Capitolul 2

Institutiile Uniunii Europene

Sistemul institutional al UE este un sistem unic,integrat bazat pe scheletul institutional al celor trei
comunitati:Parlamentul comunitatilor si Curtea de justitie de la Luxemburg. ?
Prin Tratatul de fuziune din 1951 de la Bruxelles s-a trecut la o Comisie unica si la un Consiliu de
minsitri unic.
In prezent conform Tratatului de la Lisabona,sistemul institutional este format din 7 institutii alaturi
de care functioneaza agentii ale UE(Europolul)si organisme auxiliare.Consiliul European reprezinta o
reuniune periodica(de cel putin doua ori pe an)a sefilor de stat si de guvern ai celor 28 de state
membrie ale UE pentru a discuta si orienta politica comunitara.
La nivel inalt sefii de state si de guverne s-au intalnit la inceput de o maniera europeana.
Dupa Summitul din 1974 de la Paris acestia au hotarat sa se intalneasca de doua ori pe an.
Consacrarea juridica a Consiliului European s-a realizat prin AUE semnat in 1986 si intrat in vigoare la
1 iulie 1987.
In art2 al AUE se arata componenta cat si atributiile Consiliului European.Componenta Consiliului
European:sefii de stat si de guvern ai tarilor membre ale Comunitatilor la care se adauga si
presedintele Consiliului European.
Reuniunile Consiliului European se desfasoara sub presedintia sefului statului sau guvernului care
detine la momentul respectiv presedintia Consiliului aceasta schimbandu-se la 6 luni.
Pana in anul 2003 reuniunile Consiliului European s-au tinut in capitalele tarilor care detineau
presedintia sau in alte localitati din aceste tari dar incepand cu acest an s-au fixat la bruxelles
deoarece aici isi au sediile cele mai multe institutii europene si serviciile acestora.

Distinctie dintre Consiliul Europei si Consiliul European

Consiliul Europei este o organizatie internationala cu sediul la Strasbourg care reuneste in prezent 47
de state democratice ale Europei.Obiectivele urmarite de Consiliul Europei sunt:protejarea
drepturilor omului,protejarea democratiei pluraliste,protejarea suprematiei dreptului,dezvoltarea
stabilitatii democratice in Europa prin sustinerea reformelor politice legislative si
constitutionalae,cautarea solutiilor pentur problemele cu care se confrunta societatea
europeana,respectiv discriminarea minoritatilor,protectia mediului,drogurile,terorismul,crima
organizata.
Constiliul European reprezinta o reuniune periodica de cel putin doua ori pe an a sefilor de stat si de
guvern ai celor 28 de state membre ale UE pentru a discuta si orienta politica comunitara.
Lucrarile Consiliului European se desfasoara o zi si jumatate(vineri si sambata).La aceste lucrari sefii
de state si guverne pot fi insotiti de minstrii de externe.In sala de lucrari nu are acces presa dar au o

categorie de functionari care se numesc antici.Functionarii care au acces in sala de functiune ies de o
maniera periodica pentru a aduce celor de afara dar si reprezentantilor mass-media vesti despre
dicutii.
Sedintele sunt pregatite de cei care detin presedintia rotativa semestriala,de Secretariat,de Consiliul
de ministri.

Modul de lucru al Consiiului European(organizare,functionare,atributii)

Se lucreaza pe baza unui vot care trebuie sa fie cu unanimitate existand insa si acea institutie a
abtinerii constructive(pot fi state care nu semneaza tratatul fara a impiedica adoptarea)dupa cum
exista si notiunea de drept de veto cand unul din state respectiv sefii de state,guverne sau minstrii
opun vetoul unui anumit stat in care se aduc atingeri unor anumite probleme importante.
Toate hotararile Consiliului European sunt lipsite de forta obligatorie,ele trebuie transpuse de
consiliul de ministrii.
Summitul se termina cu o declaratie care trebuie transpuna in legislatia europeana de Parlamentul
European,consiliul ministrilor.
In conformitate cu art 2 din AUE,Constiliul European reuneste sefii de state sau de guverne ai statelor
membre si presedintele Consiliului European.Ei trebuie asistati de ministrii de externe si de un
membru al Comisiei.Consiliu European se intruneste pe durata a doua zile desi pot sa existe si
exceptii precum s-a intamplat in decembrie 200 la Nisa cand reuniunea a durat 4 zile.
Rolul principal al Consiliui European este redat de Art 4 al Tratatului de la Maastricht in care se
arata:Consiliul European va furniza Uniunii imboldurile politice necesare dezvoltarii si va trata liniile
directioare generale politice in acest sens.
Consiliul European are un dublu rol de decizie si directionare.
Atributiile Consiliului sunt:
-impulsionarea si relansarea politicilor comunitare generale
-orientarea constructiei europene prin stabilizarea liniilor directoare de ordin politic general
-coordonarea politicilor comunitare
-definirea noilor sectoare de activitate

Curs 5
Comisia Europeana

Comisia Europeana este institutia revolutionara care a produs schimbarea in peisajul instituional
international.
In 1952 a intrat in vigoare Tratatul CECO,cand a aparut Inalta Autoritate a carbunelui si
otelului,aceasta fiind predecesoarea Comisiei Europene.
Prin Tratatul de la Bruxelles(tratatul de fuziune)a fost instituita o singura comisie pentru cele trei
comunitati
Specialitatea acestei institutii este aceea ca membrii ei trbeuie sa uite nationalitatea pe care o au si
sa urmareasca interesul UE mai presus decat interesul statelor din care provin.
UE este creata pentru abandon de suveranitate si prin transferul unor atributii Bruxellului,Comisia
Europeana fiind organul executiv al UE

