Caiet de Sarcini - Beton PDF

COMPLEX SPORTIV UNIVERSITAR
Calea Feldioarei f.n., Jud. BRASOV

Nr. Proiect: 23/2009
TENDER
NTOCMIT
Dipl. Ing. Peter Lukacs
CAIET DE SARCINI BETON
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 1/50
CAIET DE SARCINI
-INFRASTRUCTURAsi
-SUPRASTRUCTURA-BETON ARMAT-
PREZENTUL DOCUMENT REPREZINTA PROPRIETATEA SC QUAKE DESIGN SRL, CA PROIECTANT DE SPECIALITATE. NICIO
PARTE A ACESTUI DOCUMENT NU POATE FI REPRODUSA FARA ACORDUL SCRIS AL PROIECTANTULUI DE SPECIALITATE.
1

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 2/50
1.2.1. CONSTRUCTII DE BETON INFRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

PIESE SCRISE
1.
Generaliti
2.
Scopul si obiectul caietului de sarcini
3.
Execuia infrastructurilor
4.
Armarea betonului
5.
Execuia lucrrilor de betonare
6.
Decofrarea
7.
Condiii de calitate si verificrile ce trebuie respectate
8.
Controlul calitii lucrrilor
9.
Lucrri de hidroizolaii
10.
Breviar de calcul
11.
Borderou planse principale
2

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 3/50
1. GENERALITATI
1.1 Prezentele prescripii se vor aplica la betonarea construciilor si au drept scop
stabilirea calitii betoanelor, condiiilor de fabricare, transport si punere n opera, materialele
necesare fabricrii betoanelor.
1.2 In cursul execuiei lucrrilor, nu se vor putea face abateri de la prezentele
prescripii fr aprobarea n scris a efului de proiect sau a proiectantului de specialitate.
1.3 Daca pe parcursul execuiei lucrrilor intervin factori care ar conduce la modificarea
prevederilor prezentului caiet de sarcini, proiectantul si Furnizorul vor analiza si stabili
modificrile corespunztoare.
1.4 Furnizorul este obligat sa respecte toate STAS - urile, instruciunile tehnice
departamentale si normativele n vigoare publicate n Buletinul Construciilor nr.1/2006 si
1bis/2006 si sarcinile tehnice cuprinse n prezentul caiet de sarcini.
Se atrage atenia n mod deosebit asupra obligativitii aplicrii prevederilor COD DE
PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.
1.5 Pentru lucrrile de terasamente si fundaii se vor respecta urmtoarele Normative:
- C.169-88 - Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru
realizarea fundaiilor construciilor civile si industriale;
- P.10-86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrrilor de fundaii directe
n construcii.
1.6 Furnizorul / constructorul are obligaia de a tine evidenta turnrii betoanelor n
Jurnalul de betonare zilnica.
1.7 Furnizorul / constructorul este obligat sa prezinte, la cererea n scris a proiectantului
si clientului, probele suplimentare, controlul utilajului de preparare si punere n opera, etc.
1.8 In cazul n care proiectantul /clientul constata ca prevederile Caietului de sarcini nu
sunt respectate punndu-se n pericol stabilitatea si durabilitatea construciilor, poate dispune
oprirea temporara a lucrrilor si precizeaz masurile pentru prentmpinarea nerespectrii n
viitor a prevederilor prezentului Caiet de sarcini.
1.9 In cazuri speciale, Proiectantul si Clientul i rezerva dreptul de a da dispoziii de
demolare a acelor structuri sau pari de structura, care nu respecta condiiile cerute de Caietul
de sarcini, normele n vigoare si legea 10/95 privind calitatea lucrrilor n construcii.
Se precizeaz ca n astfel de situaii, remedierile datorate defeciunilor de execuie sunt
n sarcina exclusiva a Furnizorului, care va prezenta spre avizare la Proiectant documentaia
ntocmita n acest sens (Legea 10/95,art.23pct.K).
2. SCOPUL SI OBIECTUL CAIETULUI DE SARCINI
Prezentul Caiet de sarcini este ntocmit n scopul tratrii unitare a lucrrilor de construcii,
privind execuia si verificarea lor.
Prezentul Caiet de sarcini se refera la modul de execuie n antier a:
- fundaiilor;
- operaiilor de cofrare;
- operaiilor de armare a betonului;
- operaiilor de betonare;
- operaiilor de decofrare;
3

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 4/50
3. EXECUTIA INFRASTRUCTURILOR FUNDATIILOR

3.1 LUCRRI PREGATITOARE PENTRU FUNDATII
Prevederi generale:
Orice lucrare de terasamente va fi nceput dup efectuarea operaiei de predare-primire
a amplasamentului si a trasrii reperelor de la cota 0.00m, consemnate intr-un proces verbal
ncheiat intre client, proiectant si constructor.
La executarea lucrrilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C 16988 "Terasamente pentru fundarea construciilor civile si industriale execuie" precum si
"ndrumtor privind executarea trasrii de detaliu in construcii" C83-75.
Lucrrile pentru fundaii se vor face n conformitate cu studiul geotehnic elaborat.
naintea nceperii lucrrilor pentru executarea corpului fundaiilor trebuie sa fie terminate
lucrrile pregtitoare de terasamente si anume:
a.) Nivelri. nceperea lucrrilor de ctre constructor se va face numai dup ce va primi
de la proiectant (client) ridicarea topo a amplasamentului la scara 1:500 sau 1:1000. Furnizorul
este obligat ca pe ridicarea topo primita sa ndeseasc reeaua de puncte in aa fel incit noua
ridicare sa reflecte exact situaia reala. Aceasta va fi nsuit de dirigintele de antier atestat si
va sta la baza decontrilor lucrrilor de nivelare real executate.
b.) Spaturi in general. Toate lucrrile de spaturi trebuie executate urmrind
geometria generala cum este indicata in desene si profile. Lucrrile de spaturi trebuie
executate incit sa nu permit alunecri de pamant sau prbuiri de teren. Furnizorul va fi total
rspunztor de orice vtmare a oamenilor sau stricciuni si are obligaia sa aib grija de
ndeprtarea materialului prabusit, pe socoteala sa. Orice apa care curge la suprafaa solului
sau sub pamant in cadrul adncimii necesare pentru lucrri, trebuie deviata pe cheltuiala
clientului si in conformitate cu instruciunile dirigintelui de antier. Tot materialul spat, care
dup prerea dirigintelui de antier atestat este potrivit pentru umplere sau o folosire ulterioara,
trebuie sa fie depozitat, conform instruciunilor dirigintelui de antier atestat, pe suprafee
potrivite de unde va fi folosit cnd este necesar. De regula, materialul depozitat nu va dauna
lucrrilor proprietatii publice sau private si nu va fi un obstacol pentru curgerea naturala a apei
de suprafaa. Tot materialul spat inclusiv eventualele deseuri existente pe amplasament,
care dup prerea inginerului nu este potrivit sau nu poate fi folosit la umplere, trebuie
ndeprtat de pe antier in zone de descrcare publice pe cheltuiala executantului. Tolerantele
admisibile sunt in special cele legate de trasarea construciei pe teren si sunt date in STAS
9824/1-87.
c.) Spaturi deschise. Lucrrile de spaturi in tietura deschisa sunt definite ca acele
categorii de excavri necesare pentru nivelarea terenului unde urmeaz sa fie nlata
construcia, pentru taiere suprafeelor nalte si pantelor abrupte, formarea fundaiilor, pantelor
anurilor sau anurilor drumului, patul drumului, etc.
d.) Spaturile pentru fundaii. Aceasta categorie de lucrri include toate spaturile cu
seciune restrnsa care sunt necesare pentru a crea baza fundaiei; lucrrile de sptura pentru
sistemul de alimentare cu apa si canalizare, drenaj, evrie, canale si anuri.
Constructorului i se interzice sa nceap lucrrile de betonare nainte de inspectarea de
ctre inginerul geotehnician a naturii terenului de fundare. Cind construcia fundaiei a fost
4

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 5/50
terminata, toate spaturile care au fost fcute in jurul ei pentru acces, trebuie sa fie acoperite si
compactate cu grija pana la nivelul iniial al terenului natural.
Ultimii 20 de centimetri vor fi spai manual cu puin timp nainte de a se aeza stratul de
material compactat pentru a se evita degradarea terenului natural.
e.) Ramblee si umpluturi. Ca regula toate materialele obinute din orice fel de spaturi,
fcute pe antier, daca se aproba de ctre dirigintele de antier atestat, vor fi folosite la
executarea de ramblee si pentru orice umplutura a terenului sau golurilor dintre anuri si perei.
In caz de lipsa totala sau pariala a materialelor menionate mai sus, clientul le va furniza pe
cheltuiala sa in cantitile necesare dup aprobarea de ctre dirigintele de antier atestat.
f.) Asigurarea suprafeelor necesare pentru amplasarea si funcionarea normala a
utilajului de lucru, a depozitelor de materiale si instalaiilor auxiliare;
g.) Trasarea axelor fundaiilor.
Aceasta operaiune se face cu respectarea prevederilor din STAS 9824/1-87 "Trasarea
pe teren a construciilor civile, industriale si agrozootehnice" si consta in determinarea,
materializarea si repararea elementelor caracteristice care definesc amplasamentul si axele
acestor lucrri. Proiectarea trasrii si aplicarea pe teren a bazei de trasare se face de
proiectantul general.
Aplicarea pe teren a reelei de trasare si trasarea construciilor se face de constructor,
dup verificarea prealabila a documentaiei de trasare.
Trasarea pe teren a construciilor cuprinde urmtoarele lucrri :
- identificarea, reconstituirea si dup caz materializarea reperelor de trasare (ale reelei
geodezice, ale bazei de trasare sau ale reelei de trasare);
- aplicarea pe teren a elementelor geometrice prevzute in planul de trasare care
definesc poziia punctelor caracteristice ale construciilor ;
- verificarea aplicrii pe teren a planului de trasare.
Abaterile admise pentru unghiuri la trasarea acestei construcii pe orizontala este
de 5,0 mm pentru coordonatele de trasare si pentru laturile pe conturul de trasare.
Toleranta de trasare pentru unghi este de 0,030.
Recepia lucrrilor de trasare se face in doua faze si anume:
- recepia documentaiei de trasare si a bazei de trasare aplicata pe teren de
proiectant;
- recepia trasrii construciilor efectuata de constructor care se va face conform STAS
9824/0-74.
Dup efectuarea recepiei beneficiarul si constructorul rspund de conservarea (pstrarea)
punctelor si reperelor primite pe teren, iar in caz de distrugere si de reconstituirea lor pe toata
durata execuiei construciilor, aceasta rspundere revine constructorului.
h.) Verificarea corespondentei dintre situaia reala si cea din proiect;
i.) ncheierea procesului verbal de lucrri ascunse.
Atunci cnd caracteristicile terenului nu corespund cu cele avute n vedere la proiectare,
masurile ce urmeaz a se lua se vor stabili cu proiectantul si numai n scris.
La terminarea lucrrilor de sptura pentru fundaii se vor verifica pentru fiecare in parte
dimensiunile si cotele de nivel realizate; este interzisa execuia fundaiilor nainte de a se face
coreciile necesare. Conform cerinelor scrise pe plan nu se va trece la executarea
betoanelor de egalizare dect dup verificarea naturii terenului de fundare de ctre
geotehnician.
5

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 6/50
Protejarea lucrrilor de sptura se va face prin sprijiniri in zonele in care se impune

aceasta (adncimea sau condiiile locale de fundare).
Executantul are obligaia de a asigura o rampa pentru splarea mainilor pentru a
asigura pstrarea cureniei in locurile publice.
3.2 TRASAREA POZITIEI COFRAJELOR PENTRU FUNDATII.
3.2.1 Trasarea poziiei cofrajului pentru turnarea fundaiilor din beton se realizeaz de-a lungul
srmelor ntinse de-a lungul axelor materializate n acest scop, pe profile de colt sau
intermediare, ce au servit la trasarea lucrrilor de spaturi.
3.2.2 ntruct n timpul definitivrii lucrrilor de cofrare, elementele cofrajului pot capata
deplasri de la poziionarea iniiala, este necesar ca naintea turnrii betonului sa se verifice
corectitudinea poziiei finale a acestora.
Verificarea se executa cu ajutorul unui instrument optic (teodolit). Acesta va fi calat pe
linia de baza a cofrajului sau pe o linie paralela cu aceasta, verificarea fcndu-se de-a lungul
diferitelor puncte ale cofrajului.
3.3 EXECUTAREA COFRAJELOR PENTRU FUNDATII
Cofrajele se vor executa doar cu cofrag metalic omologat. Pentru cofrajele plcilor se
accepta panouri lamelare de lemn sau tego.
Cofrajele metalice trebuie sa aib fata curata(neciobita, cu muchii perfect drepte). Pentru
placi se accepta doar panouri lamelare de lemn sau tego exclus lemn.
Fata acestor panouri trebuie sa fie neteda pentru a permite o decofrare uoara si sa
imprime betonului un aspect plcut ( lucios).
mbinrile dintre panouri ( att la elementele verticale cat si la cele orizontale) trebuie sa
fie perfecte, astfel nct sa nu permit pierderea laptelui de ciment prin vibrare mecanica.
Cofrajele si susinerile lor trebuie sa fie astfel alctuite nct sa ndeplineasc condiiile:
a) sa se asigure obinerea formei si dimensiunilor prevzute n proiect pentru elemente
ce urmeaz a fi executate;
b) sa fie etane nct sa nu permit pierderea laptelui de ciment;
c) sa fie stabile si rezistente;
d) sa fie alctuite din elemente care sa permit un numr de refolosiri;
e) sa fie prevzute cu piese de asamblare de inventar;
f) sa permit, la decofrare, o preluare treptata a ncrcrilor de ctre elementele
executate.
Panourile de cofraj si celelalte piese de susinere si asamblare se recomanda sa fie
confecionate cu ajutorul abloanelor si dispozitivelor, care sa asigure exactitatea dimensiunilor,
formelor si poziiilor pieselor de asamblare sau de susinere.
Cofrajele, susinerile si piesele de fixare se vor dimensiona innd seama de indicaiile
cuprinse n COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT
indicativ NE 012-99 cap. 11.
Pentru reducerea aderentei ntre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce vin n
contact cu betonul, nainte de fiecare folosire cu produse speciale (ageni de decofrare).
Acetia nu trebuie sa pteze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice uor si sa-si
pstreze proprietile neschimbate n condiiile climatice de execuie a lucrrilor.
6

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 7/50
Operaiile de montare a cofrajului se succed, n principiu, n urmtoarea ordine:

- curirea si nivelarea locului de montaj;
- trasarea poziiei cofrajelor;
- transportul si aezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar n
apropierea locului de montaj;
- curirea si ungerea panourilor;
- asamblarea si susinerea provizorie a acestora;
- verificarea poziiei cofrajului pentru fiecare element de construcie, att n plan orizontal,
ct si pe verticala si fixarea lor n poziie corecta;
- ncheierea, legarea (blocarea) si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul
dispozitivelor de montare (caloti, juguri, tirani, zvoare, distantieri, proptele, contravntuiri);
- etanarea rosturilor.
In vederea asigurrii unei execuii corecte a cofrajelor, se vor efectua verificri etapizate astfel :
- preliminar, controlndu-se lucrrile pregtitoare si elementele sau subansamblurile de
cofraj si susineri;
- in cursul execuiei, verificndu-se poziionarea in raport cu trasarea si modul de fixare
a elementelor;
- final, recepia cofrajelor si consemnarea constatrilor intr-un registru de procese
verbale pentru verificarea calitii lucrrilor ce devin ascunse (proces verbal de
recepie calitativa).
In cazul cofrajelor care se nchid dup montarea armaturilor se va redacta proces verbal comun
pentru cofraje si armaturi.
3.4 EXECUTAREA FUNDATIILOR
La executarea fundaiilor din beton si beton armat se vor respecta si prevederile cuprinse
la cap. 6 din COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT
indicativ NE 012-99, cap. 10 din Normativul P10-86 precum si cele de la cap. 6.3 din prezenta
lucrare.
La executarea fundaiilor vor fi avute n vedere urmtoarele:
a) Materialele trebuie sa corespunda indicaiilor din proiect si prescripiilor din
standardele si normele de fabricaie n vigoare;
b) Execuia fundaiilor nu poate sa nceap daca nu s-a fcut controlul spaturilor de
fundaie, al stratului de material compactat si preradierului;
c) Fundaia construciei se va executa fr ntrerupere pe distanta dintre doua rosturi de
tasare, n cazul n care aceasta condiie nu a putut fi respectata, se va proceda conform
prevederilor de la cap. 6.5, avndu-se n vedere urmtoarele:
- durata maxima admisa a ntreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri
speciale la reluarea betonrii, va fi ntre 1,5 - 2 ore, funcie de tipurile de ciment folosite (cu sau
fr adaosuri);
- in cazul n care rostul de lucru din zidul de sprijin nu poate fi evitat, acesta se va realiza
vertical, la o distanta de 1/3 din deschidere;
- suprafaa rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundaiei icanata sau verticala
pe toata nlimea;
7

