De la

case
adunate
Povestiri adev`rate
din Carrefour

De la

case
adunate
Povestiri adev`rate
din Carrefour

Pentru fiecare carte achizi]ionat` Carrefour Romnia doneaz` 2 lei programului

Fiecare copil \n gr`dini]` al Asocia]iei Ovidiu Ro, oferind copiilor s`raci acces la
educa]ie.

Cuprins
O cerere inedit`

O voce mult schimbat`

O bomboan` de copil

Alb`-ca-Z`pada [i cei 50 de pitici

1 Decembrie spontan

Alb`-ca-Z`pada [i Sylvester cel Gras

(Andreea M`ru[)

(Georgiana Pan`)

(Aurelia Neam]u)

Portofelul

(Rodica Lamb`)

(Daniela Bucovanu)
(Magdalena Soveja)

Ora de joac`

(Alina Petroiu)

(Lumini]a Dinc`)

(Aurelia Neam]u)

(Elena Cojocariu)

(Carmen Iordache)

(Corneliu Ailoae)

Ajutor de cump`r`tor

La mul]i ani, mami!

Pl`cintu]a

Pierdut bunic`

Glorie \nving`torilor, ciocolat` casierelor

Vrei s` fii prietena mea?

El, robotul

Te iubesc, drag` client!

(Nicoleta Tihu)
(Ana Cojanu)

(Diana Cazacu)

(Ovidiu Marica)

(Mariana Trandafir)

Pe[te viu!

Ziua felicit`rilor

30 de minute de c`utare

Aleea Central` sau Aleea Luca

Bonuri de apel

Domnul 8-20

(Cristina Ro[ian)

(Aurelia Neam]u)

(Flori Itcu[)

(Ionu] Radu)

(Mirela Banciu)

(Florina Galaction)

Agentul de cas`

Minnie-urgen]a

Zmbind la nimeni

Un juc`tor perseverent

Zna lui Ro[u-|mp`rat

Ca de la [oricel la [oricic`

Poftim zmbetul meu

Monolog la cas`

(Raluca Barbu)

(Nicoleta Baicu)
(Rodica Lamb`)

(Maria {andru)

(Doini]a Tudose)
(Rodica Lamb`)
(Laura Berlea)

Cuvnt \nainte
Nu vi se pare c`, \n fiecare zi, scriem cu to]ii o poveste prin
toate \ntmpl`rile noastre? Fiecare lucru nou-v`zut, fiecare
situa]ie rezolvat`, fiecare zmbet furat sunt capitole ale unei
c`r]i \n care personajele suntem noi [i oamenii
pe care-i \ntlnim.
Eu am cunoscut foarte multe persoane minunate. Iar unele
dintre ele, a c`ror \ntreag` zi e compus` din noi [i noi figuri
\ntlnite, sunt casierele. Acele doamne de la casele de marcat
din magazine pe care le \ntlnim aproape \n fiecare s`pt`mn`.
Cu un suflet cald, ele caut` \ntotdeauna s` ne fac` ziua mai
bun`, fie [i printr-un zmbet sincer.
V` pute]i imagina cte pove[ti tr`iesc, \n fiecare zi, casierele?
Amuzante, sensibile, emo]ionale sau duioase, aceste pove[ti sunt
\ntmpl`ri reale, \n care [i noi suntem actori. Iar eu v` invit s`
le citim \mpreun`, cu un zmbet \n col]ul gurii.
Andreea Marin

O cerere inedit`
n to]i anii petrecu]i la Carrefour, am nv`]at c` o cas` de
marcat poate deveni, rnd pe rnd, un loc n care glume[ti cu
clien]ii, n care rzi al`turi de copii sau n care, pur [i simplu,
ajungi s` cuno[ti mult` lume. Totu[i c` o cas` de marcat ar putea
fi o agen]ie matrimonial` nu mi-am inchipuit niciodat`.
Acum c]iva ani, cnd eram o tnr` nou-venit` la casele de
marcat, ntmplarea a f`cut ca un domn mai \n vrst`, pe la 7075 de ani, s` aleag` casa mea pentru a-[i achita cump`r`turile.
Foarte prezentabil [i nc` n bun` form` fizic`, noul meu client
[i-a a[ezat cump`r`turile pe band`, ini]iind [i un scurt dialog.
A fost ncntat cnd i-am sugerat rapid cum a[ g`ti eu pulpele
de pui pe care le cump`rase [i cnd i-am descris [i cum se folose[te
solu]ia pentru ndep`rtarea petelor din co[ul lui.
Urm`toarea lui replic`, \ns`, a fost cel putin spontan`.
Andreea, domni[oar` observ c` e[ti genul care g`te[te [i...
se g`te[te bine. |n plus, semeni izbitor cu fosta mea iubit` din
tinere]e o fat` foarte frumoas`! {i imediat, ridicnd trandafirul
ro[u pe care-l a[ezase pe band`, imi spune simplu: Vrei s` te
m`ri]i cu mine?
Pentru o secund`, am r`mas \mpietrit`, [i eu [i to]i ceilal]i
clien]i de la coad`. A[a c` i-am oferit cel mai bun zmbet al meu
[i i-am spus c`, din fericire, logodnicul meu seam`n` izbitor cu
dumnealui. Tocmai m` logodisem cu o s`pt`mn` \nainte.
Foarte amuzat, [armantul domn s-a ntors c`tre restul clien]ilor
de la coad`, ncurajndu-i pe to]i s`-mi ureze cas` de piatr`.
Iar eu, la sfr[itul programului, am plecat acas` cu cea mai
zgomotoas` felicitare de logodn` r`sunndu-mi \n urechi [i cu o
poveste pe care o spun de fiecare dat` cu zmbetul pe buze.
Andreea M`ru[, Carrefour B`neasa

O bomboan` de copil
Mult` lume spune c` produsele din Carrefour au lipici la
public, dar una din \ntmpl`rile petrecute la casa mea de marcat
ar trebui trecut` la categoria super glue.
Era o zi obi[nuit` la cas`, pn` \n clipa \n care \n fa]a mea
a ajuns o familie cu un b`ie]el \n vrst` de 2-3 ani [i cu un co[
plin de produse, pe care p`rin]ii le-au pus pe band`. Pe toate cu
excep]ia unei pungi de bomboane de care b`ie]elul nu voia [i nu
voia s` se desprind`.
Tentativele mele de a scana bomboanele [i ale p`rin]ilor de a-l
convinge pe micu] s` le dea drumul e[uau cu gra]ie, iar eu trebuia
sa g`sesc rapid o solu]ie pentru c` nu voiam ca urm`torii clien]i
s` a[tepte prea mult la coad`. Pe de alt` parte, nici s` supar un
copil de 3 ani nu era cea mai bun` idee.
Gnde[te... gnde[te... \mi repetam, cnd tat`l a venit cu
solu]ia salvatoare. L-a ridicat pe b`ie]el [i l-a pus pe band`, cu
tot cu bomboane. Am intrat instant \n joc [i \nainte s` scanez
bomboanele din minile copilului, am pus un separator cu
Urm`torul Client \n spatele lui, spre amuzamentul p`rin]ilor.
B`ie]elul a fost att de surprins \nct a \nceput s` rd` cu gura
pn` la urechi molipsindu-i pe p`rin]i [i pe ceilal]i clien]i din jur.
|n caz c` v` \ntreba]i, copilul nu a ap`rut pe bon.

Georgiana Pan`, Carrefour Colosseum

1 Decembrie spontan
Ca mai toat` lumea pe care o cunosc [i eu sunt mndr` c` sunt
romnc`. S` vede]i ce mndr` am fost de 1 Decembrie anul trecut.
A fost o zi \n care s-a creat o leg`tur` special`, cu o mul]ime de
clien]i din magazin.
Ne \mbr`caser`m toate frumos [i festiv, eu [i celelalte colege
de la case: port na]ional, ii, bru tricolor, flori \mpletite \n p`r,
cum se cuvine cnd e s`rb`toare la noi, romnii. Ca de obicei,
am organizat [i o mas` \n magazin, cu bucate romne[ti alese
pentru clien]ii no[tri, acompaniat` de muzic` tradi]ional`. To]i se
bucurau de s`rm`lu]e, m`m`ligu]`, cozonac [i vin fiert. Printre
clien]i erau [i doi copii, un b`ie]el [i o feti]` de vreo 5 ani amndoi,
cu obraji rumeni, plini de cozonac.
Dintr-o dat`, muzica a devenit mai alert` [i cei doi copii, f`r`
s` stea pe gnduri, au \nceput s` \ncing` o hor`, a[a cum [tiau ei
mai bine. Imediat, feti]a a luat-o de mn` pe una din colegele mele
de la cas`, introducnd-o [i pe ea \n hor`. Colega mea nu a intrat
singur`, ci a mai luat pe sus \nc` dou` colege la dans. Imediat, [i
bunicii copiilor au intrat \n joc.
|ncet-\ncet, tineri, b`trni, p`rin]i, copii, to]i erau \ntr-o mare
hor`. Unii dansau, unii chiuiau, iar cei care nu intraser` \n joc,
filmau. Al]ii f`ceau o pauz` de la cump`r`turi [i veneau \n fug`
s` intre [i ei \n joc. A[a c` am profitat de moment [i mi-am chemat
[i celelalte colege libere la dans. Chiar [i Aurel, unul din paznici,
de[i a ezitat ini]ial, a intrat \n hor` mai aprig ca to]i ceilal]i la un
loc.
V` spun sincer, o distrac]ie mai mare ca atunci, de 1 Decembrie,
rar mi-a fost dat s` tr`iesc. La sfr[itul zilei, m-am sim]it excelent
c` lucrez \ntr-un loc care are puterea s` creeze atta energie.
{i, apropo de energie, deja m` antrenez pentru urm`torul 1
Decembrie.
Aurelia Neam]u, Carrefour Militari

