Riscurile psihosociale i stresul la locul de munc

Riscurile psihosociale i stresul la locul de munc se numr printre cele mai mari
provocri n materie de securitate i sntate n munc. Acestea au un impact
semnificativ asupra sntii oamenilor, organizaiilor i economiilor naionale.
Aproximativ jumtate din lucrtorii europeni consider c stresul este un factor uzual
la locul de munc i c reprezint cauza a aproape jumtate din totalul zilelor de lucru
pierdute. Ca i alte aspecte care afecteaz sntatea psihic, stresul este deseori
neles greit sau stigmatizat. Cu toate acestea, atunci cnd sunt privite la nivel
organizaional i nu ca problem individual, riscurile psihosociale i stresul pot fi
gestionate n aceeai msur ca orice alt risc pentru sntatea i securitatea n munc.

Ce sunt riscurile psihosociale i stresul?

Riscurile psihosociale sunt generate de conceperea, organizarea i gestionarea precar
a activitii, precum i de un context social necorespunztor la locul de munc i pot
avea efecte negative pe plan psihologic, fizic sau social, precum stresul la locul de
munc, epuizarea sau depresia. Printre condiiile de lucru care determin riscuri
psihosociale se numr:

volumul excesiv de munc;

cerinele contradictorii i lipsa de claritate privind rolul pe care l are de ndeplinit

lucrtorul;

lipsa de implicare n luarea deciziilor care afecteaz lucrtorul i lipsa de influen

asupra modului de desfurare a activitii;

schimbrile organizatorice gestionate necorespunztor, nesigurana locului de

munc;

comunicarea ineficient, lipsa de sprijin din partea conducerii sau a colegilor;

hruirea psihologic i sexual, violena din partea terilor.

Atunci cnd se analizeaz exigenele de la locul de munc, este important s nu se

confunde riscurile psihosociale, precum volumul de munc excesiv, cu condiiile n care
mediul de lucru, dei deosebit de stimulator i uneori reprezentnd o provocare, este
favorabil, lucrtorii fiind bine pregtii i motivai s i realizeze ct mai bine sarcinile
de serviciu. Un mediu psihosocial favorabil sporete performanele i dezvoltarea
personal, precum i bunstarea psihic i fizic a lucrtorilor.

Cnd exigenele de la locul de munc depesc capacitatea lucrtorilor de a le duce la

ndeplinire, acetia sunt afectai de stres. Pe lng problemele de sntate psihic,
lucrtorii care se confrunt cu un stres prelungit pot dezvolta ulterior probleme grave
de sntate fizic, de exemplu afeciuni cardiovasculare sau musculo-scheletice.
La nivelul organizaiei, printre efectele negative se numr performana economic
general slab, creterea absenteismului, prezenteismul (prezena lucrtorilor la locul
de munc cnd sunt bolnavi sau cnd nu i pot ndeplini n mod eficient sarcinile de
serviciu) i nmulirea vtmrilor i a accidentelor. Absenele tind s fie mai lungi
dect cele care au la baz alte cauze, stresul la locul de munc putnd s contribuie i
la creterea ratei de pensionare anticipat, ndeosebi n rndul persoanelor care
desfoar activiti de birou. Estimrile costurilor suportate de ntreprinderi i de
societate din cauza stresului la locul de munc sunt considerabile, ridicndu-se la
miliarde de euro la nivel naional.

Ct de grav este problema?

Ca frecven, stresul reprezint a doua problem de sntate profesional raportat n
Europa.
Un sondaj de opinie european realizat de EU-OSHA a indicat c peste jumtate din
lucrtori consider c stresul este un factor uzual la locul lor de munc. Cele mai
frecvente cauze ale stresului la locul de munc menionate de lucrtori sunt
reorganizarea sau nesigurana locului de munc (raportate de aproximativ 7
respondeni din 10), programul de lucru prelungit sau volumul excesiv de munc i
intimidarea sau hruirea la locul de munc (aproximativ 6 respondeni din 10). Acelai
sondaj a indicat c aproximativ 4 lucrtori din 10 sunt de prere c la locul lor de
munc stresul nu este gestionat corespunztor.
n cadrul Sondajului european n rndul ntreprinderilor privind riscurile noi i
emergente (ESENER), aproximativ 8 din 10 manageri europeni i-au exprimat
preocuparea cu privire la stresul existent la locurile lor de munc; totui, mai puin de
30 % au admis c au instituit proceduri pentru gestionarea riscurilor psihosociale.
Sondajul a mai indicat c aproape jumtate din angajatori consider c riscurile
psihosociale sunt mai greu de gestionat dect riscurile n materie de securitate i
sntate n munc tradiionale sau mai evidente.

Ce msuri se pot lua pentru prevenirea i gestionarea riscurilor

psihosociale?