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 8/50
- in cazul in care sunt necesare rosturi de lucru, acestea vor fi alese de catre constructor
numai cu acordul proiectantului;
d) Turnarea benzilor de fundaie se face n straturi orizontale de 30 - 50 cm, iar
suprapunerea stratului superior de beton se va face obligatoriu naintea nceperii prizei
cimentului din stratul inferior (nu se admit rosturi de betonare n zonele de concentrri mari de
forte);
e) La executarea blocului de beton simplu a fundaiilor se vor respecta si prevederile de
la cap. 6.3 din prezentul Caiet de sarcini. Rezultatele verificrilor vor fi consemnate n procese
verbale de lucrri ascunse;
f) In cazul n care elementele de beton simplu sau beton armat sunt expuse la umiditate,
se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 - COD DE PRACTICA pentru executarea
lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99, privind mrcile minime de beton,
dozajul de ciment si raportul apa-ciment pentru asigurarea gradului de impermeabilitate impus;
g) Pentru elementele de beton simplu sau armat ce sunt n contact cu ape naturale
agresive, se vor respecta prevederile din proiect si din anexa I.2 din COD DE PRACTICA
pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.
Cnd sptura manuala va fi terminata, se va aeza stratul de material compactat cu un
grad de compactare 95% Proctor, cu o grosime de 15 cm. nainte de a trece la turnarea
preradierului se va cere avizul managerului de proiect. Odat acest aviz primit se poate ntinde
folia de PVC si apoi executa preradierul cu grosimea de 15cm. Se va primi avizul managerului
de proiect dup care se poate trece la etapa urmtoare.
La executarea fundaiilor se va respecta in mod obligatoriu ncadrarea in tolerantele
indicate in cap. 7.1.1.
3.5 DECOFRAREA FUNDATIILOR
Decofrarea fundaiilor se face cu respectarea prevederilor din COD DE PRACTICA
pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 si a celor
cuprinse la cap.7 din prezenta lucrare. Depozitarea cofrajelor se va face astfel nct sa se evite
deformarea si degradarea lor (umezire, murdrie, putrezire, ruginire). Este interzisa depozitarea
cofrajelor direct pe pmnt sau depozitarea altor materiale pe stavila de panouri de cofraj.
4. ARMAREA BETONULUI
4.1 CURATIREA SI INDREPTAREA BARELOR
Aceste operaii, se efectueaz naintea tierii si fasonrii barelor.
La curire se va ndeprta:
- pmntul, urmele de ulei si vopsea, alte impuriti;
- rugina neaderenta care se desprinde prin lovire cu ciocanul;
- rugina aderenta prin frecare cu peria de srma n zona de sudura a barelor care
urmeaz sa fie nndite prin sudura.
Dup ndeprtarea ruginii neaderente sau aderente, reducerea dimensiunilor seciunii
barei nu trebuie sa depeasc abaterile limita la diametrul si anume:
8

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 9/50
*pentru bare cu d < 25mm abatere limita de -0,50mm;

*pentru bare cu d > 25mm abatere limita de -0,75mm;
Otelul beton livrat n colaci sau bare ndoite, trebuie sa fie ndreptat nainte de a se
proceda la taiere sau fasonare, fr a se deteriora profilul. La ntinderea cu troliul, alungirea
maxima nu va depasi 1mm/m.
Nu se admite ruperea nervurilor sau altor elemente n cursul operaiei de ndreptare.
4.2. FASONAREA BARELOR, CONFECTIONAREA SI MONTAREA CARCASELOR DE
ARMATURA
Se vor face n stricta conformitate cu prevederile proiectului, si STAS 10107/0-90.
Barele tiate si fasonate vor fi depozitate n pachete etichetate, n aa fel nct sa se
evite confundarea lor si sa se asigure pstrarea formei si curteniei n momentul montrii.
Armaturile se vor termina cu sau fr ciocuri, conform prevederilor din proiect. In cazul
armaturilor netede, ciocul se ndoaie la 180o, cu raza interioara de minimum 1,25d, si poriunea
dreapta de la capt de 3d (d = diametrul barei).
In cazul armaturilor cu profil periodic, ciocul se ndoaie la 90o, cu raza interioara de 2d, si
poriunea dreapta de la capt de 7d.
ndoirea barelor nclinate, a celor de trecere din stlpi n grinzi, sau a celor de trecere
peste colturile unui cadru, se va face dup un arc de cerc cu raza de cel puin 10d.
Capetele barelor nclinate trebuie sa aib o poriune dreapta cu lungimea de cel puin
20d n zona ntinsa si cel puin 10d n zone comprimate.
In cazul etrierilor care se ndoaie dup un unghi drept, cercul de ndoire va fi de minim 2d
(d = diametrul etrierului).
Fasonarea ciocurilor si ndoirea armaturilor se executa cu o micare lenta, fr ocuri. La
mainile de ndoit cu 2 viteze, nu se admite curbarea barelor din oteluri cu profil periodic la
viteza mare a mainii. Fasonarea pentru barele cu diametre mai mari de 25mm se face la cald.
Se recomanda sa nu se execute fasonarea armaturilor la temperaturi sub -100C.
4.3. LEGAREA ARMATURILOR
Legarea armaturilor trebuie efectuata la ncruciarea barelor, prin legaturi cu srma
neagra sau prin sudura electrica prin puncte. Cnd legarea se face cu srma, se vor executa 2
fire de srma de 1-1,5mm.
Reelele de armaturi din placi vor avea legate, n mod obligatoriu, 2 rnduri de ncruciri
marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, vor fi legate din 2 n 2
n ambele sensuri (ah).
La elemente de beton, vor fi legate toate ncrucirile barelor armaturii cu colturile
etrierilor, sau cu ciocurile agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare, cu poriunile drepte ale
etrierilor pot fi legate numai n ah (cel puin din 2 n 2).
Barele nclinate vor fi legate, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se ncrucieaz.
Etrierii si agrafele montate nclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele
longitudinale cu care se ncrucieaz.
Pentru folosirea armaturilor metalice ca priza de pamant naturala trebuie sa se asigure
continuitatea electrica intre armaturi si intre acestea si structura metalica de rezistenta.
9

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 10/50
4.4. INNADIREA BARELOR

Se face n conformitate cu prevederile proiectului. In cazul n care, prin proiect nu se
indica locul si modul de nndire a barelor, se vor respecta urmtoarele reguli:
- poziia nndirii se va stabili de ctre conductorul de lot care conduce direct execuia
lucrrilor respective, n zonele cu cele mai reduse solicitri.
- nndirea se efectueaz innd seama de urmtoarele prevederi principale :
- nndirea armaturilor cu diametre de peste 25 mm se face cu sudare (obligatoriu de
la diametrul de 32 mm). Nu se vor admite cu sudura bare avnd diametrul sub 10 mm;
- nndirea armaturilor cu sudura se face de regula prin procedeele obinuite de
sudare prin topire, cu arc electric pe baza prevederilor din prescripiile speciale;
- seciunea armaturilor ntinse, din otel PC52 sau PC60 nndite prin petrecere, fr
sudura, intr-o singura seciune trebuie sa fie de maxim 50% din seciunea totala de armatura
ntinsa;
- lungimea de suprapunere a armaturilor nndite din otel laminat la cald, amplasate in
zona ntinsa a elementelor solicitate la ncovoiere, compresiune excentrica si ntindere
excentrica cu excentricitate mare, va fi egala cel puin cu valorile lungimilor de ancorare
prevzute in tabelul numrul 1, multiplicate cu coeficientul ks = 1 + ri , in care ri este raportul
dintre aria armaturilor nndite in aceeai seciune si aria tuturor armaturilor din seciunea
respectiva;
- nndirea plaselor STNB, pe direcia armaturilor de rezistenta, se face prin
suprapunere pe doua ochiuri plus 5 cm;
- lungimea minima de suprapunere pentru armaturile nndite din zona comprimata va
fi de 3d pentru elementele executate cu beton de clasa mai mica ca Bc22,5, respectiv 20 d
pentru elementele executate cu beton Bc22,5 sau mai mari. Lungimile de suprapunere pot fi
reduse in mod corespunztor daca nndirea se face intr-o zona de solicitare redusa. La
elementele solicitate la compresiune, pe lungimea de suprapunere a armaturilor in zona de
ntindere, etrierii vor fi ndesii, distanta maxima intre ei fiind de 10 d.
Tabel 1
Lungimile de ancorare a armturilor - cf. STAS 10107/0-90-cap. 6.2.1.3.
Condiii de
aderenta si
de
solicitare
Aderenta
buna,
condiii
normale de
solicitare
Bc 15
35
Tipul de otel
PC60
PC52
OB37
Clasa betonului
Bc20,Bc2 Bc10,Bc1 Bc20,Bc2 Bc10,Bc1 Bc20,Bc2
Lungime de ancorare, in numr de diametre
30
35
30
40
35
10

TENDER
NTOCMIT
Condiii
severe
solicitare /
condiii
defavorabil
e de
aderenta
Condiii
severe
solicitare
cumulate
cu condiii
defavorabil
e de
aderenta
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 11/50
45
40
45
40
50
45
55
50
55
50
60
55
Executarea nndirilor prin sudura se va face numai cu sudori care au susinut examenul
practic si teoretic, pentru grupa 3 a prevederilor de sudare, conform STAS 9532/1-74.
Tipurile electrozilor pentru sudura ce vor fi folosii pe antier vor satisface condiiile
tehnice din STAS 1125/81.
Parametrii de sudare se vor lua din C 28-83 Instruciuni tehnice pentru sudarea
armaturilor de otel-beton.
Sudarea se va putea efectua numai daca temperatura ambianta este de cel puin 5oC.
Pentru temperaturi exterioare cuprinse ntre 5oC pn la 15oC se va lucra numai n
spatii protejate si cu o prenclzire a barelor pn la 300oC.
In caz de vnt puternic, ceata sau ploaie, punctele de lucru se vor proteja.
Dup terminarea sudurii, la temperaturi exterioare mai mici de + 5oC sau la vnt puternic
si umiditate ridicata, nndirea sudata se va mpacheta n vata minerala pentru asigurarea unei
rciri lente.
Depozitarea electrozilor se va face pe caliti, fiecrui sortiment pastrndu-i-se etichetele
de calitate emise de furnizor.
Barele care se sudeaz se vor curata cu perii de srma pn la obinerea unui luciu
metalic pe lungimea nndirii prin sudare, precum si pe suprafeele transversale ale capetelor
ce se sudeaz.
Agregatul de sudura, la sudarea manuala cu arc electric, trebuie sa asigure alimentarea
electrodului, cu un curent de sudura corespunztor, de cel puin 300Amp/grup, agregatul
necesitnd a avea o putere de 12kW.
Se recomanda ca executarea sudurilor de rezistenta sa fie efectuata cu grupuri
convertizoare rotative de curent continuu si prevzute cu dispozitive de reglare a curentului de
sudura.
Barele nndite prin sudura electrica de orice fel vor fi supuse la ncercare pe epruvete,
fiind socotite calitativ bune acele suduri care la ncercrile mecanice de rupere la traciune
ndeplinesc condiiile:
- ruperea epruvetei se va face n afr planului de sudura sau a custurii;
- la sudurile cap la cap prin topirea intermediara si la sudarea n cochilie, ruperea sa nu
produc n zona influenata termic, la valori inferioare rezistentei materialului de baza;
11

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 12/50
- nu se admit ruperi ale sudurilor electrice manuale prin forfecarea custurii.

Controlul calitii loturilor se efectueaz prin operaiunile de verificare si de ncercare a
mbinrilor sudate specificate n Instruciunile tehnice C 28-83, tabelul 11, 12,13 (cu
completarea din B.C.vol. 8/82 - Decizia 54/15.05.82).
Abaterile limita admise la dimensiunile si defectele nndirilor sudate sunt date n
Instruciuni tehnice C.28-83.
Recepionarea loturilor se face pe baza unui proces verbal ntocmit conform anexei II din
Instruciuni tehnice C.28-83.
La procesul verbal de recepie se va anexa fisa de control a lotului conform anexelor IVVI din Instruciuni tehnice C.28-83.
Se vor respecta Prevederile de tehnica securitii muncii din Instruciunile tehnice
C.28-83, cap. II.
4.5 MONTAREA ARMATURILOR
Se poate face bara la bara (bare flotante), sub forma de subansambluri (carcase sau
plase sudate), realizate n ateliere centralizate sau organizate n apropierea obiectivului.
Utilizarea subansamblelor realizate n condiii industriale asigura o cretere a
productivitatii muncii.
Montarea armaturilor se va face astfel nct sa fie respectate abaterile prevzute in
tabelul nr. 2:
Tabel 2
Abateri n mm
Elemen
t
Dist.
ntre
axele
barelor
Gros.
strat
acoperir
e
1
Fundaii
2
10
3
+ 10
Perei
+3
Stlpi
Grinzi
Plci
+3
+2
10
ntre
etrieri i
la pasul
fretelor
Lung. pariale sau

totale fa de proiect
< 1 m 1..10 > 10
m
m
4
20
30
Lung.
trecerii la
nndire
prin
sudare
7
3d
Poziia
nndirii
Observaii
50
La mbinri
i nndiri
sudate
conf.
C28-83
12

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 13/50
La terminarea montrii armaturilor, datorita importantei deosebite a calitii execuiei

acestora, ct si a faptului ca, dup turnarea betonului, ele nu pot fi verificate cu mijloace simple,
acestea vor fi obligatoriu recepionate, ncheindu-se procese verbale de lucrri ascunse.
Pentru a putea face o comparaie cu cantitatea de armatura prevzuta n devize, este
necesar sa se tina o evidenta a consumurilor pe obiecte sau pari de obiecte.
a) Montarea barelor flotante dei nu constituie un procedeu recomandabil se utilizeaz la
fundaii, grinzi (n special la cele continue) si placi.
Executarea lucrrilor se face cu grija pentru a nu introduce n cofraj pmnt, murdarii sau
alte corpuri care ar dauna calitii betonului.
La executarea fundaiilor, pe stratul de beton de egalizare se aseaza barele fasonate
conform proiectului, legndu-se ntre ele si montnd distantieri pentru asigurarea stratului de
acoperire cu beton.
Se introduc, de asemenea, mustatile pentru cuzinei, si elementele pentru realizarea unei
rezemri articulate ale cadrelor.
b) Montarea carcaselor se face cu ajutorul mijloacelor mecanice de ridicat, dotate cu
dispozitive adecvate, care permit montarea fr a le deforma sau deteriora.
Montajul carcaselor necesita urmtoarele pregtiri:
- degajarea de alte elemente sau materiale de construcii;
- elementele de cofraj sa fie deschise;
- cofrajul sa fie curatat;
- verificarea dimensiunilor geometrice ale cofrajului.
Aezarea n cofraj a carcaselor trebuie fcuta cu grija pentru a nu produce deformarea
acestora.
Carcasele grinzilor (din jurul bordarii golurilor) se duc la locul de montaj si se aseaza cu
un capt pe un suport, iar celalalt se las pe cofraj. Se scoate suportul si se verifica acoperirea
cu beton, fixndu-se definitiv carcasa.
Operaiile necesare montrii carcaselor sunt:
- prinderea carcasei de dispozitivul de ridicat;
- ridicarea carcasei spre locul de montaj;
- aezarea carcasei la locul de montaj si prinderea ei;
-desfacerea dispozitivului de ridicat.
4.6. DISTANE NTRE ARMTURI
Pentru ca barele de armare care intr n alctuirea elementelor de beton armat s nu
mpiedice turnarea betonului n condiii bune (provocnd goluri, segregri etc.), ele trebuie s se
aeze la anumite distane. Aceste distane sunt n funcie de tipul, de mrimea elementelor de
beton i de mrimea agregatelor folosite la prepararea betonului. Cnd distana ntre barele
armturii este cu cel puin 5 mm mai mare dect dimensiunea maxim a granulelor agregatelor,
betonul trece n bune condiii printre armturi.
innd seama de acest fapt, se stabilesc distanele minime admise ntre armturile de
rezisten n funcie de tipul elementului (vezi tabel 3) ;
Tabel 3. Distane minime admise ntre armturi
13