10

Portofelul
Cnd e[ti la casa de marcat, \nve]i s` lucrezi rapid \n timp ce
te bucuri de fiecare moment petrecut cu clien]ii. |mi amintesc [i
acum cu mare pl`cere ziua \n care, pentru cteva momente, m-am
sim]it din nou copil.
Bun`, dragu]`!, am auzit dintr-odat`. Vocea plin` de c`ldur`
a doamnei din fa]a mea m-a f`cut s`-mi ridic capul \ntr-o frac]iune
de secund`. Era exact vorba bunicii mele, atunci cnd o vizitam
la ]ar` \n timpul copil`riei mele. Privind-o atent, am asem`nat-o
imediat cu bunica. Avea acela[i p`r alb [i m`t`sos, \n acelea[i
mici bucle pierdute, aceia[i obraji u[or palizi, aceia[i ochi plini
de amintiri [i acelea[i mini delicate care m` mngiau pn`
adormeam, dar m` mai [i mustrau cnd f`ceam vreo nevrut`.
Sincer v` spun, cu greu m-am ab]inut s` nu-i r`spund, din
instinct, nea]a, bunico!. |n timp ce-i scanam micile cump`r`turi,
parc` \ncepeam s` simt din nou mirosul teilor din curtea ei. Miau trecut prin mn` laptele, f`ina [i gemul de caise din care
bunica f`cea cele mai bune pr`jituri [i aceea[i ment`, izm` cum \i
spunea ea, din care-mi f`cea o can` de ceai \n fiecare diminea]`.
Abia la urm`torul client am observat c` b`trnica \[i uitase
portofelul la cas`. {ansa a facut ca noul client s` aib` un singur
produs, a[a c` nu am stat nicio secund` pe gnduri [i am ][nit
din scaunul meu c`tre ie[ire, cu portofelul \n mn`, chiar cu
riscul de a \nc`lca regulile.
Cum doamna nu era la fel de sprinten` ca mine, am putut s-o
ajung din urm` \ntr-o clipit`. Cnd i-am \napoiat portofelul, mi-a
mul]umit din tot sufletul [i m-a s`rutat pe frunte. F`r` s` vreau
s` \nfloresc povestea, v` spun c` i-am v`zut [i o lacrim` pe obraz,
lucru care mi-a adus cumva [i mai tare aminte de bunica mea.
Mi-am luat la revedere de la doamna [i m-am \ntors la cas`,
unde clien]ii nu p`reau nicidecum deranja]i de scurta mea lips`.
Erau prea impresiona]i de gestul meu, pentru care chiar m-au
felicitat \ntr-un glas.
Sunt sigur` c` bunica mea ar fi fost mndr` de mine \n acea zi.
Alina Petroiu, Carrefour Buz`u

11

12

Ajutor de cump`r`tor
Ochii care \[i zmbesc nu se uit`.
Nu cu mult timp \n urm`, un domn \n vrst` a venit la mine s`
m` \ntrebe unde poate g`si un ulei la pre] redus pe care \l v`zuse
\n catalog. |n drumul spre raion, care a durat vreo dou` minute,
am aflat toat` povestea vie]ii lui. Nu voi z`bovi acum pe toate
detaliile, cert e c` el trebuia s`-[i dr`muiasc` foarte bine bugetul
pe care-l avea din pensia lunar`.
Cnd am ajuns la raftul cu ulei, noul meu amic, zmbind fericit,
a scos din buzunar o hrtie pe care \[i scrisese, cu mare grij`,
\ntreaga lui list` de cump`r`turi cu produse din catalogul primit
prin po[t`; pentru c` o]etul era aproape, l-am ajutat s` mai taie
\nc` un produs de pe list`. Totu[i o salat` bun` nu se poate face
f`r` ro[ii, castrave]i [i ceap`, a[a c` i-am f`cut cunostin]` [i cu
colegele mele de la raionul de legume.
Apoi surpriz`: lista lui de cump`r`turi era scris` [i pe verso.
Pesemne c` urma s`-[i primeasc` nepo]ii \n vizit`, iar dintr-o
pr`jitur` bun` nu pot lipsi f`ina, ou`le, laptele, cacaoa [i vi[inele.
|nc` cinci raioane trecute pe list`, \nc` cinci produse bifate. La
final, paharul de ap` de care avea nevoie dup` acest maraton
spontan a fost din partea casei.
Nici n-am sim]it cum a trecut jum`tate de or` pn` am ajuns
la casa de marcat. Aici, dup` ce am a[teptat s` vedem \mpreun`
[i totalul bonului, \nc` o surpriz`, una foarte pl`cut` pentru el: \i
mai r`m`seser` bani. Nu e nimic mai frumos dect o mul]umire
din toat` inima, pe care o prime[ti dup` ce ai ajutat pe cineva.
Acum, Nenea Adi, c`ci a[a \l cheam`, de fiecare dat` cnd se
\ntoarce \n magazin, le \ntreab` pe toate colegele mele unde m`
poate g`si. Bine\n]eles c` nu pot refuza niciodat` o \ntlnire cu
el, mai ales c` e un tip mucalit care m` face s` zmbesc, iar eu \l
pot ajuta s` economiseasc`.
Chiar, luna viitoare e ziua lui. Trebuie s` m` gndesc la un
cadou.
Aurelia Neam]u, Carrefour Militari

13

14

La mul]i ani, mami!

Cea mai mare emo]ie pe care o poate tr`i o mam` e s`-[i vad`
copilul oferindu-i flori [i un la mul]i ani sincer, de Ziua Femeii.
Cnd totul e \nmul]it cu o sut`, bucuria e cu att mai mare.
Anul trecut de 8 Martie, weekend fiind, \l puteam lua pe
b`ie]elul meu cu mine la lucru. De fapt, mai multe colege de-ale
mele deciseser` s`-[i aduc` la lucru copiii, pentru a s`rbatori ziua
a[a cum se cuvine.
A[a c` am pus buchetul de trandafiri pe care mi-l oferise
diminea]a \n vaz` [i am plecat amndoi spre serviciu.
Zarv` mare cnd am ajuns! O mul]ime de copii, \mbr`ca]i care
mai de care mai frumos, rdeau [i se jucau unii cu al]ii chiar
\n fa]a caselor, iar fiecare avea \n mn` cte un buchet de flori
aproape ct ei de mare. Planul lor: s` \mpart` cte un buchet ct
mai multor m`mici care intrau \n magazin.
Eu [i colegele mele zmbeam cnd vedeam, de la distan]`, toat`
scena: b`ie]ei [i feti]e, unul mai frumos dect cel`lalt, alergau
prin magazin s` prind` din urm` cte o m`mic`, pentru a-i oferi
buchetul de flori cuvenit. De peste tot se auzeau la mul]i ani-uri
pi]ig`iate. Unele m`mici, cu bra]ele pline, erau chiar nevoite s`-[i
a[eze buchetele \n co[ul de cump`r`turi.
Apropo, era s` uit un am`nunt. Eu eram \n acea zi la Casa
Familiei, \mbr`cat` \n Alb`-ca-Z`pada. Bucuria mi-a fost cu att
mai mare, cu ct am apucat s` m` joc [i s` rd cu o mul]ime de
copii [i s` primesc zeci de felicit`ri de 8 Martie de la ei [i de la
m`micile lor cu bra]ele pline de flori.
A fost o zi att de vesel` pentru mine [i pentru toat` lumea,
\nct colegele mele din Pite[ti au preluat ideea [i au aplicat-o [i
ele, \n acela[i fel, de Ziua Copilului.
De urm`torul 8 Martie, sunt 100% sigur`: repet`m totul cu [i
mai mul]i copii.
Carmen Iordache, Carrefour Colentina