Evolutia Comisiei Europene-subiect de examen

Cand UE avea 15 state,Comisia Europeana avea 20 de comisari,5 state puternice(Spania,Marea
Britanie,Franta,Germania,Italia)avand cate doi comisari iar restul cate unu.
Dar aceste state au trebuit sa renunte la a mai avea doi comisari iar in prezent sunt 28 de comisari
cate unul pentru fiecare stat.
Se prevede ca dincolo de 28 de comisari Comisia Europeana sa fie diminuata cu 2/3 si sa aiba 18
comisari,astfel ca doar 18 state vor avea cate un comisar iar la un interval de timp acestia se vor roti.
Iar la o alta extindere Comisia Europeana sa aiba 15 comisar,inclusiv presedintele deoarece se
considera ca aceasta nu ar mai lucra eficient.
Comisarii sunt propusi de statele membre.Initial ei erau numiti de Consiliul European al sefilor de
state si de guverne de comun acord.
Odata cu Tratatul de la Maastricht procedura reluata in proiectul de constitutie europeana si care se
gaseste astazi in Tratatul de la Lisabona,Comisia se constituie astfel(subiect examen):
Mai intai este desemnat presedintele Comisiei Europene(in prezent fiind Jose Manuel Barroso)de
catre sefii de state si de guverne al Consiliului European.Aceasta personalitate este supusa unui vot
care inseamna un aviz favorabil din partea Parlamentului European
In continuare acest presedinte al Comisiei Europene avizat isi formeaza o echipa de comisari din
statele membre.Aceasta echipa este supusa in fata Parlamentului European unui vot de investitura in
bloc.
Ex.pentru examen
Rocco buttiglione a fost ales din lista de propuneri a Italiei de catre Jose Manuel Barrosodar a fost
scos de catre Barroso si inlocuit cu Franco Frattini deoarece Buttligiore isi exprimase indignare fata
de homosexuali;fiind considerata o forma de discriminare si Barroso risca sa nu primeasca votul
favorabil din partea PE (cei care au votat impotriva candidaturii lui Buttigliore au argumentat ca
exista pericolul discriminarii pe motive sexuale a unei minoritati.
Mandatul comisarilor europeni este de 5 ani.Sediul Comisiei Europene este la Bruxelles.

Subiect examen
Cum a crescut rolul Parlamentului European?
Parlamentul European are un rol de exceptie in ceea ce priveste Comisia Europeana deoarece prin
votul lor parlamentarii pot sa numeasca comisarii Comisiei Europene si prin motiune de cenzura sa ii
oblige sa demisioneze.Asa s-a intamplat cu Comisia Jaques Santer,cand a avut loc o demisie in
bloc,din cauza unor cercetari efectuate asupra membrilor in domeniul coruptiei(ex de cmisar din
Comisia Jaques Santer este Edith Grenor care era aleasa pentru pentru Cercetare,stiinta si
tehnologie).

Atributii ale Comisiei Europene

1-Atributia principala a comisiei este aceea de a se asigura ca tratatele sunt respectate si chiar de a
obliga statele sau alte institutii sa respecte legislatia si tratatele prin Curtea de Justitie a UE,ea fiind
cunoscuta neoficial ca Gardian al tratatelor,aceasta vizand la respectarea legislatiei europene si cand
costata incalcari poate sesiza institutia car s-a abatut,statul care se afla in ilegalitate si Curtea de la
Luxemburg.
2-A doura mare atrivutie este aceea ca o perioada de timp Comisia Europeana a detinut monopolul
initativei legislative,aceasta fiind singura sau aproape singura care poate sa propuna legiferarea intrun anumit domeniu.
Actual si parlamentele nationale pot sa ceara Comisiei Europene sa initieze un proiect legislativ dar
acest lucru il pot face si 1 milion de cetateni din mai multe state europene pot cere initierea unui
proiect legislativ.
3-Negociaza intrarea unui stat in UE.Se negociaza in diverse
domenii:agricultura,sanatate,invatamant,justitie.Inchid capitolele de negociere cu statele candidate.
4-Comisia Europeana are atributii in acordarea si urmarirea fondurilor europene(sunt
nerambursabile sunt acordate statelor candidate si statelor membre pentru desfasurarea anumitor
programe.

Subiect de examen
Consiliul de ministri al UE(supranumit si Consiliul)
Consiliul este o institutie traditionala,este o institutie aparuta odata cu cele trei comunitati care
initial era distincta pentru fiecare comunitate ulterior prin Tratatul de la Bruxelles s-a ajuns la un
consiliu pentru toate cele trei comunitati
Desi este unic el se reuneste in mai multe formatiuni:
Consiliul ministrilor-pentru agricultura
Consiliul ministrilor-pentru afaceri externe(j.a.i.)
Consiliul ministrilor pentru economie si finante CECO FIN
Importanta acestor consilii a variat in functie de momentul de evolutie al UE.

