Sunteți pe pagina 1din 8
N u m ã r u l 2 - A p r i l i

Numãrul 2 - Aprilie 2006

Publicatie editatã de TNL Pitesti

În acest numãr Liberalismul inseamna libertate pagina 2 Sa ne reamintim de Basarabia pagina 2
În
acest
numãr
Liberalismul
inseamna
libertate
pagina
2
Sa
ne
reamintim
de
Basarabia
pagina
2
Sa
traiti
bine
tovarasi
securisti
pagina
3
Mass-media
la
16
ani
de
la
Revolutie
pagina
File
de
istorie
pagina
Internationala
Liberala
pagina
Pagina
de
cultura
pagina
Interviu
cu
presedin-
tele
TNL
Romania
pagina
Sensul
giratoriu
pagina
Minibiblioteca
tineretu-
lui
pagina
7
Informatii
utile
pagina
8

Marius Postelnicescu în 5 întrebari

Presedinte PNL Pitesti, Director Directia Apelor Arges-Vedea

Cum vedeti initiativa tinerilor de a edita revista "Nascut liber"? Foarte buna si, pornind chiar de la titu- latura publicatiei, pot spune ca reprez- inta o noua dovada ca TNL are nevoie de exprimare libera si reala. Publicatia se adreseaza electoratului tanar, un electorat inteligent si activ.

Unde va vedeti peste 5 ani? Veti mai ataca o data primaria Pitesti? Ma vad acolo unde munca pe care am depus-o si pe care am sa o depun ma

va instala. Candidatura mea depinde si de increderea pe care mi-o va acorda partidul. In orice caz, daca se va lua o hotarare in acest sens, ma voi simti

onorat.

se va lua o hotarare in acest sens, ma voi simti onorat. lui presedinte PNL. Astept

lui presedinte PNL. Astept cu nerabdare sa vad ce va cuprinde biblioteca tinere- tului.

Ce parere aveti despre organizatia TNL Pitesti? In primul rand apreciez spiritul de echipa al Organizatiei de Tineret Pitesti si faptul ca s-a implicat cu seriozitate in toate actiunile pe care partidul le-a avut in ultima perioada. In acelasi timp apre- ciez colaborarea Organizatiei TNL Pitesti cu Organizatia de Femei Pitesti, Biroul Permanent Municipal si Judetean. Nu trebuie uitat insa faptul ca Organizatia de Tineret Pitesti a fost si este sprijinita de Biroul Permanent Municipal in ideea ca tinerii au nevoie de sustinere din partea noastra deoarece ei vor fi cei care ne vor con- tinua activitatea.Exista o vorba in popor: "Greselile copiilor reprezinta esecurile parintilor in educatie." Atasand aceasta la intrebarea voastra pot spune ca indrumandu-va in contin- uare in acest spirit pozitiv vom avea cu totii rezultatele asteptate.

spirit pozitiv vom avea cu totii rezultatele asteptate. Stim ca iubiti rock-ul. Va regasiti in tinerii

Stim ca iubiti rock-ul. Va regasiti in tinerii cu plete si tricou cu Metallica?

3 Sigur ca ma regasesc si imi aduc aminte cu placere de zilele cand mergeam la concert in Bucuresti, fie pe

4 Selari, la Iris, fie la Polivalenta la con- certe unde atmosfera era cu totul si cu totul speciala.Ma bucur astazi ca vad

4 tineri care duc in continuare acest stil intr-o competitie acerba cu manelele.

5 Suntem convinsi ca veti dona o carte pentru minibiblioteca tineretului. Care este aceasta? Voi dona mai multe carti pentru biblote-

6 ca tineretului. Probabil ca am sa donez ultima carte a lui Valeriu Stoica, - 7 "Provocari liberale" - si "De ce iubim femeile" de Mircea Cartarescu, dar cea mai interesanta mi se pare cea a fostu-

Tinerii fac politicã

NNããssccuutt lliibbeerr

Prin noi însine

EDITORTAL

Liberalismul inseamna libertate

r Prin noi însine EDITORTAL Liberalismul inseamna libertate Sunt intrebat adesea de ce am ales sa

Sunt intrebat adesea de ce am ales sa ma inscriu in Partidul National Liberal. As minti daca as spune ca m-a atras doctrina partidului, pentru ca atunci nu stiam mai nimic despre aceasta. M-a atras, in schimb, cuvantul

"liberal". Stiam ca liberal inseamna libertate. Libertatea cuvantului, a opiniei, a individului, a proprietatii; vroiam sa fiu liber sa aleg ceea ce o sa fac, sa fiu liber sa gandesc ceea ce vreau. Liberalism inseamna sa fii liber sa alegi si sa-ti fie respecata alegerea facuta. Inseamna sa-ti fie respectata viata, familia, credinta, proprietatea. Am ales Partidul National Liberal pentru ca aici tinerii sunt priviti ca un bun, ca o valoare, nu ca o problema ce trebuie rezolvata. Tineretul inseamna dinamism, initiativa, spontaneitate, prospetime, curaj, optimism. Aici am intalnit politicieni care pun accent pe fapte si nu pe vorbe. Oameni care vor sa faca ceva pentru noi, tinerii. Nu m- au atras petrecerile, politicienii dema- gogi, ci oamenii de valoare, care au facut istoria si care au luptat si lupta ca tinerii sa aleaga sa ramana in Romania nu dintr-un patriotism fals, ci pentru ca