15

16

Glorie nving`torilor, ciocolat`

casierelor
Nu pot s` nu v` povestesc despre domnul Popescu. El e dovada
\n carne [i oase c` un client fericit se va \ntoarce oricnd, cu
mult` bucurie, la magazin,\n special cnd are o pasiune aparte.
Domnul Popescu, \n jur de 50-60 de ani, este un mare pasionat
al jocurilor de loterie. Nu exist` combina]ie [i report pe care
el s` nu le cunoasc`, a[a c` [i-a f`cut un obicei din a ne vizita
s`pt`mnal [i a trage cteva lozuri, acelea care se pot lua de
la casa de marcat. Uneori le alege cu mna stng`, alteori cu
dreapta,uneori cu ochii \nchi[i, iar alteori \[i roag` so]ia s` trag`
\n locul lui.
|ntr-una din zile, nu mic` ne-a fost curiozitatea cnd l-am v`zut
pe domnul Popescu ap`rnd pe la ie[irea de la case, c`rnd \n
bra]e cteva cutii cu bomboane de ciocolat`. Apoi, cu un zmbet
ner`bd`tor pe fa]`, s-a oprit la casa mea de marcat. Ei bine, mare
veste mare!
Lozul pe care \l tr`sese ultima dat`, chiar de la casa mea fusese
c[tig`tor! {i se pare c` ar fi fost un c[tig frumu[el, de vreme ce,
din banii primi]i, clientul nostru a ales s` ne serveasc` pe mine
[i pe toate colegele mele cu bomboanele preferate ale doamnei
Popescu. Domnul Popescu era convins c` noi \i purt`m noroc, iar
noi, \n acest caz, n-am putut dect s` ne bucur`m [i s` \i ur`m
noroc \n continuare.
Domnul Popescu continu` s` fie o prezen]` obi[nuit` la casele
noastre, unde \[i repet` de fiecare dat` ritualul c[tig`tor: vine
numai la casa mea de marcat, de unde trage lozuri cu mna
stng`... sau cu dreapta.
Nicoleta Tihu, Carrefour Colentina

17

18

El, robotul
{ti]i ct de mult mi plac copiii? mi place s` m` joc cu ei, s`
glumesc cu ei, s` rd cu ei. Ultimul lucru din lume pe care a[ vrea
s`-l fac e s`-i dezam`gesc. Dar ce e de f`cut atunci cnd nici pe
p`rin]i nu trebuie s`-i dezam`gesc?
Mi s-a ntmplat cnd o tnar` familie a venit la casa mea de
marcat, de mn` cu un b`ie]el de vreo 5-6 ani[ori. Ei bine, n
timp ce p`rin]ii [i aranjau cump`r`turile pe band`, copila[ul a
][nit de lng` ei pn` la un raft cu juc`rii din apropierea casei.
Cu ochii mari, b`ie]elul s-a ntors foarte mndru ]innd n mn`
ultimul model de robot de juc`rie, care se putea transforma [i n
avion.
Degeaba au ncercat p`rin]ii s`-i explice c` deja au cheltuit
banii de cump`r`turi pe acea zi. B`iatul p`rea c` nu aude nimic.
Se juca prin aer cu robotul, mimndu-i totodat` [i sunetele, spre
amuzamentul celorlal]i clien]i de la coad`. Lesne de n]eles c`
p`rin]ii nu puteau s`-l cumpere, dar [i c` b`ie]elul nu voia s`-l
lase din mn`.
Noroc c` to]i copiii care vin pe la casa de marcat m-au nv`]at s`
g`sesc solu]ii spontane. A[a c` i-am oferit o nou` juc`rie: aparatul
meu de scanat. L-am invitat pe micu] s`-[i scaneze singur juc`ria,
lini[tindu-i n acela[i timp [i pe p`rin]i cu un gest subtil. Cnd
a observat c` nu merge scanarea, a ncercat nc` de cteva ori,
f`r` rezultat. I-am dat singura explica]ie care cred c` putea s`-l
lini[teasc`.
Robotul `sta e tare frumos! Dar dac` aparatul nu vrea s`-l
scaneze, nseamn` c` e stricat. Apoi l-am asigurat c`, pn` data
viitoare cnd va veni cu p`rin]ii n magazin, noi l vom repara
pentru ca el s`-l poat` duce acas` [i s` se poat` juca n voie.
B`ie]elul s-a luminat la fa]` imediat, \ntocmai ca [i p`rin]ii lui,
iar eu am r`suflat u[urat`, chiar dac` doar \n sinea mea. Dupa
ce ne-am luat r`mas bun am r`mas cu satisfac]ia c` am reu[it s`
bucur [i un copil, [i doi p`rin]i.
Acum am un nou talent: acum sunt expert` \n joaca cu robo]iiavioane. Nu [tii niciodat` cnd ai nevoie de lucrul `sta \n via]`.
Ana Cojanu, Carrefour Pite[ti

19

20

Pe[te viu!
Nu e lucru u[or s` fii casier ntr-un magazin plin de casiere.
A]i ghicit, eu sunt Ovidiu, unul dintre pu]inii b`ie]i care lucreaz`
la casele de marcat din Carrefour. Binen]eles c` acest statut vine
cu mari responsabilit`]i: trebuie s` fii hot`rt, s` ai ini]iativ`, s`
nu-]i fie team` de nimic.
De aceea, toate colegele mele or s`-[i aminteasc` mereu ziua
n care m-am speriat teribil de un pe[te viu adus la cas` de un
client. n ap`rarea mea, trebuie s` [titi c` s-a ntmplat ntr-una
din primele mele zile de munc` n magazin, iar eu scanam cu
mare aten]ie produsele clientului din fa]a mea.
De fapt, eram att de atent la produsele scanate \nct nici
n-am observat p`str`vul mare [i mai ales viu care se ascundea
printre cump`r`turi. Tot scannd, am ajuns la o pung` pe care
am ridicat-o cu putere de pe band`. Ei bine, \n acel moment,
pe[tele din`untru s-a zb`tut cu putere, dndu-mi chiar [i o coad`
peste fa]`. Normal c` am s`rit imediat de pe scaun. Bine m`car
c` am avut prezen]a de spirit s` nu o iau la fug`.
Nu-mi amintesc dac` am [i ]ipat. Sper c` nu. Dup` cteva
secunde, i-am v`zut pe to]i rznd: clien]i, colege de la cas`,
paznici. Eu ce puteam s` fac?... Mi-am revenit cu un zmbet jenat,
am apucat bine pe[tele de data asta [i am terminat scanarea \n
fa]a clientului, cu un solz pe obraz, dup` cum am aflat ulterior.
Fiind proasp`t angajat, eu imi f`ceam griji c` le va lua ceva
timp colegelor s` m` cunoasc`, dar dup` aceast` ntmplare, tot
magazinul avea s` aud` de Ovidiu, noul casier care s-a speriat de
p`stravul viu al unui client.
Att de repede ct ai zice pe[te.
Ovidiu Marica, Carrefour Cluj

21

22

30 de minute de c`utare
Iubesc copiii din ziua de azi; de fapt, ei sunt ca cei din ziua
de ieri, numai c` tr`iesc \n secolul XXI.
|ntr-o zi, o coleg` a aparut la Recep]ie Clien]i de mn` cu
Andrei, un b`ie]el \n vrst` de 5 ani[ori care se pierduse de
p`rin]i \n magazin. Din fericire, b`iatul era foarte calm [i ne-a
spus foarte relaxat cum \l cheam`, ce vrst` are [i cum \i cheam`
pe p`rin]ii lui. Era att de sigur pe el \nct suspectam c` le [tie
[i CNP-urile pe de rost.
|n vreme ce Andrei tocmai \[i g`sise de lucru cu creioanele [i
hrtiile pe care i le d`duser`m, noi am dat drumul procedurii
stabilite pentru asemenea cazuri: anun] \n magazin prin sta]ie,
cu numele b`iatului [i al p`rin]ilor [i locul unde ei pot veni s`-l
g`seasc`. De obicei, p`rin]ii vin imediat s`-[i ridice copilul de la
recep]ie.
Dup` ce trecuse deja jum`tate de or`, am \nceput cu to]ii s`
ne \ngrijor`m. Am anun]at departamentul Securitate [i am dat
anun]ul [i \n interiorul Galeriei Comerciale. Toate acestea \n
timp ce \ncerc`m s`-l men]inem pe Andrei calm, asigurndu-l c`
p`rin]ii lui vor veni.
|n cele din urma, ce s` vezi... \n timp ce eu \ncercam s` reiau
anun]ul, aud din spate vocea lui Andrei: Tati, eu sunt la recep]ia
de clien]i. Vii s` m` iei de-aici? B`ie]elul tocmai scosese non[alant
un mobil din buzunar [i \i d`dea coordonatele tat`lui, care a [i
ap`rut \n scurt timp, povestindu-ne c` \l instruise special pe
Andrei ce s` fac` \n asemenea situa]ii.
Andrei nu a plecat \nainte de a ne face cadou desenele pe care
le f`cuse ct timp l-am avut ca oaspete.
Cum a stat 30 de minute, am primit ceva desene.
Cristina Ro[ian, Carrefour Constan]a