In Consiliul ministrilor trebuie sa participe reprezentanti cu rang de ministru care sa aiba

calitatea,puterea de a angaja statul pe care il reprezinta.
Conform Tratatului de la Lisabona s-a micsorat numarul formatiunilor sub care se poate reuni acest
consiliu si rolul principal il are Consiliul afacerilor generale format din ministru de externe ai UE.
Spre deosebire de structura interna a statelor membre in UE,Consiliul Ministrilor a fost legislatorul,a
fost cel care a adoptat intreaga legislatie europeana iar ulterior i s-a alaturat si Parlamentul European
in procesul legislativ.
Consiliul de ministrii este institutia UE care reprezinta direct statele membre si in care participa
fiecare prin reprezentanti la sedintele care se tin de obicei la bruxelles.
Conform Tratatului Comunitatii Europene,Consiliul a fost creat pentru a asigura coordonarea
politicilor economice generale pentru a actiona ca organ de luare a deciziilor si pentru a definin
operatiile de management general al Comisiei.Aceste atributii ii confera Consiliului rolul de principal
organism de luare a deciziilor.
Modalitatea de vcot in cadrul Consiliului Ministrilor difera dupa materia in care trebuie sa se adopte
legislatia.
Daca initial votul in majoritatea domeniilor era cu unanimitate,raportul s-a inversat iar in prezent in
foarte putine domenii se mai voteaza cu unanimitate.Exista procedura obtinerii constructive cand
unul dintre ministri nu doreste sa-si angajeze statul intr-un poiect dar nici nu-l respinge.
Se intra in procedura cooperarii intarite la care pot sa participe 9 state din cele 28,celelalte
intelegand sa accepte acest proiect si dupa caz legislatia sa le fie sau nu aplicabila dar regula
generala este a votului cu majoritate calificata.
Pentru a se ajunge la majoritate calificata fiecare tara are o ponderatie a votului sau.
Initial in acest joc al ponderatiei voturilor se luau hotararile cu 62 de voturi din 87,prin compromisul
de la Ioannina,presedintia greaca a obtinut o minoritate de blocaj de 26 de voturi prin care se puteau
respinge anumite propuneri legislative.
Tot pe baza acestui compromis se stabilea ca prin votul cu o ponderatie intre 23-26 de voturi se
putea gasi o solutie convenabila tuturor statelor.
Prin Tratatul de la Nisa reluat in proiectul de constitutie europeana s-a aratat ca majoritatea calificata
reprezinta votul unei majoritati a statelor membre si de 245 de voturi din 345.
La toate lucrarile astea se ajungea printr-o ponderatie in care ministrul german avea 29 de voturi in
ponderatie iar Luxemburgul avea 2 voturi in ponderatie
Aceasta ponderatie schimbandu-se in UE:Romania avea 14 voturi in ponderatie,Malta trei iar
Luxemburg 4 voturi in ponderatie.
Conform Tratatului de la Lisabona ca sa se poata adopta o reglementare europeana trebuie votul de
52% din statele membre care sa acopere 65%din populatia UE.
Minoritatea de blocaj s-a schimbat la 4 state membre,iar daca acestea se opun adoptarii unei
reglementari europene trebuie sa se ajunga la un compromis.

Comitetul reprezentantilor permanente (coreper)

Acesta isi are sediul la Bruxelles.

Este format din COREPER l care este format din ambasadorii adjuncti ai statelor membre si este un
organism tehnic si COREPER II care este format din ambasadorii statelor membre fiind un organism
politic
Acesti reprezentati permanenti pregatesc sedintele diferitelor formatiuni ale Consiliului au grija ca
legislatie europeana sa nu fie adoptata cu norme contradictorii.
Alcatuirea sedintelor de zi la punctul A vor fi trecute de COREPER la acele probleme asupra carora
reprezentantii permanenti ai statelor membre s-au inteles si care nu mai trebuie supuse votului
Consiliui.
La punctul B,COREPER vor inscrie problemele la care nu s-a ajuns la un consens si sunt supuse
votului.
Consiliul minsterelor isi desfasoara lucrarile sub presedintia ministerului care reprezinta tara pentru 6
luni acesta detinand presedintia rotativa a UE.

Atributiile Consiliului de ministrii

Consiliu ministrilor este legislativul

-legislatia europeana se adopta in procedura de codecizie impreuna cu Parlamentul
-are un rol in derularea bugetului UE,are rolul de a filtra opunerile si de a mentine relatiile UE cu
statele membre
Acolo reprezentantii statelor membre apara interesele fiecarui stat.
Este o institutie traditionala in care reprezentantii statelor tin de interesul fiecarui stat.

Parlamentul European sau Adunarea

A fost inca de la inceput o institutie unica pentru cele trei comunitati.

Initial parlamentarii erau desemnati de o maniera indireacta dintre parlamentarii statelor
membre,ulterior prin Directiva din 76 pusa in practica in 79,europarlamentarii au inceput sa fie alesi
prin vot universal sa fie alesi prin vot universal direct de catre populatia din statele membre.
Numarul acestora a variat si s-a pornit de la principiu reprezentantivitatii privind numarul
parlamentarilor
Germania a avut 99 de parlamentari cand UE avea 15 state iar acum 96 de parlamentari.Romania are
33 de parlamentari iar numarul parlamentarilor europeni este de 736 si nu poate sa depaseasca 750
cu tot cu presedinte atunci cand vor fi 28 de state sau mai multe.

