desfurndu se sub forma unui evantai.
Sunt frunze groase, pieloase, ridat datorit nervurilor, iar marginea superioar
este inegal dinat. Culoarea este verde deschis, gustul este slab astringent,
iar mirosul lipsete. Are o lungime de 4 6 centimetri doar fr peiol i o lime
de 6 8 centimetri.
Compoziie chimic: conin diflafonoide i catehice, mai conin glicozide
ale cvercetolului i kemferol.
Aciune i ntrebuinri: este angioactivator la 3 nivele:
1. Primul nivel: microcirculaia - reduce fragilitatea capilar;
2. Al doilea nivel: circulaia periferic amelioreaz circulaia cerebral;
3. Al treilea nivel: asupra circulaiei venoase este venotonic.
La nivel cerebral stimuleaz irigarea neuronului n arteroscleroz,
modificri vasculare trombostice sau concomitent diabetului. Pentru a putea
obine un preparat eficient se utilizeaz extractele standardizate. Din 25
kilograme de frunze se obin pe parcursul a 27 de faze tehnologice jumtate de
kilogram de extract standardizat = este extractul care are principiile active exact
msurate. S-a demonstrat clinic c dup administrarea preparatului la
aproximativ o or circulaia periferic crete cu 57%, ca urmare se folosete n
tratamentul incipient al bolii Alzheimer (apariia morii neuronului), n
retinopatiile diabetice, n astmul bronic. n Germania se folosete n fenomenul
de respingere al transplantului, preinfarct, vertije, depresii, este un stimulator
eficace al memoriei mai ales la vrsta a treia, este fitogeriaticul cel mai bun se
utilizeaz n aritmii cardiace.
P.F. TANAKAN comprimate;
- soluie apoas.
P.F. BILOBIL capsule,
P.F. - GINKGOR FORT capsule,
P.F. - GINKGOBIL, TEBOKAN, TEBONIL.
Tratamentul dureaz cel puin 3 luni, cu 3 administrri pe zi, fcndu-se
n timpul mesei. n medicina tradiional ginkgo se mai folosete ca
antituberculostatic, antiastmatic i seminele se folosesc ca antibronitice i
tratarea gonoreei. n cosmetic se folosete pentru a favoriza secreia sebacee
pentru pielea uscat sau deshidratat.

TEM: scoatei din Memomed toate produsele pe baz de ginkgo

(aciune i ntrebuinri).

PLANTE MEDICINALE
14.02.2004
CURS NR 2
CARDUI MARIAE FRUCTUS face parte din familia COMPOSITEAE cu
denumirea popular de armurariu.
Este o plant robust cu frunze mari, spinoase, marmurate cu alb pe
fondul verde i care mbrac planta. Florile sunt liliachii organizate n antodii
mari pn la 5 6 centimetri n diametru i spinoase. Fructele sunt achene
recoltate de obicei fr papus, lungi de 6 8 milimetri de culoare galben-brun.
Au gust amrui i sunt lipsite de miros.
Compoziie chimic - conine 1,5% silimarin este un complex flagolignanic format din silibin, silicristin, silidianin i silimarin. Mai conine
saponozide, acid fumaric i fitomelane.
Aciune i ntrebuinri hepato-protector, regenerator al ficatului. Se
folosete n hepatite, ciroze, stri inflamatorii i de suprasolicitare a ficatului
(intoxicaie). Se utilizeaz n hipotensiune i n digestii dificile. Este un tonic
amar.
Mod de administrare se folosete sub form de infuzie, cel puin 2 cni /
zi, prima nainte de micul dejun. Dup administrare se st culcat 20 30 minute
pe partea dreapt, se fac cure de 15 20 zile cu pauz de 15 zile.
Contraindicaii nu se administreaz n hipertensiune.
P.F. SILIMARIN, LEGANOL se folosesc n hepatitele cronice
persistente i n ciroze.

TEM: prospect Silimarin.

MYRTILI FRUCTUS face parte din familia ERICACEAE cu denumirea
popular de afin.
Se folosesc fructele mature care sunt bace, sferice, zbrcite, de culoare
albastr-negricioas, cu gust dulceag-acrior uor aromat. Conin semine de
culoare brun n form de semilun, lungi de 1 2 milimetri nglobate ntr-o
pulp de culoare albastr-violacee.
Compoziie chimic conin 1,7% acizi organici (acid citric, acid tartric,
acid malic), glucoz, zaharoz, pectine. Mai conin taninuri catehice, un compus
numit mirtilin i ulei volatil.
Aciune i ntrebuinri antidiareic i antiseptic (ulei volatil).Taninurile
aglutineaz (nghii) bacteriile din flora microbian oprind fermentaia.
Coaguleaz plgile datorit taninurilor i n special cel sanguinolente,
diminueaz secreiile, are proprieti diaforetice, se elimin acidul uric, se
reduce colesterolul seric i se modific metabolismul. Este un bun diuretic
datorit sinergismului dintre flavonoide, saponine i ulei volatil.
P.F. DIFRAREL, DIFEBION, DIFABIOL, MIRTILENE.
Se utilizeaz ca angio-protectori (factori p permeabilitate i protejeaz
vasele sangvine). Se utilizeaz n fragilitatea capilar, tulburri vasculare
1

retiniene, hipertensiune, varice, sechele dup flebit, miopatii progresive, n

tulburri de vedere i adaptare la ntuneric n special n recomandarea la
btrni, miopi i persoane ce necesit o vedere susinut. Se administreaz
cte 4 6 drajeuri / zi, cte 20 zile / lun.
Este un puternic hipoglicemiant utilizndu-se n diabet, se utilizeaz n
entero-colite, stri diareice, infecii urinare, gut, reumatism i catar bronic. Se
administreaz sub form de infuzie cte 2 3 cni / zi i intr n compoziia
ceaiului dietetic.
P.F. ERIDIAROM comprimate, se folosete n diaree, vasculo-protector,
modific metabolismul,nu are contraindicaii, nu este chimic.
SAMBUCI FLOS face parte din familia CAPIFOLIACEAE i are
denumirea popular de soc.
Este un arbust de 4 5 metri nlime, cu tulpina ramificat protejat de o
scoar cenuie-verzui. Ramurile au frunzele mari, imparipenat compuse
alctuite din 5 foliole dinate pe margine. Florile sunt albe, plcut mirositoare,
reunite n cime de 12 20 centimetri n diametru. n stare proaspt au miros
greos, se recolteaz inflorescenele cnd 75% din flori sunt deschise n zile
nsorite. Uscarea se face la soare, iar florile au un miros specific aromat i un
gust mai nti dulceag, mucilaginos apoi iute amrui.
Compoziie chimic ulei volatil, glicozide, mucilagii i sambunigrin.
Aciune i ntrebuinri: Intern: diuretic, diaforetic (este i un sudorific,
dar i un febrifug), emolient i maturativ, este
uor laxativ, antiseptic, este un galactogog
(stimuleaz producia de lapte). Se utilizeaz
n rceli, stri gripale, bronite, boli renale,
reumatism, constipaii (trectoare), obezitate.
Extern: furuncule, abcese, degerturi, crizele
de gut, se utilizeaz n conjunctivite si
ulceoare, ceaiuri sudorifice, ceaiuri depurative
i ceaiuri antireumatice.

TEM: ceai de slbit cu minim 4 plante.

CRATAEGI FOLIUM face parte din familia ROSACEAE cu denumirea
popular de pducel.
Florile sunt nsoite sau nu de frunze, cu fructe mature, recoltate de la 2
specii:
- CRACATAEGUS MONOGYNA.
- CRACATAEGUS OXYACANTHA.
Florile de tip 5 (5 sepale i 5 petale) i au 15 20 stamine, fructele se iau
direct de pe arbust fr codie i au culoarea roie.
Compoziie chimic flavonoide, taninuri catehice, colin, acid cofeic,
tanin, ulei volatil, vitamina C i complexul B.
2

Aciune i ntrebuinri: Intern: sedativ cardiac, sedativ nervos, efect

vasodilatator asupra coronarienelor. Se
utilizeaz n crizele de angor (angin), este
hipotensiv i uor astringent. Se utilizeaz n
dereglri cardiace, palpitaii, ischemii i n
insomnia cardiacilor, tulburri de menopauz.
Extern: se utilizeaz pentru inflamaiile
bucofaringiene, intr n formula ceaiului
calmant cardiac, ceaiului antiasmatic i ceaiului
calmant.
P.F. EXTRAVERAL, EXTRASEDYL.