aa

Sa ne reamintim de Basarabia

Desi ar trebui, insemnatatea zilei de 27 martie nu e prezenta cum ar trebui in constiinta romaneasca actuala. Anul 1918 incepe si se incheie apocaliptic cu trei momente care au schimbat radical configuratia teritoriala si statutul ocupat de Romania intre statele europene. Putini dintre noi isi mai aduc aminte azi ca primul dintre cele trei momente amintite mai sus il reprezinta unirea Basarabiei cu patria mama, hotarare luata de Sfatul Tarii din Chisinau la data de 27 martie. Evolutia istorica din ultimele doua secole fac din Basarabia, fara comen- tarii, provincia romaneasca cea mai defavorizata atat sub aspectul formelor extreme pe care le-a luat opresiunea straina, cat si referitor la interesul afisat si manifestat de statul roman vis-a-vis de teritoriul dintre Prut si Nistru. Tendintele de expansiune tariste (rusesti) in sud-estul Europei, contu- rate cu precadere incepand cu secolul al XVIII-lea, s-au materializat cu privire la teritoriul romanesc in 1812, cand partea estica a Moldovei a fost smulsa brutal sfasiind statul moldovean - pana atunci o entitate etnica, administrativa si politica, fara nici cea mai mica urma de indoiala. In perioada 1812-1918, autoritatile tariste au dus o politica intensa de rusi- ficare si de deznationalizare prin colo- nizarea masiva de populatie slava si prin legi coercitive care sa obtureze libertatea constiintei romanesti.

Din pacate, revenirea in granitele firesti a Basarabiei in 1918 s-a dovedit de scurta durata. In iunie 1940, Romania nu a putut sa reziste presiu- nilor enorme ale mutantului sovietic si a trebuit sa accepte ultimatumul prin care i se cerea, sub amenintarea uti- lizarii fortei armate, cedarea urgenta si neconditionata a Basarabiei Uniunii Sovietice. Diversiunile rusesti cu privire la Basarabia, la istoria ei si la originea moldovenilor sunt grosolane si total lip- site de consistenta. Regimul comunist roman de dupa 1945, subordonat conceptional si politic total fata de URSS, a trecut sub tacere capitolul Basarabia, de teama reactiilor Moscovei, incercand sa decu- peze din istorie momentul 27 martie 1918 ca si pe cel al notelor ultimative sovietice din 27-28 iunie 1940 (a doua rapire de catre rusi a teritoriului dintre Prut si Nistru). Dezmembrarea colosului sovietic din 1990-1991 nu a fost speculata de statul roman proaspat revenit la democratie. Podurile de flori de peste Prut si entuziasmul ce incepea sa se infiripe privitor la o reunificare romaneasca nu au reusit sa dezghete mintile guvernantilor, care trebuiau sa treaca peste orgolii (problema compri- marilor functiilor in cazul unificarii) si sa incerce sa gaseasca solutii rapide si optime in privinta modului prin care Basarabia sa revina la Romania.

aici au sansa de a-si intemeia o fami- lie, au sansa sa traiasca decent si sa asigure, la timpul lor, un viitor copiilor lor. Cu ajutorul acestor oameni am realizat lucruri pe care inainte nici nu indrazneam sa le visez. Alaturi de tinerii liberali am reusit sa editez o revista. Este un pas inainte. Poate peste putin timp "Nascut liber" va fi manifestul generatiei pe care cei mai multi politicieni o ignora, dar de care se folosesc ori de cate ori au nevoie. Am incredere in cei carora am ales sa le fiu aproape. Pentru mine liberalis- mul nu este doar o doctrina - este un mod de viata. Am ales sa traiesc liber! Am convingerea ca principiile si valo- rile liberalismului reprezinta singura solutie viabila pentru dezvoltarea Romaniei ca o tara prospera in care sa-mi pot cladi un viitor sigur. Mihai Petre

Astazi, odata cu trecerea timpului, se asterne patima uitarii peste necesi- tatea fireasca de a fi impreuna, iar in constiinta comuna romaneasca, cuvantul "Basarabia" este marginalizat odata cu fiecare zi care trece. Prof. Catalin Draghici

LLAA MMUULLTTII AANNII TTIINNEERRIILLOORR LLIIBBEERRAALLII

Uram La multi ani si îndeplinirea tuturor dorintelor tuturor membrilor nascuti în luna aprilie: Sofianu Narcis Ionut, Stefanica Claudia, Demeter Gabriel, Diaconescu Marius, Mihaescu Mihai Valentin, Ciovîna Camelia Iulia, Patrana Daniela, Chilarez Adriana, Nitulescu Florin, Neacsu Andrei, Cojoc Dorin Gabriel, Badoi Bogdan Alexandru, Badea Cristian, Raceanu Adrian, Deaconu George Mihail, Tudosiu Cristian Viorel, Raceanu Constantin-Adrian, Haiducu Maria Catalina, Antonescu Valentin Claudiu, Marinica Claudia- Marinela, Cristea Olivian, Pârjolea Marius Florin, Cînipita Cornel, Cîrneanu Adelina Marilena.

Tinerii fac politicã

NNããssccuutt lliibbeerr

Prin noi însine

"Sa traiti bine… tovarasi securisti"

Marti, 28 martie 2006, membrii CNSAS s-au intrunit pentru a-si desemna presedintele. Candidatul sustinut de coalitia aflata la guvernare nu era altcineva decat Constantin Ticu Dumitrecu, autorul legii pentru decon-

spirarea fostilor colaboratori ai securi- tatii si cel mai de seama luptator pentru condamnarea acestora. Se preconiza

o simpla formalitate pentru alegerea

acestuia in fruntea CNSAS, dar sur- priza, presedinte a fost ales Corneliu Turianu. Acest lucru a fost posibil cu ajutorul reprezentantilor PD si PSD,

incalcandu-se astfel intelegerea facuta

in Coalitie.