Printr-o abordare corespunztoare, riscurile psihosociale i stresul la locul de munc

pot fi prevenite i gestionate cu succes, indiferent de mrimea sau tipul ntreprinderii.
Ele pot fi abordate n acelai mod sistematic i logic ca alte riscuri pentru securitatea i
sntatea la locul de munc.
Gestionarea stresului nu reprezint numai o obligaie moral i o investiie bun pentru
angajatori, ci i un imperativ juridic prevzut de Directiva-cadru 89/391/CEE, sprijinit
de acordurile-cadru ale partenerilor sociali privind stresul, hruirea i violena la locul
de munc.
n plus, Pactul european pentru sntate mintal i bunstare recunoate problema
exigenelor n schimbare i a presiunii din ce n ce mai mari la locul de munc i
ncurajeaz angajatorii s pun n aplicare msuri voluntare suplimentare pentru
promovarea bunstrii psihice.
Cu toate c responsabilitatea juridic pentru asigurarea evalurii i controlului adecvat
al riscurilor la locul de munc revine angajatorilor, este esenial ca i lucrtorii s fie
implicai. Lucrtorii i reprezentanii lor neleg cel mai bine problemele care pot aprea
la locul lor de munc. Implicarea lor va asigura instituirea unor msuri
corespunztoare i eficiente.
EU-OSHA furnizeaz foarte multe informaii i asisten practic n vederea identificrii,
prevenirii i gestionrii riscurilor psihosociale i a stresului la locul de munc.
Dar ce este stresul?
Stresul este o stare psihica provocata de catre un factor (sau ansamblu de factori) de mediu care provoac
organismului uman o reacie anormal; ansamblul reaciilor fiziologice prin care organismul uman rspunde
unui agent stresant, ncercnd s se apere i s-i menin echilibrul de baz. Stresul se poate manifesta
prin anxietate, incordare, stari depresive, agitatie,insomnie, nervozitate, dureri de cap, de stomac,
comunicare agresiva etc.

Foarte putini oameni stiu ca stresul are doi poli: eustresul, care este un stres bun, folositor si
distresul, care este un stres negativ, nociv.
Eustresul reprezinta acea cantitate de stres care ne mobilizeaza, care ne determina sa fim eficienti, creativi,
rapizi si foarte atenti.( sa va dau un exemplu: Intr-o zi, un prieten mi-a spus ca are un serviciu foarte stresant.
In momentul in care l-am intrebat daca are prea multe sarcini, daca le face gresit sau nu le termina, daca se
cearta cu colegii sau sefii, daca nu se poate relaxa si detasa de aceste probleme cand pleaca spre casa,
daca se bucura de viata, cel putin inafara serviciului, mi-a raspuns Da, am foarte multe sarcini, insa, in
general, le fac pe toate bine si la timp, nu ma cert cu colegii, dar cu unii nu ma inteleg bine, cand plec spre
casa sunt cel mai fericit, uit de serviciu si ma bucur de viata!. ) I-am raspuns prietenului meu ca nu este
vorba de stres( distres), ci de eustres. Ideal ar fi sa aiba numai colegi si sefi cu care sa se inteleaga bine si sa

faca treaba numai daca are chef si cat are chef, adica sa aiba doar motivatie intrinseca. Realitatea este insa
ca foarte multi oameni au nevoie si de motivatie extrinseca, cum ar fi banii, primele, penalizarile etc. Daca
sefii nu ne-ar presa, multi dintre noi n-ar face mare lucru.
Distresul este acea cantitate de stres, tensiune psihica, care ne incapaciteaza, ne deregleaza, ne diminueaza
atentia, eficienta si echilibrul psihic si fizic. Este destul de clar pentru toata lumea ce este distresul.
De cele mai multe ori, cauzele stresului( distres) sunt : comunicare bazata pe agresivitate sau timiditate,
organizare defectuoasa si dezechilibrul psihic al unor persoane. Toate aceste cauze principale pot fi
indepartate sau diminuate semnificativ prin consiliere psihologica individuala si de grup. Din fericire, cateva
companii mari din Romania au inceput sa apeleze la serviciile psihologilor pentru diminuarea stresului de la
serviciu si ma bucur sa observ ca exista rezultate concrete.