PLANTE MEDICINALE
28.02.2004
CURS NR 3

CUMARINICE
Cumarinicele se mai numesc benzotironice si sunt derivai naturali a-i
benzopiranului (fiind heterociclu) cu o funcie cefronica in poziia .
Compuii se deosebesc prin numrul de constitueni grefai pe nucleul de
baza. Denumirea compuilor se datoreaz seminelor de TONKA specie din
insulele Caraibe, semine ce au o aroma puternica datorita coninutului in
cumarina.
Rspndire:
- In numeroase plante inferioare cum ar fi: algele, ciupercile si lichenii.
- In plantele superioare cu predilecie in familiile: UMBELIFERE,
LEGUMINOASE, RUTACEAE, LABIATE. Se mai gsesc si in
organismul animal.
Proprietati fizico- chimice:
Sunt substane cristalizate, solide, cu greutate moleculara mica. Cele mai
multe prezint miros aromat (de fan proaspt). Prezint florescenta in
ultraviolet, au spectre ultra violete si infra roii caracteristice.
Rolul in organismul vegetal:
Sunt inhibitori a-i germinrii, se folosesc la erbicidarea plantelor, in timpul
nfloririi cumarinicele dispar din celelalte organe. Au efecte mitoclazice de tip
colchicina (opresc mitoza in metafaza), omoar microorganismele si fungicele.
Aciune si intrebuintari:
Sunt
medicamente
anticuagulante
TROMBOSTOP).

si

trombolitice

(P.F.

Aciune antibiotica - novobiocina.

Unele produse sunt hipocolesteromiante sau hipercolesteromiante si sunt
fotosensibilizatori dermici. Aceti compui administrai oral formeaz compleci
stabili cu baze pirimidinice ale ADN. Compuii administrai pe piele absorb
radiaiile ultra violete de unele lungimi de unda.
Primul compus descoperit si util este Esculina care era folosit in
bronzare, dar mai trziu s-a descoperit a fi cancerigen.
Xantotoxina este un produs pentru bronzare.
Cumarina este un sedativ al Sistemului Nervos Central, dar prezint
inconvenientul ca este hepato-toxic.
Psoralen se utilizeaz in vitiligo la pigmentarea pielii, dar nu se poate
folosi mai mult de 3 saptamani.
Esculeton este capilaro-protector.
Fracxetolul este un diuretic puternic folosit in eliminarea acidului uric.
1

Cumestrol are in componenta compui cumarinici derivai din bulbii de

lalele (derivai de stilben) care prezint proprietati avortive si se utilizau in
Olanda.
Farmacotoxicologie:
Prezint reacii ca greata, diaree, voma, mai poate da hemoragii ale
organelor interne, sngerri pe mucoase si piele.
Foto protecia cosmetica:
Helioterapia (terapia cu razele solare) se folosea inca de pe vremea
grecilor si a romanilor mpotriva anemiei, rahitismului si a tuberculozei.
Expunerea raionala la sore are un efect stimulator asupra organismului, iar
expunerea iraionala duce la foto imbatranire cutanata si mai trziu la cancer.
Radiaiile solare sunt de fapt radiaii electromagnetice caracterizate prin
anumite lungimi de unda. Se propaga sub forma unui flux de factori care au
anumita energie.
Impartirea acestor radiaii se face funcie de lungimea de unda:
- radiaii infra roii cu lungimea de unda intre 10000 800 nanometri;
- radiaii cu spectru vizibil cu lungimea de unda intre 800 400
nanometri;
- radiaii ultra violete tip A cu lungimea de unda intre 400 320
nanometri;
- radiaii ultra violete tip B cu lungimea de unda intre 320 280
nanometri;
- radiaii ultra violete tip C cu lungimea de unda intre 280 180
nanometri;
La nivelul pamantului ajung radiaiile cuprinse intre 290 2500 nanometri.
Cantitatea de radiaii primita de sol este rezultatul cantitatii de radiaii solare
directe, a difuziei si a reflexiei. Intensitatea si calitatea reaciei directe depinde
de lungimea traiectoriei sale, in general o traiectorie scurta avnd aciune
eritomatogena (roirea pielii).
Mijloace de protecie mpotriva radiaiilor:
1. Parul.
2. Stratul cornos.
3. Transpiraia (datorita lipidelor si a acidului urocanic).
4. Bariera melanica (melanina cu rol de protejare) ca un sistem de
oxido-reducere:
- La brunei melaninele se numesc eumelanine si au
aciune mai intensa;
- La blonzi melaninele se numesc feomelanine.
5. Sistemul de repartiie a ADN.
Efectele radiaiilor:
1. Efecte imediate:
- Aciune calorica, o vasodilataie si o cretere a temperaturii
cutanata, pigmentaia directa;
2

- Are loc a foto oxidare a premelaninelor si aciune

antirahitaca sub aciunea razelor solare;
- 7 de hidro colesterolul se transforma din vitamina D2 in
vitamina D3 care la nivelul ficatului se transforma in 25
hidroxi vitamina D, metabolitul activ al vitaminei D.
2. Efecte ntrziate sau de durata:
- Eritem actinic (insolaie) - care se declanseaza la 24 ore de
la expunere si se caracterizeaz prin inrosire, flictene,
febra, greata, cefalee si ameeli.
- Pigmentarea de durata bronzare apare dup 2 3 zile de
la expunere si dispare treptat dup 20 zile dup ncetarea
expunerii.
- Hipercheratinizarea multiplicarea cheratinocitelor.
3. Efecte pe termen lung:
a. Foto imbatranirea pielea apare ptata, ingrosata, nglbenita,
laxa, prezint un aspect tabacit.
Etapele foto imbatranirii:
- Foto imbatranirea uoara apare intre 28 35 ani si se
manifesta prin riduri mici.
- Foto imbatranirea moderata apare intre 35 50 ani si se
manifesta prin riduri vizibile si cheraloze evideniate mai
ales cnd persoana zambeste.
- Foto imbatranirea avansata apare intre 50 60 ani cnd
ridurile sunt relaxate.
- Foto imbatranirea severa apare dup 60 ani manifestata
prin cicatrice si riduri severe.
b. Elastoza solara are loc degradarea componentei elastice, iar
pielea are un aspect ridat si aspru.
c. Apariia cancerelor cutanate evolueaz pe termene mari (10
15 ani).
Produse antisolare:
Produsele solare sunt produse care asigura bronzarea uniforma si care
evita reaciile secundare.
Calitatile unui produs antisolar:
- sa absoarb reaciile nocive;
- sa aib o buna stabilitate foto chimica;
- sa prezinte o buna rezistenta la cldura si umiditate;
- sa fie capabil sa se fixeze in stratul superficial al epidermei;
- sa prezinte inoculitate (nocivitate) totala.
Produsele antisolare pot fi de 2 categorii:
1. Agenii ecran sunt substane opace, inerte, care asigura protecia
tegumentelor prin reflexie sau dispersie fara ca acestea sa fie
absorbite prin piele. Sunt de fapt nite ecrane de acoperire de natura
fizica. Sunt pudre fine, albe, de acoperire mare cum ar fi: TALCUL,
DIOXIDUL DE TITAN, CAOLINUL, OXIDUL DE ZINC, SILICATUL DE
MAGNEZIU si OXIDUL DE FIER. Asigura o protecie mare, dar
formeaz o masca alba inestetica.
3