Motivele incalcarii acordului nu sunt cunoscute dar, in opinia mea, nu poate

fi decat unul singur si anume teama

unor politicieni ce pozeaza in cuci justi- tiari si aparatori ai democratiei de a nu

fi deconspirati ca si colaboratori ai

Securitatii. S-a vorbit mult pe marginea acestui subiect, dar dincolo de exprimarile politicianiste ale unora consider ca aceia care trebuiesc "ascultati" suntem noi, cei multi si mai ales cei care au avut de suferit de pe urma cumplitului sistem de represiuni. Aceasta problema a asumarii trecu- tului, a acestui cadavru din dulap tre- buie dezbatuta si solutionata pentru a putea spera intr-un viitor demn si onorabil. Cred ca noi, tinerii, trebuie sa ne unim efortul si sa incercam sa determinam formarea acelei mase crit- ice, care sper sa duca la rezolvarea acestei situatii. Ma tem ca fara o implicare a noastra, a tuturor, vom fi in

continuare mintiti si manipulati cu promisiuni si reactii de genul: ca aceasta problema nu este de actuali- tate sau ca o condamnare a comunis- mului nu se poate face decat dupa o cercerate stiintifica a acestuia. In opinia mea, cel mai simplu mod de a scapa de aceste reminiscente ale comunismului se poate face prin gasirea unuei modalitati de a-l numi pe Constantin Ticu Dumitrecu pionierul luptei impotriva securitatii si a vechilor nomenclaturisti in fruntea CNSAS-ului si trecerea prin Parlament a Legii Lustratiei care sa interzica activitatea politica vechilor slujitori ai regimului comunist. In caz contrar noi romanii riscam sa pierdem si ultima bruma de speranta intr-un viitor normal in care drepturile omului sunt respectate si orice incalcare a acestora este aspru pedepsita. Am incredere ca politi- cienii vor simti presiunea noastra si vor incerca o curatire a clasei politice prin eliminarea vechilor nomenclaturisti si nu doar o "repudiere morala" a acesto- ra, in caz contrar singura speranta vine din partea noastra, a tinerilor, care odata cu schimbul de generatii vor reusi sa scape odata pentru totdeauna de cangrena comunismului. Inchei folosindu-ma de cuvintele sugestive ale filozofului francez J.P. Sartre care spunea: "Nu exista ade- varata libertate acolo unde cei care judeca nu sunt la randul lor judecati" si avand speranta ca tovarasii securisti nu vor trai bine si de acum incolo.

Florin Baboi

securisti nu vor trai bine si de acum incolo. Florin Baboi Mass-media la 16 ani de

Mass-media la 16 ani de la Revolutie

Unii dintre noi isi mai amintesc si acum de programul de 2 ore al Televiziunii Romane in care eram imbuibati cu elogii aduse "conduca- torului iubit'' si de zambetul teribil al parintilor nostri atunci cand reuseau intr-un final sa prinda bulgarii Ei bine, lucrurile astazi stau cu totul altfel si ne bucuram ca sunt asa. Avem de unde alege, si la televizor si la radio. Dar sa nu uitam ca in '89 au murit oameni pentru libertatea presei, presa despre care putem spune acum ca este a 4-a putere in stat. Ce inseamna defapt mass-media? Un mijloc de informare a maselor. Eu i-as da o alta definitie: un mijloc de manipulare a maselor. Trebuie sa recunoastem ca nu de putine ori infor- matia a fost trunchiata sau denaturata astfel incat sa deserveasca unor interese mai mult sau mai putin obscure ale unor oameni politici sau din mediul afacerilor, intr-un cuvant, influenti. Am fost surprins sa aflu ca de-abia acum CNA-ul i-a obligat pe patronii televiziunilor sa-si dezvaluie numele si componenta actionariatului, dar mai bine mai tarziu decat nicioda- ta…

La celalalt pol, ca un contraatac la

aceste manipulari despre care va spuneam, exista analistii politici ce sunt, poate fara stiinta lor, adevarati

strajeri ai democratiei. Aici as aminti pe Cristian Tudor Popescu si Ion Cristoiu. Bineinteles mai sunt si altii, dar acestia nu au incetat sa infaptuiasca de 16 ani incoace o adevarata reforma a presei si a mass-mediei in general.

Mi s-a intamplat de multe ori mer-

gand pe strada sa-mi arunc ochii spre un chiosc de ziare si sa vad pe prima pagina oameni in sicrie, poze cu sinu- cigasi sau te miri ce alte nenorociri. Din pacate, simplul meu dezgust nu poate schimba nimic. Traiesc doar cu sper- anta ca acesti pamfletari care scriu ast- fel de articole se vor trezi intr-un final la realitate si-si vor da si ei seama ca vrem sa traim intr-un alt fel de Romanie

Nu-mi ramane decat sa fac un apel la constiinta fiecaruia dintre dumneav- oastra pentru a fi liberi in gandire, pas- trand astfel o mai buna perceptie asupra informatiei.