23

24

Bonuri de apel
Cnd clien]ii m` apreciaz`, devin bucuroas` instantaneu.
Uneori le v`d aprecierea din zmbete [i gesturi, alteori pur [i
simplu o exprim` \n cuvinte, \n orice caz, sunt chiar flatat`.
Da, flatat`, pentru c` \mi amintesc [i acum ziua \n care un
client, cam la fel de tn`r ca mine, [i-a folosit bonurile de mas`
pentru a-[i pl`ti cump`r`turile. L-a[ recunoa[te [i acum: un
tn`r manierat, \n jur de 25-26 de ani, care era tot un zmbet
ct \[i a[eza produsele pe band`. Mi-a povestit c` vine des la
cump`r`turi \n magazinul nostru, ba chiar c` m-a recunoscut din
ziua \n care mai trecuse o dat` pe la casa mea de marcat.
Bine, se pare c` nu prea [tia cum se folosesc bonurile de mas`,
a[a c` l-am instruit s`-[i completeze codul numeric personal,
\mpreun` cu numele, pe tichete. |ns` unul din bonuri avea o
problem`. Eu nu cuno[team niciun CNP care s` \nceap` cu cifra
0!
Cu un zmbet timid, mi-a spus c` acela e num`rul lui de telefon.
Era o premier` complet` att pentru mine, ct [i pentru colegele
mele. Faptul c` a ajuns din nou, din \ntmplare, la casa mea, nu
putea dect s` fie un semn, mi-a spus el. |n momentul \n care am
in]eles aluzia, eram deja pu]in \mbujorat`.
Am fost flatat` i-am zis-o [i lui, direct. Totu[i \mi iubeam
prietenul [i i-am r`spuns c` o alt` fat` va fi norocoas` s`
\ntlneasc` un tip att de carismatic ca el. A[a c` ne-am luat
r`mas bun, cu promisiunea c` va mai veni la casa mea. {i cu
mul]umirea c` acum [tie cum s` completeze tichetele de mas`.
Flori Itcu[, Carrefour Drobeta

25

26

Agentul de cas`
Mi-a fost dat s` cunosc mult` lume de cnd lucrez la casa de
marcat. P`rin]i sau copii, tineri sau b`trni, am \nv`]at s` comunic
cu fiecare \n parte. Totu[i, ce te faci atunci cnd urm`torul client
nu intr` \n niciuna dintre categoriile astea?
De fiecare dat`, ajut cu pl`cere pe oricine vine la mine cu vreo
nel`murire. Ei bine, \ntr-o zi am z`rit un client cu un co[ plin,
care se uita oarecum nel`murit \n stnga [i \n dreapta, chiar
\n fa]a caselor. Pofti]i aici, v` rog!, i-am strigat de la distan]`
invitndu-l la casa mea ceva mai liber`. De[i cu siguran]` m-a
auzit, a continuat s` se uite c`tre alte colege de-ale mele, f`r` s`
mearg` spre niciuna din noi.
Dup` 2-3 minute, se \ntoarce la mine, u[or fstcit.Bun`
ziua, \i zic, iar el, a[ezndu-[i co[ul plin cu paste [i mnc`ruri
tradi]ionale romne[ti pe band`, \mi r`spunde: Buon giorno!.
Noroc c` romna [i italiana sunt limbi surori. A[a c`, mai \n
romn`, mai \n italian`, mai \n englez`, mai prin semne, am
\nchegat un dialog foarte nostim cu noul meu client aflnd [i
motivul confuziei de mai devreme.
Se pare c` \n ora[ul lui din Italia, agen]ii de paz` din magazinul
unde-[i face cump`r`turile sunt \mbr`ca]i destul de asem`n`tor
cu ]inuta mea din acea zi: c`ma[` albastr` \n dungi [i un ecuson
cu numele \n piept. A[a c` el crezuse c` e \ntr-un magazin,
inconjurat de paznici femei.
Totu[i n-aveau cum s` fie att de mul]i agen]i de paz` \n
magazin. |n cele din urm`, a realizat c` eu eram, ca [i colegele
mele, casier`.
Totul e bine cnd se termin` cu bine, sau, ca s`-l citez pe
italian, tutto bene quel che finisce bene.
Mirela Banciu, Carrefour Drobeta

27

28

Zmbind la nimeni
Cu to]ii avem trac de \nceput. {ti]i la ce m` refer, emo]ii multe
combinate cu marea ner`bdare c` porne[ti pe un drum nou. Eu
]in minte perfect prima mea zi la casele de marcat. Doar \n prima
zi de [coal` am mai sim]it ceva asem`n`tor. Totu[i acum nu mai
era vorba de doamna \nv`]`toare, ci de [efa mea, o tip` simpatic`
[i amuzant`, care \mi crease o impresie bun` \nc` de la interviul
de angajare.
|n prima zi am tras aer \n piept [i m-am a[ezat cu hot`rre
la cas`. Uniforma \mi venea perfect [i nu mai trebuia dect s`
a[tept clien]ii. Oare cum o fi primul din ei? Sunt prieteno[i? O s`
le plac` de mine?
Numai c`, \n timp ce \mi puneam toate aceste \ntreb`ri, nici
n-am observat c` se scursese deja un sfert de or` [i \nc` nu
aveam niciun r`spuns la ele, din simplul motiv c` nu trecuse
niciun client pe la casa mea. Toate bune, Raluca?, Te descurci
bine acolo?, m` tot \ntrebau colegele de la celelalte case. Iar eu
ce era s` fac? r`spundeam c` da.
Trece \nc` jum`tate de or`. |n continuare, colegele mele scanau
produs dupa produs iar eu continuam s` a[tept. Ce poate s` fie
in neregul`?, m` \ntrebam, \n timp ce \ncepeam s` am emo]ii
[i mai mari. Am adoptat alt` strategie. Zmbeam lung la cte un
client, doar-doar o trece pe la mine. Ei imi zambeau inapoi [i se
duceau la alt` cas`. La un moment dat un copil s-a uitat fix la
mine timp de cteva secunde lungi, dupa care p`rin]ii l-au luat de
mn` [i s-au dus cu el la alt` cas`, dup` ce mi-au aruncat [i ei o
privire la fel de lung`.
Dup` \nc` o or` \n care m-am tot \ntrebat dac` n-am cumva
ceva pe fa]`, [efa a trecut pe la mine [i pe un ton serios, mi-a zis
c` pn` la prnz trebuie s` am 100 de clien]i bifa]i. Mai aveam
doar un sfert de or` la dispozi]ie!
Ei bine, la ora 12 aud un anun] prin sta]ie: Raluca Barbu de
la casa nr. 11 e rugat` s` se uite la intrarea de la casa ei. M-am
uitat [i bomb`! Un ditamai semnul, pe care scria Cas` \nchis`!
To]i clien]ii \mi evitau casa din cauza acelui panou. Imediat,
colegele de la celelalte case au inceput s` aplaude [i s` rd`, \n
direc]ia mea. Apoi un alt anun] prin sta]ie: |i ur`m bun venit
noii noastre colege, care [i-a \nceput lucrul azi, 1 aprilie.
Am r`mas masc`. Apoi m-a apucat [i pe mine rsul. La ct de
concentrat` eram, uitasem c` era chiar ziua p`c`lelilor. Imediat
dup` ce am \nl`turat semnul a [i ap`rut primul client: [efa mea,
care-mi cump`rase o felicitare de bun venit.
Raluca Barbu, Carrefour Drobeta

29

30

Zna lui Ro[u-|mp`rat

Pe cuvnt v` spun, Casa Familiei e cel mai fericit loc n care pot
fi n timpul programului. Fiind o cas` special` pentru familii cu
copii, eu am [ansa s` m` imbrac de fiecare dat` ntr-un personaj
nou de poveste [i s`-mi las imagina]ia liber` ct timp vorbesc cu
to]i prichindeii.
S` v` spun ce poveste frumoas` am tr`it odat`, cnd am
intrat n pielea unui personaj. Rolul ales: fiica cea mic` a lui Ro[ump`rat. mbr`cat` ntr-o rochie foarte frumoas` de prin]es`,
i ntmpinam cu un zmbet ca-n pove[ti pe to]i micu]ii care
ap`reau la cas` mpreun` cu p`rin]ii.
O feti]` pe ct de ssit` pe att de simpatic`, mi-a solicitat
inventivitatea cum nu m-a[ fi gndit pn` atunci. Sigur
nu-mi cuno[tea personajul, de vreme ce m-a ntrebat cine sunt.
Oarecum dezam`git` de r`spunsul meu, mi-a [optit c` de fapt o
caut` pe Zna M`selu]`. Tocmai ce-i c`zuse din]i[orul din fa]` [i
Zna uitase s`-i pun` un b`nu] sub pern`.
Eu nu puteam s` las un asemenea lucru s` treac` a[a c` am
f`cut instantaneu un schimb de roluri. Fata lui Ro[u-|mp`rat
[tie s` fac` magie. |nchide ochii [i-o s` facem \mpreun` o magie!,
i-am zis \n timp ce feti]a [i-a \nchis ochi[orii. |n acel moment, am
luat rapid un balon colorat din recuzita casei pentru copii [i i l-am
pus \ntre palme.
S` fi v`zut surpriza din ochii ei atunci! Dup` ce m-a ntrebat
n mai multe rnduri cum am f`cut magia, feti]a a plecat foarte
ncntat`, cu un zmbet la fel de mare precum din]i[orul care-i
lipsea.
Nicoleta Baicu, Carrefour Gala]i