2. Filtrele solare sunt substane sintetice care au in molecula lor duble

legturi conjugate. Pot fi filtre cu spectru restrns sau cu spectru larg.
Sunt derivai de benzofenona, acid cinamic, acid salicilic si
dibenzoilmetan. Se prezint sub forma de soluii hidroalcoolice sau
uleioase, geluri, emulsii (apa / ulei pentru tenuri uscate, cei care
transpira abundent si pentru cei cu piele sensibila; ulei / apa pentru
tenuri grase si operaia se repeta la 2 3 ore). Unele produse conin si
silicon pentru a capata rezistenta la aciunea apei.
- .
Evitarea substanelor foto sensibilizatoare: Reguli de expunere solara:
1. Reguli simple:
- Nu ne expunem intre orele 1100 1600;
- Nu ne culcam;
- Expunerea trebuie sa fie progresiva ncepnd cu 15 minute
la care se adaug inca cate 15 minute in fiecare zi;
- Persoanele blonde trebuie sa creasc progresiv timpul
ncepnd de la 15 minute;
2. Persoanele rocate si persoanele cu tenul alb trebuie sa foloseasc in
primele zile produsele cu ecran total
- Interzicerea produselor cosmetice;
- Interzicerea antihistaminicelor locale;
- Folosirea
medicamentelor
cu
substane
foto
sensibilizatoare (Tetraciclina, Sulfamide, Acid nalidixic =
infecii urinare, Ciprofloxacina) motiv pentru care vara nu se
utilizeaz.
3. Folosirea de cosmetice foto protectoare:
- Persoanele blonde si cu pielea deschisa folosesc in primele
zile produse cu ecran total (S. P. F. = 25 30), iar in
urmtoarele zile produse cu factor de protecie mare (S. P.
F. = 18).
- Persoanele brunete sau cu pielea mata folosesc la nceput
un produs cu factor de protecie mare (S. P. F. = 15 18),
iar in urmtoarele zile un produs un factor de protecie mic
(S. P. F. = 2 4).
- Dup 12 zile de expunere nu mai este necesara folosirea
produsului.
- La copii se folosesc S. P. F. trebuie sa fie maxim pentru
vrstele mici (2 3 ani) datorita vitaminei D, iar factorul de
protecie creste in funcie de vrsta.
- Fata, minile zonele sensibile trebuie protejate cu produse
cu ecran total. Produsele mai noi conin retinoizi
(provitamina A regenereaz pielea si o protejeaz).
- hidroacizi (A. H. A.) sunt nite compui extrai din fructe.
Au efect antirid, rol de pstrare a elasticitatii.
Unt de cacao de la farmacie pentru un bronz rapid pentru toate
persoanele.
4

ANGELICAE RADIX face parte din familia APICEAE sau UMBELIFERE

si are denumirea populara de rdcina de angelica.
Sunt rdcini ramificate cu numeroase zbrcituri, striuri care sunt dure si
elastice de culoare negricioasa - cenuie, cu miros aromat caracteristic si cu
gust dulce.
Compoziie chimica: 1% ulei volatil cu miros de ambra, ambra se
folosete ca fixator in parfumuri, acid cafeic, acid clorogenic, sterine, steroli,
bergapten si xantotoxina.
Aciune si intrebuintari:
Are proprietati aromatice, carminative si proprietati stomahice
(influenteaza digestiv). Se folosete in amociditate (lipsa acidului clorhidric din
secreia gastrica) si se intalneste in gastrite cronice, anemii pernicioase si in
cancerele gastrice. Uleiul volatil este antispastic volatil. Apa de angelica este
folosita ca antireumatic, aromatizant, aciune sedativa si produce foto
sensibilizarea dermului. In Japonia Angelica se folosete pentru proprietati
analgezice si antiinflamatoare mai mult dect banala aspirina.

PLANTE MEDICINALE
02.03.2004
CURS NR 4
MELILOTI HERBA face parte din familia FABACEAE, din specia
MELILOTUS OFICINALIS cu denumirea popular de surfin sau molotru.
Partea aerian este alctuit din tulpini foarte ramificate avnd frunze
trifoliate si flori galbene papilionate organizate n raceme alungite.
Compoziie chimic: ulei volatil, cumarine, substane amare si derivai
flavonici. Datorit uleiului volatil planta prezint un miros aromat caracteristic.
Aciune si ntrebuinri: - se folosete ca emolient gastric;
- are aciune expectorant;
- prezint proprieti carminative;
- este regenerator hepatic;
- amelioreaz circulaia mai ales cea nervoas
motiv pentru care se folosete la fabricarea
bilor aromatice;
- se administreaz intern sub form de infuzie
si extern sub form de compreselor locale,
sub form de cataplasm, gargar si
splaturi bucale.
- intr n compoziia igrilor antiasmatice si n
componena formulelor bilor aromatizate.

TANINURI
Taninurile sunt substane de natur vegetal care nu conin azot n
molecul si care aparin polifenolilor. Sunt produi amorfi, solubili n ap si care
dau coloraie intens cu srurile ferice. Se folosesc pentru proprietatea lor de a
forma compui impermeabili si imputreocibili cu proteinele.
Materiile tanante sunt rspndite n regnul vegetal n proporie mare. Se
gsesc cu predilecie n urmtoarele familii: ROSACEAE, FABACEAE,
RUBIACEAE, MYRTACEAE si LEGUMINOASE. Se gsesc n scoare, organe
subterane, n centrul tulpinii la arbori si n formaiunile patologice. Se mai
gsesc si n frunze, fruct si esuturi cu activitate intens, dar sub form chimic
mai simpl, pe cnd n organele de rezerv se acumuleaz sub form
macromolecular. Nu exist plant care s nu conin taninuri.
Proprieti fizico chimice:
Sunt substane solide care se prezint sub form cristalizat sau sub
form amorf (polimeri). Prezint coloraii diferite de la roz pal, galben, brun,
rou pn la negru. Termenii inferiori sunt solubili n ap cald si mai greu
solubili n ap rece. Termenii superiori sunt solubili n alcool si ali solveni
organici. Exist o cantitate de taninuri numite flobafene care sunt insolubile.
Prezint activitate optic datorit carbonilor asimetrici cu soluie de gelatin,
alcaloizi, metale grele si soluii saturate de clorur de sodiu, fosfat de amoniu.
Aciune si ntrebuinri:
1

1.
Aciunea astringent este evideniat pe mucoase si esuturi.
Mecanismul de aciune se explic prin coagularea proteinelor care au efect
retractant micornd suprafaa leziunii.
2.
Aciunea antiseptic este explicat printr-o reacie de precipitare a
microorganismului adic se protejeaz plaga de infecii.
3.
Aciunea hemostatic se explic prin precipitarea eritrocitelor
(globulele roii).
4.
Aciunea antidiareic se explic datorit aciunii astringente, la doze
mari apare senzaia de vom si laxaie puternic.
5.
Aciunea de factor P reduce permeabilitatea capilarelor si cresc
fluiditatea sanguin se ntlnesc n deosebi la catehine. Tot catehinele sunt si
ageni antiradicali liberi.
6.
Se folosesc ca antidot mai ales n intoxicaiile cu alcaloizi. n
terapeutic se folosesc pentru efect antiiritant, antiinflamator, bactericid,
hemostatic, uor anestezic local si reductor al secreiilor.
Extern se folosete n rni, arsuri, degerturi, hemoragii, hemoroizi,
inflamaii bucale si faringiene.
Intern se folosete n gastrit hiperacid, diaree si intoxicaii cu alcaloizi,
intoxicaii cu metale grele si nainte se folosea si n arsuri intense dar s-a
constatat ca sunt hepato toxice.
HAMAMELIDIS FOLIUM
Produsul este constituit din frunzele arborelui Hamamelis Virginiana cu
denumirea popular de nucul vrjitorilor. Frunzele sunt subiri, scurt peiolate,
ovale sau rombice, asimetrice la baz. Marginea este intens dinat cu nervaia
penat mai accentuat pe faa interioar. Nervurile formeaz un aspect reticulat
fin, vizibil cu lupa. Culoarea este verde mat la nceput si se transform n
verde rocat. Miros nu prezint (inodor), gust amar, astringent (precipit
proteinele).
Compoziie chimic: 8% tanin galic, mucilagii, pectine si ulei volatil
prezent mai ales n frunzele proaspete. Prin distilare cu vapori de ap se
extrage apa de hamamelis care se utilizeaz n preparate cosmetice cu aciune
antiseptic, astringent, creme antirid.
Aciune si ntrebuinri:
1. Efect astringent precipitarea proteinelor.
2. Efect hemostatic.
3. Efect decongestiv mai ales n varice si hemoroizi.
Formele farmaceutice se utilizeaz sub form de tinctur, extract fluid,
extract moale si sub form de unguente.
Aciunile n care se utilizeaz: ulcer varicos, hemoroizi, hemoragii, ulcer
cornean (steril), afeciunile mucoasei bucale, diaree, n cosmetic creme
antirid.
Tem: un preparat romnesc care conine apa hamamelis, sub form de
unguent si produs de Almedica (Trgu Mure).