Alexandru Stefan

Tinerii fac politicã

NNããssccuutt lliibbeerr

Prin noi însine

al Guvernului Provizoriu. Intre septembrie 1848 si 1857, I.C. Bratianu a stat la Paris, unde, prin intreaga sa activitate, alaturi de C.A. Rosetti, a cautat sa faca cunoscuta problema romanilor in fata reprezen- tantilor cu drepturi de decizie din Europa. L-a cunoscut personal pe Ludovic Bonaparte, presedinte si ulte- rior imparat al Frantei sub numele de Napoleon al III-lea. In 1857 a revenit in tara fiind ales deputat in Adunarea ad-hoc si apoi in cea Electiva; a sustinut alegerea lui A.I. Cuza ca domn unic al Principatelor Unite. In februarie 1866, I.C. Bratianu a contribuit la coalitia care l-a detronat

pe Cuza. S-a implicat apoi activ in cautarea printului strain. In acest sens a calatorit personal la Düsscldorf, unde a reusit sa il convinga pe Carol de Hohenzollern-Sigmarigen sa accepte tronul roman. In aceasta perioada, I.C. Bratianu a fost conducator al gruparii liberalilor "radicali" (rosii), apoi presedinte si sef necontestat al PNL, conducand mai multe guverne, printre care si cel mai indelungat din istoria moderna a Romaniei (1876-1888). Prim-ministru in momentul obtinerii independentei statale, I.C. Bratianu a avut un rol deci- siv in modernizarea tarii. Prof. Catalin Draghici

File de isto-

Ion C. Bratianu

A fost unul dintre cei mai de seama oameni politici ai secolului al XIX-lea. S-a nascut in anul 1821 si a murit in anul 1891 la mosia Florica. In 1841 s-a inscris la cursurile Scolii Politehnice de la Paris, intrand in gru- parile secrete masonice. In 1848, dupa declansarea revolu- tiei in Europa, a revenit in tara, manife- standu-se ca un revolutionar activ in Comitetul Revolutionar; a fost membru

Internationala Liberala - la aniversarea a 30 de ani

Pe 26 martie 1976, noua partide liberale au pus bazele Federatiei Partidelor Liberale si Democrate din Comunitatea Europeana si au adoptat Declaratia de la Stuttgart. A fost un moment istoric, cel al crearii primei familii politice europene în vederea alegerilor pentru Parlamentul European, din iunie 1979. "Parintii" fondatori si-au dovedit spiritul de vizionari în întocmirea Declaratiei de la Stuttgart ale carei teluri politice au fost atinse în mare masura, în timp ce o parte dintre acestea ramân la fel de actuale. Conform acestei Declaratii, "datoria suprema a Uniunii Europene trebuie sa fie aceea de a garanta drepturile omu- lui, civile si politice la nivel european; Uniunea Europeana are nevoie de o constitutie libera, democratica, bazata pe principiile separarii puterilor în stat, pe votul majoritatii si pe protectia minoritatilor; Uniunea Europeana tre- buie sa asigure o crestere economica stabila si echilibrata, creând astfel pen- tru cetatenii sai conditiile pentru o pro- tectie sociala eficienta pe tot timpul vietii. Uniunea Europeana are nevoie de asemenea, de o politica externa comuna care sa acopere relatiile externe ale Comunitatii Europene, sa fie astfel conceputa încât sa asigure libertatea si securitatea Europei si pacea mondiala, alaturi de partenerii nostri din Natiunile Unite si Alianta Nord-Atlantica, în special Statele Unite. În cele din urma, Uniunea Europeana trebuie sa se bazeze pe convingerea comuna ca libertatea indi- vidului, egalitatea de sanse si libera competitie a ideilor si partidelor sunt

elemente indispensabile ale unei societati democratice." Treizeci de ani mai târziu, acest pro- gram ramâne la fel de actual, bazat pe valori ca libertatea, democratia si dez- voltarea economica durabila, asociate cu o protectie sociala eficienta. În tot acest timp, ELDR s-a dezvoltat: în 1993 a devenit un partid politic euro- pean, alcatuit din 47 de partide din Uniunea Europeana si tarile vecine iar acum este a treia forta politica euro- peana. Internationala Liberala dezvolta relatii de cooperare cu alte organizatii de orientare liberala - Consiliul Asiatic al Liberalilor si Democratilor (CALD), Internationala Liberala a Femeilor (INLW), Federatia Internationala a Tineretului Liberal (IFLRY) precum si cu Partidul European Liberal Democrat si Reformist (ELDR) si grupurile de lucru ale acestuia din Consiliul Europei, Comitetul Regiunilor si Parlamentul European. Autoritatea suprema în interiorul organizatiei este Congresul. La fiecare 18 luni este organizata o reuniune a reprezentantilor partidelor membre în scopul de a stabili politica si de a monitoriza activitatea Internationalei Liberale. Congresul este organizat în diferite parti ale lumii la invitatia par- tidelor membre si ofera o excelenta oportunitate de comunicare pentru liberalii din întreaga lume. În perioada dintre congrese, organul suprem este Comitetul Executiv care se reuneste cel putin de doua ori pe an si este for- mat din reprezentanti ai tuturor partide- lor membre. Organele executive ale Internationalei Liberale sunt Biroul si Secretariatul. Secretariatul, cu sediul la

Londra, este responsabil pentru orga- nizarea întâlnirilor Biroului, Executivului si Congresului, având totodata si rolul de a acorda asistenta partidelor membre si de a monitoriza activitatea internationala. Partidul National Liberal face parte din Internationala Liberala incepanad cu anul 1997, iar presedintele PNL, domnul Calin Popescu Tariceanu, este unul dintre cei 61 de vicepresedinti. Internationala Liberala editeaza trimestrial, la Londra, buletinul "Liberal Aerogramme". În fiecare an Internationala Liberala acorda Premiul pentru Libertate unui individ sau orga- nizatii care au contribuit semnificativ la cauza democratiei si a drepturilor omu- lui.