Alegerile pentru Parlamentul European se desfasoara potrivit procedurilor stabilite de fiecare stat
membru.
Statele membre au obligatia de a desfasura alegerile in aceeasi perioada intre zilele de joi-duminica.
Parlamentul European in desfasoara activitatea intr-o sesiune care se desfasoara din a doua zi de
marti din luna martie.Au loc in reuniuni care se desfasoara la Strasbourg(sediul central)unde se tin
cele 12 sedinte anuale in plen,a cate patru zile fiecare.Comisiile si fractiunile se mai pot intruni la
Bruxelles unde ocazional au loc si sedinte plenare.Sediul Secretariatului General se afla la Luxemburg.
Parlamentarii europeni au un mandat de 5 ani si din randul lor se alege pentru 2 ani si jumatate un
presedinte care poate fi reinoit.
Este interzis cumulul de mandat de parlamentar european si parlamentar national.
Alaturi de presedintele Parlamentului European mai sunt si 14 vicepresedinti si 5 chestori acestia
formand Biroul executiv(orgab regulator care este responsabil cu bugetul Parlamentului si raspunde
de chestiuni administrative si financiare legate de membrii si statutul acestora.In parlamentul
European eurodeputatii nu se aseaza potrivit statelor din care provin ci potrivit afinitailor politice.
Parlamentul European isi desfasoara activitatea in plen dar si pe comisii.
Sunt comsii permanente :
-justitie
-imigratie
-azil
-agricultura
Sunt insa si comisii ad-hoc,comisii ce sunt temporare si initiate pentru o anumita problema,acestea
seamana si cu comisiile de ancheta.

Atributiile Parlamentului European

Parlamentul European este institutia careia competentele i-au sport in toata aceasta perioada.
S-a pornit de la a fi solicitat un aviz consultativ la adoptarea legislatiei europene.
S-a trecut la procedura de cooperarea iar apoi la procedura de codecizie(procedura prin care se
adopta marea majoritate a legislatiei europene si la care este asociata Parlamentului European si
Consiliul ministrilor.
Actele adoptate sunt semnate de presedintele Parlamentului European si de Consiliul Ministrilor.
La initiativa Comisiei Europene este trimis Consiliului un proiect legislativ pe care acesta din urma il
trimite mai departe Parlamentului.Acesta are 3 luni ca sa se pronunte,daca este de acord legislatia se
adopta iar daca exista amendamente la o prima lectura a proiectului acesta se intoarce la Consiliu.

Procedura continua cu a doua lectura:neintelegerea dintre Parlamentul European si Consiliul

Ministrilor va fi solutionata pe baza unui comitet paritar format dintr-un numar egal dintre membrii
Consiliului sau ai reprezentantilor acestora si din reprezentantii Parlamentului.Comitetul poate
adopta un proiect de acord numai cu votul majoritatii calificate a membrilor din Consiliu sau a
reprezentantilor acestora si cu votul majoritatii reprezentantilor acestora si cu votul majoritatii
reprezentantilor Parlamentului.
Iar solutia care va fi luata poate conduce fie la adoptarea actului sau nu,Consiliul ministrilor neputand
sa legifereze fara Parlamentul European.

Curs 6
Curtea de Conturi
Curtea de Conturi a fost infiintatat in 1975 dar a capatat statut de institutie dupa ratificarea
Tratatului de la Maastricht.
Sediul ei este la Luxemburg si se compune din 28 de membrii fiecare reprezentand unul dintre statele
UE.
Mandatul lor este de 6 ani si poate fi reinoit.Presedintele Cutrtii de Conturi este ales de catre
membrii ei pentru un mandat de 3 ani care poate fi reinoit.
Desi se numeste Curte,aceasta institutie nu are atributii jurisdictionale.

Atributiile Curtii de Conturi sunt de a efectua controlul in ceea ce priveste folosirea fondurilor
europene si modul de derulare a bugetului UE.
Cei 28 de membrii sunt specialisti in domeniul financiar-bugetar de obicei personalitati care in statele
din care provin au lucrat in controlul finantelor sau chiar in Curtile de Conturi naitonale.
Controlul efectuat de Curtea de Conturi se poate desfasura la institutiile europene in statele membre
dar se poate extinde si asupra statelor candidate cu referire la fondurile de preaderare care le sunt
alocate.
Curtea de Conturi prezinta un raport Parlamentului European si poate sa sesizeze judecatorul de la
Luxemburg in legatura cu neregulile constatate.
Mediatorul european
Este institutia avocatului poporului
Avocatul poporului este ales pe perioada unui mandat de 5 ani de catre Parlamentul Euorpean .

Rolul lui este de a veghea cu privire la buna administrare pe care trbeuie sa o desfasoare institutiile
europene.
Mediatorul european poate sa actioneze pe baza unei sesizari din oficiu cand constata singur
anumite nereguli sau pornind de la o sesizare care este adresata de o institutie sau de cetateni
europeni.
Modul lui de a actiona consta intr-o solicitare pe care i-o adreseaza institutiei aflate in culpa si care
trebuie sa-i raspunda sau sa remedieze deficientele din activitatea sa in termen de 8 saptamani.
In caz contrar mediatorul european va actiona impotriva institutiei in cauza prin intermediul
Parlamentului European putandu-se ajunge si la sesizarea judecatorului de la Luxemburg.
Anual mediatorul european prezinta un raport de activitate in fata Parlamentului European.
Foarte multe sunt sesizarile care ii sunt adresate,pe care le redirectioneaza altor organe competente
nefiind in sfera atributiilor sale.

Banca centrala europeana (BCE)

BCE a inceput sa functioneze o data cu aparitia monedei unice euro si a inlocuit Insitutul monetar
european care a functionat pe intreaga pregatire a trecerii la euro.
Banca centrala europeana are sediul la Frankfurt si este condusa de un guvernator si de un Consiliu al
guvernatorilor bancilor centrale din statele membre care au trecut la moneda unica euro.
Banca centrala europeana are rolul de a stabili politica monetara in zona euro,ea este aceea care
stabileste emiterea de monede si bancnote in zona euro si are un rol important in stabilitatea
monetara a zoneil

Banca europeana de investitii (BEI)

Are sediul la Luxemburg si a fost creata odata cu comunitatile europene.