PLANTE MEDICINALE
09.03.2004
CURS NR 5

GEI RHIZOMA
Specia se numete GEUM URBANUM din familia ROSACEAE cu
denumirea populara de ridichioara, cerenel, cuioria. Se folosete rizomul.
Este o planta erbacee, nalta pana la 30 40 centimetri, erecta, cu peri
aspri pe tulpina. Frunzele bazale sunt in forma de rozeta sau cele tulpinale sunt
peiolate cu 3 5 lobi. Se utilizeaz rizomii nedecorticai ce prezint numeroase
striuri transversale tinere. Suprafaa nu este vizibila din cauza ca sunt acoperii
de numeroase radicele subiri de dimensiuni inegale sau de vasele persistente
ale acestora. Prin uscare radicelele se infasoara sau se rsucesc in jurul
rizomului. Culoarea la exterior este bruna nchis, iar la interior roz bruna.
Gustul este astringent, iar mirosul este slab aromat. Rizoamele in stare
proaspta au miros de cuioare si mai exact compusul eugenol.
Compoziie chimica: conin taninuri 10 24%, acid cafeic, acid
clorogenic, acid galic si ulei volatil. Mai conine si un principiu amar.
Aciune si intrebuintari:
- astringenta (se utilizeaz in gargarisme si stomatite in combinaie
cu tinctura de propolis sub forma de badijonaje (gei rhizoma
astringenta, iar propolisul antimicrobian));
- antiseptica datorita eugenolului;
- antidiareica (1 linguria de cerenel cu 200 mililitri de apa se
fierbe pana cnd apa ajunge la jumtate). Aceasta soluie se
utilizeaz pentru copii mai mici de 1 an, pentru tratarea diareielor,
administrata in 2 prize: dimineaa si seara;
Intra in compoziia ceaiului antidiareic si ceaiului pentru gargara. Nu
prezint toxicitate, in formele farmaceutice cu mare cantitate de zahar efectul
antidiareic este redus. Se mai utilizeaz pentru splaturi vaginale, pentru
tratarea leucoreei datorita principiilor antiseptice, uleiului volatil si taninurilor.
QUERCUS CORTEX
Specia se numete QUERCUS ROBUS din familia FAGACEAE cu
denumirea populara de stejar.
Se utilizeaz scoarele care se ruleaz in bucati tubulare sau sub forma
de jgheaburi. Au suprafaa neteda, lucioasa cu lenticele alungite. Scoarele mai
groase sau mai nguste raman plate. Suprafaa externa este cenuie cu nuane
de argintii, iar cea interna este galben bruna. Suprafaa interna este aspra, cu
striuri proeminente, ruptura este neteda, iar pe partea interna este fibroasa.
Gustul este astringent, iar mirosul lipsete. Prin nmuiere dezvolta un miros
particular de materie tananta.
Compoziie chimica: 8 20 % taninuri mixte, mai conine flavonoide,
acid galic si acid elagic.
1

Aciune si intrebuintari:
1. Astringenta se utilizeaz in gingivite sngernde, hemoroizi, boli de
piele, degerturi, ulceraii, transpiraia excesiva a minilor si a
picioarelor.
2. Hemostatica se utilizeaz in hemoragii si scaune cu melena (snge),
antidot in intoxicaiile cu alcaloizi si unele metale.
Se mai folosete si ca antidiareic cu bune proprietati antiseptice si
astringente asupra florii microbiene (diaree pana la diverse forme de
dizenterita). Se mai folosete si ca splaturi vaginale, in leucoree. Se folosete
si sub forma de decoct 5 10%. Intra in formula ceaiului diareic.
RATAN HIAE RADIX din familia FABACEAE.
Se utilizeaz sub forma de bucati cilindrice, uneori ramificate, lemnoase,
dure, greu de rupt, uneori scoara se desprinde ramanand lemnul cilindric. La
exterior prezint culoare roie violacee pana la brun rocata. La interior
culoarea este galben bruna.
Compoziie chimica: conine minim 10% tanin, ceara, guma si lignine.
Aciune si intrebuintari: astringent, antidiareic si hemostatic.
Se utilizeaz sub forma de tinctura, sirop sau sirop iodo - tonic. Intra in
compoziia unor preparate cosmetice pentru proprietati astringente (tenuri
grase).

PLANTE MEDICINALE
23.03.2004
CURS NR 6
SALLICIS CORTEX produsul vegetal este constituit din diverse scoare
recoltate de la speciile de SALIX (ALBA, PURPUREAE, TRAGIRIS,
CAPREAE) cu denumirea popular de salcie. Sunt arbori sau arbuti cu trunchi
foarte gros uneori, adnc brzdat cu ramuri subiri si flexibile. Frunzele sunt
lanceolate si lat alungite acuminate la vrf. Florile sunt dispuse n ameni
(miori) de culoare galben sau galben verzui, plcut mirositoare. Cortexul
se prezint sub forma unor buci plate sau jgheaburi rulate n tuburi cu
zbrcituri longitudinale si avnd suprafaa intern fin striat. Faa exterioar
este brun verzuie, iar cea interioar galben brun. Mirosul lipsete, iar
gustul este amar astringent.
Compoziie chimic: 10% tanin galic si ntre 5 7% alcool salicilic (din
salcie s-a extras aspirina).
Aciune si ntrebuinri: antiinflamator reumatism, analgezic, febrifug,
astringent puternic, antidiareic si hemostatic, mai prezint si proprieti
cicatrizante. Uor sedativ nervos, se administreaz sub form de decoct sau
pulbere mai ales dup mas. Se utilizeaz si extern tot sub form de decoct,
dar mai concentrat, intr n compoziia ceaiului antireumatic.
AGRIMONIA HERBA cu denumirea populara de turia mare. Produsul
vegetal este constituit din partea aeriana a speciei AGRIMONIA
EUPATOREAE. Frunzele sunt imparipenat compuse formate din 5 9 foliole
mari intre care sunt dispuse foliole mici. Planta este acoperita de pertectori
numeroi. Inflorescenele se prezint sub forma de spic formate din flori mici
galbene. Produsul uscat este inodor, iar gustul este astringent aromat.
Compoziie chimica: taninuri, flavonoide, vitaminele C si K si ulei volatil.
Aciune si ntrebuinri: astringent, antidiareic si hemostatic, coleretic si
colagog, diuretic si depurativ. Se folosete sub forma de infuzie si intr in
componenta ceaiului diareic si hepatic.
ALCHEMILLA HERBA cu denumirea populara de creioara sau
brumrie. Este o planta mica avnd frunze aproape circulare, palmat lobate cu
marginile lobilor fiind dinate. Sunt acoperite de numeroi pertectori care in
prezenta umiditii rein numeroase picturi. Florile sunt mici de culoare galben
verzui.
Compoziie chimica: taninuri galice in procent mare si glicozide ale
kemferolului si al cvercetolului.
Aciune si ntrebuinri: are caracter pronunat astringent si antidiareic.
Produsul Farmaceutic Extract de ALCHEMILLA este realizat de MEDUMAN
VIEU cu proprieti hemostatice uterine si pentru consolidarea si tonifierea
muchilor uterini. Se utilizeaz si in tratamentul sterilitii si pentru a evita
pierderea sarcinii in primele luni.

ANTRACENOZIDE ANTRADERIVAI
ANTRAGLICOZIDE
O
ANTRACHINONA

O
O
H OH

OH
O
O
- H2

H2

DIHIDROANTRANOL

H2

ANTRANOL
(ALCOOL

ANTRON

OH

O
O
- H2

H OH
OXANTRON

OH

ANTRAHIDROCHINON

ANTRACHINONA

Este un grup de compui naturali formai din glicozide ai derivailor

fenolici. Au importan terapeutica mai ales 1 8 hidroxilai. Sunt rspndii in
plantele inferioare (ciuperci si licheni) si in plante superioare mai ales in familiile
RHAMNACEAE, LILIACEEA, POLIGONACEEA, RUBIACEEA si in
LEGUMINOASE. Ca localizare produsele sunt cumulate intr-un singur organ al
plantei sau in mai multe organe ale plantei.
Structura chimica:
In medicamente se utilizeaz forma antrachinonic care reprezint ultimul
stadiu de oxidare al dihidroantranolului. In produsele vegetale se regsesc toi
compuii in proporii diferite avnd imprimat un anumit caracter de specificitate
si implicit si reaciile adverse aferente. In soluie si in planta vie predomina
forma antranolica, in stare cristalizata ntlnim doar structura antrachinonic
care are grupa ceto O = O. FORMELE FIZIOLOGICE ACTIVE SUNT
FORMELE ANTRANOLICE (FORMA DE ALCOOL).
Toate formele sunt absorbite de pe peretele celular.
Proprieti fizice: substanele solide cu punct de topire ridicat sunt
colorate in galben brun datorita dublelor legturi. AU CARACTER FENOLIC.
Aciune farmacodinamica: funcie de doza pot fi laxative sau purgative.
Aciunea pariala a diferitelor componente se nsumeaz, sunt obligatorii
gruprile hidroxil din poziia 1 8. SUNT IRITANTE PENTRU MUCOASE
(produc greuri, vomismente si vrsturi). Forma antrachinonic fiind produs de
oxidare este puin mai activa, dar nu produce colici. In prezenta florei intestinale
2

de putrefacie in poziiile 3 6 mai vin 2 radicali hidroxil care imprima un

caracter puternic hidrofil mrind peristaltismul intestinal, astfel se realizeaz
aciunea laxativa. Aciunea se realizeaz in 8 12 ore motiv pentru care
produsul se administreaz seara nainte de culcare si dup masa. Administrat
parenteral produce purgaii in maxim 1 ora deoarece produce congestii la
nivelul organelor pelviene. Produsele nu se administreaz la btrni, femei
gravide si mame care alpteaz. De asemenea mai pot da reacii adverse cum
ar fi hemoragii menstruale puternice. Extern sunt utilizai ca antiseptice
energetice. Taninurile existente in produse diminueaz efectul.

