1.

Caracteristica, componeneta si clasificarea datoriilor

Datoriile reprezinta angajamente de plata ale #-rii fata de furnizori, pt bunurile procurate si
serviciile prestate, fata de personalul angajat privind retribuirea muncii, fata de stat privind plata
impozitelor si taxelor, fata de alte personae juridice si fizice. In contabilitate si rapoartele
financiare datoriile se clasifica dupa diferite criterii:
1. in functie de continutul economic:
- datorii financiare
- datorii comerciale
- datorii calculate
2. in functie de termenul de achitare:
- datorii pe TL, cu termenul de achitare mai mult de un an
- datorii pe TS, cu termen de achitare pina la un an.
3. in functie de modul de achitare
- datorii convertibile
- datorii inconvertibile
4.Contabilitatea cheltuielilor privind imprumuturile
Intreprinderea suporta unele cheltuieli privind capitalul atras sub forma de dobinzi,
aferente creditelor si imprumuturilor si alte cheluieli numite cheltuieli privind imprumuturile.
Ele reprezinta ch. aferenta platii dobinzii si alte ch. Suportate de #-re in legatura cu primirea si
utilizarea mij. Imprumutate. Acestea cuprind:
1. dobinzile aferenta imprumuturilor si creditelor pe TS si TL
2. Amortizarea reducerilor privind imprumuturile
3. Amortizarea altor ch. Aferente primirii imprumuturilor
4. Platile financiare aferente arendei finantate
5. Diferentele de curs privind imprumuturile primate in valuta straina
Ch. de imprumut se include in componenta alor ch operationale, se reflecta privind rezultatele
financiare al perioadei de gestiune si se scad din veniturile la determinare rezultatului financiar al
perioadei de gestiune , prin f.c:
Dt 714
Ct 511/512/411/412/513/413
Ch. privind imprumuturile se include in vqaloare activelor calificate, dar nu mai mult de cit
valoarea de recuperare sau valoarea realizabila neta a acestora diferente fiind trecuta partial sau
integral la majorarea ch perioadei sau micsorarea capitalului propriu, refelctindu-se prin f.c.
Dt 112/121/122/125/215
Ct 511/411/513/413
5.Contabilitatea datoriilor fata de personal
Salariul constituie orice recompense, sau venit calculate in conformitate cu contractul individual
de munca, de patron sau de organul imputernicit de acesta, angajatuui pentru munca prestata si
depinde de sistemul de salarizare care include formele de salarizare, sistemul de tarife, de sporuri
si alte elemente. Munca este retribuita pe unitate de timp in accord, sau conform altor sisteme
deretribuire. Salarizarea angajatilor din sfera bugetara se efectueaza in baza de retele tarifare
unice de salarizare. Salariul brut impozabi cuprinde salariul brut de baza la care se adauga,
sporuri, indesmnizatii si alte adausuri la salarii, precum si facilitatile acordate de patron.
Salariul brut fara suma retinirilor din salarii reprezinta salariul net.
Din salariile personalului pot fi efectuate urmatoarele retineri:
1. Retineri fiscale: impozitul pe venit ale pers. Fizice
2. Retineri sociale: un procent in bugetul asigurarii sociale
3. Diverse retineri: avansurile la salariile acordate anterior, restituirea sumelor platite in plus
in urma unor greseli de calcul.etc