Reduceti stresul la locul de munca prin adoptarea unui stil de

viata sanatos
Sus

- Faceti miscare. Exercitiile fizice regulate sunt o cale eficienta de reducere a stresului accentuat. Activitatile
implicate de aerobic, care accelereaza bataile inimii si va fac sa transpirati, sunt o modalitate extrem de
eficienta pentru a va imbunatati starea de spirit, a creste energia, a stimula functia cognitiva, precum si de a
va relaxa corpul si mintea. Pentru o detensionare maxima incercati sa faceti cel putin 30 de minute de
exercitii fizice in fiecare zi. Daca programul nu va permite, puteti imparti activitatea fizica in trei sau mai multe
segmente scurte.
- Optati pentru o alimentatie care va ofera mai multa energie. Nivelul scazut de zahar din sange va poate
face sa va simtiti anxiosi si iritabili, iar valorile crescute de glucoza din sange va pot face letargici. Alimentatia
sanatoasa va poate ajuta sa treceti mai usor peste situatiile stresante. Prin consumul de mese mici, dar
frecvente, organismul va mentine in echilibru nivelul de zahar din sange.
- Beti alcool cu moderatie si evitati nicotina. Alcoolul poate reduce, temporar, anxietatea si stresul. Cu
toate acestea, abuzul de alcool poate cauza dependenta, iar stresul va deveni subit o problema minora,
deoarece rezultatele alcoolismului sunt mult mai nocive pentru sanatate si pentru viata sociala a oamenilor.
In mod similar, fumatul va poate calma atunci cand sunteti coplesiti de probleme la locul de munca, dar
nicotina este un stimulent puternic, care determina accentuarea anxietatii, nu reducerea acesteia.
- Dormiti suficient. Stresul excesiv poate cauza insomnie, iar lipsa de somn va face mai vulnerabili la stres.
Atunci cand va odihniti pe timpul noptii este mult mai usor sa mentineti echilibrul emotional - un factor cheie
in gestionarea stresului de la locul de munca. Incercati sa imbunatatiti calitatea somnului, dormind minim 8
ore pe noapte si mergand la culcare la aceeasi ora, in fiecare zi.
- Eliminati comportamentele negative. Ganditi pozitiv. Niciun proiect, situatie sau decizie nu sunt niciodata
perfecte, asa ca nu incercati sa atingeti perfectiunea, deoarece acest lucru va adauga un stres inutil in viata
dumneavoastra profesionala.
Nu incercati sa controlati situatiile incontrolabile. Multe lucuri de la locul de munca sunt mai putin controlabile
- de exemplu, comportamentul altor persoane. In loc sa va stresati inutil cu privire la astfel de aspecte de la
locul de munca - in mare masura dificil sau imposibil de controlat - puteti incerca sa le evitati, sa nu le mai

acordati atentie si sa va concentrati asupra lucrurilor ce pot fi cu adevarat controlabile - cum ar fi modul in
care alegeti sa reactionati la probleme.

Reduceti stresul de la locul de munca prin organizarea si

prioritizarea sarcinilor de lucru
Sus

Cand stresul la locul de munca ameninta sa va copleseasca, exista pasi simpli pentru a recastiga controlul
asupra situatiilor stresante. Iata cateva sugestii pentru reducerea stresului de la serviciu prin prioritizarea si
organizarea responsabilitatilor dumneavoastra.
- Creati un program de munca echilibrat. Analizati cu atentie programul, responsabilitatile si sarcinile
zilnice de la locul de munca. Incercati sa gasiti un echilibru intre munca si viata de familie, activitati sociale si
preocupari personale.
- Ganditi pozitiv. Pe masura ce veti invata sa gestionati stresul de la serviciu si sa va imbunatatiti relatiile la
locul de munca, veti putea gandi mai clar, va veti concentra mai bine si veti putea actiona in mod
corespunzator. Veti putea sa va schimbati chiar si modul negativ de a gandi despre anumite situatii de la
locul de munca, ce va pot declansa stres.
Gandirea pozitiva poate atrage comportamente pozitive, iar modificarea in sens pozitiv a atitudinii
dumneavoastra ar putea fi apreciata de cei din jurul dumneavoastra. In plus, este important sa evitati sa
abordati lucrurile intr-o maniera negativa, pentru ca motivatia dumneavoastra sa se mentina ridicata pe
termen lung.
- Nu va suprasolicitati. Evitati programul prelungit si nu incercati sa va angajati in prea multe proiecte intr-o
singura zi. Dati deoparte sarcinile care nu sunt cu adevarat necesare sau eliminati-le complet din ziua
respectiva.
- Incercati sa plecati mai devreme de acasa. Chiar si 10-15 minute pot fi importante. Daca ajungeti mai
devreme la locul de munca, veti avea timp sa beti cafeaua, sa socializati cu alti colegi si sa va organizati mai
bine sarcinile si prioritatile pentru restul zilei de munca.
- Planificati pauze la intervale regulate. Asigurati-va ca faceti pauze scurte pe tot parcursul zilei de munca.
Pentru masa de pranz mergeti in aer liber (daca vremea si locul de munca va permit acest lucru) sau mergeti
sa luati masa impreuna cu alti colegi de munca. Distantarea fizica, chiar si pentru moment, de locul de
munca, va poate relaxa.

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

REFERAT

TEMA : STRESUL

SI METODELE DE COMBATERE

A efectuat : Vacarenco Valentina

Chisinau2014