31

32

Poftim zmbetul meu

Dintre toate ntmpl`rile memorabile tr`ite n aproape 10 ani
la casele de marcat, pot spune c` cele mai vesele [i mai amuzante
le-au avut pe copii drept protagoni[ti. Pentru c` micu]ii clien]i m`
fac mereu s` zmbesc, m-a[ da [i peste cap ca [i ei s` zmbeasc`.
O s` rde]i dar cnd un b`ie]el foarte simpatic [i vorb`re] a
venit la casa mea, de dragul lui chiar am ajuns s` ocolesc pu]in
regulile interne. Sosit cu un mare surs [i narmat cu tot felul
de ntreb`ri iste]e, l-am ntrebat cine l-a nv`]at s` zmbeasc`
att de frumos. Ei bine, r`spunsul lui m-a luat prin surprindere:
insigna mea!
E vorba de ecusonul din pieptul meu pe care scria Ast`zi
zmbesc pentru dumneavoastr`. Acum zmbesc eu pentru
tine!, a completat b`ie]elul, n timp ce-mi f`cea [i semn c` vrea
s`-i dau insigna. R`mas` f`r` replic`, eu i-am r`spuns c` din
p`cate nu am voie s-o dau jos din piept. Mi-am dat seama de
replica mea nefericit` atunci cnd zmbetul copilului a disp`rut
pe loc.
Nu puteam s` accept una ca asta. Trebuia s` m` revan[ez
imediat a[a c` m-am uitat n stnga, m-am uitat n dreapta [i
mi-am scos ndat` ecusonul din piept pentru a-l d`rui b`ie]elului.
Cnd i-am spus n glum` binen]eles c` prefer oricnd s` m`
certe [eful dect s` m` certe el, zmbetul b`iatului a revenit
imediat, cu [i mai mult` bucurie.
Micul meu client a plecat chiar fericit de la cas`, al`turi de
p`rin]i. Iar eu pot s` spun [i acum c` zmbetul meu s-a mutat
n pieptul unui b`ie]el care l-a purtat cu el prin tot ora[ul, pn`
acas`.
Rodica Lamb`, Carrefour Ploie[ti

33

34

O voce mult schimbat`

Anotimpul meu preferat e iarna. mi place cnd ninge u[or,
cnd to]i copiii se bat cu bulg`ri, cnd pun eu morcovul pe fa]a
omului de z`pad` Bine, mai pu]in mi-a pl`cut r`gu[eala prin
care am trecut odat`, dup` cteva zile geroase.
V` imagina]i probabil c` dialogurile mele cu clien]ii se limitau,
n perioada cu pricina, la cteva cuvinte care sem`nau mai mult
cu ni[te [uier`turi. De multe ori, ajungeam chiar s` scriu pe un
cap`t de rol` ce aveam de transmis. Norocul meu e c` am avut
parte de clien]i n]eleg`tori, care uneori chiar glumeau pe seama
vocii mele.
Timpul trece, iarna trece, pn` [i r`gu[eala trece. Toate,
mai pu]in memoria unuia dintre clien]ii n]eleg`tori de care v`
vorbeam. Peste cteva luni, ntr-o zi de prim`var` mult mai
nsorit`, un domn a ajuns la mine la cas` privindu-m` zmbitor,
iar n timp ce eu i scanam produsele, [i-a dres vocea de cteva
ori, spunndu-mi apoi c` special alesese casa mea.
Se pare c` tocmai ce trecuse [i dnsul printr-o r`gu[eal`, lucru
cu atat mai serios cu ct meseria lui era cea de actor. Glumind,
mi-a dezv`luit c` aceasta nu l-a ajutat s` joace nici n Na[ul,
nici n R`zboiul Stelelor. Memoria lui bun` l-a ajutat n schimb
s`-[i aminteasc` de ziua de iarn` n care o casier` r`gu[it` i
scanase cump`r`turile [i c`reia i re]inuse [i fa]a.
Ne-am bucurat amndoi c` ambele noastre voci erau acum \n
perfect` stare de func]ionare [i c` puteam dialoga normal.
I-am recomandat s` nu-[i pun` apa pe care tocmai o cump`rase
\n frigider [i ne-am luat la revedere.
Rodica Lamb`, Carrefour Ploie[ti

35

36

Alb`-ca-Z`pada [i cei 50 de pitici

Daniela, nu am cuvinte s`-]i explic ct de serioas` e misiunea
ta de ast`zi. Atitudinea ta trebuie s` fie perfect`, zmbetul
permanent, iar ]inuta impecabil`. Pentru c` azi o s` avem probabil
cei mai importan]i clien]i pe care-i putem avea vreodat`. Acestea
au fost cuvintele [efului meu de echip` c`tre mine, nainte ca eu
s`-mi ncep una din zilele de lucru.
Apoi m-am mb`cat n Alb`-ca-Z`pada. Aveam program la Casa
Familiei, un loc n care familiile au prioritate, mpreun` cu ni[te
clien]i ntr-adev`r importan]i: micii lor copii. Aici noi suntem [i
zmbitoare, [i spontane, [i creative, pentru a face fa]` iste]imii
lor.
Ei bine, unul dintre primii mici clien]i ai zilei a fost o feti]`
care, uitndu-se nedumerit` la mine, m-a ntrebat unde mi sunt
piticii. Bun` ntrebare, mi-am zis cine a mai v`zut o Alb`-caZ`pada f`r` [apte pitici lng` ea? Sim]eam c` ntreg viitorul
meu de fiic` de mp`rat depindea de r`spunsul la intrebarea ei.
R`spunsul meu a mul]umit-o cred, c`ci feti]a a f`cut o poz` cu
mine, cu un zmbet foarte mare pe fa]`.
Ei bine, acela[i lucru l-a f`cut [i urm`torul copil care mi-a
trecut pe la cas`, [i urm`toarea pereche de fr`]iori, [i urm`torii
zece, [i urm`torii dou`zeci. Cred c` au fost vreo cincizeci de poze
n total. Toate foarte vesele, foarte frumoase [i foarte amuzante.
Ce mai, ziua perfect` pentru mine! O s` accept mereu, cu mare
bucurie, s` mai fiu Alb`-ca-Z`pada pentru o zi!
{i cnd te gande[ti c` totul a nceput de la r`spunsul meu
c`tre feti]a care m-a ntrebat unde-mi sunt piticii [i pe care l-am
repetat c`tre orice copil din acea zi: Ast`zi orice copil care vine
la mine la cas` poate s` fie piticul meu.
Daniela Bucovanu, Carrefour Sibiu

37

38

Alb`-ca-Z`pada [i Sylvester cel

Gras
Cnd eram mic`, dac` mi-ar fi spus cineva c` o s` fiu n viitor
coleg` de serviciu cu Alb`-ca-Z`pada, Scufi]a Ro[ie [i Pinocchio, a[
fi spus imediat c` acolo vreau s` lucrez. Ei bine, acest lucru chiar
s-a ndeplinit. Acum sunt una dintre casierele care nveselesc
copiii la Casa Familiei.
Marea bucurie de aici e c` apuc`m s` ne [i juc`m la fel de mult
pe ct lucr`m. Unul dintre cele mai amuzante episoade din seria
Casa Familiei s-a ntmplat n ziua n care eu eram mbr`cat`
n Alb`-ca-Z`pada, iar un coleg de-al meu mai peltic n motanul
Sylvester. De fapt, a nceput cu ntrebarea unei feti]e care ajunsese
la cas` mpreun` cu p`rin]ii ei: De ce e Sylvester att de gras?
Binen]eles c`, fiind un motan cuminte, eu i d`deam lui
Sylvester s` m`nnce tot ce vrea el. R`spunsul meu n-a f`cut
dect s-o strneasc` [i mai mult pe feti]`. {i pe bun` dreptate, la
urma urmei. Mncarea prea mult` n-o s`-l fac` dect [i mai mare
nes`n`tos lucru!
Ioi, dar tu nu [tiai c` cele mai bune pentru to]i motanii din
lume sunt sucurile bio?, a nceput ea, aratnd c`tre sucul de
portocale de pe band`. No, [i m`mica motanului unde e? Nu ]i-a
zis s`-i dai fructe [i legume, cum mi d` mie buni la orice mas`?
Of, Alb`-ca-Z`pada, credeam c` piticii te-au nv`]at astea! Nici
Sylvester n-a sc`pat: {i tu, motane, ce tot rzi acolo? Vezi coarda
asta? Hai, s` te vad! 1, 2, ntr-un picior!, ntinzndu-i coarda pe
care p`rin]ii tocmai i-o cump`raser`.
Dup` ce am rs cu to]ii pe s`turate, mi-a fost clar. Dac` s-ar
mai face un serial pentru copii, pove[tile lui s-ar putea foarte bine
\ntmpla la Casa Familiei; neap`rat cu mine printre actori [i cu
micu]ii clien]i drept regizori.
Hollywood, venim!
Magdalena Soveja, Carrefour Cluj