TENDER
NTOCMIT
bare longitudinale
etrieri
06.2012
PAG 14/50
Distana minim
(mm)
50
70
Grinzi sau elemente nclinate executate cu cofraj numai pe 3 laturi :

ntre barele unui rnd de armtur de la partea inferioar,
precum i ntre primele dou rnduri
ntre armturile de la faa superioar
cu armtura dispus pe mai mult de dou rnduri
etrieri
Armturi de rezisten n plci
OBSERVAIE :
C.S.U.
Element
Stlpi sau elemente nclinate executate cu cofraj pe toate laturile :
BENEFICIAR
d ns 25
d ns 30
50
100
70
S-a notat cu d diametrul nominal al barelor.
n cazul plcilor n consol, distana dintre caprele de meninere a poziiei armturii

trebuie s fie de maximum 50 cm (respectiv 4 buc/m2).
Praznurile i plcuele metalice nglobate se fixeaz prin puncte de sudur de armtura
elementului sau se leag cu srm de cofraj sau armturi, asigurnd meninerea poziiei lor
corecte n tot timpul turnrii betonului.
Tabel 4
Diametre minime admise pentru armturile elementelor din beton monolit sau
preturnat
Element
Stlpi
Grinzi
Felul armturii
Armturi longitudinale :
- armturi de rezisten n cazurile curente ;
- armturi de rezisten din oel cu profil periodic n
stlpi cu solicitri reduse, armturi de montaj ;
- armturi longitudinale n elemente nestructurale.
Etrieri :
- la stlpi neportani ;
- la stlpi portani cu latura mic > 50 cm i stlpi
portani cu latura mare > 40 cm, avnd etrieri din OB37,
la construcii cu grad de protecie antiseismic 7 ;
- la ali stlpi portani.
Armturi longitudinale de rezisten :
- la planee obinuite ;
- la planee cu nervuri dese ;
Diametrul
minim
(mm)
14
12
10
5
8
6
10
8(10)
14

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 15/50
Armturi de montaj n carcase legate cu srm :

- la elemente monolite ;
- la elemente preturnate.
Armturi de montaj n carcase sudate :
Armturi constructive pe feele laterale, pe nlimea
grinzii :
- n carcase legate cu srm ;
- n carcase sudate.
Etrieri :
- la grinzi cu nlimea 80 cm ;
- la grinzi cu nlimea > 80 cm.
8(10)
8
6
5
6(8)
5
6
8
Armturi de rezisten n plase sudate :

5
4
Armturi de rezisten n plase legate cu srm :
(bare din oel laminat la cald) :
- la partea inferioar ;
6
- la partea superioar.
6(8)
6
Armturi de repartiie n plase legate cu srm :
Armturi de repartiie n plase sudate :
- la elemente monolit ;
4
3
OBSERVAIE : Pentru cazurile n care n tabel se dau cte dou valori, prima se refer la
armturi din oel cu profil periodic, iar cea de a doua (valoarea din parantez) la oel neted, OB 37.
Plci
4.7. LEGAREA ARMTURILOR

Pentru meninerea armturii n poziia din proiect trebuie s se dea atenie la legarea
armturilor, astfel :
La ncruciri, barele de armare trebuie s fie legate ntre ele cu legturi de srm neagr
sau prin sudur electric prin puncte. Cnd legarea se face cu srm, se utilizeaz dou fire
de srm de 1 1,5 mm diametru.
Reelele de armturi din plci au legate n mod obligatoriu dou rnduri de ncruciri
marginale, pe ntreg conturul. Restul ncrucirilor, din mijlocul reelelor, sunt legate din 2 n
2 n ambele sensuri (n ah).
La grinzi i stlpi, vor fi legate toate ncrucirile barelor armturii cu colurile etrierilor, sau
cu ciocurile agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare, cu poriunile drepte ale etrierilor, pot
15

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 16/50
fi legate numai n ah (cel puin din 2 n 2).

Barele nclinate vor fi legate, n mod obligatoriu, de primii etrieri cu care se ncrucieaz.
Etrierii i agrafele montate nclinat fa de armturile longitudinale se vor lega de toate
barele cu care se ncrucieaz. Fretele vor fi legate de regul de toate barele longitudinale
cu care se ncrucieaz.
Pentru a-i pstra poziia n timpul turnrii i s asigure o uoar turnare a betonului este
necesar ca armtura s aib un minim de rigiditate (vezi tabel 4).
n cazul n care nu se dispune de sortimentele i diametrele prevzute n proiect, se poate
proceda la nlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distanele minime respectiv maxime rezultate ntre bare precum i diametrele minime
adoptate trebuie s ndeplineasc condiiile din STAS 10107/0 1990 sau din alte reglementri
specifice.
nlocuirea se va nscrie n planurile de execuie care se depun la Cartea construciei.
Montarea armturilor poate s nceap numai dup recepionarea calitativ a cofrajelor,
acceptarea de ctre proiectant a fielor tehnologice de betoane n cazul elementelor sau prilor
de structur al cror volum depete 100 mc.
La montarea armturilor se vor adopta msuri pentru asigurarea bunei desfurri a turnrii
i compactrii betonului.
Livrarea oelului beton se va face conform prevederilor n vigoare, nsoit de un document
de calitate (certificatul de calitate / inspecie, declaraie de conformitate) i dup certificarea
produsului de un organism acreditat, de o copie dup certificatul de conformitate.
Documentele ce nsoesc livrarea oelului beton de la productor trebuie s conin
urmtoarele informaii :
denumirea i tipul de oel, standardul utilizat ;
toate informaiile pentru identificarea loturilor ;
greutatea net ;
valorile determinate privind criteriile de performan.
Oelul livrat de furnizori intermediari va fi nsoit de un certificat privind calitatea produselor
care va conine toate datele din documentele de calitate eliberate de productorul oelului
beton.
Fiecare colac sau legtur de bare sau plase sudate va purta o etichet, bine legat care va
conine :
marca produsului ;
tipul armturii ;
numrul lotului i al colacului sau legturii ;
greutatea net ;
semnul CTC.
Barele de armtur, plase sudate i carcasele prefabricate de armtur vor fi transportate i
depozitate astfel nct s nu sufere deteriorri sau s prezinte substane care pot afecta
armtura i / sau betonul sau aderena beton armtur.
Oelurile pentru armturi trebuie s fie depozitate separat pe tipuri i diametre n spaii
amenajate i dotate corespunztor, astfel nct s se asigure :
evitarea condiiilor care favorizeaz corodarea armturilor ;
evitarea murdririi acestora cu pmnt sau alte materiale ;
asigurarea identificrii uoare a fiecrui sortiment i diametru.
16

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 17/50
Controlul calitii oelului se face conform prevederilor capitolului 17 din Cod de practic
pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat , indicativ NE 01299, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 59/N din 24 august 1999.
4.8. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Stratul de acoperire cu beton a barelor din elemente de beton armat, are drept scop
asigurarea proteciei armaturii contra coroziunii si buna conlucrare a acesteia cu betonul.
Grosimea necesara a stratului de beton pentru acoperirea armaturilor, este indicata n
cap.7.2.6.
Montarea armaturilor va fi efectuata n poziiile prevzute n proiect, asigurndu-se
meninerea acestor poziii si n timpul turnrii betonului.
La montare se vor prevedea:
- cel puin trei distantieri, la fiecare metru ptrat de placa sau perete;
- cel puin un distanier, la fiecare metru liniar de grinda (de fundaie);
- cel puin un distanier, la fiecare doi metri liniari de grinda, n zona cu armatura;
Distanierii pot fi confecionai din mase plastice sau prisme din mortar, prevzute cu cte
o srma, pentru a fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.
Praznurile si plcutele metalice nglobate, vor fi fixate prin puncte de sudura de armatura
elementului sau vor fi legate cu srma de cofraj sau armaturi, asigurnd meninerea poziiei
carcaselor n timpul turnrii betonului.
Se recomanda, ca atunci cnd se dispune de mijloace mecanice de ridicare si montaj,
armatura sa se monteze sub forma de carcase preasamblate, de preferina sudate prin puncte.
4.9. INLOCUIREA ARMATURILOR

Se poate efectua, n cazul n care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevzute
n proiect, cu respectarea condiiilor:
- adaptarea altor diametre, de acelai tip de otel cu cel nlocuit, se va face astfel nct
aria armaturii sa rezulte egala, sau cu cel mult 5% mai mare dect, cea din proiect;
- n cazul armaturilor de rezistenta, din grinzi, diametrul poate fi mai mare dect cel
prevzut n proiect, dar fr a se schimba tipul de otel;
- distantele minime si maxime, rezultate ntre bare, precum si diametrele minime
adoptate, trebuie sa ndeplineasc condiiile din cap.10.2.;
- nlocuirea armaturilor cu bare din alt tip de otel, dect cel prevzut n proiect, se va
efectua numai pe baza datelor precizate de proiectant.
4.10. EXECUTAREA LUCRRILOR DE ARMATURI PE TIMP FRIGUROS
In scopul continurii activitii de construcii pe perioada de timp friguros (15 noiembrie 15 martie), proiectul de organizare va fi completat de ctre constructor, cu 30 zile naintea
nceperii acestei perioade.
17

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 18/50
In afar masurilor generale, care se iau pe antier, pentru lucrrile de armatura se vor
avea n vedere urmtoarele masuri speciale:
- depozitarea armaturilor se va face n spatiile acoperite disponibile, iar n caz ca acestea
nu exista, se vor proteja, astfel nct sa se evite cderea zpezii sau formarea gheii pe
suprafaa barelor;
- barele pe suprafaa crora s-a format gheata, trebuie curate nainte de prelucrare,
prin ciocnire cu ciocan de lemn, prin jet de apa fierbinte, aer cald sau abur. La fel se
procedeaz si n cazul armaturilor montate, dar numai cu puin timp naintea turnrii betonului,
pentru a nu se forma din nou pojghie de gheata. Este interzis dezghearea cu ajutorul flcrii,
deoarece prin afumarea suprafeei otelului, se micoreaz aderenta la beton;
- fasonarea armaturii se va face la temperaturi pozitive, folosind spatii protejate;
- la fundaii puternic armate, montarea armaturilor se face cu puin timp nainte de
turnare, deoarece n cazul unei eventuale ngheri, armatura ar mpiedica operaiunea de
dezgheare a fundului spturii;
- poriunile de armaturi care rmn fr beton, dup turnarea acestuia, se vor izola cu
grija prin nvelirea cu psla minerala, cli sau carton asfaltat;
- n cazul, n care sunt necesare suduri, acestea nu vor fi executate la temperaturi sub
5oC, dect cu nclzirea barelor de sudat la 40 50oC;
- nu se admite sudarea n locuri neacoperite, pe timp de furtuna sau ninsoare;
- legaturile de bare, plase sau carcase, care trebuie ridicate n vederea montrii, se vor
curata de zpada sau gheata;
Se recomanda, ca prin proiectul de organizare, sa nu se programeze executarea
lucrrilor a cror protecie mpotriva ngheului este dificila sau costisitoare, sau lucrri la
elemente de construcii masive (fundaii).
4.11. CONDITII DE CALITATE, VERIFICAREA SI RECEPTIA LUCRRILOR DE ARMATURI
La terminarea montrii armaturii, n fiecare element de construcie, n care urmeaz a se
turna beton, trebuie efectuata o verificare minuioasa, privind calitatea acestor lucrri, deoarece
ele constituie lucrri ascunse, deci care nu pot fi controlate ulterior prin mijloace simple.
ATENTIE!: INAINTE DE TURNAREA BETONULUI, CONDUCATORUL PUNCTULUI DE
LUCRU (maistru, inginer) ESTE OBLIGAT SA VERIFICE INTEGRITATEA, STABILITATEA,
REZEMAREA PE TEREN, ETANSEITATEA, POZITIONAREA SI STABILITATEA
ELEMENTELOR CE SE VOR INGLOBA IN BETON (armaturi, rame, plcute metalice, instalaii,
etc.), CONFORM DOCUMENTATIEI DE EXECUTIE.
Verificrile trebuie efectuate in concordanta cu cerinele din COD DE PRACTICA pentru
executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 Anexa VI.1. de ctre
client (diriginte de antier atestat), constructor (eful de lot) si proiectant si trebuie sa se refere
la toate aspectele lucrrii si anume:
- numrul, diametrul si poziia barelor n diferite seciuni transversale, caracteristice
elementului de structura;
- distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare;
- lungimea poriunilor de bare, care depesc reazemele sau care urmeaz, ca fiind
nglobate n elemente care se toarn ulterior (musti);
- lungimi de petrecere la nndiri;
- calitatea sudurilor;
18

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 19/50
- numrul si calitatea legaturilor dintre bare;

- dispozitivele de meninere a poziiilor armaturilor n cursul betonrii;
- modul de asigurare al grosimii stratului de acoperire sau beton a armaturii;
- poziia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate.
Aceste elemente se consemneaz cronologic n REGISTRUL DE PROCESE VERBALE
PENTRU VERIFICAREA CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE.
Nu sunt valabile procesele verbale de lucrri ascunse, ncheiate numai de eful de lot.
Nu se admite trecerea la o noua faza de execuie nainte de ncheierea procesului verbal
referitor la faza precedenta, daca aceasta devine o lucrare ascunsa.
Valabilitatea procesului verbal de lucrri ascunse este de 7 zile, daca n acest timp nu sau executat betonrile, trebuie refcut procesul verbal.
Este interzisa prezentarea la banca finanatoare, n vederea decontrii, a taloanelor de
plata a obiectelor pentru care nu exista proces verbal de lucrri ascunse, care sa ateste ca
lucrrile sunt de calitate, conform proiectului sau prescripiilor tehnice, sau ca n urma
remedierilor efectuate, au fost aduse n aceasta situaie.
In procesul verbal de lucrri ascunse, ncheiat dup decofrarea elementului de beton
armat, se va consemna si poziia mustilor.
Se interzice sa se execute lucrri, care sa nglobeze sau sa ascund defecte ale
structurii de rezistenta, sau care sa mpiedice accesul si reparaiile corecte ale acestora.
4.12. MONTAREA CONFECTIILOR METALICE INGLOBATE IN BETON
La montarea confeciilor metalice (carcase) in beton se vor respecta ntocmai prevederile
din proiect. Executantul are obligaia sa verifice modul de amplasare al acestora att pe
orizontala cat si pe verticala.
Abaterea admisa la montarea carcaselor in fundaii este de 3 mm pe orizontala,
(intre axele uruburilor aa cum sunt ele detaliate in proiect si axele construciei).
Abaterile de nivel sunt de 5,00 mm fata de nivelul de la fata superioara a
fundaiei.
Se recomanda ca verificarea corectitudinii poziionrii carcaselor sa se fac cu
instrumente topometrice ce au o precizie sub 0,005 mm.
Fixarea la poziie a carcaselor de buloane se va face prin solidarizare cu armatura
fundaiilor. Constructorul are obligaia sa ia toate masurile care sa conduc la meninerea
poziiei corecte a acestora in timpul turnrii betonului.
Toate lucrrile care nsoesc operaiunea de montare a carcaselor nglobate se vor
consemna deasemenea in REGISTRUL DE PROCESE VERBALE PENTRU VERIFICAREA
CALITII LUCRRILOR CE DEVIN ASCUNSE.
5. EXECUTAREA LUCRRILOR DE BETONARE
5.1. PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI
Prepararea si verificarea caracteristicilor betonului se face corespunztor precizrilor din
COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE
012-99 cap. 5.
19