Mihai Petre

nizatii care au contribuit semnificativ la cauza democratiei si a drepturilor omu- lui. Mihai Petre Tinerii

Tinerii fac politicã

NNããssccuutt lliibbeerr

Prin noi însine

Incepand cu acest numar, in paginile revistei noastre veti gasi si cateva "mostre" de cultura. Vor fi poezii, proza sau grafica create de tineri membrii ai PNL Pitesti. In acest numar ii veti regasi pe Catalin Draghici si pe Mihai Petre, acesta din urma fiind proaspatul premiat cu mentiune la a II-a editie a Concursului National Studentesc "Juventus", desfasurat la Pitesti pe data de 8 martie. Va asteptam si pe voi cu creatiile voastre pentru a fi publicate in revista. Trebuie sa demonstram ca tinerii stiu sa creeze frumosul.

Florin Baboi

Clementa

Rugaciune prin suflet albastru, Rugaciune din ochi albastri. Spovedanie prin lumina Si usa din întuneric Spre pocainta-mi. Spovedanie prin ochi si mâini, Prin trup si suflet. Credinta prin iubire Si iubire din credinta Spre nemurirea-mi.

Mihai Petre

Cand cade cortina

Palid rasuflet in cuibu' asteptarii, Sperante de fum atinse de plumb; Fructul oprit - dorinta chemarii Adauga sensuri timpului stramb.

Vremuiesc ceasuri, spre zari neumbrite Largi aripi se-ntind peste norii de lacrimi Necheaza din spate siluete cernite, Calari pe clepsidra umpluta cu patimi.

Zborul suprem, amagire-ntrupata, Transcendentul edit se ridica din mare Cand dreapta e stanga - rasturnare ciudata, Se-amesteca-n aburi persuasiva schimbare.

Lumina e umbra, iar inaltul adanc Inghitit de oniric, conceptul dispare, Efemer antogonic: cuvant - necuvant Inversata e clipa picurata din soare.

Rasunete lungi, ecouri sfarsite, Malignul se sterge-n exegeza divina Aseptice rugi, de sensuri golite, Consonant ascetism se ridica din tina.

Aduceti talonul si puteti castiga prin tragere la sorti un premiu din partea Organizatiei de
Aduceti talonul si puteti castiga prin tragere la sorti un premiu din
partea Organizatiei de Tineret. Extragera va avea loc pe data de 28 aprilie,
orele 19:00 in sedinta TNL Pitesti la Sediul Municipal.
TALON
Sunt de acord sa ma alatur comitetului de initiativa pentru
sustinerea infiintarii unei Filarmonici in Pitesti
Nume
Prenume
Adresa
Data,
Semnatura,
Va rugam, aduceti talonul la Sediul PNL Pitesti din strada Aleea Doina
si Ion Aldea Teodorovici nr. 3
din strada Aleea Doina si Ion Aldea Teodorovici nr. 3 Prin ceturi desarte, cand cade cortina

Prin ceturi desarte, cand cade cortina Punctat e eternul ce cu greu se cladeste, Obosit este ornicul, imbatat de lumina Innodata-n eter. Si iluzia creste.

Catalin Draghici

TRATAT DE DISPERARE

Ma priveste de acolo, de sus, de pe perete. Ma urmareste pretutindeni. Îi vad chipul oriunde, iar privirea Ei o vad, o simt în cele mai întunecate unghere ale sufletului meu. Plânge si

râde odata cu mine. E fericita si uneori trista, acolo, pe perete. M-am întrebat adesea daca Dumnezeu exista si tot de atâtea ori am primit o suma de raspunsuri. Raspunsuri care au dat nastere la noi întrebari. Pe adevaratul Dumnezeu L-am descoperit abia acum. Era ascuns în sufletul meu. Era acolo, sus, pe perete. Ma închin Ei în fiecare clipa a vietii mele. O iubesc si descopar în Ea Adevarul si Iubirea eterna. E senti- mentul credintei pure. Chiar daca nu sunt credincios, Ea e adevaratul meu Dumnezeu. E fiinta care îmi dicteaza o anumita moralitate, care defineste cu exactitate Binele si Raul. E singurul meu duhovnic, singura care ma ascul- ta si care ma întelege. Si întotdeauna m-a sfatuit cum era mai bine. De acolo, din adâncul sufletului meu. Ma priveste de acolo, de sus, de pe perete. Ma urmareste cu privirea pre- tutindeni. Este proiectia sufletului meu zbuciumat; este icoana Sfintei Fecioare si a Pruncului Sfânt. Mihai Petre

proiectia sufletului meu zbuciumat; este icoana Sfintei Fecioare si a Pruncului Sfânt. Mihai Petre Tinerii fac

Tinerii fac politicã

NNããssccuutt lliibbeerr

Prin noi însine

Interviu cu presedintele TNL Romania Cristian Adomnitei

Interviu cu presedintele TNL Romania Cristian Adomnitei 1. Cum te simti in postura de presedinte TNL