2. Contabilitatea datoriilor financiare

Datoriile financiare include datorii legate de angajarea capitalului atras. Datoriile financiare
cuprind: creditele- care sunt primite de la institutiile bancare; imprumuturile care pot fi primate
de la #-ri, personae fizice, personalul #-rii. In functie de teremenul de rambursare, creditele
bancare si imprumuturile pot fi 1. pe TS 2. pe TL.
Creditele bancare si imprumuturile pot fi primite direct sub forma de mij. Banesti in urma
inchierii unui contract de credit sau de imprumut intre creditor si debitor prin emisiunea de
obligatiuni, cambii financiare, actiuni priveligiate, scontare de cambii si alte titluri de datorii.
Creditele bancare si imprumuturile pot fi primate in valuta nationala sau straina. Achitarea sumei
creditului si a dobinzii calculate se efectueaza de catre debitor prin virament bancar, printro
dispozitie de plata, emiterea calcului de decontare, depunerea de numerar, precum si prin
dispozitia de incasare a bancii daca exista o prevedere in acordul de credit sau la sosirea
termenului de plata in conformitatea cu angajamentele la termen. Imprumuturile pot fi restituite
pina la/ sau dupa scadenta. Din punct de vedere al volumului imprumuturile pot fi rabursate in
rate in sume egale sau neegale, crescinde sau descrescinde, annual, simestrial, trimestrial, lunar
sau in alta periodicitate, ori in suma totale la scadenta. La restiuirea imprumuturilor contractrele
de credit si de gaj isi pierd valabilitatea, iar #-rea debitoare primeste un avis privind achitarea
datorii sale, inclusive dobinzile pt prezentarea acestora la notarul care a inregistrat contractul de
gaj. Evidenta analitica a creditelor bancare si imprumuturilor se tine de feluri de credite si
imprumuturi pe termen de rambursare pe creditori si pe bancile care le-au acordat.
Pentru evidenta creditelor bancare pe TS si TL sunt destinate conturile 511/512/411/412. pentru
evidenta imprumuturilor pe TS si TL sunt destinate conturile 513/413-conturi de pasiv. In
creditul lor se reflecta sumele creditelor bancare si imprumuturilor primate, iar in Dt-suma
creditelor si imprumuturilor rambursate. Soldul este creditor si reprezinta datoriile #-rii aferente
creditelor bancare si imprumuturilor nerambursate la sfirsitul perioadei de gestiune. Creditele
bacare si imprumuturile primate se reflecta prin formulele:
Dt 241/242/243
Ct 511/512/411/412/513/413
Contarctul de credit sau de imprumut poate stipul utilazarea cu scop determinat a acestora prin
achitarea datoriilor pe seama creditelor si imprumuturilo care se inregistreaza prin fc.
Dt 414/521/522/539
Ct 511/512/411/412/513/413
In contabilitate pt generalizarea informatiei privind existenta si miscarea garantiilor acordate in
vederea asigurarii indeplinirii datoriilor si platilor precum si a cambii transmise prin gir, este
destinat contul extrabilantier 943. creditele bancare pot fi acordate personalului propriu pentru
constructia locuintelor si alte scopuri prevazute de legislatie precum si pentru achitarea
documentelor de decontare ale #-rilor de comert pt marfurile vindute pe credit salariatilor.
creditele bancare pt salariati pot fi acordate prin intermediul #-rii care le primeste si apoi le
elibereaza personalului sau prin acordare directa acestuia de catre institutia bancara. Se
intocmeste formula:
Dt 227
Ct 512/412
Daca termenul de rambursare a datoriilor privind creditele si imprumuturile pe TL nu depaseste
12 luni calendaristice, acestea se trec in datorii pe TS prin formula c.:
Dt 411/412/412
Ct 511/512/513
Restituirea creditelor si imprumuturilor se inregistreaza prin creditarea cont. mij. Banesti si
debitarea unuia din conturile de evidenta a creditelor si imprumuturilor.
Dt 511/512/513/411/412/413 Ct 241/242/243
Rambursarea creditelor bancare primate poate avea loc pe seama mij. Banesti din conturile
bancare ale #-rii sau a mij. Primate de catre banca de la debitor, in vederea achitarii datorii se
intocmeste f.c.:
Dt 511/411
Ct 134/221
Creditele bancare si imprumuturile pe termen expirat sunt reflectate in subconturile deschise in
cadrul conturilor de evidenta a credit. Si imprumut. In care au fost inregistrate anterior.