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 20/50
Materiale utilizate la prepararea betoanelor:

a) Cimenturi.
Sortimentele uzuale de cimenturi, caracterizarea acestora, precum si domeniul si
condiiile de utilizare sunt precizate n COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de
BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 Anexa I.1 si I.2.
Livrare si transport.
Cimentul se livreaz n vrac sau ambalat n saci de hrtie, nsoit de un certificat de
calitate.
In cazul n care cimentul expediat de furnizor este preluat de o baza de aprovizionare,
aceasta este obligata ca la livrarea ctre utilizator sa elibereze un certificat de garanie n care
se va meniona:
- tipul de ciment si fabrica productoare;
- data sosirii n depozit;
- numrul certificatului de calitate eliberat de productor;
- numrul avizului de utilizare dat de laborator;
- garantarea respectrii condiiilor de depozitare;
- numrul buletinului de reavizare de ctre laborator, daca expedierea se face dup
expirarea termenului prevzut , cu precizarea condiiilor de utilizare.
Depozitare
Depozitarea cimentului se va face numai dup constatarea existentei certificatului de
calitate sau de garanie si verificarea capacitii libere de depozitare n silozurile destinate
tipului respectiv de ciment sau ncperile special amenajate conf. COD DE PRACTICA pentru
executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 Anexa VI.1.
Ori de cte ori este posibil, depozitarea cimenturilor, primite direct de la productor, se
va face dup verificarea la laborator a caracteristicilor fizice.
Depozitarea cimentului ambalat n saci trebuie sa se fac n ncperi nchise. In cazul
magaziilor din lemn, aceste vor avea streasini din minim 50 cm lime, iar pardoseala va fi
ridicata cu cel puin 30cm deasupra nivelului terenului.
In cazul n care ncperea de depozitare are pardoseala de beton, sacii vor fi aezai pe
scnduri dispuse cu interspaii, pentru a se asigura circulaia aerului la partea inferioara a stivei.
Sacii vor fi aezai n stive, lsndu-se o distanta libera de 50cm de la pereii exteriori si
pstrnd mprejurul lor un spaiu suficient pentru circulaie. Stivele vor avea cel mult 10 rnduri
de saci suprapui. In fiecare stiva se va afia data sosirii cimentului, sortimentul si data
fabricaiei.
Cimentul se va ntrebuina n ordinea datelor de fabricaie.
Durata de depozitare nu va depi 60 zile de la data expedierii de ctre productor
pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 30 zile n cazul cimenturilor fr adaosuri.
Cimentul rmas n depozit un timp mai ndelungat nu va putea fi ntrebuinat la lucrri de
beton armat dect dup verificarea strii de conservare si n conformitate cu prevederile din
COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE
012-99 Anexa VI.1.
Controlul calitii cimentului.
Verificarea calitii cimentului se va face:
la aprovizionare, conform COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si
BETON ARMAT indicativ NE 012-99 Anexa VI.1.
Metodele de ncercare sunt reglementate prin SREN 196-1, -2, -3, -4, -5, -6, -7, -21.
20

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 21/50
b) Agregate naturale.
Pentru prepararea betoanelor avnd densitatea aparenta cuprinsa ntre 2201 si 2500
kg/mc, se folosesc agregate grele, provenite din sfrmarea naturala sau / si din concasarea
rocilor.
Condiii tehnice.
Condiiile tehnice pe care trebuie sa le ndeplineasc agregatele sunt indicate n STAS
1667-76 (anexa IV.3).
Cu acordul prealabil dintre productor si utilizator pentru agregatele concasate se vor lua n
considerare prevederile din SR 667-98.
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza sorturile:
(1)
(2)
(3)
(4)
0-3
3-7
7-16sau7-20
16-31sau16-40
In cazul utilizrii agregatelor concasate, sorturile (3), respectiv (4) pot fi nlocuite cu sorturile
8-16 sau 8-25mm, respectiv 16-25 sau 25-40mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului si numai
daca diametrul granulei maxime este de cel mult 3 ori mai mare dect diametrul nominal al
granulei minime (cu excepia sorturilor a cror granula este de pn la 5mm).
Depozitarea.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, avnd pante si rigole de evacuare a
apelor. Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu naltimea
corespunztoare evitrii amestecrii cu alte sorturi.
In cazul unor volume reduse de agregate, depozitarea se va face pe platforme de lemn,
n lzi sau folosind amenajri recuperabile.
Nu este admisa depozitarea direct pe pmnt sau pe platforme balastate. Pentru
depozitele de consum se pot folosi silozuri. Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces
care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea agregatelor. In cazul aprovizionrii cu mijloace
de cale ferata se va asigura un spaiu (compartiment) pentru depozitarea loturilor refuzate.
Controlul calitii agregatelor.
Verificarea calitii agregatelor se va face:
la aprovizionare, conform prevederilor din COD DE PRACTICA pentru executarea
lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 Anexa VI.1.
Metodele de ncercare sunt reglementate n STAS 4606-80 (anexa IV.4).
c) Apa.
Apa utilizata la confecionarea betoanelor poate sa provin din reeaua publica sau alta
sursa, dar n acest ultim caz trebuie sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 79084.
d) Aditivi.
Utilizarea aditivilor, la prepararea betoanelor poate avea ca scop:
- mbuntirea lucrabilitii, n cazul elementelor cu armaturi dese, seciuni subiri sau a
betoanelor pompate;
- obinerea de betoane de rezistenta superioara;
- reglarea procesului de ntrire: ntrziere sau accelerare, n funcie de cerinele
tehnologice;
- mbuntirea comportrii la nghe - dezghe repetat;
- creterea rezistentei, durabilitii si mbuntirea omogenitii betonului.
21

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 22/50
Grupuri uzuale de aditivi si condiiile de utilizare sunt indicate n COD DE PRACTICA

pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 cap 4.4.
Prepararea si transportul betonului.
Staiile de betoane.
Prin staie de betoane se nelege orice unitate care produce si livreaz beton, fiind
dotata cu una sau mai multe instalaii (secii) de preparat beton sau betoniere.
Staia de betoane cu o capacitate nominala de producie mai mare de 10mc beton /ora
(respectiv producie efectiva mai mare de 50mc beton / schimb), sunt conduse de ctre eful
seciei si funcioneaz pe baza certificatului de atestare eliberat la nfiinarea staiei de comisia
de atestare in prezena unui reprezentant desemnat de ISCLPUAT.
Prepararea betonului trebui sa respecte cerinele din COD DE PRACTICA pentru
executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 cap. 9.
Tipuri uzuale de beton.
Pentru lucrrile curente de beton si beton armat, tipurile de beton se difereniaz si se
noteaz n funcie de :
- clasa betonului;
- consistenta betonului proaspt;
- tipul de ciment utilizat;
- mrimea agregatelor.
De exemplu un beton de clasa C16/20, cu consistenta T3 preparat cu ciment I32.5 si
avnd agregate 0-31 se noteaz:
C16/20-T3-I32.5/0-31.
Pentru cazurile n care se cere obinerea unui anumit grad de impermeabilitate, gelivitate
notaia betonului va cuprinde si aceste caracteristici. Astfel un beton de clasa C16/20 cu grad
de impermeabilitate P8 si se noteaz:
C16/20-P8-T3-I32.5/0-31.
Prepararea betonului.
a) Dozarea materialelor.
La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmtoarele abateri:
3% pentru agregate;
2% pentru ciment si apa;
5% pentru aditivi;
3% pentru cenua de centrala termoelectrica.
Mijloacele de dozare vor fi verificate cel puin o data pe sptmna, folosindu-se greuti
verificate n prealabil, msurtori sau alte procedee operative. Daca se constata depirea a
1/2 din abaterile prevzute se va proceda astfel:
- daca defeciunea se constata la dozatoarele de ciment sau agregate , se va sista
prepararea betonului la instalaiile respective pn la remedierea lor;
- daca defeciunea se constata la dozatoarele de apa sau aditivi, se admite funcionarea
n continuare a instalaiei (seciei) de preparare, pe un interval de maxim 5 zile, perioada n care
dozarea se va face cu recipieni gradai.
In cazul betonierelor care nu sunt dotate cu mijloace de cntrire si care nu sunt supuse
testrii, se admite ca dozarea materialelor sa se fac volumetric, procedndu-se astfel:
- pentru apa si aditivi se vor folosi recipieni gradai.
Pentru nisip, pe baza curbei de nfoiere, laboratorul va preciza coreciile necesare n
funcie de starea de umiditate.
22

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 23/50
Abaterile la dozarea volumetrica nu vor depi 5% pentru agregate, respectiv 3%

pentru ciment si apa, si 5% pentru aditivi.
b) Amestecarea betonului si ncrcarea n mijloacele de transport.
Pentru amestecarea betonului se pot folosi betoniere cu amestecare forata sau
betoniere cu cdere libera. In cazul utilizrii agregatelor cu granule mai mari de 40mm, se vor
folosi numai betoniere cu cdere libera.
Ordinea de introducere a materialelor componente n betoniera se va face conform
prevederilor crii tehnice a utilajului respectiv, dar ncepnd cu sortul de agregate cu granula
mai mare.
Durata de amestecare va respecta prevederile crii tehnice a instalaiei, dar va fi cel
puin 45 sec. de la introducerea ultimului component.
Durata de amestecare se va majora dup caz pentru:
- utilizarea de aditivi sau adaosuri (cenua de centrala termoelectrica);
- perioade pe timp friguros;
- utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm;
- betoane cu lucrabilitate redusa (tasare mai mica de 5 cm).
Durata de ncrcare a unui mijloc de transport sau de meninere a betonului n buncr
tampon, va fi de maxim 20 minute.
La terminarea unui schimb sau la ntreruperea preparrii betonului pe o durata mai mare
de 1 ora, este obligatoriu ca toba betonierei sa fie splata cu jet puternic de apa sau apa
amestecata cu pietri si imediat golita complet.
Transportul betonului.
Transportul betoanelor cu tasarea mai mare de 5 cm se va face cu autoagitatoare, iar a
betoanelor cu tasarea de max. 5 cm, cu autobasculante cu bena amenajata corespunztor.
Transportul local al betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagonei, benzi
transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Mijloacele de transport trebuie sa fie etane pentru a nu permite pierderea laptelui de
ciment.
Pe timp de aria sau ploaie n cazul transportului cu autobasculante pe distante mai
mari de 3 km, suprafaa libera de beton trebuie sa fie protejata, astfel nct sa se evite
modificarea caracteristicilor betonului, ca urmare a evaporrii apei.
Durata de transport se considera din momentul terminrii ncrcrii mijlocului de
transport si sfritul descrcrii acestuia si nu poate depi valorile din tabelul 12.1 COD DE
PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99
cap 12., pentru cimenturi de clasa 32.5/42.5 dect daca se utilizeaz aditivi ntrzietori.
Observaie. In cazul transportului cu autobasculanta durata transportului se reduce cu
15 minute fata de limitele din tabelul 12.1.
Ori de cte ori intervalul de timp dintre descrcarea si rencrcarea cu beton a
mijloacelor de transport depesc o ora precum si ntreruperea lucrului, acestea vor fi curate
cu jet de apa. In cazul autoagitatoarelor, acestea se vor umple cu apa cca.1mc, se vor roti cu
viteza maxima timp de 5 minute, dup care se vor goli complet de apa.
Executantul va lua in calcul taxele de zona pe care le va include in pret.
23

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 24/50
5.2. PREGATIREA TURNARII BETONULUI

nainte de a se ncepe turnarea betonului se vor verifica:
a) Trasarea axelor construciei si consemnarea printr-un proces verbal semnat de
constructor si inginerul topo.
b) Corespondenta cotelor cofrajelor, att n plan orizontal, ct si pe verticala, cu cele din
proiect si consemnarea printr-un proces verbal semnat de constructor si inginerul topo.
c) Orizontalitatea si planeitatea cofrajelor plcilor si grinzilor.
d) Verticalitatea cofrajelor, si corespondenta acestora n raport cu elementele nivelelor
inferioare.
e) Existenta masurilor pentru meninerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanrii
lor.
f) Masurile pentru fixarea cofrajelor de elemente de susinere.
g) Rezistenta si stabilitatea elementelor de susinere existente si corecta montare si
fixare a susinerilor, existena penelor sau altor dispozitive de decofrare.
h) Dispoziia corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numrul lor, cu cele
din proiect, solidarizarea armaturilor ntre ele (prin legare, sudura, petrecere), existena n
numr suficient a distanierilor.
i) Instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor rmne nglobate n beton sau care
servesc pentru crearea de goluri. Verificarea respectrii ntocmai a cotelor indicate in proiect
att pentru poziionarea in plan cat si pe verticala.
In cazul n care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaz ca nesigura
rezistena si stabilitatea susinerilor, se vor adopta masuri corespunztoare.
nainte de a se ncepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele
corpuri strine, mortar rmas la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda
la nchiderea ferestrelor de curire.
In urma efecturii verificrilor si masurilor menionate mai sus, se va proceda la
consemnarea celor constatate ntr-un proces verbal de lucrri ascunse. Daca pana la nceputul
betonrii intervin evenimente de natura sa modifice situaia constatata (ntreruperi, accidente,
etc.), se va proceda la o noua verificare conform prevederilor sus menionate si la ncheierea
altui proces verbal.
Suprafaa betonului turnat anterior si ntrit, care va veni n contact cu betonul proaspt
va fi curata cu grija prin ciocnire, de o pojghia superficiala de ciment si betonul slab
compactat, ndeprtndu-se materialul prin splare cu jet de apa sau aer comprimat.
Cofrajele de lemn, beton vechi vor fi udate cu apa de mai multe ori, cu 2-3 ore naintea
turnrii betonului, iar apa rmasa n denivelri va fi ndeprtata.
Daca se constata crpaturi ntre scndurile de cofraj, care nu s-au nchis la udarea
acestuia, ele vor fi astupate.
nainte de turnarea betonului trebuie verificata funcionarea corecta a utilajelor de
transport local si de compactare a betonului.
Se interzice nceperea betonrii nainte de efectuarea verificrilor si masurilor indicate
anterior.
5.3. REGULI GENERALE DE BETONARE
Betonarea construciilor, va fi condusa de maistru sau eful punctului de lucru. Acetia
vor fi permanent la locul de turnare si vor supraveghea comportarea si meninerea poziiei
24

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 25/50
iniiale a susinerilor cofrajelor si armaturilor si vor lua masuri operative de remediere a

deficientelor constatate. Acestea vor fi consemnate de condica de betoane.
Betonul trebuie sa fie pus n lucrare n maximum 15 min. de la aducerea lui la locul de
turnare. Punerea n lucrare se va face fr ntreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor
crea rosturi de lucru, conform prevederilor cap.6.5.
La turnarea betonului trebuie respectate urmtoarele reguli:
a) La locul de punere n lucrare, descrcarea betonului se va face n bene, pompe de
beton sau jgheaburi, pentru a se evita alte manipulri.
b) Daca betonul adus la locul de punere n lucrare prezint segregri, se va proceda la
descrcarea si reamestecarea lui pe platforme special amenajate, fr a se aduga apa.
c) nlimea de cdere libera a betonului, nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m.
d) Turnarea betonului de la nlime mai mare de 1,5 m se va face prin tuburi alctuite
din tronsoane de forma tronconica.
e) Betonul trebuie sa fie rspndit uniform si n grosime de cel mult 5 cm. Nu se admite
ntinderea betonului prin tragere cu grebla sau zvrlirea cu lopata la distante mai mari de 1,5 m.
f) Se vor lua masuri pentru a evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de
poziiile prevzute n proiect, n deosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a
plcilor n consola. Daca totui se produc asemenea defecte, ele vor fi corectate n timpul
turnrii.
g) Se va urmri cu atenie nglobarea completa n beton a armaturilor, respectndu-se
grosimea stratului de acoperire, n conformitate cu prevederile proiectului.
h) Nu este permisa lovirea sau scuturarea armaturii n timpul vibrrii betonului si nici
aezarea pe armaturi a vibratorului.
i) In nodurile cu armaturi dese se va urmri cu toata atenia umplerea completa a
seciunii, prin ndesarea laterala a betonului cu ipci sau vergele de otel, concomitent cu
vibrarea lui. In cazul ca aceste masuri nu sunt eficiente, se vor crea posibiliti de acces lateral
al betonului prin spatii care sa permit ptrunderea vibratorului.
j) Circulaia muncitorilor si utilajului de transport n timpul betonrii, se va face pe puni
speciale, care sa nu se rezeme pe armaturi.
k) Instalarea podinilor pentru circulaia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe
planee de beton, precum si depozitarea pe ele a schelelor si armaturilor pentru etajele
superioare este permisa numai dup 24 - 36 ore, funcie de temperatura si tipul de beton
utilizat.
Betonarea diferitelor elemente de construcie se va face conf. COD DE PRACTICA
pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 Anexa IV.1.
Conform cu cerinele managerului de proiect, turnarea betonului se va face numai cu
pompa si se va tine seama de faptul ca accesul stradal va fi blocat.
5.4 COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea betonului se va executa prin vibrare mecanica In cazul imposibilitii de
continuare a compactrii prin vibrare mecanica (defectarea vibratoarelor, ntreruperi de curent
electric, etc.), turnarea betonului se va continua pn la poziia corespunztoare unui rost,
compactnd manual betonul.
Se pot utiliza numai vibratoare omologate, pentru care se cunosc caracteristicile tehnice
si funcionale si pentru care se dispune de prescripii de utilizare si ntreinere.
25

