Potenialul turistic din Insulele

Baleare
INSULELE BALEARE

Insulele Baleare (Illes Balears numele oficial n catalan, Islas

Baleares n spaniol) sunt un arhipelag n vestul Mrii Mediterane,
formnd o comunitate autonom din Spania compus dintr-o
singur provincie, cu acelai nume.
Capitala comunitii autonome este Palma de Mallorca.
RELIEF; CLIMA ; HIDROGRAFIE.

Mallorca se afl la est de coasta spaniol ntre 391540 i 395740

latitudine nordic i 21938 i 32842 longitudine estic. Insula are o
distant maxim est-vest de 98 kilometri i o distan nord-sud de
78 kilometri. Are o suprafa de 3.603,7155 km, iar inclusiv isulele mici
din larg 3.622,5448 km. Linia coastei se ntinde pe o lungime de peste
550 km. Zona de administrarea cuprinde pe lng insula principal i
insula Cabrera (18,36 km) i insula Sa Dragonera (2,88 km).
Mallorca este cea mai frumoasa si mai bogata insula a
arhipelagului,avand o clima darnica, proprie oricarei culturi.Vaile ei sunt
pline de plantatii de portocali, migdali si vita de vie,de altfel toate
insulele au plantatii de citrice,vita de vie,maslini si legume.Dar o mare
parte a insulelor e ocupata de pasuni de unde se hranesc turme de oi si
vita. Industria se bazeaza pe fabricarea pantofilor si olarit.Multe din
produsele care le obtin le exporta.Ocupatile de baza sunt pescuitul si
agricultura.

Insula Mallorca Perla Mediteranei

In directia nord-vest de Ibiza se afla Mallorca, cea mai mare insula dintre
Insulele Baleare, destinatie turistica de TOP in Europa, atragand peste 6
milioane de turisti anual. Insula are o lungime de 100 km si o latime de
75 km. Mallorca este considerata insula contrastelor, in sud-vest cu orase
turistice foarte aglomerate iar in partea de nord cu frumusetiile naturii
inca neatinse, cu plaje cu nisip in sud si cu munti inalti si tarm stancos in
nord. Capitala insulei este Palma de Mallorca, cu o reputatie in crestere,
una dintre capitalele mediteraneene exclusiviste. Majoritatea turistilor se
indreapta spre sudul insulei, dar daca va acordati timp pentru a explora si
partea nordica a insulei veti simti viata rurala originala a insulei, neatinsa
inca de turismul in masa, si veti descoperii muntii care la intalnirea cu
marea va ofera plaje nemaiintalnite.

Palma de Mallorca, cea mai populara insula spaniola, ce dispune de o coasta de

500 de km, cu un relief mai abrupt in nord si plin cu plantatii de maslini

si migdali si livezi de portocali si lamai in sud.

Insula e cunoscuta pentru aerul sau mediteranean si clima exceptionala
datorata pozitiei sale privilegiate in Marea Mediterana, verile calde si
plajele minunate, cu nisip alb si marea turcoaz, aceasta este un fel de
paradis care imbina in mod exceptional peisajul si cultura, modernul si
traditionalul.
Vestul insulei, dominat de lantul muntos Seraa de Tramuntana, este o
regiune unde se gasesc paduri de pini si mici sate feerice.
Pentru cunoscatori, Mallorca este o destinatie turistica dominata de
magazine, hoteluri si restaurante, dar asta nu inseamna ca peisajul
natural este mai prejos: golfuri idilice, tipice insulelor grecesti, paduri
care se revarsa pana la malul marii, conace ce amintesc de Toscana,
toate imbinate intr-un amestec incantator
Insula Mallorca, ce are peste 70 de plaje cunoscute pentru nisipul fin si marea
de culoarea turcoazului, este celebra pentru sporturile si intrunirile
acvatice, cele mai importante fiind Palmavela, Trofeul Princesa Sofia,
Regata din Aprilie, Cupa Regelui sau Regata contelui de Barcelona.
Palma, capitala si nucleul economic al insulei, este cunoscut pentru
splendoarea istorica a monumentelor sale, fiind considerat cel mai mare
centru istoric intact din Europa. Ritmul sau cosmopolit, verva portului si
stradutele medievale ofera vizitatorilor sansa de a il degusta incet.