3. Evidenta datoriilor comerciale

Datoriile comerciale cuprind angajamentele de plata ale intreprinderii fata de furnizori,
antreprenori, si alti creditori pentru activele procurate, avansurile primite, si serviciile de care
intreprinderea a beneficiat.
Pentru evidenta sintetica a datoriilor comerciale si a avansurilor primate pe TS sunt destinate
conturile de pasiv 521, 522, 523. In creditul acestor conturi se inregistreaza cresterea datoriilor
comerciale si incasarea avansurilor de la cumparatori, iar in debit- achitarea datoriilor si
utilizarea avansurilor. Soldul conturilor este creditor si reprezinta datoriile comerciale ale
intreprinderii la o anumita data. Formulele contabile intocmite la procurarea activelor si
beneficiere a serviciilor: - la reflectarea valorii materiale intrate de la furnizori (fara TVA)
Dt 111/121/123/211/213/217 Ct 521/522
- la reflectarea valorii serviciilor prestate de catre furnizor si antreprenor (fara TVA)
Dt 213/211/112/217/712/713/721/722/811/812/813 Ct 521/522
- la suma TVA aferenta procurarilor effectuate in tara se intocmeste formula contabila
Dt 534
Ct 521/522
Sumele TVA aferente valorilor materiale procurate pentru efectuarea eliberarii scutirii de TVA
neutilizat in perioada de gestiune in care au fost procurate, trebuie incluse in valoarea
materialelor procurate. Valoarea marfurilor si serviciilor procurate din alte tari nu include TVA,
de aceea pentru ca agentii economici care procura marfuri din RM si din alte tari, sa fie in
aceleasi conditii la intrarea marfurilor in tara importata, trebuie sa achite TVA la data declararii
marfurilor in punctele vamale. Achitarea datoriilor fata de furnizori pentru bunurile materiale
procurate in tara si peste hotare se intocmesc urmatoarele form. Cont. in functie de formele de
decontari:
- prin decontari bancare
Dt 521/522
Ct 242/243/244
- in numerar
Dt 521/ 522
Ct 241/ 227
- pe seama creditelor bancare
Dt 521 / 522
Ct 511 /411
- prin schimburi de marfuri intre parti nelegate
Dt 521
Ct 221
- prin schimburi de marfuri intre parti legate
Dt 521
Ct 223
- pe seama avansurilor acordate interior
Dt 521/ 522 Ct 224
La rindul sau, avansurile acordate anterior se reflecta prin f.c.
Dt 224
Ct 242/243
In cazul neachitarii la timp a datoriilor fata de furnizori , conform contractului, pot fi calculate
amenzi care se reflectea prin f.c.
Dt 714
Ct 521/522/539
#-rea poate sa primeasca avansuri in contul vinzarilor ulterioare a productiei fabricate/serviciului
prestat, care pina la livrarea productie/ prestarea serviciului se considera datorii. Primirea si
utilizarea avansurilor se reflecta in contab. Prin urmatoarele f.c:
- la suma avansurilor primite
Dt 241/242/243
Ct 523
- la suma TVA aferenta avansurilor primate
Dt 225
Ct 242
- avansului primit
Dt 534
Ct 242
- la livrarea poroduselor/ prestarea serviciilor
Dt 221/223
Ct 611/534
La achitarea creantelor pe seama avansurilor primate
Dt 523
Ct 221/223

Probleme :
1. concediale In luna aprilie angajatul pleaca in conceduil de odihna pt 14 zile. Sa se calculeze
indemnizatiile pntru concediu.
lunile Sal.
Zile
Zile
Zile
lunar
lucrate grafice Calend.
Ian. 1485,19 19
19
28
Febr.

1485,18 20

20

28

Mart. 1485,18 22

22

30

total

61

86

1.
2.
3.
4.

4455,55 61

coeficientul = zile grafice/ zile calendaristice = 61/86=0,7093

salariul pt o zi de munca= salriul tot/ zile lucrate= 4455,55/61=73,04
salariu pt o zi calendaristica= coeficientul * salariul pt o zi = 0,7093*73,04= 51,80
concediul 51.80*14= 725,20

2. salariul -salariul de baza -9700

Scutirea personala- 793
Scutirea pentru un copil- 177
CAM- 3.5%- 9700*3.5%= 339.5
CAS-6%----9700*6%= 582
Venitul impozabil= Sb- scutirile-asigurarile
Venitul impozabil=9700-793-177-339.5-582=7808.5
Impozitul pe venit= (Vi-2321)*18%+(2321*7%)= 987.75+162,47= 1150.22
Salariul primit= Sb- CAM-CAS-Imp. Venit
Salariul primit= 9700-339.5-582-1150.22=7628.28
3.#-rea a procurat o programa informatica cy valoarea de 12000 lei inclusive TVA 20%, pentru
instalarea programei informatice a fost cheltuit salariul muncitorilor 800 lei, ch la fondul social
23%, asigurarea medicala 3.5%, costul de materiale folosite 720 lei. Serviciile auxiliare 540 lei,
de enumerate si efectuat operatiunele corespunzatoare in conturile de evidenta.
Nr. operatiunea
Dt
Ct
Suma
1. S-a procurat o programa informatica
112
5211
10000
2. Reflectarea TVA a procurarii programei
5342
5211
2000
3. Retribuirea muncii
112
531
800
4. Cheltuieli la fondul social
112
5331
184
5. Asigurarea medicala
112
5333
28
6. Materiale folosite la montare
112
211
720
7. Serviciile auxiliare
112
812
540
8. Punerea programei in functiune
1116
112
12272
#-rea a procurat un utilaj.
1 Procurarea utilajului
2 Reflectarea TVA a proc. utilajului
3 Serviciile transport cu folosirea personalului #-rii
4 Retribuirea muncii salariatilor
5 Retineri la fondul social 23%
6 Retinerei la asigurarea medicala 6%
7 Materiale folosite la montare
8 Punerea utilajului in functie

1213
5342
1213
1213
1213
1213
1213
1233

5211
5211
812
5311
5331
5333
211
1213

20 000
4000
320
840
193.2
29.4
200
21582.6