Banca europeana de investitii este condusa de un Consiliu format din reprezentantii statelor membre
desemnati pe o perioada de 6 ani iar rolul ei este de a finanta proiecte atat in statele membre cat si
in statele candidate la aderare.
Fondurile Bancii europene de investitii provin din contributiile statelor membre.

Comitetul economic si social(CES)

Comitetul economic si social a luat nastere odata cu comunitatile europene(este un organism
auxiliar).Componenta acestuia este formata din reprezentanti ai
agricultorilor,transporturilor,artizanilor,a unor mici meseriasi in general reprezentanti ai tuturor
domeniilor de activitate.
Astazi numarul lor este de 344 iar Tratatul de la Lisabona prevede ca numarul lor nu va putea depasi
350 oricat de multe state ar adera in viitor in UE.
Sediul lui este la Bruxelles iar mandatul este de 4 ani existand propunerea schimbarii pentru un
mandat de 6 ani.
Prin vot isi alege presedintele pentru un mandat de 2 ani care poate fi reinoit.
Rolul acestui comitet este de a fi consultat si de a dat avize institutiilor europene fiind vorba despre
un aviz conform,respecitv institutiile nu sunt tinute sa respecte acest aviz dar au obligatia sa il ceara.
Lipsa solicitarii si respectiv a existentei avizului poate sa conduca la nulitatea absoluta a unui act sau
a unei proceduri derulate fara avizul respectiv.

Comitetul regiunilor(CR)
Este un organism auxiliar format din 344 de membri care poate avea tot un maxim de 350 potrivit cu
extinderile viitoare ale UE.
Membrii acestuia au un mandat de 4 ani.
Sediul se afla la bruxelles.
In componenta acestuia intra reprezentanti ai administratilor locale,comune,departamente,judete
sau regiuni detinatori ai unui mandat obtinut pe baza de alegeri si care pot sa angajeze
responsabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale pe care le reprezinta.
Rolul acestui comitet este de asemenea de a elabora avize la cererea institutiilor europene cu privire
la realizarea unor proiecte europene care intereseaza mai multe regiuni din UE care necesita
interes,controverse care pot aduce atingere zonei respective.
Printre agentiile care au fost infiintate sunt Europolul,Eurojust,Colegiul de politie al UE.Sunt agentii
infiintate in domeniul justitiei si afacerilor externe fiind vorba de coopere in context transfrontalier
impotriva infractiunilor de acest gen(se refera criminalitatea organizata si transfrontaliera.
Ex de infractiuni:trafic de droguri,trafic de persoane,terorism,traficul cu autovehicule furate,traficul
cu substante radioactive si nucleare,falsificarea de bani si a mijloacelor de plata.

Institutiile UE sunt:
-Parlamentul European
-Consiliul European
-Comisia Europeana
-Consiliul ministrilor
-Banca Centrala Europeana
-Curtea de Conturi
-Curtea de la Luxemburg(Curtea de justitie a UE)

Restul sunt organe auxiliare,organisem sau agentii.

Capitolul 3:Izvoarele si principiile dreptului UE

Izvoarele dreptului UE sunt foarte importante pentru ca din ianuarie 2007 au devenit si izvoare de
drept national pentru Romania.
Avem de a face cu izvoarele primare al UE care sunt tratatele de baza(sunt cele 3 tratate:2 tratate de
la Roma si anume Tratatul de instituire a comunitqatii europene si Tratatul care instituie comunitatea
europeana a energiei atomice (CEEA=Euratom)acestea devenind Tratatele de la Roma si al treilea
tratat este cel de la Paris )si toate tratele modificatoare si tratatele din zilele noastre(Tratatul de la
Lisabona)
Dreptul primar primeaza si este aplicabil dreptului national.
O alta categorie de izvoare o reprezinta tratatele care sunt incheiate de UE pe de o parte cu statele
membre si pe de alta parte cu statele de asigurare(contracte de agricultura,contracte de
comert,contracte de asigurare)

Subiect examen:Dreptul derivat reprezinta documentele care sunt adoptate in baza tratatelor initiale
de catre institutiile europene.
Dreptul derivat sau izvoarele derivate sunt reprezentate de regulament ,directiva,decizie,aviz si
recomandare.

1)Regulamentul este legea europeana.De altfel dupa mai mult de 50 de ani proiectul de constitutie
europeana si Tratatul de la Lisabona au folosit notiunea de lege.Initial la edificarea comunitatilor

europene pentru a conserva spiritul nationalist al cetatenilor europeni,a existat teama parintilor UE
de a ezita in a spune ca la Bruxelles se adopta legi.
Regulamentul se caracterizeaza prin aceea ca este obligatoriu in toate elementele sale si are o
destinatie erga omnes(se adreseaza tuturor,este generala).Aceste caracteristici sunt definitorii
pentru lege si de aceea putem afirma ca suntem in prezenta unei legislatii europene.
Aceste legi au fost initiate de catre Comisia Europeana si adoptate de Consiliul de ministri pentru ca
in prezent sa fie adoptate in cea mai mare masura prin procedura ordinara a codeciziei de catre
Parlamentul European si Consiliul ministrilor.

2)Directiva poate sa fie asemanata cu legea cadru.Este o legislatie in 2 timpi,in care statele membre
au un rol deosebit conferit de catre UE.
Directiva sau legea cadru nu este obligatorie in toate elementele ei,acest lucru deosebind-o de
regulament.
Directiva este obligatorie cu privire la scopul urmarit prin reglementarea respectiva.
Mijlocul de a ajunge la acel scop,modalitatea,sanctiunea,data de aplicare sunt lasate la latitudinea
statelor membre.
Exemplu:Directiva de interzicere a fumatului in locurile publice a lasat statelor membre latitudinea de
a alege si data de aplicare a directivei.
Directiva este asemanatoare regulamentului prin faptul ca se adreseaza ergaomnes.