1. Cum te simti in postura de presedinte TNL Romania? Primul lucru care imi vine in minte este acela ca ma simt mandru sa reprezint aceasta organizatie de tineri valorosi si hotarati sa schimbe fata politicii romanesti. Din acest motiv consider ca pozitia de presedinte TNL Romania este si o responsabilitate foarte mare, pe care mi-am asumat-o cu hotarare si pe care imi doresc sa o duc la indeplinire, in asa fel incat la finalul mandatului, organizatia noastra sa devina cea mai

cunoscuta organizatie de tineret din Romania, o adevarata "gasca de prie- teni" care actioneaza impreuna pentru sustinerea politicilor de tineret din Romania. 2. Comenteaza putin simbolistica emblemei TNL si a sloganului ,, Nascut liber" Avem nevoie de un suflu tanar in polit- ica romaneasca, singurul capabil sa inlature practicile corupte si sa deter- mine cresterea increderii populatiei in politicienii care ii conduc. Noi, tinerii liberali, suntem noul val de oameni politici, o generatie nascuta libera care intelege sa actioneze cu curaj si determinare pentru implinirea idealurilor noastre, de a trai intr-o soci- etate libera si democratica, unde fiecare individ sa aiba o sansa reala de realizare personala. 3. Suntem partidul cu cele mai multe tinere valori. Ce strategie are biroul TNL Romania de a le promo- va? Impreuna cu Biroul de conducere al TNL, urmarim sa promovam un numar cat mai mare de tineri liberali in admin- istratia publica centrala si locala. Acesta este unul din obiectivele princi- pale ale TNL, asumat si de liderii par- tidului, odata cu lansarea proiectului

reinnoirii clasei politice romanesti. Alegerile din anul 2004 au fost prima etapa a acestui proces, cand un numar foarte mare de tineri politicieni, proveniti din TNL, au participat la alegeri pe locuri eligibile. Prezenta lor astazi in functii importante din admin- stratia publica locala si centrala, pre- cum si prestatia buna dovedita in cali- tatea de demnitar, trebuie sa reprez- inte un indemn si o motivatie pentru toti membrii TNL. De asemenea promovam in randul organizatiilor de tineret informatii refer- itoare la programele de studii in tara si in strainatate, in scopul facilitarii acce- sului, prin informatie, tuturor tinerilor liberali interesati sa-si ridice nivelul de profesionalizare si specializare pe diferite domenii. 4. Ce parere ai de proiectul nostru , revista ,,Nascut liber"? In primul rand va felicit pentru initiativa de a lansa acest proiect. Si va doresc mult succes in continuare. 5. Ai un mesaj pentru tinerii liberali din Pitesti ? Fiti liberi in gandire si actionati cu determinare!

Alexandru Sandu

Noi nu facem galagie, noi muncim!

Se vorbeste prea mult pentru a se ascunde lipsa de activitate: "MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC", parafrazand opera celebrului William Shakespeare.Fiind un popor latin, avem nevoie de"paine si circ". Problema "painii" este rezolvata cu succes - se poate spune - de catre guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, astfel incat cetateanul se poate "apleca" mai mult asupra "circu- lui", circ pe care principalul partid de opozitie nu se zgarceste sa-l ofere, probabil spre a compensa lipsa "painii"

din timpul guvernarii sale. Am imprimat in cadrul P.N.L un stil al faptelor, nu al vorbelor, al valorilor, nu

al nulitatiilor. P.N.L prefera sa aplice

politici decat sa le discute la nesfarsit, politici menite a imbunatati traiul cetateanului. Alaturi de seniori, tinerii liberali se implica tot mai puternic, mai ferm in viata politica a orasului demarand si aplicand cu succes o serie de proiecte.Vrem ca cetatenii sa simta din

ce in ce mai puternic prezenta noastra,

a tinerilor in actiunile favorabile lor,

spre a le intari increderea in P.N.L si in cei ce vor urma la carma destinului acestui partid. Fiecare generatie invata de la cea dinaintea ei, asa cum si noi, T.N.L-ul, am invatat sa lucram in favoarea cetateanului, sa avem o activitate pe masura sloganului P.N.L "PRIN NOI INSINE". Generatia inaintasilor imprima pre- decesorilor sai valori morale si etice de nezdruninat asa cum T.N.L-ul are; dar sunt inca tineri ce au crescut politic sub sfaturile unei generatii care le-a impri- mat puternic nostalgia unor vremuri tul- buri, convingandu-i ca tinerii trebuie sa faca jocuri de culise in favoarea senio- rilor, iar nu politica serioasa.{TSD}. Noi spunem NU unor astfel de idei si sustinem prin activitatea noastra ca TINERII FAC POLITICA! Dragos Delureanu

Anuntam toti tinerii liberali interesati ca se pot inscrie intr-una din Comisiile si Departamentele de speciali- tate ce functioneaza in cadrul Organizatiei PNL Pitesti.

De ce m-am inscris eu in Partidul National Liberal

Pana acum cateva saptamani am preferat sa privesc scena politica de pe margine, sa fiu un spectator oare- care… pana am realizat ce pierd si am ales sa ma inscriu in PNL. Nu a fost o alegere la intamplare: la alegeri am votat candidatii PNL si ai Aliantei DA. I-am vazut pe strada, la televizor si m-au convins. Acum, cel putin pentru mine, liberali- smul a devenit nu doar un mod de a privi lucrurile ci si un scop in sine. Nu-i de ajuns sa te inscrii. Trebuie sa crezi, sa te simti liberal in adevaratul sens al cuvantului. Sunt doar la inceput de drum dar vreau sa cred ca voi ajunge acolo unde imi doresc si sunt constienta ca pentru asta e nevoie de multa munca, implicare si convingere. Aceste lucruri le-am citit printre ran- duri in cuvintele celorlalti tineri pe care i-am cunoscut aici, in PNL.