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 26/50
Pentru obinerea unui aspect neted si lucios al betonului, placa va fi trasa cu rigla
vibranta numai dup ce a fost in prealabil vibrata mecanic.
Personalul care efectueaz vibrarea betonului, trebuie sa fie instruit n prealabil asupra
tehnologiilor utilizate.
In cazul plcilor, suprafaa betonului vibrat se va nivela imediat dup terminarea acestor
operaii, cu ajutorul unui dreptar sprijinit pe ipci de ghidare.
Alegerea tipului de vibrare (mrirea capului vibratorului, fora perturbatoare si frecventa
corespunztoare acesteia), se va face n funcie de dimensiunea elementelor si de posibilitile
de introducere a capului vibrator prin barele de armatura.
Durata de vibrare optima, din punct de vedere tehnico-economic, se situeaz ntre durata
minima de 5 sec. si durata maxima de 30 sec., n funcie de lucrabilitatea betonului si tipul de
vibrator utilizat.
Prelungirea duratei de vibrare pn la 60 sec., impusa de condiiile speciale locale, nu
este de natura sa duneze calitii betonului.
Semnele exterioare dup care se recunoate ca vibrarea betonului s-a terminat, sunt
urmtoarele:
- betonul nu se mai taseaz;
- suprafaa betonului devine orizontala si uor lucioasa;
- nceteaz apariia bulelor de aer la suprafaa betonului si se reduce diametrul lor.
Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este de
1,4 r, unde r este raza de aciune a vibratorului.
In cazul n care nu este posibila respectarea acestei distante (din cauza configuraiei
armaturilor, a unor piese nglobate, etc.), se recomanda utilizarea concomitenta a mai multor
vibratoare, distanta dintre ele depind 2r.
Grosimea stratului de beton supusa vibrrii se recomanda sa nu depeasc 3/4 din
lungimea captului vibrator. La compactarea unui nou strat, capul vibrator trebuie sa ptrund
5-15 cm n stratul compactat anterior.
Vibrarea de suprafaa se va utiliza la compactarea betonului din elemente de construcie
cu suprafee mari si grosimi de 3-35cm, domeniul de grosime optima fiind de 3-20 cm.
Se recomanda ca durata vibrrii sa fie 50-60 sec. Timpul optim de vibrare se stabilete
prin determinri si probe efectuate n opera cu prima arja de beton ce se compacteaz.
Grosimea stratului de beton necompactat (turnat), trebuie sa fie de 1,1-1,35 ori mai mare
dect grosimea finala a stratului compactat, n funcie de lucrabilitatea betonului.
In cadrul determinrilor de proba, se stabilete si grosimea stratului de beton
necompactat, necesara pentru realizarea grosimii finite a elementului.
Distanta dintre doua poziii succesive de lucru ale plcilor si riglelor vibrante, trebuie sa
fie astfel stabilite, nct sa fie asigurata acoperirea succesiva a ntregii suprafee de beton
compactat.
5.5 ROSTURI DE LUCRU
In msura n care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creeaz zone de
slaba rezistenta. Cnd rosturile de lucru nu pot fi evitate, poziia lor trebuie sa fie stabilita, innd
seama de mrimea solicitrilor din diferitele seciuni ale elementelor de construcie si de
posibilitile de organizare a lucrului. De regula, ele vor fi prevzute n zonele n care solicitrile
sunt minime. Pentru rosturi se va folosi tabla expandata.
26

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 27/50
Cnd rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, poziia lor va fi stabilita de ctre
constructor cu acordul proiectantului nainte de nceperea betonrii, respectndu-se regulile:
- la placa, rostul de lucru va fi paralel cu armatura de rezistenta sau cu latura cea mica si
situat la 1/5 si 1/3 din deschidere.
Rosturile de lucru vor fi realizate, inndu-se seama de urmtoarele reguli:
- durata maxima admisa a ntreruperilor de betonare, pentru care nu este necesara
luarea unor masuri speciale de reluarea turnrii si nu trebuie sa depeasc momentul de
ncepere a prizei cimentului folosit;
- n lipsa unor determinri de laborator, acest moment se va considera la doua ore de la
prepararea betonului pentru cimenturile cu adaosuri si respectiv 1,5 ore n cazul cimenturilor
fr adaosuri;
- n cazul, cnd s-a produs o ntrerupere de betonare mai mare, reluarea turnrii este
permisa numai dup ce betonul a atins rezistenta la compresiune de minim 12 daN/cm2 si dup
pregtirea suprafeelor rosturilor, prin curirea betonului ce nu a fost bine compactat si pojghiei
de lapte de ciment ntrit ce eventual s-a format. naintea turnrii betonului proaspt, suprafaa
rosturilor va fi splata abundent cu apa.
5.6 TRATAREA BETONULUI DUP TURNARE
Pentru a se asigura condiii favorabile de ntrire si a se reduce din contracie, se va
asigura meninerea umiditii betonului minim 7 zile dup turnare, protejnd suprafeele libere,
prin:
- acoperirea cu materiale de protecie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protecie.
Acoperirea cu materiale de protecie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc.
Aceasta operaie se face imediat ce betonul a cptat suficienta rezistenta, pentru ca materialul
sa nu adere de suprafaa acoperita.
Materialele de protecie vor fi meninute permanent n stare umeda.
Stropirea cu apa, va ncepe dup 2-12 ore de la turnare, n funcie de tipul de ciment
utilizat si temperatura mediului, dar imediat dup ce betonul este suficient de ntrit, pentru ca
prin aceasta operaie sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2-6 ore, n aa fel nct suprafaa betonului sa se
menin umeda.
Se va folosi apa care ndeplinete condiiile prevzute pentru apa de amestecare a
betonului, care poate proveni din reeaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie
sa ndeplineasc condiiile tehnice prevzute n STAS 790-84.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei. In cazul n care, temperatura mediului este
mai mica de 50C, nu se va proceda la stropirea cu apa.
Pe timp ploios, suprafeele de beton proaspt, vor fi acoperite cu prelate sau folie de
polietilena, att timp ct prin cderea precipitaiilor exista pericolul antrenrii pastei de ciment.
Betonul ce ar urma sa fie n contact cu apa curgtoare, va fi protejat de aciunea
acesteia, prin devierea provizorie a apei timp de cel puin 7 zile dup turnare sau prin sisteme
etane de protecie (palplane sau batardouri).
5.7 EXECUTIA LUCRRILOR DE BETON PE TIMP FRIGUROS
27

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 28/50
In cazul lucrrilor executate pe timp friguros se vor respecta prevederile din Normativul
C 16-84.
Masurile specifice ce se adopta n perioada de timp friguros se vor stabili innd seama
de:
- regimul termo-climatic real existent pe antier, n timpul preparrii, transportului, turnrii
si protejrii betonului;
- dimensiunile si masivitatea sau susinerea elementelor ce se betoneaz;
- gradul de expunere a lucrrilor, ca suprafaa si durata, la aciunea timpului friguros n
cursul ntririi betonului;
- intensitatea prezumata a frigului n perioada respectiva.
La executarea pe timp friguros a betoanelor de orice fel, este necesar sa se exercite un
control permanent si deosebit de exigent din partea conductorului tehnic al lucrrii, delegatul
clientului si oricnd va fi nevoie din partea proiectantului.
In procesele verbale de lucrri ascunse, se vor meniona masurile adoptate pentru
protecia lucrrilor si constatrile privind eficienta acestora.
Cofrajele trebuie sa fie bine curate de zpada si gheata. Se recomanda ca imediat
nainte de turnarea betonului, sa se procedeze la curirea finala prin intermediul unui jet de aer
cald sau abur. In ceea ce privete susinerea cofrajelor, se va acorda atenie rezemrii lor,
lundu-se masurile corespunztoare, n funcie de comportarea la nghe a terenului si anume:
- pentru pmnturile stabile la nghe, rezemarea popilor se face pe tlpi aezate pe
pmntul curat de zpada, gheata, stratul vegetal si nivelat;
- pentru pmnturile nestabile, precum si n cazul umpluturilor, popii se vor aeza pe
grinzi cu suprafaa mare de rezemare, pe fundaii existente.
In funcie de condiiile de temperatura, suprafaa expusa si forma elementelor, se va
stabili tipul de cofraj, modul de protejare a acestuia cu materiale termo-izolante sau de nclzire,
precum si modul de rezemare a susinerilor.
Depozitarea armturilor se va face, de preferina, n spatii acoperite disponibile; n lipsa
unor asemenea spatii, armaturile vor fi protejate astfel ca sa se evite cderea zpezii sau
formarea gheii pe suprafaa barelor.
Se recomanda utilizarea la prepararea betoanelor a aditivilor plastifiani, acceleratori sau
antigel, n funcie de particularitile lucrrilor.
Utilizarea aditivilor se va face conform prevederilor din COD DE PRACTICA pentru
executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.
La stabilirea compoziiei betonului, se va urmri adugarea unei cantitati ct mai mici de
apa de amestecare.
Reeta de beton, trebuie sa indice temperatura apei la introducerea n amestec, n funcie
de temperatura agregatelor si temperatura betonului la descrcarea din betoniera, care trebuie
sa fie cuprinsa ntre 15-30oC.
La transportul betonului, se vor lua masuri pentru limitarea la minim a pierderilor de
cldura ale betonului, prin:
- evitarea distantelor mari de transport, a staionarilor si a transbordrilor betonului;
- n cazul benelor si a basculantelor, acestea vor fi acoperite cu prelate.
naintea ncrcrii unei noi cantitati de beton, se va verifica daca n mijlocul de transport
nu exista gheata sau beton ngheat, acestea fiind ndeprtate folosind un jet de apa calda.
28

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 29/50
Este obligatorie compactarea betoanelor, prin vibrare mecanica.

Protecia betonului dup turnare, trebuie sa asigure o temperatura de minim 5oC, pn
cnd betonul atinge o rezistenta de minim 50 daN/cm2, moment de la care aciunea frigului
asupra betonului nu mai poate periclita calitatea acestuia.
In acest scop, suprafeele libere ale betonului vor fi protejate imediat dup turnare prin
acoperirea cu prelate, folii de polietilena sau saltele termoizolante, astfel nct ntre ele si beton
sa rmn un strat de aer staionar de 3-4 cm.
Durata minima de meninere a proteciei, pentru asigurarea rezistentei de 50 daN/cm2 se
numete durata de prentrire si este determinata de tipul de ciment utilizat, valoarea raportului
apa-ciment si temperatura medie a betonului din lucrare.
Decofrarea se poate efectua, numai dup verificarea rezistentei pe probe de beton
pstrate n aceleai condiii ca si elementul n cauza si dup examinarea atenta a calitii
betonului pe fetele laterale ale pieselor turnate.
5.8 CONTROLUL CALITII LUCRRILOR
Controlul calitii lucrrilor in conformitate cu COD DE PRACTICA pentru executarea
lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 cap 17.
naintea oricrei noi etape de lucru constructorul va trebui sa prezinte in scris tehnologia
de lucru care va trebui aprobata de managerul de proiect si doar apoi va putea fi aplicata.
Constructorul va trebui sa prezinte toate actele si certificatele care atesta materialele pe care le
va pune in opera nainte ca acestea sa fie folosite. Prelevarea probelor pe care se vor face
ncercri va fi fcuta doar de personal specializat. Este interzisa prelevarea probelor de
personalul din antier.
naintea nceperii betonrii n afar verificrilor prevzute la capitolele anterioare, se va
verifica si daca sunt pregtite corespunztor suprafeele de beton turnate anterior si cu care
urmeaz sa vina n contact betonul nou, respectiv daca:
- s-a ndeprtat stratul de lapte de ciment;
- s-au ndeprtat zonele de beton necompactat;
- suprafeele n cauza prezint rugozitatea necesara asigurrii unei bune legaturi, ntre
betonul nou si cel vechi.
Constatrile acestor verificri, vor fi nscrise n procesul verbal de lucrri ascunse.
In cursul betonrii elementelor de construcii, se verifica daca:
- datele nscrise n fisele de transport ale betonului corespund celor prevzute si nu s-a
depit durata de transport;
- lucrabilitatea betonului corespunde celei prevzute;
- condiiile de turnare si compactare asigura evitarea oricror defecte;
- se respecta frecventa de efectuare a ncercrilor si prelevrilor de probe;
- se asigura meninerea poziiei armaturilor si a pieselor nglobate;
- se asigura meninerea dimensiunilor si formelor cofrajelor, precum si compactarea
elementelor de susinere si sprijinire;
- se aplica masurile de protecie a suprafeelor libere ale betonului proaspt.
In condica de betoane se vor consemna:
- fisele de transport, corespunztoare betonului pus n lucrare;
- ora nceperii si terminrii betonrii;
- temperatura mediului;
29

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 30/50
- masurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;

- evenimentele intervenite.
Recepia structurii de rezistenta se efectueaz pe ntreaga construcie sau pe pari de
construcie (fundaie, planee), n funcie de prevederile programului privind controlul de calitate
pe antier, stabilit de proiectant mpreuna cu clientul si Furnizorul. Aceasta recepie are la baza
examinarea directa efectuata de cei trei factori pe parcursul execuiei.
Suplimentar se va verifica:
- existenta si coninutul proceselor verbale de lucrri ascunse, precum si a proceselor
verbale de verificare a calitii betoanelor, dup decofrare si aprecierii calitii betonului pus n
lucrare;
- constatrile consemnate n cursul execuiei de ctre client, proiectant, etc.;
- confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a masurilor prevzute n diferite
documente examinate;
- consemnrile din condica de betoane;
- dimensiunile de ansamblu si cotele de nivel;
- dimensiunile diferitelor elemente, n raport cu prevederile proiectului;
- poziia golurilor prevzute n proiect;
- poziia relativa pe ntreaga nlime a construciei a elementelor verticale;
- ncadrarea n abaterile admise;
- comportarea la proba de inundare a teraselor;
- respectarea condiiilor tehnice speciale impuse prin proiect;
- orice alta verificare, care se considera necesara.
In cazurile n care se constata deficiente n executarea structurii, se vor stabili masurile
de remediere, iar dup executarea acestora se precede la o noua recepie.
Acoperirea elementelor structurii cu alte lucrri (tencuieli, finisaje), este admisa numai n
baza dispoziiei de antier data de client si proiectant.
Aceasta dispoziie se va da dup ncheierea recepiei pariale a structurii de rezistenta.
Recepia pariala va consta din efectuarea tuturor verificrilor menionate, cu excepia
examinrii rezistentei betonului la 28 zile de la turnare, care se va face la recepia definitiva. In
asemenea situaii, proiectantul va preciza unele pari de elemente asupra crora sa se poat
efectua determinri ulterioare.
6. DECOFRAREA
6.1. REGULI GENERALE
6.1.1 La ndeprtarea elementelor de cofraj trebuie respectate prevederile din COD DE
PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99
cap. 14
Dup turnarea si ntrirea betonului, se executa decofrarea pe baza unei dispoziii scrise
date de eful de lot. La decofrare se vor respecta prevederile COD DE PRACTICA pentru
executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99 Anexa V.1.
6.1.2 In cursul operaiei de decofrare se vor respecta urmtoarele:
a) desfurarea operaiei va fi supravegheata direct de ctre conductorul de lot.
30

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 31/50
In cazul n care se constata defecte de turnare (goluri, zone segregate etc.) care pot
afecta stabilitatea construciei, decofrarea se va sista pn la aplicarea masurilor de remediere
sau consolidare.
b) susinerile cofrajelor se desfac ncepnd din zona centrala a deschiderii elementelor si
continund simetric ctre reazeme.
c) decofrarea se va face astfel nct sa se evite preluarea brusca a ncrcrilor de ctre
elementele ce se decofreaz, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor
si susinerilor.
7. CONDITII DE CALITATE SI VERIFICARI CE TREBUIE RESPECTATE