3)Decizia este un act normativ adoptat de institutiile europene care la fel ca regulamentul este
obligatorie in toate elementele sale dar spre deosebire de regulament si directiva este considerata a
fi un act cu caracter individual.
Individual inseamna o anumita categorie de institutiii,socitetati,persoane carora li se aplica o decizie.
Exemplu:decizie pentru crescatori de bovine,pentru crescatorii de porci de carne.

4)Avizul si recomandarea sunt izvoare derivate,care nu au caracter obligatoriu.Uneori procedurile de

adoptare a unori masuri,a unor decizii la nivel european impun solicitarea unui aviz conform care nu
este obligatoriu,dar absenta lui atrage nulitatea abosluta a actului adoptat cu procedura viciata.

Principiile dreptului UE

1-Principiul aplicabilitatii imediate:uneori exista aplicabilitate imediata,altfeori aplicabilitate

directa,alteori aceste notiuni impreuna.
Acest principiu al dreptului direct aplicabil in UE a fost consacrat de judecatorul de la Luxemburg in
1963,prin hotararea pronuntata in cauza van gend en lon.
Acest principiu al aplicabilitatii directe spune ca legislatia europeana nu are nevoie sa fie introdusa in
sistemul legislativ natioanl prin nicio lege interna.Legea 30/1994 este aceea care a introdus in
legislatia interna Conventia drepturilor omului.
Cetatenii statelor membre pot sa solicite pe baza acestui principiu ca judecatorul national sa aplice
legislatia europeana inlaturand legislatia natioanala altfel spus legislatia europeana creeaza imediat
drepturi cetatenilor europeni si obligatia corelativa pentru institutiile statelor membre de a respecta
aceste drepturi.

2-Principiul primordialitatii(primatului)legislatiei europene fata de legislatiile statelor

membre:jurisprudenta Curtii de la Luxemburg care a consacrat acest principiu poarta numele de
Gorta/Enel si a fost pronuntata in 1964.
Acest principiu consacra faptul ca un act normativ european este mai puternic decat orice legislatie
interna in statele membre .Statele membre trebuie sa se abtina de la adoptartea unei legislatii
contrare legislatiei europene iar daca este adoptat un asemenea act normativ el trebuie sa nu fie
aplicat judecatorul national trebiuie sa nu tina seama de el.
Astfel legislatia europeana prevaleaza chiar si asupra unei legi nationale posterioare sau ulterioare .
Conform acestui principiu legislatia europeana este mai puternica chiar decat constitutiile statelor
membre.

Acquis comunitar desemneaza totalitatea drepturilor si obligatiilor comune care decurg din statutul
de stat membru al UE.
Criteriul acesta necesita 2 conditii:
a)o infrastructura moderna in cadrul institutiilor administrative
b)reformarea personalului administrativ,a functionarilor

Capitolul 4

CURS 7
Sistemul jurisdictional al UE
Instantele de la Luxemburg

Sistemul jurisdictional al UE este format din:

1)Curtea de la Luxemburg
2)Tribunalul de prima instanta
3)Tribunalul functiei publice
4)Camere jurisdictionale specializate

1)Curtea de la Luxemburg a aparut odata cu constituirea CECO(Tratatul de la Paris)si a fost o

institutie unica celor trei comunitati inca de la inceput.
Tot de atunci s-a stabilit si sediul acestei instante la Luxemburg iar toate celelalte care au intregit
acest sistem juridictional au fost plasate tot la Luxemburg.
Inca de la inceput prin statutul Curtii s-a stabilit ca va fi formata dintr-un numar de judecatori egal cu
cel al statelor membre,judecatori numiti de consiliul European cu unanimitate pentru un mandat de
6 ani care poate fi reinoit.Judecatorii Curtii isi desemneaza din randul lor un presedinte pentru un
mandat de 3 ani care poate fi reinoit.
Plenul Curtii alege pentru o perioada de 6 ani grefierul sef si grefierul adjunct al Curtii.
Judecatorii au cabinete formate din cate 3 consilieri iar in cadrul Curtii functioneaza si alti
functionari:interpret,traducatori,cei mai cautati fiind cei care au doua specializari,juristi.
Grefierul are pe deoparte sarcini administrative de a organiza activitatea Curtii iar pe de alta parte
atributii jurisdictionale participand la sedinte si ocupandu-se apoi de publicarea si arhivarea
hotararilor.
Curtea are un statut si un regulament propriu.Judecatorii depun un juramant in fata plenului Curtii de
3 sau 5 judecatori si in formatie de 11 judecatori pentru cauzele mai importante.
Pentru camere cvorumul trebuie sa fie de 3 judecatori sau 5 judecatori si in formatie de 11 judecatori
pentru cauzele mai importante
Pentru camere cvorumul trebuie sa fie de 3 judecatori iar pentru marea camera formata din 11
judecatori minimul este de 9 judecatori.
Curtea nu poate sa deliberez decat in prezenta unui numar impar de judecatori deoarece
presedintele are un vot egal cu al celorlalti,nu are vot preponderent.