PLANTE MEDICINALE
27.04.2004
CURS NR 7
FRANGULAE CORTEX face parte din familia RHAMNACEAE cu
denumirea popular de cruin, lemn cinesc sau paachin.
Produsul este constituit din scoarele recoltate de pe ramurile n vrst de 3 4
ani ale speciei RHAMNUS FRANCULA si care au fost inute 1 an de zile n
depozit sau uscate 1 or la 1000 C pentru a avea loc oxidarea antranolilor n
antrachinone.
Decorticarea se face n lunile aprilie mai cnd seva ncepe s circule
nainte de nfrunzire.
Recoltarea se face de pe ramurile tinere lucioase cu lenticele. Nu se
recolteaz scoarele ramurilor vrstnice deoarece sunt aspre, crpate si cu
licheni pe suprafa. Produsul se prezint sub forma unor fragmente plate sau
rsucite n tuburi sau jgheaburi, suprafaa extern fiind acoperit de crpturi
longitudinale si lenticele alungite transversal. Faa intern este fin striat
longitudinal, iar ruptura este neted ctre exterior si fibroas la interior.
Culoarea la exterior este brun cenuie, adesea cu pete albe, iar la
interior este portocalie sau brun glbuie. Dac se zgrie suprafaa extern
apare n profunzime un strat de culoare roie.
Compoziie chimic: conine franculozide A si B si gluco franculozide
A si B.
Aciune si ntrebuinri: este laxativ sau purgativ n funcie de doza
utilizat.
NU SE UTILIZEAZ PRODUSUL PROASPT DEOARECE ARE EFECT
DRASTIC.
Se utilizeaz n constipaii cronice, n general care nu cedeaz la alte
tratamente. Se utilizeaz n insuficiena hepatic, pentru eliminarea viermilor
intestinali si doza s fie purgativ, n obezitate, dischinezie biliar. Se utilizeaz
sub form de decoct 1%, ca pulbere sau ca extract fluid. Se administreaz
seara nainte de culcare. Intr n compoziia ceaiului hepatic, ceaiului laxativ,
ceaiului antihemoroidal si n compoziia pulberii laxativ purgativ.
ALOE = SABUR
Produsul este obinut prin concretizarea sucului rezultat prin autopresarea
frunzelor de ALOE FEROX sau alte specii de aloe din familia LILIACEAE.
Frunza este mare, crnoas, prevzut cu o cuticul dezvoltat si avnd
epi sau spini pe margini. Se obine o mas sticloas de culoare neagr cu
nuane verzui, lucioase n sprtur. Produsul obinut se numete aloe lucida.
Se mai poate obine si prin evaporarea lent a sucului celular urmat de
cristalizarea abundent a microcristalelor de aloin, produsul obinut se
numete aloe hepatica. La sfrit produsul se prezint sub forma unor
fragmente neregulate, amorfe, cu fee lucioase, strlucitoare, de culoare neagr
cu reflexe verzui la aloe lucida si brun opace la aloe hepatica. Au
1

consisten dur si sunt casante. Prin nclzire dau un miros particular

pronunat. Gustul este amar. Produsul este parial solubil n ap rece.
Compoziie chimic: conine peste 40% aloin de tip A si B. Aceste
aloine sunt compui heterozidici si mai conine antraderivai liberi.
Aciune si ntrebuinri:
Intern: aciunea difer n funcie de doz. La doze cuprinse ntre 0.01
0.02 grame produsul este tonic, stomahic si colagog. La concentraii ntre 0.1
0.25 grame produsul este laxativ. La doze cuprinse ntre 0.3 1 gram purgativ
drastic. Produsul este congestiv si emenagog (favorizeaz apariia ciclului
menstrual si care nu se administreaz la gravide, btrni, n varice si n
hemoroizi). n doze mari produsul este ocitocic (moartea ftului intrauterin).
Extern: aciune cicatrizant, antiseptic, n cosmetic se folosete n
creme pentru tenuri grase (EVANESCENTE creme).
SENNAE FOLIUM cu denumirea popular de siminichie. Sunt foliole
recoltate de la speciile de CASSIA. Frunzele sunt de talie mic, subiri care
sunt de fapt foliolele unor frunze penat compuse. Marginea este ntreag, sunt
peiolate si asimetrice la baz. Nervurile secundare se anatomozeaz formnd
2 arcuri paralele cu marginile frunzei. Culoarea este verde mat, iar gustul este
amar mucilaginos. Mirosul este slab caracteristic.
Compoziie chimic: conine senozide de tip A si B. Au aciune laxativ,
purgativ n funcie de doz. ntre 0.5 1 gram efect laxativ, iar de la 1 gram n
sus efectul este purgativ.
RHEI RHIZOMA cu denumirea popular de revent sau rubarb.
Produsul este constituit din rizomii si rdcinile decorticate ale reventului.
Specia se numete RHEUM PALMATUM din familia POLYGONACEAE.
Produsul se prezint sub forma unor buci cilindro conice ma mult sau mai
puin convexe, cu suprafaa neted si uor granular. La exterior prezint pe
fondul mai nchis colorat o reea alb de ochiuri provenind din intersectarea
razelor medulare. Produsul este compact, dur cu aspect marmorat. Culoarea
este galben sulfurie la produsul proaspt, iar la produsul uscat este brun
glbuie. Gustul este amar astringent, iar produsul coloreaz saliva, urina si
laptele. Mirosul este particular empireumatic (miros particular de fum). Pulberea
scriie ntre dini.
Compoziie chimic: conine oximetil antrachinone si taninuri. Se
recolteaz speciile n vrst de 8 10 ani.
Aciune si ntrebuinri: n doze mici este antidiareic, datorit taninurilor.
La doze mari este laxativ si purgativ. n doze foarte mari inhib contraciile
peristaltice. Nu se administreaz la mamele care alpteaz. Se folosete n
constipaii, dischinezie biliar. Se mai folosete n doze mici n anorexie ca
stimulator al secreiei gastrice si n eliminarea viermilor intestinali. Se poate
administra sub form de pulbere, infuzie, extract si sirop.
NU SE UTILIZEAZ N CONSTIPAIILE CRONICE DEOARECE
EFECTUL PURGATIV ESTE URMAT DE CONSTIPAIE.

HYPERICI HERBA cu denumirea popular de suntoare sau

pojarni. Produsul este constituit din vrfurile nflorite ale speciei
HYPERICUM PERFORATUM. Se recolteaz exemplarele cu ct mai multe
flori. Se usuc pe cale natural n strat subire. Florile sunt de tip 5 si de culoare
galben.
Frunzele sunt opuse, mici, eliptice si privite n transparen las impresia
unor mici perforaii datorit uleiului volatil.
Compoziie chimic: conine 1% ulei volatil de culoare galben verzui si
are miros de conifere. Mai conin o substan colorant numit hipericin cu
proprieti antimicrobiene. Are culoare roie violet si se gsete n cantitate
maxim n produs la ora 1900. Mai conine 13 17% taninuri, flavonozide, acid
cafeic, acid clorogenic. Mai conine o substan cu aciune microbian
denumit hiperflorin.
Aciune si ntrebuinri: sub form de infuzie si decoct prezint aciune
coleretic si colagog. Are aciune antidepresiv tot sub form de infuzie. Sub
form de macerat uleios (digestii) se utilizeaz ca cicatrizant extern n arsuri si
intern n ulcere ca antiulceros. Se mai poate utiliza sub form de tinctur tot cu
proprieti antidepresive si ultimele cercetri a artat c aceast substan
hipericina are proprieti antiHIV. Produsul este fotosensibilizator, intr n
compoziia ceaiului hepatic si a ceaiului gastric.
P. F. HIPERICIN unguent cicatrizant.
P. F.: RAMNOLAX, HERBOLAX, CORTELAX, CASLAX, CARBOCIF,
NORMOPONDEROL, MENTOLAX, EUROCARBON, REGULAX, TISASEN,
RIXATIVE.
Tem: Pentru aceste produse s scoatem compoziia chimic, si s
explicm efectul terapeutic. Pentru marea viitoare.
REDIGEST pieli de pipote si armurariu regleaz digestia.