39

40

Ora de joac`
Cine a spus c` ne lipse[te un circuit de curse \n Romnia cu
siguran]` nu a venit \n Carrefour.
Totul se \ntmpla la Recep]ie Clien]i, cnd un copil de 7 ani[ori
[i-a f`cut apari]ia de mn` cu un coleg de-al meu. Nu [tia unde-i
este t`ticul [i, fiind foarte speriat, plngea att de tare \nct n-am
putut \n]elege cum \l chema pe p`rintele lui.
Dar s` vede]i ct de repede i s-au oprit lacrimile la vederea
unei ma[inu]e teleghidate care ap`ruse la picioarele lui. Era
colegul care venise cu el de mn` [i care-i adusese o juc`rie \n
\ncercarea de a-l lini[ti. Ce a urmat se poate numi cu u[urin]`
Marele Premiu Carrefour. Un b`ie]el de 5 ani [i un adult de 25
s-au jucat cu foc prin toat` recep]ia, vreme de aproape jum`tate
de or`. O alt` coleg` era s`-[i scape borcanul de compot din mn`
cnd ma[inu]a mai avea pu]in [i d`dea peste ea.
La un moment dat, bolidul ie[ise din recep]ie pn` aproape
de raioanele magazinului, f`cndu-i pe clien]i s` se opreasc` din
drum [i s` admire cursa. Unii din ei chiar \i f`ceau galerie micului
nostru oaspete. Noroc c` baie]elul era un pilot des`vr[it [i a
reu[it s` readuc` ma[ina \n recep]ie ca un profesionist. Ne mai
lipsea doar un steag \n p`tr`]ele alb-negre.
Dup` 30 de minute a ap`rut [i tat`l lui, la fel de speriat cum
era ini]ial [i fiul lui. Se pare c` dnsul plecase la cump`r`turi,
l`sndu-[i b`ie]elul s` se joace \n fa]a blocului pn` se \ntoarce,
al`turi de al]i copii. Micul nostru pilot, locuind chiar lng`
magazinul nostru, a considerat c` e mult mai palpitant la
cump`r`turi [i a plecat dup` p`rintele lui.
Ce a[ putea s` zic? Totul e bine cnd se termin` cu bine. Tat`l
lui i-a promis b`ie]elului o ma[inu]` precum cea cu care se jucase,
iar pe noi ne-a asigurat c` o s` ne invite la viitoarele lui curse,
atunci cnd va cre[te mare.
Lumini]a Dinc`, Carrefour Constan]a

41

42

Pl`cintu]a
Nu e ciudat c`, de[i stai aproape toat` ziua n acela[i loc, vezi o
gr`mad` de lucruri mereu diferite? {i cnd spun asta, m` gndesc
la toate felurile de oameni care trec pe la casa mea. Doamnele
foarte aranjate, domnii n costum, sportivii n trening, familiile
care le spun copiilor s` stea locului
Trebuie s` fii preg`tit` pentru tot soiul de discu]ii [i niciuna nu
seam`n` cu alta. Dintotdeauna am fost o fire deschis` [i probabil
c` mul]i oameni simt asta [i pur [i simplu vin s` discute cu mine.
Habar n-am de ce, nici nu cred c` sunt vreo mare vorb`rea]`; \n
schimb, mi se tot spune c` sunt o bun` ascult`toare.
A[a c`, din cnd n cnd, m` trezesc c` cineva deschide un
soi de fereastr` spre via]a lui personal`. Mereu din senin. Ei,
ntmplarea pe care vreau s` v-o spun e despre un b`iat, genul
mai musculos a[a, [ti]i la care m` refer. Tipul sportiv, care merge
la sal` [i-[i cump`r` tot felul de fructe [i produse nutritive. De
obicei, musculo[ii sunt mai repezi]i [i mai duri, dar b`iatul `sta
era cuminte ca o feti]`. Vorbea la telefon [i toat` coada tr`gea cu
urechea.
Vorbea cu pufi a lui. {i eu i spun so]ului meu n diverse
feluri, dar b`iatul `sta avea un ntreg arsenal de alinturi, z`u.
Buburuz`, m]i[or, panda mic`, pl`cintu]`. Coada avansa
repede, din p`cate pentru c]iva dintre clien]i, care ar fi vrut
totu[i s` afle cum se termin` conversa]ia. B`iatul ajunge n fa]`
[i pune produsele pe band` (un kil de l`mi, cred [i eu la atta
sirop) [i mi ntinde telefonul: Pot s` v` rog s` vorbi]i cu
prietena mea? Nu m` crede ca sunt la Carrefour
R`mn paf. Dar iau telefonul [i i spun pl`cintu]ei c` da, ntradev`r, prietenul ei e la Carrefour. Ea m` ntreab` dac` nu sunt
Alina. I-am r`spuns c` m` cheam` Elena [i c` tocmai i-am pus n
pung` l`mile. E greu cu gelozia asta
Elena Cojocariu, Carrefour Suceava

43

44

Pierdut bunic`
La Recep]ie Clien]i, am v`zut destui copii care-[i caut` p`rin]ii
([i invers) \nct s` [tim mereu s`-i reunim \n cel mai scurt timp,
f`r` ca cineva s` intre \n panic`. A[a c` anul trecut, cnd R`ducu
a venit singur la noi, eu eram deja preg`tit s`-i dau creioanele
colorate. Doar nu voiam s` se nelini[teasc` pn` cnd urma ca
noi s`-i g`sim p`rin]ii.
Numai c` R`ducu era deja nelini[tit \ntr-att \nct chiar mi-a
refuzat ini]ial creioanele [i blocul de desen. |n vrst` de 7 ani,
proasp`t boboc \n clasa I, b`ie]elul venise s`-[i cumpere rechizite
\mpreun` cu bunica lui [i ca s` vede]i necazul se pierduse de
ea! Spre bucuria mea, a [tiut s`-mi zic` perfect vrsta [i numele
\ntregi ale lui [i ale bunicii.
Am zis cumv` c` era nelini[tit? Hmm mai degrab` \ngrijorat.
Recunosc c` era pu]in amuzant s`-l v`d cum se str`duia s`-[i
aduc` aminte exact ca un om mare care a fost ultimul loc unde
a v`zut-o. Mi-a povestit pn` [i c` bunica lui purta ochelari mari
[i cteodat` nu mai auzea ca la prima tinere]e.
{i dup` ce m-a ntrebat dac` pot s` fac un anun], mi-am dat
seama care era, de fapt, situa]ia. |n sinea lui, nu el se pierduse de
bunic`, ci bunica se pierduse de el. R`ducu \[i f`cea griji c` bunica
lui era r`t`cit` pe undeva [i nu se putea descurca de una singur`.
Nu au trecut nici cinci minute dup` anun]ul f`cut prin sta]ie,
c` o doamn` \n jur de 75 de ani a venit s`-[i ridice nepotul.
Se pare c` tot ei i se datora sentimentul de responsabilitate al
b`iatului. |n fiecare zi cnd ea \l lua de la [coal`, \l l`sa pe el s-o
conduc` pn` acas`, spunndu-i de fiecare dat` c` nu mai [tie
drumul.
Corneliu Ailoae, Carrefour Foc[ani

45

46

Vrei s` fii prietena mea?

Un lucru care \mi place mult la magazinul nostru e faptul c`
de fiecare s`rb`toare organiz`m ceva special. C` e Cr`ciun, Pa[te,
M`r]isor sau Ziua Copilului, m` bucur [i rd de fiecare dat` al`turi
de clien]i. Totu[i, recunosc c` ultima Zi a |ndr`gosti]ilor m-a pus
pu]in pe gnduri. E drept, \ntr-un mod amuzant.
Felicit`ri de dragoste, pernu]e \n form` de inimioare, bomboane
de ciocolat`, toate mi-au trecut prin mn` \n acea zi. Pn` cnd o
m`mic` m-a \ntrebat cum m` poate g`si pe Facebook. Lng` ea,
puteam vedea, peste cas`, ochii [i nasul b`ie]elului ei de 7-8 ani,
care m` privea insistent. |i recunoscusem. Chiar \n urm` cu o
s`pt`mn`, fuseser` amndoi la mine la Casa Familiei, cnd eu \i
oferisem b`iatului un balon colorat din recuzita casei.
Se pare c`-i f`cusem o impresie att de bun`, \nct ce [i-a
zis el? Gata, are prieten` la Carrefour! {i nu numai att. Toat`
clasa lui [tia, ba chiar [i \nc` dou` clase vecine. Ajunsesem s` fiu
cunoscut` nu numai la [coala lui, ci [i printre prietenii lui de la
bloc. Bine c` b`ie]ii mei \nv`]au \ntr-o [coal` diferit`!
Nici nu [i-a terminat mama lui bine \ntrebarea, c` b`iatul a
luat cutia de bomboane de ciocolat` de pe banda cu produse s`
mi-o \nmneze. Pentru tine!, mi-a zis. Eu nu [tiam exact ce s`
fac. S`-i mul]umesc? S`-i zic mamei cum m` poate g`si pe net?
Noroc c` baiatul a v`zut chiar atunci o coleg` de-a lui prin
magazin [i \ntr-un mod foarte amuzant, a uitat de mine [i a fugit
imediat c`tre ea cu bomboanele de ciocolat` \n mn`. Eu nu m-am
sup`rat.
Sunt m`ritat`, la urma urmei.
Maria {andru, Carrefour Buz`u

47

48

Te iubesc, drag` client!