2)Prin Actul Unic Europeana s-a stabilit instituirea unui dublu grad de jurisdictie si anume instituirea
unui dublu grad de jurisidictie si anume instituirea unui Tribunal de prima instanta pentru aceasta

Consiliul a elaborat o decizie in 1988 iar Tribunalul de prima instanta a inceput sa functioneze efectiv
in 1989.
Si la Tribunalul de prima instanta numarul judecatorilor este egal cu cel al statelor membre.
Si Tribunalul de prima instanta are un statut si un regulament.
Sediul acestuia este tot la Luxemburg iar mandatele judecatorilor sunt tott de 6 ani putand fi
reinoite.
Presedintele Tribunalului are un mandat tot de trei ani care poate fi reinoit.
Prin Tratatul de la Lisabona in cadrul Tribunalului de prima instanta a fost recunoscuta institutia
judecatorului unic,acesta primeste spre solutionare cauzele care sunt vadit inadmisibile.

Subiect examen:Deobirea dintre Curte si TPI

Pentru a putea fi judecator la Curtea de la Luxemburg sau la Tribunal personalitatile desemnate pe o
lista de cate 3 propuneri din partea guvernelor statelor membre trebuie sa indeplineasca cerinta de a
avea o vechime care sa le permita acelor personalitati sa ocupe functia de judecator la instantele de
cel mai inalt grad.
La Curtea de la Luxemburg in afara de cei 27 de judecatori exista si 8 avocati generali numiti si ei
pentru o perioada de 6 ani.Din randul avocatilor generali se desemneaza un prim avocat general
pentru o perioada de un an acesta avand numai rolul de a repartiza dosarele colegilor lui.
Rolul avocatului general este preluat din justitia administrativ franceza fiind asemanator comisarului
guvernamental din sistemul francez astfel ca avocatul general este chemat sa prezinte in totala
independenta si impartialitate in fata Curtii opinia sa referitoare la legislatia aplicabila si la modul de
solutionare a litigiului respectiv.
Curtea nu este tinuta sa urmeze punctul de vedere al avocatului general.
La Tribunalul de prima instanta nu exista avocati generali iar rolul acestora in cauzele in care se
considera necesara prezenta unui avocat general va fi jucat de un judecator desemnat de presedinte.
Judecatorul care are rolul de avocat general intr-un anumit dosar nu va participa la deliberari si nu
va mai putea sa-si expuna punctul de vedere ca judecator in cauza respectiva.
Prin hotararea Consiliului numarul avocatilor generali poate sa fie modificat.
3)Prin decizia Consiliului din 2004 a fost infiintat Tribunalul functiei publice care a inceput sa
functioneze in 2005 si a dat prima hotarare in 2006.
Aceasta instanta provine dintr-o camera specializata si a aparut din dorinta de a agreea Curtea si
Tribunalul preluand litigiile dintre functionarii europeni si institutiile europene.Este o instanta care a
preluat litigiile de munca.
Are sediul la Luxemburg fiind format din 7 judecatori alesi de catre un consiliu format din 9
personalitati de obicei fosti judecatori ai Curtii si ai Tribunalului de prima instanta,un consiliu de
intelepti,de cunoscatori in materie juridica,acestia fiind alesi pentru un mandat de 6 ani.

4)In afara de aceste instante mai exista si camere jurisdictionale specializate.Exista o Camera
jurisdictionala specializata in brevete deoarece problema proprietatii intelectuale a furnizat o
cazuistica importanta la Luxemburg.

Procedura in fata instantelor de la Luxemburg

Procedura in fata acestor instante incepe prin inregistrarea sesizarii care primeste un termen de la
presedinte.
Procedura se deruleaza intr-o faza scrisa care este obligatorie si o faza orala care este facultativa.
Presedintele dispune comunicarea actiunii partilor parate care au obligatia sa raspunda printr-o
intampinare.
Limba in care are loc judecata este o limba oficiala a UE.Conteaza in primul rand din ce tara provine
partea care a formulat cererea de chemare in judecata si din ce tara este paratul.Aceasta regula
asigura oricarei persoane din UE posibilitatea de a participa la actele procesuale si ale judecatorilor
sunt traduse de interpreti la fel ca si toate documentele care fac parte din sosarul cauzei.Procedura si
deliberarea se fac in limba franceza.
Presedintele este cel care pune capat fazei scrise care poate sa mai cuprinda in afara de intampinare
o replica,o duplica,o mita de raspunsuri.
Apoi se trece la faza orala care este facultativa.
Presedintele numeste un judecator raportor care face o prezentare a cauzelor.
Partile trebuie sa fie reprezentate de avocati,de consilieri.
Exista posibilitatea ca presedintele sa dispuna efectuarea unei expertize sau a unei anchete la fata
locului pentru a lamuri situatia de fapt.
Dupa ce partile isi sustin pledoariile in finalul fazei orale este invitat sa-si prezinte punctul de vedere
avocatul general.
Deliberarea este secreta iar grefierul care participa la deliberare depune un juramant ca nu va
dezvalui din secretul acesteia.

Subiect examen:Spre deosebire de hotararile Curtii de la Strasbourg unde se motiveaza opiniile

separate la Luxemburg hotararile se iau cu majoritate in numele Curtii iar opiniile
distincte(minoritare)se alipesc la opiniile majoritare.
Statele membre trebuie sa se supuna hotararii.

Actiunile care pot sa fie intentate la Luxemburg

In doctrina si jurisprudenta europeana s-a consacrat terminologia de subiecte privilegiate.

Acestea au aparut prin faptul ca anumite subiecte care sesizeaza instantele de la Luxemburg sunt
nevoite sa motiveze interesul lor de a actiona,sa arate ca au fost vatamate intr-un anumit drept al
lor,lucru care le-a indemnat sa actioneze.
Aceste subiecte sunt asa numitele subiecte ordinare,adica cele care trebuie sa motiveze.
Subiectele privilegiate nu trebuie sa faca o astfel de demonstratie nu trebuie sa motiveze o paguba.
Subiectele privilegiate au fost la inceput statele membre,Comisia Europeana pentru ca pe parcurs sa
li se alature cu acest statut Parlamentul European,mediatorul european,Banca Centrala Europeana.