PLANTE MEDICINALE
08.05.2004
CURS NR 8

TERPENOIDE
Terpenoidele sunt compui foarte rspndii n regnul vegetal si animal,
sunt metabolii importani si medicamente valoroase. Se formeaz din
autocondensarea acetil coenzimei A rezultnd din condensri si ciclizri o
gam larg de compui. Din clasa mare de terpenoide v-om studia uleiurile
volatile care se mai numesc uleiuri eterice sau uleiuri eseniale. Oleum
Aetheroleum
Uleiurile volatile sunt complexe alctuite din hidrocarburi alifatice,
aromatice, hidro aromatice, aldehide, alcooli, acizi si eteri aparinnd
terpenoidelor. Sunt compui antrenabili cu vapori de ap si se prezint sub
form de lichide volatile, cu miros aromat, gust aromat, uneori iute, arztor sau
amar. Se gsesc n peri glandulari sau epidermici, n celule oleifere interne, n
canale interne sau rezervoare ale plantei.
RSPNDIRE
Se gsesc n numeroase specii si n unele familii din care a cita:
Coniferareae, Mirtaceae, Rutaceae, Lamniaceae, Lauraceae, Piperaceae,
Apiaceae, Asteraceae. Se gsesc n toate organele, mai rar n tulpini si scoare.
Procentul sub care se gsesc este de 0.1%, n plantele bogate n uleiuri volatile
este de 1 2% si foarte rar 20%.
Exemple: - n scoare scorioar cinamomom;
- n flori trandafiri, iasomie, tuberoze;
- n toate organele coniferele;
- n pericarp si rdcini apiaceae;
- n flori si pericard citrice;
- se mai gsesc n formaiuni celulare sau esuturi specializate
cum ar fi canalele rezinifere de la conifere, glandele oleifere
de la citrice sau peri glandulari din familia lamniaceae.
Formarea uleiurilor volatile:
Ca structur de baz se consider ca fiind monomer de plecare izoprenul
(2 metil butadien).
CH2 = C CH = CH2 izopren
CH3
Aceast structur apare ca element structural n molecula multor
substane. Aceast amprent nu apare n plante. n plante apare sub 2 forme,
ulei volatil ca atare, n stare preformat (exist si miros) sau uleiuri volatile
nepreformate care prin degradare enzimatic dau natere la compui cu
caracter de ulei volatil.
Exemple: - aliinele usturoi;
- cepene ceapa;
- alilsenevoli;
- bezaldehid cianhidrine smburi de caise.
1

n timpul perioadei de vegetaie uleiul volatil iniial poate suferi

transformri profunde dect la descalificarea sau nnobilarea plantei. Uleiurile
volatile se gsesc concentrate pn la un anumit nivel n planta respectiv.
Exemplu: La rozmarin pentru extragerea uleiului volatil utilizat n
cosmetic si parfumerie, recoltarea se face numai pn la a 4
frunzuli.
Clasificare:
Se mpart n: monoterpene, diterpene, triterpene, sescviterpene, derivai
aromatici.
Prepararea este dependent de coninutul de ulei, natura organului,
caracterul materiei prime si utilizarea ulterioar.
1. Procedee extractive se poate realiza prin distilare, prin antrenare cu
vapori de ap.
A. Distilarea cu ap:
La aceast metod materia prim se aduce cu apa n baza de
distilare.
Dezavantajele metodei:
- este un proces discontinuu;
- apar modificri de miros;
- substanele solubile trec n ap;
- pe pereii vasului planta se torefiaz.
B. Distilarea cu vapori de ap:
Materialul vegetal se umecteaz cu ap, apoi se antreneaz cu
vaporii formai n partea inferioar a vasului.
Dezavantajele metodei:
- apa trebuie completat din cnd n cnd;
- vaporii se condenseaz pe plant;
C. Distilarea cu vapori de ap sub presiune:
Se folosete un singur generator de vapori de ap si mai multe
distilatoare. Se evit pericolul de incendiu. Se obine uleiuri
volatile de mai bun calitate si nu trebuie completat cu ap.
Colectarea lichidului de condens se face prin principiul vaselor
florentine.
Recuperarea uleiului din apele de distilare se face prin 2
metode:
1. Cnd uleiul formeaz pturi de emulsie, nseamn c
soluia este stabil (densitatea este apropiat de cea a
apei).
2. Cnd uleiul este parial solubil n ap, atunci se folosesc
separatoare.
2. Extracia cu solveni nevolatili se folosete n industria de
parfumuri. Se execut prin mai multe metode:
A. Macerarea cnd are loc o extracie cu amestecuri de grsimi
vegetale si animale care formeaz un corpus. Acest corpus se
combin cu solveni sintetici cum ar fi benzoatul de benzil la 500
600 C. Procedeul se aplic exclusiv pentru flori. Separarea
uleiului se face prin agitare de alcool, ngheare si decantare.
2

Dac se utilizeaz grsimi animale rezult o pomad. Dac se

utilizeaz n procesul de macerare a uleiurilor vegetale rezult un
ulei antic.
B. Enfluerage este o metod de a obine cele mai fine parfumuri.
Randamentul este mic. Metoda se aplic numai pentru flori de
calitate excepional.
3. Extracia cu solveni volatili se utilizeaz n industria de cosmetic,
se aplic pentru uleiuri cu multe componente volatile, chiar cnd coninutul este
puin. Se protejeaz produsul fin, se extrag si rini care nu au miros, dar sunt
fixatori de miros.
Dezavantaje:
- complexitatea instalaiei;
- toxicitate mare;
- pericol de explozie;
- cost ridicat.
Pentru a nlocui unul dintre aceste dezavantaje se folosesc ca solveni
gaze lichide cum ar fi dioxidul de carbon sau azotul care au urmtoarele
avantaje:
- nu au miros;
- nu sunt explozive;
- sunt solveni buni;
- extracia se face la rece.
4. Metoda mecanic se utilizeaz n industria alimentar. Metodele
mecanice presupun:
a. Stoarcere coji de portocale;
b. Radere care se efectueaz n plnii sau recipiente cu epi sau
prin presare.
Metoda prezint avantajul unui randament mare, dar se extrag si
impuriti.
5. Metoda fermentativ se aplic pentru uleiurile nepreformate. Unele
produse vegetale se prelucreaz imediat dup recoltare prin sfrmare,
amestecare cu ap, iar o mic parte din amestec se separ constituind inoculul.
Restul cantitii se nclzete cnd are loc o distrugere enzimatic, dup care
se las la rcit. Se adaug inoculul n care nu au fost degradate. Se antreneaz
cu vapori de ap, dup care se las la fermentat.
Proprieti fizice:
- sunt lichide mobile;
- nu las urme pe hrtie;
- sunt mai uoare dect apa, excepie fcnd uleiul de
scorioar si uleiul de mutar;
- sunt optic active;
- sunt incolore pn la galben deschis, excepie fcnd uleiul
de scorioar care este albastru sau verde;
- au gust si miros caracteristic;
- pentru uleiul de ment gustul se percepe nc la diluia de 1:
4 milioane;
3