Madalina I. Badea

Tinerii fac politicã

NNããssccuutt lliibbeerr

Prin noi însine

Sensul giratoriu

Traim intr-o societate afectata de marasm istoric. Lipsa de proiect de dupa '90 pentru aceasta tara e alar- manta. Structura si organizarea sunt secretul unei societati bogate; capaci- tatea de a-si directiona cetatenii spre un tel comun. Problema noastra, a romanilor, nu e ca muncim sau nu, ci ca ne lipseste aceasta structura. S-a mizat in 1989 pe libertate. Impresia majora in acest moment e ca romanii nu mai au nevoie de liberate; nu mai au nevoie de painea cerului, ci doar de cea pamanteasca. Si poate de circ. Ori acum asta ni se serveste:

paine si circ. Romanii aveau o vorba: "Intai sa traim, apoi sa filosofam". Ne-am intors astazi la regimul de supravietuire. Nici in perioada interbelica nu s-a trait idilic; totusi saracia nu era atat de umilitoare ca astazi. Solidaritatea nationala a renascut la revolutie, insa momen- tul a fost ratat com- plet, iar sper- anta a fost inlocuita cu o deziluzie extrema. Legalitatea tulbura astazi Romania. Sistemul circulator al Romaniei este mentinut doar de coruptie si faradelege. Orice aer de legalitate si normalitate nu face decat sa tulbure monstrul neomedieval romanesc. Poate ceea ce va veni peste noi din Europa va schimba ceva din "dulcea" ilegalitate romaneasca. Romanul este invatat sa traiasca dupa legi scrise; superficialitatea este principala sa noncalitate. Romania este tara in care aranjamentul inlocuieste regulamentul, iar libertatea si demnitatile s-au cumparat cu daruri inca din timpuri apuse. Spaga este atat de inradacinata incat se incearca si fata de Dumnezeu. Incercarile disperate de altoire in spatiul mioritic a principiilor capitalis- mului au avut un succes minim, cu pre- conizari indoielnice pentru viitor. Asta pentru ca, in lumea reala, marfarul ce pleaca din Oltenita spre Adunatii

Copaceni nu se poate ciocni in vecii vecilor cu Orient Express-ul dintre Paris si Praga. Romania da impresia ca a deraiat de pe sinele istoriei, ca vine de nicaieri si se indreapta sigur si simultan in direc- tiile in care ratacesc haotic cei 22 de milioane de locuitori. Traim intr-o tara hibridizata, intr-o atmosfera colorata de balci zgomotos, o tara a pensionarilor papagali, ofen- sati dar usor de aburit, a copiilor dependenti de joy-stick si televizor, a capsunarilor visatori, a functionarilor adormiti, a afaceristilor carnivori si oportunisti, a zarzavagiilor nervosi, a birocratiilor opulenti, a manelistilor figuranti, a intelectualilor blazati, a scuipatorilor de seminte siderati, a miliardarilor colectionari dar cartonagii, a matusilor cu averi fabuloase, a aristocratilor con- trafacuti, a salariatilor gugustiuci si a politicienilor necrofagi. Paradoxul e ca in acest moment, cea mai eficienta forta de munca din amalgamul de categorii enu- merate mai sus sunt capsunarii de care Romania este privata si depopulata. De asemenea, individualitatea con- trastanta romaneasca reiese si din fap- tul ca in toate colturile fascinantei Romanii zac aglomerate si resemnate, vile jurasice cu trei etaje si termopane rotunde, alaturi de blocuri cenusii, amorfe si deceptionate si alaturi de gherete amarate dar obraznice din

tabla vopsita ; la fel prin parcari inven- tate alaturi de veterana Dacie 1300 cu pete de rugina mascata stationeaza BMW-ul si Mercedesul aristrocrat. Romanii nu vor sa fie reprezentati, ci guvernati. Romanul vrea liniste si sta- bilitate, sa nu aiba nimic in cap, dar burta plina, sa bea bere, sa manance mici, sa asculte manele si, eventual, sa

vada un film sexy

Ori, in cazul asta,

ar fi bine sa fim atenti ca dupa ce

intram in UE sa nu-i romanizam noi cumva pe europeni. Prof. Catalin Draghici

nu-i romanizam noi cumva pe europeni. Prof. Catalin Draghici Minibiblioteca tineretului Cand ati citit ultima oara

Minibiblioteca tineretului

Cand ati citit ultima oara o carte? Stiam ca o sa va prind cu aceasta intrebare. Stiu ce veti spune. Ca nu

mai este timp, ca o carte e scumpa, ca

Scuze

se gasesc oricand. In programul prezentat la alegerea

sa actualul birou de tineret v-a promis

o minibiblioteca. De acum nu mai este

doar o promisiune. In camera tineretu- lui veti gasi o minibiblioteca ce pentru inceput cuprinde in jur de o suta de vol- ume cu teme diverse. Alaturi de aces- tea veti gasi cursuri de management, diverse referate, cursuri pentru relatia cu mass-media si altele. Nu trebuiesc decat citite. Tot din camera tineretului puteti imprumuta CD-uri cu muzica sau filme pentru ca exista si o audioteca si o videoteca. Veti gasi muzica buna (fara

e mai accesibil internetul, ca

manele insa - sâc!) si filme vechi sau noi. "Nea Marin Miliardar" si "Mihai Viteazul" sunt doar cateva titluri. Va reamintim insa art. I, aln. 4 din Regulamentul de Ordine Interioara al Camerei de tineret: "Obiectele impru- mutate din camera trebuiesc returnate in aceeasi buna stare si in termen rezonabil".

Mihai Petre

Dictionarpolitic

Doctrina = reprezinta in ansamblu o conceptie inchegata, coerenta; pe baza unor principii interpreteaza reali- tatea inconjuratoare sau reflecta interesele unor grupuri si categorii sociale. Exista mai multe feluri de doc- trine: filozofice, religioase, economice, militare, politice. Doctrina politica = sistem coerent de idei, teze, principii, conceptii cu privire la organizarea societatii, la con- ducerea si functionarea ei, la esenta puterii, la mecanismele de exercitare a puterii, la rolul institutiilor si clasele politice si la raportul dintre guvernanti

si guvernati.