Cu to]ii [tim c` exist` mai multe feluri de iubire. Fa]` de so],
de copii, de p`rin]i, de prieteni, fa]` de c`]elul t`u iar eu a[
ad`uga chiar [i fa]` de clien]i. E, de fapt, acel sentiment de
bucurie pe care-l sim]i la casa de marcat cnd vorbe[ti toat` ziua
cu o mul]ime de oameni simpatici, glume]i, amuzan]i, timizi sau
duio[i. {i asta m` face s`-i ajut, ct de mult pot eu, cu micile lor
rug`min]i.
Totul a \nceput cu o doamn` zmbitoare care a venit singur` la
cas` la mine, avnd \n mn` o cutie cu bomboane de ciocolat`.
Era ziua \n care dumneaei s`rb`torea 10 ani de c`s`torie.
Cutia de bomboane avea lipit` pe ea un bile]el pe care scria Te
iubesc [i-i era destinat` so]ului ei, aflat \nc` printre raioanele
magazinului. N-am putut refuza s` fac parte dintr-o surpriz` a[a
frumoas`. Tot ce trebuia s` fac era ca, atunci cnd ajungea la
cas` cu restul cump`r`turilor, s`-i dau cutia de bomboane, pe
nea[teptate.
|ns` nu toate surprizele decurg conform planului. |ntre timp,
f`r` [tirea clientei mele, so]ul \i chemase \n magazin [i pe copii,
[i pe socrii mari, [i pe socrii mici. Iar surprizele amndurora s-au
b`tut cap \n cap \n momentul \n care eu i-am \ntins domnului
ciocolata pe care scria Te iubesc. So]ia, complet surprins`, nu
a mai reac]ionat deloc, so]ul, deja ro[u ca un rac, nu [tia cum s`
explice c` nu m` cunoa[te, iar copiii [i socrii erau complet bloca]i.
Noroc c` feti]a mai mare a intervenit: sta-i scrisul lui
mami! Iar \ntreg momentul de lini[te s-a detensionat pe loc,
transformndu-se \ntr-un cor de rsete.
Diana Cazacu, Carrefour Constan]a

49

50

Ziua felicit`rilor
Cnd munca ]i-e apreciat`, sim]i c` totul \]i merge mai bine de
la sine. Lucrezi mai repede [i mai bine, \]i vine s` zmbe[ti toat`
ziua [i parc` ai tot timpul un cntec foarte frumos \n minte. A[a
m` sim]eam eu la numai trei luni de la angajarea la casele de
marcat, cnd am fost declarat` angajata lunii.
A doua zi diminea]`, dup` premiere, sim]eam cum plutesc
cnd am ajuns la case. Imagina]i-v` pe mine, Mariana, nou-venit`
\n magazin, s` primesc \n att de scurt timp recunoa[terea
muncii mele! Am sim]it bucuria imediat ce am ajuns la u[a de
intrare. Paznicul m-a recunoscut imediat [i m-a felicitat. Apoi,
cnd am intrat, toate colegele de pe linia caselor de marcat m`
felicitau, m` \mbr`]i[au [i chiar aplaudau. Felicit`ri, Mariana!,
Bravo, Mari!, Uite-o pe angajata lunii!, se auzea de peste tot.
Felicit`ri!, Felicit`ri!, Felicit`ri!.
Chiar [i clien]ii p`reau atunci c` intr` \n joc. Felicit`ri?, m-a
\ntrebat o doamn` cu un co[ \n mn`. Iar eu, \n momentul meu de
entuziasm, i-am r`spuns foarte fericit`: Mul]umesc mult!. |mi
venea, pentru un moment, chiar s` o \mbra]i[ez. |ns` doamna a
p`rut c` n-a \n]eles r`spunsul meu. |n schimb, s-a uitat nedumerit`
la mine. Eu caut standul de felicit`ri., mi-a r`spuns. Tocmai
ce a n`scut sora mea [i vreau s`-i fac un cadou. Am rs pentru
un moment, apoi a fost rndul meu, pentru prima dat` \n acea zi,
s` urez [i eu felicit`rile mele [i s-o conduc la standul c`utat.
Aceasta este mica mea poveste despre cum am fost declarat`
angajata lunii. {i simt c` nu pot \ncheia f`r` s` v` mul]umesc
[i dumneavoastr`, cei care citi]i aceste rnduri [i care poate a]i
trecut pe la casa mea. Premiul ob]inut atunci \mi apar]ine nu
numai mie, ci [i vou`.
Mariana Trandafir, Carrefour Constan]a

51

52

Aleea Central` sau

Aleea Luca
Cine e Luca?, Mai e Luca \n magazin?, Luca e cumva
angajatul lunii? Iat` toate \ntreb`rile clien]ilor zmbitori dintr-o
zi \n care [i eu [i toate colegele mele de la cas` eram de-a dreptul
nedumerite [i confuze. Nu aveam niciun coleg pe nume Luca.
Urma s` deslu[im misterul \n cteva minute.
Cu dou`-trei ore \nainte, cnd trecusem pe la Recep]ie Clien]i,
doi p`rin]i au rugat-o pe colega mea s`-l lase pe b`iatul lor, nu
mai mare de 9-10 ani, singur pe Aleea Centrala, pentru ca el s` se
joace pe tablete ct timp ei \[i fac cump`r`turile. Au asigurat-o c`
e un b`iat responsabil [i c` au \ncredere s`-l lase nesupravegheat.
Oricum, [tiau c` suntem dr`gu]e [i c` vom anun]a prin sta]ie
cnd copilul lor se va plictisi. Lucru care s-a [i \ntmplat \n cele
din urm`.
S` vede]i totu[i comedie! Timp de aproape dou` ore, mul]i clien]i
continuau s` ne \ntrebe cine este acest misterios Luca. Enigma
s-a risipit abia dup` ce un coleg de la raioane mi-a povestit ce
se petrecuse. A]i ghicit, Luca era de fapt copilul l`sat singur la
standul de tablete.
Vede]i dumneavoastr`, se pare c` baiatul era destul de precoce
iar \n jum`tatea de or` ct a stat la raionul IT, el a decis c`
produsele noastre au nevoie de un mic update, ca s`-i spun
a[a. A[a c`, dup` plecarea lui, to]i clientii care voiau s` testeze
tabletele erau intmpina]i de o poz` de fundal a unui Luca cu un
zmbet larg.
Am spus poze de fundal pe toate tabletele? Ei bine, chiar mai
mult. Unele laptopuri aveau, mai nou, un screensaver (acea mic`
anima]ie care apare cnd nu mai folosim calculatorul pentru
cteva minute) pe care scria Luca e cel mai tare. Prea mult`
lini[te la raionul IT? Nicio problem`! Cnd deblocau PC-urile,
clien]ii erau \ntmpina]i cu un sunet de fundal: Salut, eu sunt
Luca!
Cnd le-am explicat colegelor mele cele \ntmplate, recunosc
c` ne-am amuzat tare, iar colegii de la IT au decis s` lase, m`car
pentru restul de ore cte mai r`m`seser` pn` la sfr[itul
programului, toate produsele IT personalizate Luca.
Aurelia Neam]u, Carrefour Militari

53

54

Domnul 8-20
Cine a trecut pe la Carrefour [i-a dat seama c` cei mai mul]i
angaja]i de la casele de marcat sunt fete. Nu [tiu exact de ce se
\ntmpl` asta, probabil c` sunt ele mai organizate de fel.
Dac` stau s` m` gndesc, sunt aproape [ase ani de cnd lucrez
la case. Dintr-un lucru \nv`]at \n altul, pot s` spun c` acum [tiu
s` lucrez corect, rapid [i s` fiu [i foarte amabil cu clien]ii. La
\nceput, \ns`, era alt` poveste. Eram un tn`r nou-venit care
\nv`]a \n fiecare zi ceva nou. Spre bucuria mea, am lucrat bine de
la \nceput. Scanam bine, g`seam codurile lips` rapid, iar coada de
clien]i avansa foarte fluent.
Dar, uneori b`ie]ilor le e mai greu s` se concentreze la mai
multe lucruri \n acela[i timp. E [i cazul meu. De[i mul]i m`
felicitau pentru lucrul de la cas`, cteodat` mai atr`geam priviri
amuzate. Ca, de exemplu, atunci cnd m-am \mpiedicat de un
coleg al meu pe patine cu rotile \n mijlocul magazinului sau atunci
cnd un client m-a \ntrebat unde poate g`si paie, iar eu i-am
explicat timp de un minut unde poate g`si o baie.
Atunci cnd o s` veni]i \n Carrefour Br`ila, pute]i s` intreba]i
de Domnul 8-20. Asta e porecla mea, c`p`tat` tot pe la \nceputurile
mele. Cnd un client m-a \ntrebat ct e ceasul, eu i-am r`spuns 8
lei [i 20 de bani. {i de atunci, tot 8-20 m` strig` colegele. Cnd
mai \ntreb pe cineva de or`, primesc pn` [i acum un r`spuns \n
bani.
Din fericire, eu sunt [i genul care \nva]` din gre[eli. A[a c`
acum [tiu [i s` acord prioritate colegilor pe role, [i s` deosebesc
paiele de baie, [i s` deosebesc orele de lei.
Ionu] Radu, Carrefour Br`ila