Prezentul capitol cuprinde principalele condiii de calitate ce trebuie respectate si
verificrile ce trebuie efectuate avnd la baza Legea 10 privind Calitatea in Construcii si in
conformitate cu COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si BETON ARMAT
indicativ NE 012-99 Anexa VI.2.
Respectarea condiiilor tehnice de calitate se afla n sarcina efilor de formaii,
personalului tehnic si conducerii societilor executante.
Se efectueaz urmtoarele verificri:
- pe parcursul lucrrilor, pentru toate categoriile de lucrri ce compun obiectivele de
investiii, nainte ca ele sa devin ascunse prin acoperire (sau nglobate n alte categorii de
lucrri sau elemente de construcii);
- la terminarea unei faze de lucrri;
- la recepia preliminar a obiectelor ce fac parte dintr-un obiectiv de investiie.
Verificrile se efectueaz conform reglementarilor n vigoare privind recepia obiectivelor
de investiii.
Toate condiiile tehnice de calitate cuprinse n prezenta lucrare sunt extrase din
prescripiile tehnice de proiectare, execuie si recepie, n vigoare la data elaborrii sale.
Listele complete ale acestor prescripii sunt cuprinse n indicatoarele de standarde
publicate anual de I.R.S. si n listele de Normative tehnice in vigoare.
Verificarea calitii lucrrilor se face n scopul confruntrii acestora cu proiectul n limitele
indicatorilor de calitate si ale abaterilor admisibile.
Dispoziiile de antier date de client si proiectant (care corespund normelor legale n
vigoare) au aceeai putere ca si proiectul de execuie din punct de vedere al verificrilor
efectuate.
Frecventele verificrilor sunt menionate n prescripiile tehnice.
In cazuri speciale, proiectantul poate sa prevad frecventa verificrilor.
In toate cazurile n care un rezultat provenit dintr-o verificare sau ncercare efectuat pe
parcurs referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea lucrrii nu se
ncadreaz n limitele admise, prevzute n proiect sau n prescripiile tehnice, decizia asupra
continurii lucrrilor nu va putea fi luata dect pe baza acordului dat n scris de client, cu avizul
proiectantului.
31

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 32/50
In cazul n care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrri sau la recepii
preliminare), n scopul obinerii de date privind corectitudinea verificrilor si nregistrrilor
efectuate pe parcurs, se va proceda astfel:
- daca un singur rezultat este necorespunztor, se va efectua nc un numr egal de
sondaje;
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunztor, toate
verificrile prevzute la prescripiile tehnice trebuie refcute cu aceeai metoda care sa dea
rezultatele echivalente.
La cererea preedintelui comisiei de recepie preliminar a obiectivului, societatea
executanta va ntocmi o prezentare sintetica a tuturor verificrilor si ncercrilor efectuate pe
parcursul lucrrilor si pe faze de lucrri, prezentare care trebuie sa cuprind pe scurt:
- date asupra frecventei verificrilor si probelor efectuate pentru fiecare tronson al
obiectivului n comparaie cu prevederile prescripiilor tehnice;
- lista ncercrilor suplimentare pentru cazul n care probele au fost nesatisfactoare,
precum si masurile aplicate n cazurile n care aceste rezultate s-au confirmat.
Procedeele de verificare se refera la:
- determinarea prin msurtori a concordantei elementelor verificate n comparaie cu
prevederile din proiect;
- existena documentelor de atestare a calitii materialelor si a aparatelor utilizate
- efectuarea ncercrilor probelor impuse de proiect si prescripiilor tehnice si ntocmirea
documentelor cu rezultatele acestora, precum si procesele verbale de lucrri ascunse;
- verificarea directa, prin sondaj si efectuarea de ncercri suplimentare.
Principalele condiii de calitate si verificrile care trebuie efectuate sunt cuprinse pe
categorii de lucrri n Normativul C 56-85 pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si
instalaii.
Orice modificri ulterioare n cuprinsul prescripiilor indicate n lucrare ca si orice noi
prescripii aprute dup elaborarea lucrrii de fata, se vor respecta n mod obligatoriu, chiar
daca nu concorda cu prevederile din textul lucrrii.
In consecina, utilizatorii prezentei lucrri trebuie sa cunoasc si sa menin la curent
listele prescripiilor tehnice, opernd treptat n acestea modificrile si completrile survenite.
In continuare sunt prezentate condiiile de calitate si verificrile ce trebuie efectuate pe
categorii de lucrri la fundaii si elementele structurale (planee) de beton armat.
7.1 FUNDATII (CARACTERISTICI GEOMETRICE)
7.1.1 Nici o lucrare de fundaii nu poate fi nceput dect dup verificarea si recepionarea (ca
faza de lucru) a naturii terenului de fundare, a spaturilor si dup retrasarea generala a
tuturor fundaiilor, a elementelor geometrice respective.
Abaterile admisibile ale fundaiilor directe sunt:
a) abateri privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
- poziia n planul orizontal a axelor fundaiilor
- poziia n plan vertical a cotei de nivel
=5mm;
=10mm;
b) abateri dimensionale ale elementelor:

32

TENDER
NTOCMIT
- dimensiuni n plan
- nlimi pn la 2 m
- nlimi peste la 2 m
- nclinare fata de verticala a muchiilor si suprafeelor:
* pe 1 m linia
* pe toata nlimea sau toata suprafaa elementului
=16mm;
- nclinare fata de orizontala a muchiilor si suprafeelor:
* pe 1 m liniar
* pe toata lung. sau suprafaa elem.
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 33/50
=20mm;
=20mm;
=30mm;
=3mm;
=5mm;
=20mm;
7.1.2 Toate verificrile si ncercrile prevzute n acest capitol se nregistreaz ca procese

verbale de lucrri ascunse.
7.1.3 La fundaiile directe, verificrile minimale, n afar celor de mai sus, sunt:
- aplicarea masurilor de protecie prevzute n proiecte pentru agresiviti naturale (ale
apelor subterane) n ceea ce privete cimentul, gradul de impermeabilitate a betonului si
acoperirea armaturilor;
- realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevzute n proiect;
- betonarea continua a fundaiei, fr ntreruperi, conform cap.6;
- frecventa ncercrilor ce se efectueaz pe parcursul lucrrilor este aceeai cu cea
prescrisa pentru materialele din care este executat corpul fundaiilor.
La recepia pe faza de lucrri si la recepiile preliminare, comisiile respective vor efectua
(n afar examinrii actelor ncheiate pe parcurs, n ce privete frecventa, coninutul si
ncadrarea n prevederile proiectului si prescripiilor tehnice, n limita abaterilor admisibile) si o
serie de sondaje, n numrul pe care l vor aprecia ca necesar, n special n ceea ce privete,
formele, dimensiunile geometrice si calitatea corpurilor fundaiilor.
7.1.4 Lista prescripiilor tehnice:
STAS 9824/0-74 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor. Prescripii
generale.
STAS 9824/1-87 - Msurtori terestre. Trasarea pe teren a construciilor civile,
industriale si agrozootehnice.
STAS 6054 77 - Terenuri de fundaie. Adncimea de nghe.
STAS 2745 90 - Teren de fundaie. Urmrirea tasrii construciei prin metode

topografice.
C 169 88
pentru
P 10 86
directe.
C 11 74
C 56 8
- Normativ privind execuia si recepia lucrrilor de terasamente

fundarea construciilor civile si industriale.
- Normativ privind proiectarea si execuia lucrrilor de fundaii
- Instruciuni tehnice privind alctuirea si folosirea n construcii a
panourilor din placaj pentru cofraje (Bul. constr. 4/75).
- Normativ privind verificarea calitii lucrrilor de construcii si de
instalaii aferente.
33

TENDER
NTOCMIT
NE 012-99
precomprimat
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 34/50
- Cod de Practica pentru lucrrile din Beton, Beton Armat si Beton
7.2 BETON SIMPLU, BETON ARMAT

7.2.1 Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrrilor de beton simplu, si
armat care intra n componenta construciilor.
7.2.2 Verificri care se vor efectua pe parcursul execuiei lucrrilor.
a) Toate materialele, ce intra n componenta unei structuri de beton simplu, sau armat nu
pot fi introduse n lucrare dect daca n prealabil:
- s-a verificat de ctre conductorul tehnic al lucrrii ca au fost livrate cu certificat de calitate
care sa confirme, fr dubiu, ca sunt corespunztoare normelor respective (agregatele
provenite din surse proprii vor fi verificate n prealabil conform STAS 1667-76 si 1799-88).
- s-au efectuat la locul de punere n opera ncercrile prevzute n prescripiile tehnice
respective si cu frecventa prescrisa.
Betonul prevzut la staii, chiar situate n incinta antierului respectiv, poate fi introdus n lucrare
numai daca este nsoit de fisa de transport, din datele creia sa rezulte ca betonul este
corespunztor calitii prescrise n proiect si n prescripiile tehnice.
b) nainte de punerea n opera a betonului si armaturilor este necesar sa se efectueze
verificrile prescrise n STAS 1799-88 (ncercri pe beton proaspt si confecionarea de
epruvete). Probele vor fi luate doar de ctre personal specializat.
c) Toate armaturile de orice fel, toate piesele nglobate, ancorajele vor fi verificate cu
atenie deosebita, naintea nceperii betonrii.
Verificrile vor fi efectuate din punct de vedere al numrului de bare, al poziiei, formei si
dispozitivelor de meninere a poziiilor pe parcursul betonrii si compactrii.
In cazul n care armaturile sau piesele nglobate comporta nndiri sau mbinri sudate,
se vor efectua n plus verificrile prescrise de Normativul C 28-83.
Rezultatele acestor verificri se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse.
d) Betonarea nu va ncepe dect numai dup ce va fi verificata existenta proceselor
verbale de lucrri ascunse, care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaz a se executa
corespunde ntocmai prevederilor tehnice, precum si ca toate cofrajele si elementele de
construcie adiacente corespund ca poziie si dimensiuni cu proiectul si au fost curate si
corect pregtite.
e) Termenul de valabilitate al acestor procese verbale se stabilete conform
Instruciunilor pentru verificarea si recepionarea lucrrilor ascunse, ele pot fi prelungite numai
n cazul n care se produc intemperii sau alte influente nefavorabile pentru cofraje, susineri,
armaturi si n nici un caz mai mult de 30 zile.
f) Dup decofrarea elementelor de beton, se va proceda la efectuarea urmtoarelor
verificri:
- vizualizarea, bucata cu bucata, stabilindu-se si nregistrndu-se toate defectele aprute
care depesc n sens defavorabil pe cele admisibile prevzute la cap. 8. Examinarea vizuala
se va completa, dup caz, cu msurtori speciale; se va acorda o atenie deosebita zonelor de
structura n care exista concentrri de armaturi;
34

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 35/50
- prin sondaje, pe baza de msurtori a diametrelor si poziiilor elementelor structurale

principale; numrul si tipul acestor verificri de elemente se stabilesc de comun acord ntre
reprezentanii clientului si ai Furnizorului, eventual si ai proiectantului. In cazul n care, la mai
mult de un element abaterile depesc pe cele admisibile, numrul elementelor verificate se va
dubla, iar n cazul n care se mai gsete nc o abatere peste cea admisa, se va convoca
proiectantul pentru a stabili eventuala necesitate a unui releveu general care sa serveasc la
luarea de masuri n continuare;
- orice alte verificri cerute de prescripii speciale sau prin proiect.
Rezultatele acestor verificri se nscriu n procese verbale de lucrri ascunse, n care se
vor consemna si cazurile de abateri ce depesc pe cele admisibile.
In toate cazurile n care abaterile constatate depesc pe cele admisibile n sens
defavorabil rezistentei, stabilitii, durabilitii sau funcionalitii obiectului, se interzice
acoperirea elementelor decofrate cu orice fel de alte lucrri (tencuieli, ziduri adiacente,
umpluturi, aplicare locala sau superficiala de mortar), care ar mpiedica reexaminarea
elementului sau accesul la el.
In aceste cazuri, nici o lucrare de remediere sau consolidare nu se va putea executa
dect cu acordul scris si pe baza detaliilor date de proiectant. Corecta executare a remedierilor
si consolidrilor trebuie consemnata ntr-un proces verbal de lucrri ascunse.
g) Rezultatele ncercrilor epruvetelor de beton, destinate verificrii realizrii clasei,
trebuie comunicate conductorului tehnic al punctului de lucru si reprezentantului clientului n
termen de 48 ore de la ncercare.
In toate cazurile n care rezultatul este mai mic dect cel admisibil pentru clasa
respectiva a betonului, se va proceda strict conform COD DE PRACTICA pentru executarea
lucrrilor de BETON si BETON ARMAT indicativ NE 012-99.
7.2.3 Verificrile pe faze de lucrri se efectueaz conform Instruciunilor pentru
verificarea si recepionarea lucrrilor ascunse.
Aceste verificri sunt de doua categorii: scriptice si directe.
a) Verificrile scriptice constau n examinarea:
- existentei tuturor proceselor verbale de lucrri ascunse si a buletinelor de ncercare
prescrise n proiectele de execuie si n alte prescripii sau condiii tehnice, precum si n
dispoziiile de antier date de client, proiectant sau organele de control;
- coninutului si rezultatelor nscrise n documentele respective;
- actelor ncheiate cu ocazia executrii de lucrri, de remedieri si consolidri pentru a se
stabili daca acestea au fost executate n toate cazurile n care au fost necesare, precum si daca
sunt de calitate corespunztoare.
b) Verificrile directe constau din:
- examinarea vizuala, bucata cu bucata, a elementelor structurale, cu luarea n
considerare a tuturor defectelor si abaterilor indicate la cap. 8;
- efectuarea sau prescrierea, n cazul depirii valorilor admise sau n caz de dubiu, a
unor ncercri suplimentare si anume:
* ncercri cu sclerometru, pentru stabilirea rezistentei superficiale a
betonului,
* ncercri prin metoda combinata, sclerometru si ultrasunete, pentru
rezistenta betonului;
* extrageri de carote, pentru determinarea rezistentei betonului;
35

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 36/50
* ncercri prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale

betonului;
* ncercri cu pachometru, pentru determinarea existentei si poziiei
anumitor armaturi;
* liuri n betonul de acoperire, pentru stabilirea existentei poziiei si
diametrului armaturilor si a grosimii stratului de acoperire;
* radiografii n acelai scop;
* msurarea deschiderii si lungimii fisurilor;
* ncercri prin ncrcare statica in-situ;
* orice alte ncercri pentru formarea convingerii comisiei asupra calitii
structurii realizate si al corespondentei cu proiectul si condiiile de
exploatare.
7.2.4. Verificri de efectuat la recepia finala a obiectivului.
a) Conductorul tehnic al lucrrii n colaborare cu clientul este obligat sa pregteasc si
sa predea ntr-o forma organizata si nsoite de borderou, urmtoarele:
- toate documentele ncheiate pe parcursul executrii lucrrilor, inclusiv buletinele de
ncercare, dispoziiile de antier, procesele verbale de remedieri sau consolidri, actele de
control sau expertize;
- interpretarea remarcilor ncercrilor;
- o prezentare sintetica cu concluzii privind calitatea lucrrilor executate n comparaie cu
prevederile proiectului.
b) Comisia de recepie preliminar a obiectivului, prin membrii si de specialitate
procedeaz la verificrile scriptice sau directe, completate cu concluziile prezentate mai sus.
c) Comisia de recepie sa verifice existena documentelor de verificare si ncercare
pentru ntregul obiectiv, efectuate cu frecventa indicata de prescripiile tehnice n vigoare. In
lipsa acestora recepia nu se poate face dect pe baza unei noi ncercri sau expertizri
ncercri ale cror concluzii sa poat nlocui documentele lipsa.
d) Verificrile directe se vor efectua de ctre comisia de recepie prin sondaje, n numr
suficient pentru a-si putea forma convingerea asupra certitudinii actelor prezentate.
In cazul n care o parte din aceste verificri au dat rezultate nesatisfactoare se va dubla
numrul verificrilor prin sondaj. Daca si n acest caz o parte din rezultate sunt
nesatisfactoare, comisia va dispune amnarea, nu respingerea recepiei, pana la efectuarea
unui supliment de ncercri si a unei cercetri sau expertizri tehnice de ansamblu. Cercetarea
sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme date de comisia de recepie si va avea ca
scop determinarea posibilitilor si condiiilor n care construcia respectiv corespunde
destinaiei pentru care a fost realizata.
7.2.5 Abaterile admisibile la lucrri de beton simplu si beton armat.
a) Abateri limita la dimensiunile elementelor executate monolit.
- lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, plcilor, pereilor:
* pn la 3 m
16mm;
* ntre 3-6 m
20mm;
* peste 6 m
25mm;
- dimensiunea seciunii transversale:
- grosimea pereilor si plcilor:
36