Partid politic = asociatie voluntara de indivizi, cu aceeasi orientare politi- ca, uniti prin interese si scopuri comune si fiind adeptii aceleasi doc- trine politice; este o organizatie politica cu un statut si un program propriu. Amendament = imbunatatire, modi- ficare a unui text (de regula a unei legi). Etatizare = trecerea unor bunuri in

proprietatea statului.

Tinerii fac politicã

NNããssccuutt lliibbeerr

Prin noi însine

ã ã s s c c u u t t l l i i b b

NOUL COD DE IMBRACAMINTE LA BARBATI

Tendintele urmatorului sezon, transpun moda intr-o zona de eleganta luxoasa, atinsa de romantism si iesire din tipare. Costume cambrate, blazere din catifea, tricotaje din casmir, sunt piesele cele mai des invocate in creati- ile de sezon ale designerilor. Cea mai "dramatica" schimbare in moda pentru barbati va fi trecerea la o costumatie mai formala. In acest an,

vom asista la revenirea in forta a costu- mului, un fenomen din moda nemaiin- talnit din 1980. Jachetele cambrate sunt un alt element cheie si unul dintre cele mai eficiente modalitati de a pune in evidenta silueta unui barbat (atentie, se poarta silueta!) din sala

de consiliu. In afara salii de consiliu, in plina strada,

imaginea iconica a costumului se descompune. Lumea afacerilor si implicit a costumului formal, inspira moda si imprumuta din "experienta" sa, imbogatind sezonul cu elemente pre- cum: pantalonul tip "tigareta", combina- tia camasa-cravata, jerseuri cu decol- teul in V, cravate inguste, veste, jachete din catifea, paltoane. Inspirat de modul de viata de la tara traditional britanic, acest stil este influentat de sporturile ecvestre si de vanatoare, si de spiritul boem al anilor '70. Elementele cheie imprumutate din aceasta zona sunt: jachetele de calarie tipic britanice, jachetele stil cardigan(un soi de pulovere cu nasturi sau fermoar), haine din tweeduri (se potrivesc bine cu hainele sport), camasi in carouri, veste tricotate.

Raluca Miutescu

AGENTIA DE TURISM ARGES TRAVEL ACORDA 50% REDUCERE MEMBRILOR PNL PITESTI PENTRU: - BILETE DE
AGENTIA DE TURISM
ARGES TRAVEL
ACORDA 50% REDUCERE
MEMBRILOR PNL PITESTI
PENTRU:
- BILETE DE ODIHNA SI TRATAMENT
- ORGANIZARE DE BANCHETE SI MESE
FESTIVE
- CIRCUITE TURISTICE INTERNE SI
EXTERNE
- TRANSPORT CU AUTOCAR SAU AVION
REZERVARI: BD. REPUBLICII, BL. 35
(Libraria Mihai Eminescu), SC. A, AP. 7
(VIS A VIS DE PRIMARIA PITESTI)
TEL: 0248 222 072, 0348 401 650,
0723 157 458, 0744 751 940
REDUCEREA DE 50% SE CALCULEAZA LA
COMISIONUL AGENTIEI DE TURISM
MANAGER Aurelian NICA

Tanarul Lunii

Distinctia “Tanarul lunii” se acorda în acest numar colegului nostru Sergiu Neacsu pentru munca depusa in editarea aces- tei reviste. Iti multumim!

se acorda în acest numar colegului nostru Sergiu Neacsu pentru munca depusa in editarea aces- tei
munca depusa in editarea aces- tei reviste. Iti multumim! “Scuze publice” Datorita modului lapidar in care

“Scuze publice” Datorita modului lapidar in care a fost realizat primul numar al revistei am omis sa facem precizarea ca editarea revistei se face cu sprijinul

Biroului Municipal Pitesti, iar camera tineretului a fost real- izata si cu sprijinul omului de afaceri Ion Arabolu.

Colectivul redactional

Toti mebrii PNL sunt rugati sa aduca la cunostinta secretariatului orice modificare a numarului de telefon, adresa, nume etc. pentru a fi operata la zi in baza de date.

Va reamintim ca plata cotizatiei se

 

Biroul TNL Pitesti Florin Baboi - presedinte Eduard Acatrinei - vicepresedinte Alexandru Stefan - vicepresedinte Mihai Petre - secretar Teodora Serafimescu - trezorier Alexandru Sandu - membru Alexandru Stan - membru Raluca Miutescu - membru Florina Tutea - membru Felicia Andrei - membru Liviu Gamana - membru Sergiu Neacsu - supleant

 

Redactia

face la Sediul PNL Pitesti si este in cuantum de:

Florin Baboi - redactor Mihai Petre - redactor Alexandru Sandu - redactor Teodora Serafimescu - redactor Gabriel Demeter - redactor Catalin Draghici - redactor,grafica Sergiu Neacsu - tehnoredactor Va invitam sa va alaturati noua si va asteaptam articolele pe adresa de e-mail nascutliber@yahoo.com sau la

Sediul PNL Pitesti. Tel: 0348.807370

1 RON pentru tinerii sub 30 ani, studenti sau someri;

-

-

2 RON pentru tinerii sub 30 ani,

angajati. Sedintele Organizatiei de Tineret au loc in fiecare vineri la orele 19:00 la Sediul Organizatiei Municipale. Sedintele CSL Pitesti au loc in fiecare vineri la orele 18:30 la Sediul Organizatiei Municipale.

0248.223480

Tinerii fac politicã