Actiunea in anulare

Actiunea in anulare vizeaza desfiintarea unui act normativ european pentru mtove care tin de
necompetenta organului emitent,depasirea atributiilor celui care a adoptat actul respectiv sau
incalcarea prevederilor tratatului,a drepturilor primare.
Actiunea in anulare atunci cand conditiile solicitate au fost indeplinite va conduce la pronuntarea
unei hotarari de desfiintare a acelui act si pe cale de consedinta a actelor subsecvente si a urmarilor
elaborarii si adoptarii acelui act normativ.
Actiunea in anulare poate sa fie solicitata numai de catre Comisia Europeana,Parlamentul European
si de statele membre.

Actiunea in carenta

Actiunea in carenta vizeaza acele situatii in care o institutie obligata sa adopte anumire masuri nu isi
indeplineste atributiile Actiunea in carenta este o actiune in 2 timpi sau 2 faze:o faza
prealabila(precontencioasa) si o faza jurisdictionala.
In aceasta prima faza se incearca determinarea institutiei sa actioneze,sa emita actul normativ care
intra in atributiile sale.I se adreseaza de obicei de catre Comisia Europeana acelei institutii o
sesizare,o atentionare.
Institutia are un termen de 2 luni pentru a raspunde sau a reactiona.
Dupa aceste 2 luni urmeaza un nou termen de 2 luni in care institutia este pusa in intarziere.
Daca la capatul acestei perioade institutia nu a reactionat atunci va fi sesizata instanta de la
Luxemburg competenta:Curtea sau Tribunalul.

Prin hotararea pronuntata instanta va obliga institutia europeana sa elaboreze si sa adopte

documentul care intra in competenta sa.
Pot fi aplicate si sanctiuni in cazul unui refuz de executare a hotararii respective.

Actiunea impotriva statelor care incalca prevederile tratatelor europene

Aceasta actiune este asemanatoare actiunii in carenta cu deosebirea ca la actiunea in careinta avem
de-a face cu institutii europene pe cand in cadrul actiunii impotriva statelor care incalca prevederile
tratatelor europene avem de-a face cu statele membre.
Aciunea impotriva statelor care incalca prevederile tratatelor europene este o actiune impotriva
statelor care nesocotesc obligatiile asumate in tratate.Actiunea poate fi pornita in caz de
inactiune(atunci cand statele nu fac ceva ce trebuiau sa faca)sau de actiune(cand statele iau o
masura contrara legislatiei europene)
Procedura este asemanatoarea cu actiunea in carenta.Este formata tot din doua etape:prealabila si
judecata propriu-zisa.,
Comisia Europeana va adresa o solicitare statului in cauza pentru a explica actiunea sau inactiunea
neconforma cu legislatia europeana.
Dupa doua luni statul va fi sesizat cu o scrisoare prin care se explica situatia facandu-se referire si la
procedura contenctioasa.
Orice reactie a statului,orice raspuns al statului in cauza,chiar daca este neconform legislatiei
europene face ca actiunea sa stopeze.
In cazul in care statul nu reactioneaza in nici un fel Comisia Europeana se adreseaza judecatorului de
la Luxemburg care prin hotararaea pe care o va pronunta va obliga statul sa se conformeze.
Actiunea in interpretare

Actiunea in interpretare este actiunea care face legatura intre judecatorul national si judecatorul de
la Luxemburg.
Pe baza acestei actiuni se cere judecatorului de la Luxemburg ca prin hotararea pe care o va
pronunta sa se pronunte asupra validitatii unui act normativ european si sa dea o interpretare a
legislatiei europene.
Aceasta actiune pentru a putea fi formulata implica o conditie prealabila:existenta unui litigiu pe rolul
institutiei nationale.
Oricare instanta nationala poate sa formuleze o astfel de actiune dar ea trebuie formulata in mod
obligatoriu daca litgiul national se afla in ultima cale jurisdictionala.
Daca judecatorul natioanl formuleaza aceasta actiune,el va suspenda judecarea litigiului national
pana la primirea hotararii prealabile de la Luxemburg.Hotararea este obligatorie si trebuie sa se tina
seama de ea.
Judecatorul de la Luxemburg nu este chemat sa transeze litigiul national ci trebuie sa se pronunte
asupra valabilitatii unui text european si sa dea o interpretare acestui text european.

Astfel de hotarari au autoritate de lucru judecat cu caracter relativ numai la speta in cauza pentru
care a fost solictata interpretarea dar atunci cand exista deja o jurisprudenta acest lucru poate sa fie
in folosul judecatorului de la Luxemburg pentru ca face trimitere la jurisprudenta fara a mai judeca
cauza.
Datorita instantelor de la Luxemburg rolul lor este de a veghea la coerenta si unitatea dreptului
UE.Jurisprudenta Luxemburgului a facut ca integrarea europeana sa reuseasca.
Competenta instanteleor s-a modificat,astfel incat cele mai simple litigii sunt preluate de Tribunalul
de prima instanta,de Tribunalul functiei publice,iar Curtea de la Luxemburg judeca recursurile la
hotararile acestor prime instante.
In jurisprudenta Curtii Europene recursurile vizeaza numai aspecte de drept iar starea de fapt se
considera stabilita de tribunal.
In marea cauza se judeca acele cauze care pot aduce atingere coerentei si unitatii dreptului UE.