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 37/50
* pn la 10cm
3mm;
* peste 10 cm
5mm;
- limea si nlimea grinzilor:
* pn la 50 cm
5mm;
* peste 50 cm
8mm;
- fundaii - dimensiuni n plan:
* nlime pn la 2m
20mm;
* nlime peste 2 m
30mm.
b) Abateri limita la forma data muchiilor si suprafeelor:
- pentru 1m lungime de muchie, respectiv 1 m2 de suprafaa 4mm;
- pentru lungimea totala a muchiilor (L), respectiv suprafaa totala cu latura cea mai mare
L (indiferent de tipul elementelor):
* L pn la 3,00 m
10 mm;
* L = 3,01 - 9,00m
12 mm;
* L = 9,01 - 18,00m
16 mm;
* L > 18,00 m
20 mm;
Observaiile conform STAS 7384 - 85, prin abaterile de la forma se nelege distanta
maxima dintre profilul adiacent de forma data (proiectata) n limitele lungimii, respectiv ale
suprafeelor de referina.
c) Abateri limita la nclinarea muchiilor si suprafeelor fata de prevederile proiectului:
==================================================================
Tipul si dimensiunea
elementului
nclinarea muchiei sau suprafaa (n mm)fata de:
-------------------------------------------------------------verticala
orizontala
oblica(din pr.)
==================================================================
3
5
5
pe 1m lung. sau 1m2 supr.
pe toata lung. sau toata
supr. elem
- stlpi, perei, fundaii
16
20
16
- grinzi
5
10
16
- fee sup. perei diafragme
10
16
- perei de silozuri, castel
apa, turn, executate fr
glisare
40
- placi de planeu sau acoperi
10
10
===================================================================
- pentru exactitatea suprafeei de rezemare la elementele prefabricate cu lime L:
* L pn la 0,3 m
1 mm;
* L = 0,31 - 0,90 m
2 mm;
* L = 0,91 - 3,00 m
3 mm;
* L >3,01 m
4 mm;
- pentru nclinarea suprafeelor de rezemare
si paralelismul fetelor de contact fata de
37

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 38/50
prevederi proiect
2%;
d) Abateri limita la armturi pentru beton armat:
- la lungimea segmentelor barei formale si lungimea totala din proiect:
* sub 1 m
5mm;
* ntre 1-10m
20mm;
* peste - 10 m
30mm;
- lungimea de petrecere a barelor, la nndire prin suprapunere (fata de prevederile
proiectului sau ale prescripiilor tehnice)
3d;
- la poziia nndirilor fata de proiect
50mm;
- distanta dintre axele barelor de proiect si de prescripiile tehnice:
* la grinzi si stlpi
3mm;
* la placi si perei
5mm;
* la fundaii
10mm;
* ntre etrieri si pasul ferestrelor
10mm;
- la grosimea stratului de beton de protecie fata de proiect si de prescripiile tehnice:
* la placi
2mm;
* la grinzi, stlpi, perei
3mm;
* la fund. si alte elem. masive
10mm;
- la mbinri si nndiri sudate conform Normativului C28-83
e) Defecte limita ale betonului monolit, inclusiv monolitizrile din mbinrile elementelor
prefabricate:
- rupturi si tirbiri la colturi:
* pn la fata exterioara a armaturilor principale-cel mult 20 cm / m;
* pn la fata interioara a armaturii principale - cel mult una de maxim 5 cm
lungime la 1 m;
* cu adncimea mai mare dect cele precedente si de maxim1/4 din
dimensiunea cea mai mica a seciunii - cel mult una de maxim 2 cm
lungime la 1m;
* cu adncimi mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a seciunii nu se admit;
- segregrile si lipsurile de seciune, vizibile sau nu, la fata elementului:
* pn la fata exterioara a armaturii principale - maxim 40 cm2la 1 m2;
* pn la fata exterioara a armaturii principale - cel mult una de maxim 40
cm2 la 1 m2;
* cu adncimi mai mari dect cele precedente, dar la maxim 1/4 din
dimensiunea cea mai mica a seciunii:
* la placi de planeu si acoperi max.20cm2/m2;
* la fundaii masive
max.20cm2/m2;
* la grinzi, stlpi, buiandrugi
max.5cm2/m2;
* perei (diafragme) la cldiri
max.10cm2/m2;
- fisuri * pentru elementele ncrcate cu mai puin dect ncrcarea de exploatare nu se admit dect fisuri superficiale de construcie cu adncime maxima pn la fata exterioara
a armaturilor principale;
* pentru elementele cu ncrcarea de exploatare - numai n limitele
prescrise de STAS 10102 - 75;
38

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 39/50
- sparturi ale betonului afectate dup ntrirea lui, indiferent n ce scop, inclusiv pentru
instalaii;
* numai n limitele menionate anterior;
* nu se admit armaturi de rezistenta tiate sau ntrerupte ca urmare a
spargerilor de beton.
7.2.6. Acoperirea cu beton a armaturilor.
In tabelul I este data clasificarea elementelor structurale dup gradul de expunere la
aciunea intemperiilor si a umiditii, n condiii obinuite de mediu, conform STAS 10.107/0-90,
paragraf 6.1.2.
In funcie de ncadrarea n categoriile I-IV din tabelul I, n tabelul II sunt date pentru
elemente din betoane de clasa C16/20 grosimile minime admise pentru stratul de acoperire
cu beton a armaturilor, conform stas 10.107/0-90, paragraf 6.1.3. In cazul elementelor din C8/10
sau C12/15, valorile minime date n tabel se sporesc cu 5mm. Totodat, n toate cazurile
grosimea acoperirii cu beton a armaturilor longitudinale va fi de cel puin 1,2d (d - diametrul
armaturilor).
Tabelul I.
Categoria
II
Definire
Elemente situate n spatii nchise (fetele spre interior ale elementelor
structurale din cldiri civile, inclusiv cele din grupurile sanitare si
buctriile apartamentelor de locuit si din halele industriale nchise, cu
umiditi relative interioare 75%).
Elemente n contact cu exteriorul, daca sunt protejate prin tencuire sau
printr-un alt strat de protecie echivalent.
Elemente situate n aer liber, neprotejate, cu excepia celor expuse la
nghe si dezghe n stare umezita.
Elemente aflate n spatii nchise cu umiditatea relativa interioara peste
75%; hale industriale cu umiditatea superioara acestei limite,
acoperiurile rezervoarelor si bazinelor, grupurile sanitare si buctriile
din construciile de utilizare publica, subsolurile nenclzite ale cldirilor
etc.
39

TENDER
NTOCMIT
III
IV
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 40/50
Elemente situate n aer liber, expuse la nghe si dezghe n stare

umezita.
Elemente situate n spatii nchise n halele industriale cu condens
tehnologic (hale cu degajri de aburi, etc.).
Feele elementelor n contact cu apa sau cu alte lichide fr
agresivitate chimica (exemple: pereii si fundul rezervoarelor, bazinelor
si cuvelor castelelor de apa).
Feele n contact cu pmntul ale elementelor prefabricate si ale celor
monolite turnate n cofraj (grinzi, stlpi, perei etc.) sau pe beton de
egalizare
Feele n contact cu pmntul ale elementelor din beton armat monolit
turnate direct n spaturi (fundaii, ziduri de sprijin, etc.).
Armaturi
Tabelul II.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, n mm, pentru
elemente din betoane de clasa C16/20, din categoriile (conf.
Tipul de element
I
III
IV
monolite sau
preturnate pe
antier
prefabricate
uzinate
Monolite sau
preturnate pe
antier
prefabricate
uzinate
10
10
15
15
20
Perei
15
10
20
15
30
45
Grinzi, stlpi, bulbii

diafragmelor
(pereilor
25
20
30
25
35
Placi plane si
curbe
Nervuri dese cu
limea 150mm
ale planeelor
Longitudinale
II
40

TENDER
Armaturi
NTOCMIT
C.S.U.
06.2012
PAG 41/50
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, n mm, pentru

elemente din betoane de clasa C16/20, din categoriile (conf.
Tipul de element
I
Fundaii
Fundurile
rezervoarelor si ale
cuvelor castelelor
de apa
Transversal
e
BENEFICIAR
Etrieri
Bare transversale
ale carcaselor
sudate
II
III
IV
monolite sau
preturnate pe
antier
prefabricate
uzinate
Monolite sau
preturnate pe
antier
prefabricate
uzinate
35
45
15
10
15
15
20
25
Observaii si precizri la tabelul II.

a. La elementele structurale (grinzi, placi etc.) din categoriile I si II care au la baza o
poriune pe care devin subterane, intrnd n categoria III, se poate menine si pe aceasta
poriune aceeai grosime a stratului de acoperire cu beton ca si n partea suprateran,
realiznd diferena de grosime a stratului de acoperire necesara n partea subterana prin
tencuire, cu mortar de ciment de marca M100.
b. Pentru elementele din categoria IV, grosimile sporite cerute pentru stratul de acoperire
cu beton au n vedere si neplaneitatile inevitabile ale suprafeei de contact dintre elementul de
beton armat si pmnt. Valorile date n tabel se refera si la cazul cnd elementele respective
sunt n contact cu apa subterana, daca aceasta nu prezint agresivitate chimica.
c. La elementele din categoria III care se afl n contact direct cu lichide, daca la fata de
contact cu lichidul sunt protejate prin tencuire sau prin placare cu faian, se poate reduce
grosimea minima a stratului de acoperire cu beton, adoptndu-se valorile date n tabel pentru
elementele de categoria II.
d. Grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturilor longitudinale va fi de regula
multiplu de 5mm, obinut prin rotunjirea n plus sau cu cel mult 2mm n minus a valorii
determinate pe baza prevederilor de mai sus.
e. La placi si la perei, grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton date n tabelul
II si condiia 1.2d, se raporteaz la armaturile de pe primul rnd.
7.2.7. Lista prescripiilor tehnice de baza:
41

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 42/50
1) STAS 1799 - 88 Construcii din beton, beton armat si beton precomprimat. Prescripii
pentru verificarea calitii materialelor si betonului.
2) STAS 790 - 84
Apa pentru betoane si mortare.
3) STAS 1667 - 76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu liani minerali.
4) STAS 1759 - 88 ncercri pe beton. ncercri pe beton proaspt.
5) STAS 1275 - 88 ncercri pe beton. ncercri pe beton ntrit. Determinarea
rezistentelor mecanice.
6) STAS 1336 - 80 Construcii. ncercare in situ a construc. prin ncercri statice.
7) STAS 3519 - 76 ncercri pe betoane. Verificarea impermeabilitii la apa.
8) STAS 6652/1-82 ncercri nedistructive ale betonului. Clasificare si indicaii
Indicaii generale.
9) NE 012-99
COD DE PRACTICA pentru executarea lucrrilor de BETON si

BETON ARMAT
10) C 28 - 83
Instruciuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton.
11) C 26 - 85
Instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului cu sclerometru.
12) C 54 - 81
Instruciunile tehnice pentru ncercarea betonului prin extragere de

carote.
13) C 117 - 70
Instruciuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea

defectelor din elementele de beton armat.
14) C 26- 85
Instruciuni tehnice pentru ncercarea betonului cu ultrasunete.
15) C 11 - 74
Instruciuni tehnice privind alctuirea si folosirea n construcii a

panourilor din placaj pentru cofraje.
Instruciuni pentru proiectarea si folosirea armaturii cu plase sudate
a elementelor de beton.
ndrumtor pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 - 71.
16) P 59 - 86
17) C 156 - 72
42

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 43/50
8.CONTROLUL CALITII LUCRRILOR

Controlul de calitate se poate face astfel :
control interior :
- control intern :
autocontrol
control ierarhic
- control extern (CQ)
control exterior
control de conformitate
Controlul interior se desfoar de ctre productor i / sau executant, fiecare n domeniul su
din cadrul activitii de construcii. Acest control este exercitat :
din iniiativ proprie (proceduri interne de control);
n conformitate cu reguli externe stabilite de investitor sau de ctre o organizaie
independent, la cererea investitorului.
Controlul exterior - controlul care se efectueaz asupra unei ntreprinderi de ctre un organism
independent de acesta.
Controlul exterior poate consta din :
verificarea msurilor de control interior (atta timp ct acestea sunt n conformitate cu
procedurile de verificare de control exterior) sau
procedee de verificare suplimentare independente de sistemele de control interior.
Controlul de conformitate este exercitat pentru a verifica dac funcionarea unei uniti sau a
produciei se desfoar n conformitate cu regulile stabilite.
Controlul de conformitate este n general o parte din controlul exterior i se efectueaz
de ctre organisme independente autorizate pentru efectuarea activitii de certificare a calitii
produselor folosite n construcii conform HG 728 / 94.
Frecvena i intensitatea controlului depind de consecinele cauzate de unele posibile
erori n diferite stadii ale procesului de execuie / producie a betonului i se stabilesc prin
programe de control ale factorilor implicai.
Controlul calitii lucrrilor de execuie se face avnd ca baz Legea 10 privind calitatea
n construcii din 1995. Obligaiile i rspunderile ce revin investitorilor, proiectanilor,
administratorilor i ale utilizatorilor construciilor sunt stipulate n Legea calitii, HG 925/95 i
HG 766/97.
Prin controlul produciei i execuiei se neleg toate msurile necesare pentru
meninerea la un nivel corespunztor a calitii betonului n conformitate cu cerinele specificate.
Ea include inspeciile n diferite etape ale producerii / punerii n lucru a betonului i
determinrile (utilizarea i interpretarea rezultatelor) privind echipamentul, materialele
componente, betonul proaspt i betonul ntrit.
Controlul produciei i / sau execuiei poate fi efectuat de executant cu asigurarea
nivelului de calitate corespunztor cerinelor printr-un sistem de calitate conceput i realizat prin
personal propriu, cu responsabili tehnici cu sarcini specifice, funcie de natura lucrrilor
(producie, betonare, tratare, etc.) (control interior) sau printr-un organism independent
(control exterior).
n ambele cazuri trebuie s se dispun de dotri corespunztoare (echipament,
aparatur, personal) pentru realizarea inspeciilor i determinrilor. Date relevante asupra
43

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 44/50
controlului produciei n staii de betoane sau controlul pe antiere, trebuie consemnate sub
forma unor procese verbale sau n alte tipuri de documente.
De exemplu pot fi consemnate urmtoarele :
numele productorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi i adaosuri ;
numrul (seria) documentelor de livrare i certificare a calitii pentru ciment,
agregate, adaosuri i aditivi ;
sursa de ap de amestecare ;
consistena betonului ;
densitatea betonului proaspt ;
raportul ap / ciment al betonului proaspt ;
cantitatea de ap ;
coninutul de ciment ;
data i ora la care s-au prelevat probe ;
numrul de probe ;
programarea i etapele punerii n oper i tratarea betonului ;
temperatura i condiiile atmosferice n timpul betonrii i tratrii betonului, etc.
Informaii suplimentare n cazul betonului marf (gata preparat) :
numele furnizorului ;
numrul (seria) bon livrare transport - primire.
Toate abaterile de la procedurile specifice n ceea ce privete transportul, descrcarea,
betonarea, compactarea, tratarea betonului, etc., trebuie consemnate i raportate
responsabililor cu executarea lucrrilor.
Procedurile de control al produciei i / sau execuiei ntocmite de executant vor fi
verificate de un investitor sau de un organism autorizat, ca parte a controlului de conformitate.
ncercrile i determinrile efectuate n cadrul controlului produciei i / sau execuiei pot
fi luate n considerare pentru controlul de conformitate.
Verificarea calitii materialelor componente i a betonului se va face n conformitate cu
prevederile din Codul de practic, ANEXA VI.1, punctul A.1. ; B.1. ; A.2. ; B.2. ; A4 i B3.
Metodele de ncercare sunt reglementate prin standardele SREN 196 1, 196 2, 196 3,
196 4, 196 5, 196 6, 196 7, 196 21 i STAS 4606 80.
n cazurile n care loturile de materiale aprovizionate (oel-beton, ciment, agregate,
adaosuri, aditivi sau elemente prefabricate) nu ndeplinesc condiiile de calitate garantate, se va
interzice sau sista utilizarea lor i se va ncunotina productorul, beneficiarul i organele
Inspeciei Judeene n Construcii, Lucrrile Publice, Urbanism i Amenajarea Teritoriului n
termen de maximum 48 ore de la constatare.
n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 272/94, furnizorii sunt obligai ca
n termen de 15 zile de la primirea comunicrii unitii de construcii - montaj, s remedieze sau
s nlocuiasc materialele sau elementele de construcii necorespunztoare din punct de
vedere calitativ.
Fazele procesului de execuie a lucrrilor de beton i beton armat constituie n majoritate
lucrri care devin ascunse, astfel nct verificarea calitii acestora trebuie s fie consemnat n
Registrul de procese verbale ncheiate ntre delegaii beneficiarului i constructorului. n cazul
fazelor determinante este obligatorie convocarea i participarea delegatului Inspeciei
44