- substana cu cel mai pregnant gust este un tioalcool din

grefruit al crui gust se percepe nc la o concentraie de 1 :
10-6 g / tona de ap.
Rolul n organismul vegetal:
1. O cale de extracie, planta realiznd o detoxifiere.
2. Le revine un proces fiziologic fiind numii hormoni a-i plantei.
Atractani pentru insecte si psri care realizeaz si o polenizare, si au
rol n protejarea de parazii (microorganisme, virui, insecte, viermi).
Aciune si ntrebuinri:
1. Aciune iritant, rubefiant, antireumatic. Aciunea se bazeaz
pe o aciune stimulant cu o nclzire a esutului prin aport de
snge crescut. Aceast aciune se ntlnete la uleiul de
lavand, ulei de mutar.
2. Aciune expectorant, antitusiv ulei de fenicul, ulei de anason,
ulei de eucalipt sau ulei de pin.
3. Aciune diuretic uleiul de enupr.
4. Aciune carminativ, stomahic, coleretic uleiul de mueel,
uleiul de ment, uleiul de anason, uleiul de fenicul, uleiul de
coriandru, uleiul de usturoi.
5. Aciune galactagog (stimuleaz secreia de lapte) uleiul de
fenicul, uleiul de anason, uleiul de chimion.
6. Aciune emenagog (mrete secreia ciclului menstrual) uleiul
de enupr, dar la gravide produce avortul.
7. Aciune antihelmintic uleiul de timus.
8. Aciune antiflogistic (antiedemator, antiinflamator) uleiul de
mueel.
9. Aciune dezinfectant, antiseptic, antibacterian uleiul de
salvie, uleiul de eucalipt, uleiul de ment, uleiul de busuioc.
10. Aciune asupra S. N. C. uleiul de valerian, uleiul de
levnic, uleiul de melis (roini), uleiul de suntoare, uleiul
de tei.
11. Aciune insecticid uleiul de levnic, uleiul de paciuli.
12. Aciune repelant (protejare fa de insecte sau animale)
uleiul de scorioar.
Reacii adverse:
1. Aciune cancerigen se ntlnete n special la produsele care
au uleiuri volatile n rdcin.
2. Aciune avortiv uleiul de fenicul, uleiul de tuion (tuia).
3. Aciune narcotic uleiul de tuion, uleiul de anason.
4. Aciune nefrotoxic uleiul de enupr.
5. Aciune hepato toxic.
6. Aciune alergen uleiul de scorioar, uleiul de tei, uleiul de
arnic.
7. Aciune foto sensibilizatoare uleiul de angelic, familia
Apiaceae, uleiul de suntoare, uleiul din coarji de citrice.

PLANTE MEDICINALE
10.05.2004
CURS NR 9
CORIANDRI FRUCTUS din specia CORIANDRUM STATIVUM, din
familia APIACEAE cu denumirea popular de coriandru. Fructele sunt
globuloase sau sferice, formate din 2 mericarpe de cele mai multe ori unite si
care sunt glabre. Fiecare mericarp este prevzut cu 5 coaste primare,
longitudinale, ondulate si 4 coaste secundare, drepte. Culoarea este galben
sau brun deschis. Mirosul este plcut aromat, iar gustul este aromat
caracteristic. Produsul este constituit doar din fructele mature.
Compoziie chimic:
Conine 0.2 pn la 1% ulei volatil (n stare bogat). Din aceast cantitate
de ulei 40% este n tegument, iar 60% n endosperm. Fructul se sfarm, se
macereaz cu ap, dup care urmeaz o distilare cu vapori de ap. Uleiul
volatil obinut se prezint ca un lichid incolor, pn la galben pal care are miros
aromat caracteristic. Este mai uor dect apa, are gust iute nearztor. Alturi
de ulei volatil se mai gsesc 20% terpene, aldehide si cetone.
Aciune si ntrebuinri:
Produsul este spasmolitic, stomahic, aromatizant, bactericid si fungicid.
Se utilizeaz sub forma fructelor, a extraciilor (soluii alcoolice 70%) sau sub
form de ulei. Se folosete ca aromatizant la fabricarea vinului Muscat Otonel,
adic se pun 10% extract de soluie alcoolic la un litru de vin. Intr n
compoziia ceaiului gastric, tonic aperitiv, anticolitic pentru copii. Se utilizeaz
fructele uscate de cel puin 2 3 ani.
MELISSAE FOLIUM din specia MELISSA OFFICINALIS, din familia
LAMNIACEAE cu denumirea popular de roini, iarba stupilor sau lmi.
Frunzele sunt triunghiulare, cordate la baz, crenelate. Culoarea este verde
deschis pe ambele pari, cu mirosul aromat, asemntor lmiei. Gustul este
aromat, uor amar. Nervaia frunzelor este reticulat.
Compoziie chimic: conine ntre 0.3 0.4% ulei volatil, tanin, principii
amare si acid sasmarinic, acid cafeic.
Aciune si ntrebuinri: este sedativ, spasmolitic si antimicrobian
(diaree de natur infecioas si colit de fermentaie). Se mai utilizeaz n
migrenele de natur nervoas si n tulburri gastro intestinale de natur
nervoas. n astfel de situaii se recomand un amestec formar din roini,
mueel si ment. Antivomitiv foarte eficient la gravide. Extern se folosete n
tratarea herpesului si anume frunza proaspt se aplic pe zona respectiv
dup ce a fost strivit.
MENTHAE FOLIUM, produsul se numete MENTHA PIPERITA din
familia LAMNIACEAE cu denumirea popular de ment sau izm. Frunzele
sunt lanceolate si acuminate la vrf, sunt peiolate, iar nervaia este penat.
Nervurile secundare se unesc formnd arcuri paralele cu marginea frunzei de la
care pornesc nervuri scurte spre fiecare dinte. Faa superioar este glabr, iar
cea inferioar prezint n lungul nervurilor peri rari. Menta cu cel mai mare
1

coninut de principii active este menta de cultur. Culoarea pe faa superioar

este verde nchis, iar pe faa inferioar este verde deschis cu nuan violacee
roiatic. Gustul este iute neptor, rcoritor.
Compoziie chimic:
Aceast compoziie variaz depinznd de temperatura verii. Cu ct
temperatura verii este mai mare, coninutul n ulei crete. Uleiul volatil se
gsete n proporie de 0.5 2%. Compoziia uleiului variaz funcie de
perioada de vegetaie, ritmul zi noapte si vrsta frunzelor. Mentolul se
gsete n concentraie mai mare n frunzele vrstnice. Mai conin taninuri,
principii amare, flavonoide si acidul rozmarinic.
Aciune si ntrebuinri:
Frunzele sunt antispastice, antiseptice, uor anestezice din cauza
mentolului; antidiareice din cauza taninurilor; si colagoge din cauza
flavonoidelor. Se utilizeaz n colite, dizenterii fermentative (mai ales la sugari),
n colite intestinale si diuretic (se utilizeaz n stomacuri lenee atonie
muscular). Mai prezint si aciune antivomitiv si se administreaz sub form
de infuzie.
Uleiul de ment este spasmolitic, colagog folosit n colicistopatii. Prezint
si proprieti aromatizante si din uleiul de ment se extrage mentolul. Intr n
componena ceaiurilor antiasmatice, ceaiului anticolitic, ceaiului antidiareic,
ceaiului gastric si ceaiului hepatic. Se poate utiliza si extern pentru proprietile
antireumatice si antipruriginoase. Se poate face si inhalaii fie cu ulei adugat n
ap fierbinte fie cu infuzie ca atare. Se mai pot face bi tonice.
P. F. ROWACHOLV comprimate gelatinoase si picturi.
P. F. RENOGAL.
SALVIAE FOLIUM din specia SALVIAE OFFICINALIS, din familia
LAMNIACEAE cu denumirea popular de salvie sau jale. Frunzele sunt
alungite, ovale sau lanceolate, cu baza rotunjit sau crenat. Ambele fee sunt
pubescente, frunzele inferioare si mijlocii peiolate, iar cele de la vrf sesile. n
general forma si mrimea frunzei variaz cu poziia lor pe tulpin.
Compoziie chimic: conin minim 1.5% ulei volatil, taninuri, principii
amare, substane estrogene si acizi organici.
Aciune si ntrebuinri: stomahic, carminativ, antispastic, coleretic
colagog, stimulent al circulaiei sanguine.
Intern inhib transpiraia si salivaia datorit unui compus numit tuion.
Uleiul de salvie administrat extern are proprieti antiseptice, fungicide si
antiflogistice. Se utilizeaz n rni cu puroi si n transpiraie hetid a picioarelor
(urt mirositoare). Se administreaz intern sub form de infuzie si extern sub
form de gargarisme, comprese si bi locale. n cazul transpiraiilor nocturne se
administreaz cte o can seara de infuzie nainte de culcare. Intr n
compoziia ceaiului antiastmatic.
ESTE CONTRAINDICAT FEMEILOR CARE ALPTEAZ DEOARECE
MICOREAZ SECREIA LACTIC.
LAVANDULAE FLOS, planta se numete LAVANDULA ANGUSTA
FOLIA din familia LAMNIACEAE cu denumirea popular de lavand sau
2