55

56

Minnie-urgen]a
Cnd eram mic`, personajul meu preferat de desene animate
era Minnie Mouse. |mi pl`cea s` m` \mbrac \n rochi]e ro[ii cu
pic`]ele, s`-mi pun \n cap urechi cu fundi]e [i s` port pantofi
galbeni. Mama \mi confec]ionase chiar [i o codi]` neagr`, pe care
o prindeam de bru [i \mi atrna \n spate.
Bine, pantofii galbeni \i port [i azi, mai ales c` acum sunt
casier` la Carrefour, iar cnd sunt la Casa Familiei toate colegele
[tiu ce presonaj vreau s` interpretez: Minnie! De fiecare dat`,
to]i copiii care vin cu p`rin]ii la aceast` cas` special` m` v`d
purtnd rochi]a [i urechile cu fund` pe cap. A[a c` micii clien]i
m` recunosc din prima atunci cnd revin la mine. Mul]i dintre
ei chiar m` \ntreab` unde e Mickey, iar eu am o list` \ntreag` de
r`spunsuri pentru asta: c` e \n concediu, c`-[i cump`r` pantaloni
noi, c` prepar` o salat` de ca[caval
Dar ce te faci atunci cnd copiii te \ntreab` unde e Minnie?
Copiii m-au re]inut att de bine, pare-se, \nct m` recunosc chiar
[i atunci cnd lucrez la casele obi[nuite.
|ntr-una din zile, o feti]` de vreo 3-4 ani a venit cu mama ei
la cas` la mine. Ini]ial, mama avea de gnd s` mearg` singur`
la cump`r`turi, \ns` feti]a a vrut neap`rat s-o \nso]easc`, din
simplul motiv c` voia s-o tot revad` pe Minnie. Micu]a era att de
entuziasmat`, \nct venise [i ea cu urechi de [oricic` pe cap. Dintrodat`, o aud: Mami, uite-o pe Minnie! Dar i-au c`zut urechile!.
Ce e de f`cut, ce e de f`cut? I-am rugat imediat pe colegi s` dea
anun] prin sta]ie s` mi se aduc` urechile de la Casa Familiei. Nici
n-am terminat bine de vorbit, c` feti]a mi-a \ntins urechile ei. A
\nceput s` sar` pe loc de bucurie cnd mi le-am pus pe cap [i am
\nceput s` vorbesc ca Minnie [i, ca un bonus, pentru c` tot ie[eam
din tur`, am luat-o de mn` [i am condus-o la Casa Familiei, s`-i
fac cunostin]` cu prietena mea, Alb`-ca-Z`pada.
La sfr[it, ne-am luat r`mas bun, iar feti]a a plecat \mpreun`
cu mama ei, \n timp ce \n tot magazinul se auzea un anun] la
sta]ie: Rug`m colegii de la Casa Familiei s` aduc` urechile lui
Minnie Mouse la casa num`rul 8.
Florina Galaction, Carrefour Cluj

57

58

Un juc`tor perseverent
Unii oameni sunt supersti]io[i. Sunt sigur` c` fiecare dintre noi
cunoa[te c]iva. Recunosc, [i eu am cteva mici obiceiuri de-ale
mele, dar un domn care a venit \ntr-o zi la cas` la mine avea un
\ntreg sistem de supersti]ii dezvoltat.
Vara trecut`, pe cnd s`rb`toream a 13-a aniversare Carrefour
\n Romnia, s-a organizat \n toat` ]ara o tombol` cu multe premii.
Evident c` nici magazinul nostru n-a facut excep]ie, iar cupoanele
aniversare au avut un succes nebun. |n plus, eu eram [i \n postura
de a-i anun]a pe clien]i ce au c[tigat, pentru c` acele cupoane se
scanau la casele de marcat.
{i cum spuneam, un client a ajuns la mine \ntr-o zi cu un
\ntreg ritual: [apca \ntoars` invers, copilul pe care-l ]inea de
mna dreapt` [i ochelarii pe care [i i-a dat jos chiar cnd a ajuns
\n fa]a mea. A suflat [i peste cupon inainte s` mi-l \nmneze.
Din p`cate, tichetul a fost nec[tig`tor de acea dat`. Totu[i
domnul din fa]a mea mai fusese de vreo trei ori la aceea[i cas`,
cu acela[i scenariu de \nmnare a cuponului, [i de fiecare dat`
c[tigase. Mai simpatic a fost cnd, zmbitor, a c`utat s` g`seasc`
explica]ia insuccesului: M-a recunoscut casa Am mai c[tigat
[i \n alte d`]i [i acum nu mi-a mai dat nimic!
|ntmplarea a f`cut ca totu[i, peste cteva zile, s` m` \ntlnesc
din nou cu acela[i domn, la o alt` cas`. Cu un cupon c[tig`tor
de aceast` dat` [i c`utnd s` memoreze toate detaliile dinaintea
scan`rii.
Doini]a Tudose, Carrefour Ploie[ti

59

60

Ca de la [oricel la [oricic`
La Casa Familiei, mi-a fost dat s` m` \mprietenesc cu o mul]ime
de copii. Pentru c` e o cas` mai special`, noi ne \mbr`c`m \n
personaje de desene animate sau pove[ti, ca s` ne distr`m
\mpreun` cu copiii care vin \nsoti]i de p`rin]i. Dar nu mi-a[ fi
imaginat vreodat` c` voi fi aproape s` devin prieten` [i cu un
hamster.
|ntr-una din zile, eram costumat` \n Minnie Mouse [i chiar \mi
st`tea bine cu fundi]a ro[ie pe cap. Cel pu]in asta era p`rerea
copiilor care m` recunoa[teau, se jucau [i f`ceau poze cu mine.
Mai pu]in un b`ie]el de 5 sau 6 ani, care se uita la mine cu ochii
mari.
Bun`, eu sunt Minnie Mouse! Nicio reac]ie din partea lui.
Sunt eu, cea mai vesel` [oricic`!, am continuat. Exact din acest
moment, copilul s-a luminat brusc la fa]`. Totul \i era clar acum,
p`rea c` [tie ce are de f`cut.
Am [i eu un [oricel acas`!, mi-a zis. Dar e singur [i se
plictise[te. Hai cu noi acas` s` alergi [i tu pe roat` cu el!, a
continuat. Din p`cate, nu aveam cum s` alerg \mpreun` cu
hamsterul lui. Cel pu]in nu pn` mi se termina tur`. A[a c` i-am
scris [oricelului pe o hrtie un mesaj din partea lui Minnie: Chi]
chi] chi]!. L-am [i convins pe b`ie]el c` e scris \n cea mai corect`
[oriceasc`.
Foarte \ncntat, b`ie]elul a plecat \mpreun` cu p`rin]ii lui
acas`, nu \nainte de a-[i lua r`mas bun de la mine, cu un zmbet
[treng`resc: Pa, [oricico!
Rodica Lamb`, Carrefour Ploie[ti

61

62

Monolog la cas`
De cnd lucrez la casa de marcat, am v`zut o sumedenie de
persoane, care mai de care mai diferite: preocupa]ii, distra]ii,
glume]ii, vorb`re]ii, uitucii, t`cu]ii dar \ntmplarea ce urmeaz`
m-a f`cut s` cred c` niciodat` nu po]i afirma c` i-ai v`zut pe to]i.
Era \ntr-o miercuri parc`, anul trecut. |n momentul \n care
am deschis casa, imediat am fost reperat de un domn obi[nuit,
la prima vedere. Ce era mai ciudat e c` acest client p`rea s`
vorbeasc` de unul singur. Hai s`-ntreb`m aici!, a spus el unui
partener invizibil. Sigur [tie fata asta!
M-am uitat \n jos, peste cas`, poate era un copil mic cu care
vorbea. M-am uitat s` v`d dac` nu are casca bluetooth. Nimic. Era
doar el [i co[ul de cump`r`turi.Bun` ziua, nu v` sup`ra]i, mi
se adreseaz` el de data asta mie. Era curios unde poate g`si
fasole p`st`i. Cum s` m` supar? L-am \ndrumat imediat.
Moment \n care domnul s-a \ntors, preg`tit cu o replic`, [i a
r`mas pu]in perplex. Dup` care s-a \ntors \napoi la mine [i m-a
\ntrebat zmbind: Dar pe so]ia mea [ti]i cumva unde o pot g`si?
M-am prins c` de fapt el credea \n tot acest timp c` so]ia era \n
spatele lui, iar el la rndul lui s-a prins de ce p`ream a[a uimit`.
Pn` la urm`, vedeam un om \n toat` firea care vorbea singur.
Imediat, de undeva din spate, a ap`rut [i doamna, cu o cutie de
fasole p`st`i \n mn`. Ne-a g`sit pe amndoi rznd [i, dup` ce
el i-a spus ce s-a \ntmplat, s-a amuzat [i ea.
Nu e prima dat`, a ad`ugat doamna \nainte s` pl`teasc`.
Era prima dat` pentru mine, \ns`.
Laura Berlea, Carrefour Sibiu

63

,
i
t
[
e
b
m

z
,
c
s
e
b
Zm zmbim