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 45/50
teritoriale pentru construcii i a proiectantului. Nu se consider valabile procesele verbale de

recepie calitativ ncheiate numai de constructor.
Nu se admite trecerea la o nou faz de execuie nainte de ncheierea procesului verbal
referitor la faza precedent dac aceasta urmeaz s devin o lucrare ascuns.
n procesele verbale se vor preciza constatrile rezultate, dac corespund proiectului i
dac se admite trecerea la executarea fazei urmtoare.
Dac se constat neconcordane fa de proiect sau prevederile prescripiilor tehnice se
vor stabili i consemna msurile necesare de remediere.
Dup executarea lucrrilor cu caracter ascuns se ntocmesc procesele verbale la :
terminarea executrii spturilor pentru fundaii i se va verifica n raport cu
prevederile proiectului :
- poziia n plan,
- dimensiunile fundaiilor,
terminarea executrii cofrajelor - se va verifica :
a) alctuirea elementelor de susinere i sprijinire;
b) ncheierea corect a elementelor cofrajelor i asigurarea etaneitii
acestora;
c) dimensiunile interioare ale cofrajelor, n raport cu cele ale elementelor care
urmeaz a se betona;
d) poziia cofrajelor, n raport cu cea a elementelor corespunztoare situatela
nivelele inferioare;
e) poziia golurilor;
terminarea montrii armturilor - se va verifica :
a) numrul, diametrul i poziia armturilor n diferite seciuni transversale ale
elementelor structurii;
b) distana dintre etrieri, diametrul acestora i modul lor de fixare;
c) lungimea poriunilor de bare care depesc reazemele sau care urmeaz a fi
nglobate
n elemente ce se toarn ulterior;
d) poziia nndirilor i lungimile de petrecere a barelor;
e) calitatea sudurilor;
f) numrul i calitatea legturilor dintre bare;
g) dispozitivele de meninere a poziiei armturilor n cursul betonrii;
h) modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton i dimensiunile
acestuia;
i) poziia, modul de fixare i dimensiunile pieselor nglobate.
n cursul betonrii elementelor de construcii se va verifica dac :
a) datele nscrise n bonurile de livrare-transport ale betonului corespund
comenzii i nu s-a depit durata admis de transport;
b) consistena betonului corespunde celei prevzute;
c) condiiile de turnare i compactare asigur evitarea oricror defecte;
d) se respect frecvena de efectuare a ncercrilor i prelevrilor de probe,
conform prevederilor din Anexa VI.1 , din Codul de practic;
e) sunt corespunztoare msurile adoptate de meninere a poziiei
armturilor, dimensiunilor i formei cofrajelor;
f) se aplic corespunztor msurile de protecie a suprafeelor libere ale
45

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 46/50
betonului proaspt.
n condica de betoane se vor consemna :
- seria talonului livrrii, corespunztoare betonului pus n oper;
- locul unde a fost pus n lucrare;
- ora nceperii i terminrii betonrii;
- probele de beton prelevate;
- msurile adoptate pentru protecia betonului proaspt;
- evenimente intervenite (ntreruperea turnrii, intemperii etc.);
- temperatura mediului (n perioada de timp friguros);
- personalul care a supravegheat betonarea.
n cazurile n care conductorul punctului de lucru rspunde direct i de prepararea
betonului, acesta este obligat s verifice n paralel calitatea cimentului i agregatelor conform
prevederilor precum i modul de dozare, amestecare i transport al betonului. Constatrile
acestor verificri se nscriu n condica de betoane.
La decofrarea oricrei pri de construcie se va verifica :
a) aspectul elementelor semnalndu-se dac se ntlnesc zone de beton
necorespunztor (beton necompactat, segregat, goluri, rosturi de betonare, etc.);
b) dimensiunile seciunilor transversale ale elementelor;
c) distanele dintre diferitele elemente;
a) poziia elementelor verticale (stlpi, diafragme, perei) n raport cu cele
corespunztoare situate la nivelul imediat inferior;
e) poziia golurilor;
f) poziia armturilor care urmeaz a fi nglobate n elemente ce se toarn ulterior.
Verificrile de la poziiile b-f se efectueaz prin sondaj. Se va consemna n procesul
verbal dac sunt respectate prevederile proiectului. La consemnarea constatrilor se va ine
seama de prevederile Anexei III.1 din Codul de practic. referitoare la abaterile admisibile.
n vederea asigurrii calitii lucrrilor de beton i beton armat este obligatorie efectuarea unui
control operativ i adoptarea unor msuri, urmrindu-se :
evitarea livrrii sau punerii n oper a unui beton ale crui caracteristici n stare
proaspt nu ndeplinesc condiiile impuse.
adoptarea de msuri operative la staia de betoane pentru corectarea compoziiei
betonului sau a condiiilor de preparare.
sesizarea cazurilor n care betonul prezint rezistene sub limitele admise, fiind
necesar analizarea de ctre proiectant a msurilor sau condiiilor ce se impun
pentru asigurarea rezistenei, stabilitii i durabilitii elementului sau a structurii.
Calitatea betonului pus n lucrare se va aprecia, innd seama de concluziile analizei
efectuate conform controlului de conformitate, asupra rezultatelor ncercrilor probelor de
verificare a clasei prezentate n buletinul emis de laborator i concluziile interpretrii rezultatelor
ncercrilor nedistructive sau ncercrilor pe carote, dac s-a cerut efectuarea lor n cadrul
controlului operativ sau prin proiect.
Rezultatul aprecierii calitii betonului pus n lucrare se consemneaz n procesul verbal
de recepie a structurii de rezisten ncheiat ntre proiectant, investitor i constructor.
Dac nu sunt ndeplinite condiiile de calitate se vor analiza de ctre proiectant msurile
ce se impun.
46

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 47/50
Recepionarea structurii de rezisten se va efectua pe ntreaga construcie sau pe pri

din construcie (fundaie, tronson, scar) potrivit Normativului C 56 85, anexa I.1.
Aceast recepie are la baz examinarea direct efectuat pe parcursul execuiei n cadrul
controlului interior sau exterior.
Suplimentar se vor verifica :
documentele de certificare a calitii prevzute de reglementrile n vigoare pentru
materialele livrate ;
existena i coninutul proceselor verbale de recepie calitativ privind cofrajele,
armarea, aspectul elementelor dup decofrare, aprecierea calitii betonului pus n
lucrare, precum i existena i coninutul proceselor verbale pentru fazele
determinante;
existena i coninutul documentelor de certificare a calitii n cazul betonului livrat;
constatrile consemnate n cursul execuiei n cadrul controlului interior i / sau
exterior ;
confirmarea prin procese verbale a executrii corecte a msurtorilor de remediere
prevzute n diferite documente examinate ;
consemnrile din condica de betoane ;
buletin privind calitatea betoanelor ;
dimensiuni de ansamblu i cotele de nivel ;
dimensiunile diferitelor elemente n raport cu prevederile proiectului ;
poziia golurilor prevzute n proiect ;
poziia relativ pe ntreaga nlime a construciei, a elementelor verticale (stlpi,
perei structurali) consemnndu-se eventuale dezaxri ;
ncadrarea n abaterile admise ;
comportarea la proba de umplere cu ap, n cazul recipienilor ;
orice alt verificarea care se consider necesar.
n vederea recepiei structurii unei construcii, n cazurile n care se solicit de ctre
proiectant, executantul va prezenta beneficiarului buletine de analiz pe beton ntrit prin
ncercri nedistructive. Alegerea elementului i numrului necesar de ncercri se va face de
ctre proiectant. ncercrile nedistructive se vor efectua n conformitate cu Normativul C26-85.
Verificrile efectuate i constatrile rezultate la recepia structurii de rezisten se
consemneaz ntr-un proces verbal ncheiat ntre investitor, proiectant i executant, preciznduse n concluzie dac structura n cauz se recepioneaz sau se respinge.
n cazurile n care se constat deficiene n executarea acestora se va proceda la o nou
recepie.
Recepia parial va consta n efectuarea tuturor verificrilor artate mai sus, cu excepia
examinrii rezistenei la 28 de zile a betonului care se va face la recepia definitiv a structurii
de rezisten.
Recepia construciilor din beton i beton armat se va face n conformitate cu
prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.
Constructorul este obligat sa urmreasc in timp comportarea construciilor nvecinate.
Urmrirea se va face cu mijloace topografice si cu ajutorul martorilor si se vor consemna in
procese verbale. In cazul in care se vor observa deplasri lucrrile se vor opri imediat si se va
anuna proiectantul de specialitate.
47

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 48/50
9. LUCRRI DE HIDROIZOLATII.
Pentru realizarea hidroizolaiilor de calitate se vor respecta urmtoarele condiii:
- lucrrile vor fi executate de ntreprinderi de specialitate sau echipe specializate;
- se vor asigura spatii corespunztoare pentru depozitarea materialelor, utilajelor
necesare execuiei, sculelor si dispozitivelor;
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte, pentru transportul si manipularea
materialelor;
- se va controla calitatea si cantitatea materialelor hidroizolante, daca au certificate de
calitate si corespund prescripiilor tehnice;
- lucrrile de hidroizolaie la cald se vor executa la temperatura de peste 5oC si este
interzisa execuia acestora pe timp de ploaie sau burnia;
- la lucrrile pe timp friguros se vor respecta prevederile Normativului C 16-84;
Se va verifica daca sunt fixate conductele de scurgere, elementele de strpungere,
precum si daca sunt executate racordurile.
Finisarea radierului va fii pardoseala elicoptata si frecata cu quartz in dozaj
corespunztor, intre 3-4kg/mp. Se vor folosi maini de dricuit beton de diferite dimensiuni
pentru a acoperi toate suprafeele.
1.2.2. PROTECTIA MUNCII SI PSI
1.2.2.1. PROTECTIA MUNCII
1. La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale de securitate a
muncii , dintre care principalele sunt incluse in urmtoarele acte normative :
- Legea nr. 90/1996 a proteciei muncii ;
- Norme generale de protecia muncii , emise prin Ordinul Ministerului Muncii si Proteciei
Sociale (MMPS) nr. 578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr. 5840/1996 , in mod expres
cap. 2 subcap. 2.4, cap. 3 subcap. 3.1 3.9, cap. 4 subcap. 4.8 , cap. 5 subcap. 5.1 , 5.3 si
5.4 ;
Norme specifice de securitate a muncii pentru construcii si confecii metalice , emise prin
Ordinul MMPS nr.56/1997 (cod 42) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrri de zidrie , montaj prefabricate si
finisaj construcii ,emise prin Ordinul MMPS in 1996 (cod 27);
- Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea , transportul , turnarea betoanelor si
executarea lucrrilor de beton armat si precomprimat , emise prin Ordinul MMPS nr. 136/1995
(cod7) ;
- Norme specifice de protecia muncii pentru manipularea , transportul prin purtare cu mijloace
mecanizate si depozitarea materialelor , emise prin Ordinul MMPS nr. 719/1997 (cod 57) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inltime , emise prin Ordinul MMPS nr.
235/1995 (cod 12) ;
- Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lianilor si azbocimentului , emise
prin Ordinul MMPS nr. 161/31.03.1997 (cod 52) , cap. III ,
subcap. 1.
48

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 49/50
2. In conformitate cu Normele Generale de Protecia Muncii , furnizorul lucrrilor este obligat:

sa analizeze documentaia tehnica de execuie din punctul de vedere al securitii muncii
si daca este cazul , sa fac obieciuni, solicitnd proiectantului modificrile necesare conform
reglementarilor legale.
sa aplice prevederile legislative de protecie a muncii, precum si prescripiile din
documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baza, de serviciu si auxiliare necesare
realizrii construciilor ;
sa execute toate lucrrile prevzute in documentaia tehnica in scopul realizrii unei
exploatri ulterioare a construciilor in condiii de securitate a muncii si sa sesizeze clientul si
proiectantul cnd constata ca masurile propuse sunt insuficiente sau necorespunztoare, sa
fac propuneri de soluionare si sa solicite acestora aprobrile necesare ;
sa ceara clientului ca proiectantul sa acorde asistenta tehnica in vederea rezolvrii
problemelor de securitate a muncii in cazurile deosebite aprute in executarea lucrrilor de
construcii ;
sa remedieze toate deficientele constatate cu ocazia efecturii probelor, precum si cele
constatate la recepia lucrrilor de construcii.
In mod deosebit se atrage atenia asupra obligativitii respectrii cu strictee a
Ordonanei Guvernului publicata in Monitorul Oficial nr. 18/01.1994 privind asigurarea
durabilitii, calitii riguroase, siguranei in funcionare si funcionabilitii construciilor.
3.
Clientului ii revin , conform Normelor generale de protecie a muncii , urmtoarele obligaii
legale privind executarea construciilor :
- sa analizeze proiectul din punctul de vedere al masurilor de protecie a muncii si in
cazul cnd constata deficiente , lipsuri sau neconcordane fata de prevederile legislaiei in
vigoare, sa ceara proiectantului remedierea deficientelor constatate , completarea
documentaiei tehnice sau punerea in concordanta a prevederilor din proiect cu cele legislative;
- sa colaboreze cu proiectantul si furnizorul , dup caz , in scopul rezolvrii tuturor
problemelor de securitate a muncii.
- pentru lucrrile care se executa in paralel cu desfurarea procesului de
producie, sa ncheie cu furnizorul un protocol in care se va delimita suprafaa pe care se
executa lucrarea, pentru care rspunde privind asigurarea masurilor de protecie a
muncii revine furnizorului; in protocol se vor specifica si condiiile care trebuie respectate
de ctre furnizor, astfel nct desfurarea procesului de producie in condiii de
securitate sa nu fie afectat de lucrrile de construcii executate concomitent cu aceasta.
- sa controleze cu ocazia recepiei lucrrilor, realizarea de ctre furnizor a tuturor
masurilor de protecie a muncii prevzute in documentaia tehnica, refuznd recepia
lucrrilor daca nu corespund din punct de vedere al securitii muncii.
- sa emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupele de activiti
necesare exploatrii construciilor.
4.
La exploatarea construciilor, clientul este obligat sa respecte prevederile legale privind

securitatea
muncii, dintre care principalele sunt cuprinse in urmtoarele acte:
- Legea 90/1996 a proteciei muncii;
- Norme generale de protecie a muncii, emise prin Ordinul Ministerului Muncii si
Proteciei Sociale (MMPS) nr.578/1996 si Ordinul Ministerului Sntii nr.
49

TENDER
NTOCMIT
BENEFICIAR
C.S.U.
06.2012
PAG 50/50
5840/1996;
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la nlime, emise prin
Ordinul MMPS nr. 235/1995 (cod 12).
1.2.2.2. PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR PSI
La ntocmirea prezentului proiect au fost respectate prevederile legale din :

- Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art.2 si 4 .
- N.G.P. II/1977 cap. I, III, IV, V si VI .
- Norme tehnice P 118/83 .
In timpul execuiei se vor respecta :
- Prevederile in legtura cu execuia conform actelor normative menionate la
punctul 1 de mai sus .
- Normele P.S.I proprii ale constructorilor si montorilor inclusiv cele elaborate de
forurile tutelare ale acestora .
- Dispoziiile organelor de control .
- Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977 art. 5 .
Beneficiarului ii revin urmtoarele obligaii :
- Trimiterea in termen legal a eventualelor obiecii , la prezentul proiect .
- Respectarea obligaiilor ce ii revin din actele normative menionate la punctul 1 ,
de mai sus, inclusiv procurarea si ntreinerea P.S.I. , in conformitate cu
Normativul Departamental si recomandrile proiectanilor privind obiectul din
prezenta documentaie .
- Respectarea N.R.P.M. ed. 1975, cap.XIV .
- Decretul Consiliului de Stat nr. 290/1977, art. 6 .
ntocmit: Dipl. Ing. Peter LUKACS
50

Caiet de Sarcini - Beton PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini - Beton PDF

Titlu original:

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPLEX SPORTIV UNIVERSITAR

Calea Feldioarei f.n., Jud. BRASOV

Dipl. Ing. Peter Lukacs