levnic. Produsul este format din flori a cror corol nu s-a deschis. Florile au
o form conic, tubuloas, ovoid, cu caliciul terminat cu 4 dini scuri, mai mici
si unul mai mare, rotunjit. Att caliciul ct si corola sunt acoperii de pertectori si
peri glandulari. Florile au culoarea albastr violacee cu miros caracteristic,
aromat, iar gustul este amar, aromat.
Compoziie chimic: conine ntre 1 3% ulei volatil, tanin si un principiu
amar. Mai conine camfor, leucaliptor, borneol.
Aciune si ntrebuinri: este sedativ nervos, diuretic, antispasmolitic,
antiseptic si cicatrizant. Are aciune febrifug (scade febra) utilizndu-se
mpotriva rcelii mai ales la copii cnd se administreaz sub form de bi cu
infuzii, bi care dureaz minim 30 minute. Are loc o absorbie a principiilor
active la nivelul pielii, iar temperatura revine la normal. Mai prezint si
proprieti repelante. Se administreaz sub form de infuzie administrat seara,
sau se administreaz sub form de friciuni cu oet aromat de lavand.
CARVI FRUCTUS, specia se numete CARUM CARVI din familia
APIACEAE cu denumirea popular de chimion sau chimen. Fructele sunt
formate din 2 mericarpe libere, alungite, uor arcuite, turtite lateral si avnd 5
coaste longitudinale evidente, de culoare mai deschis. Culoarea este cenuie
brun. Gustul este amrui aromat, iar mirosul este puternic aromat
caracteristic.
Compoziie chimic: conin 40% ulei volatil, aldehid anisic, colin si
cetone.
Aciune si ntrebuinri:
Se utilizeaz n afeciuni gastro intestinale pentru proprietile
stomahice, carminative si galactagoge. Pentru aciunea carminativ se poate
administra produsul ca atare, adic - 1 linguri de pulbere care se
administreaz intern. n maxim 5 10 minute efectul carminativ se instaleaz.
Are slab aciune expectorant, este anticolitic att pentru copii ct si pentru
aduli. Se administreaz sub form de infuzie naintea meselor principale.
ANISI FRUCTUS, specia se numete PINPINELA ANISUM, din familia
APIACEAE cu denumirea popular de anason. Fructele sunt ovoide, ngustate
spre vrf, au culoare cenuie sau galben cenuie. Fiecare fruct este alctuit
din 2 mericarpe unite prin 5 coaste liniare, proeminente. Au miros plcut aromat
si un gust dulceag aromat.
Compoziie chimic: conine ulei volatil bogat n anetol si aldehid
anisic.
Aciune si ntrebuinri: are aciune stomahic, carminativ,
expectorant si galactagog. Mai prezint o proprietate tonic nervoas
utilizat n asteniile nervoase. Se administreaz sub form de infuzie att la
aduli ct si la copii. Pentru sugari infuzia se face din 5 fructe la 100 mililitri de
ap.
ALCHILEAE MILE FOLIUM, iar produsul este MILE FOLIUM FLOS, din
familia ASTERACEAE cu denumirea popular de coada oricelului. Florile
3

sunt dispuse n florescene columbiforme. Florile sunt albe, cu miros

caracteristic, puin aromat. Frunzele sunt multipenat sectat.
Compoziie chimic: conine 0.1 0.5% ulei volatil. Acest ulei volatil
conine azulene. Mai conine substane amare, tanin, vitamina C si ulei gras.
Aciune si ntrebuinri: are aciune stomahic, astringent, utiliznduse n tratamentul hemoroizilor si arsurilor ca antiinflamator, dezinfectant si
calmant. Datorit existenei unui produs glico proteic este activ n esutul
parodontal. Uleiul volatil se administreaz n platulen, crampe si dureri
menstruale. Intr n componena ceaiului gastric, ceaiului hepatic, ceaiului
laxativ, ceaiul antihemoroidal si ceaiul antiastmatic. Extern se administreaz n
ulcer varicos.

PLANTE MEDICINALE
18.05.2004
CURS NR 10
CHAMOMILLAE
FLOS,
specia
se
numete
MATRICARIA
CHAMOMILLA din familia ASTERACEAE cu denumirea popular de mueel
sau romani.
Caractere macroscopice:
Florile centrale sunt numeroase de culoare galben si tubuloase. Mai are
10 12 flori marginale, tridinate la vrf si avnd 3 nervuri. Gustul este aromat,
uor amrui, iar mirosul este aromat caracteristic. Momentul optim de recoltare
este la 10 12 zile de la deschiderea capitulului. Uscarea se face artificial la
350 C sau natural la umbr la 200 C.
Compoziie chimic: conine ulei volatil bogat n camazulen. Uleiul are
o culoare albastr verzuie. Mai conine flavonoide, mucilagii si fitosteroli.
Aciune si ntrebuinri: prezint aciune spasmolitic, carminativ,
cicatrizant.
Proprieti antiinflamatoare:
- mucilagiile sunt imuno stimulatoare;
- mai prezint efect antitoxic datorit camazulenei care
contracareaz efectul toxinelor bacteriene;
- are efect antiulceros si ulcero protector stimulnd secreia de
prostaglandinei endogene si ntrind n acest fel bariera
mucozal.
Pentru acest efect cura dureaz 6 sptmni cu 3 6 porii de infuzie pe
zi cu condiia ca infuzia s nu fie fierbinte, s fie administrat pe stomacul gol si
n nghiituri mici.
Extern este cicatrizant, uleiul volatil stimulnd procesele de fosforilare
oxidativ a pielii. Se mai utilizeaz n dispariia de bacterii specifice verii. Se
mai utilizeaz n clisme, n constipaiile cronice si tot datorit uleiului volatil are
efect antiseptic.
P. F. SEPTAZULEN care conine ulei volatil din mueel, se folosete
n dermatologie pentru ten, calmeaz, efect antiiritant.

PLANTELE PENTRU EXAMEN: Anghinare, Strugurii ursului,

Merior, Salcmul japonez, Mesteacn, Ginkgo, Armurariu, Afin, Soc,
Pducel, Sulfina, Hamamelis, Cerenel, Stejar, Salcia, Cruin, Aloe, Sena,
Coriandru, Melisa, Menta, Salvia, Mueel, Lavanda, Chimion, Anason,
Coada oricelului, Valeriana.

PLANTE MEDICINALE
21.05.2004
CURS NR 11
VALERIANAE RADIX RHIZOMA din specia VALERIANA OFFICINALIS,
din familia VALERIANACEAE cu denumirea popular de valerian, odelean,
iarba pisicii sau nvalnic.
Caractere macroscopice:
Rizomii sunt rotunzi sau alungii, sunt despicai n lungime, avnd la
partea superioar restul tulpinii aeriene. Rizomii sunt fistuloi si nconjurai de
numeroase rdcini lungi, fin striate longitudinal care se rup uor. Culoarea la
exterior este galben brun, iar la interior este albicioas. Gustul este dulceag,
aromatic, amrui. Mirosul este caracteristic puternic.
Compoziie chimic: conine ulei volatil minim 0.3%. Acest ulei volatil
conine esteri a-i borneolului care dau mirosul neplcut. Mai conine alcaloizi,
acid cafeic, acid clorogenic. Se mai gsesc nite compui numii valepotriai.
Aciune si ntrebuinri: este sedativ si antispastic. Se utilizeaz n
nevroze, isterii, tulburri nervoase senzoriale sau cerebrale. Acidul valerianic si
derivaii acestuia au aciune sedativ spasmolitic influennd metabolismul
dopa si gaba. Esterii borneolului sunt sedativi n sensul c induc somnul dar nul prelungesc. Valepotriaii au aciune tranchilizant, iar uleiul volatil este
spasmolitic. Tot n valerian mai este un produs valeronona care are aciune
anticonvulsivant, hipotensiv si sedativ.
Produsul se administreaz sub form de infuzie 1 linguri la o can de
ap care se bea treptat pe parcursul zilei sau se administreaz o can seara
nainte de culcare pentru pacienii care au tulburri de somn. Se mai poate
administra si sub form de pulbere 1 vrf de cuit de 3 ori / zi sau sub form de
tinctur 15 20 picturi de 2 3 ori / zi. Intr n formula ceaiului calmant,
ceaiului sedativ, ceaiului gastric si ceaiului calmant pentru afeciuni cardiace.