Cei pasionati de istorie pot vizita baile arabe, vechiul cartier iudeu, constructiile
regale medievale (Palatul Almudaina, castelul Bellver etc), precum si
bisericile si manastirile din zona (Santa Creu, Santa Eulalia, Sant
Frances si Santa Clara). Nici amatorii de cultura nu pleaca nemultumiti,
acestia putand vizita numeroasele muzee ce impodobesc orasul, printre
care mentionam Muzeul Mallorca, Muzeul Militar, Muzeul de arta
spaniola, si minunatele curti interioare ce astazi constituie spatii de
expozitie si centre culturale, ce devin centrul atentiei in fiecare vara, in
cadrul festivalului "Ruta de los Patios".
Aici mentionam Casal Solleric, Can Marques si Can Vivot. De asemenea,
sa nu uitam de traditia bogata in arta si obiecte de artizanat
traditionale. Aici puteti gasi de la broderii de mana, obiecte de sticla
suflata, perle artificiale, pana la ceramica, pantofi lucrati manual sau
lemn de maslin sculptat.
Pentru cei care vor sa viziteze toate statiunile insulei, se recomanda sa
inchirieze autoturisme incepand de la 30 Euro pe zi sau sa ia unul dintre
busurile zilnice din statia centrala Placa Espana, centru unde se afla si
Autogara interurbana, precum si Gara si Metroul (biletele se gasesc la
sofer si costa 1,10 Euro de persoana).
Un tur clasic al insulei incepe cu un mic popas in orasul Inca, cunoscut
pentru produsele de pielarie, si continua cu serpentinele muntilor
Tramontana, in apropierea varfului Puig Major (1445m). Urmatorul
punct turistic al turului il constituie Manastirea Lluc, unde se poate
vizita capela cu statuia sfintei "Virgen Morena", patroana insulei.

Turul continua spre Sa Calobra unde se viziteaza "Torrente de Pareis",

dupa ce este strabatut de un tunel lung de 200 de m. Aici turistii au o
pauza de cateva ore pentru masa, plaja si inot, inainte de a pleca intr-o
scurta croaziera spre portul Soller, unde se va vizita catedrala din sec.
XVIII la constructia careia si-a adus aportul si Rubio, unul dintre
urmasii lui Gaudi.

Drumul de intoarcere de la Soller spre Palma se face cu trenuletul istoric, al

carui traseu prin munti si tunele este exceptional de frumos.
Consultantul Paralela 45 recomanda si statiunea Santa Ponsa, aflata la 23
km vest de Palma, unde se organizeaza croaziere de o zi, cea mai cunoscuta
fiind "Dia de mar" - croaziera pe mare.
Aceasta porneste din portul de Palma, unde turistii se imbarca pe vapor si
merg sa inconjoare partea de sud a insulei, cu o scurta pauza pentru inot.
Apoi se va face un popas in statiunea Camp del Mar, unde turistii sunt
invitati la o paella, acompaniata de vin si urmata de tipicul desert majorchin
ensaimada. Dupa masa are loc intoarcerea la Palma.

Pentru turistii care vor sa mearga la plaja, acestia nu trebuie sa rateze Playa De
Palma - paradisul mallorcan al surferilor, aflat la 5 km est de Palma,
unde gasesc cea mai lata si frumoasa plaja cu nisip fin. Aici se pot
inchiria echipamente pentru sporturi acvatice, iar faleza are un culoar
special pentru biciclete.
Cei pasionati de nagivatie pot merge in fostul sat pescaresc, devenit
statiune moderna, C'An Pastilla, aflat la 4 km est de Palma. Daca doriti,
de asemenea, sa va intalniti cu vreo vedeta, mergeti in Cala Major, un
fel de suburbie a orasului Palma, unde se regasesc resedintele vedetor
care isi petrec vacantele aici.
Gastronomia insulei Mallorca este foarte apreciata si diversificata,
asadar consultantul Paralela 45, Alexandru Donciu, le recomanda
turistilor sa viziteze zecile de restaurante si baruri ce satisfac toate
gusturile gastronomice posibile, precum si pietele orasului, o explozie
de culori si arome mediterane, unde trebuie neaparat sa guste ardei iuti
de Vilafranca, portocalele si lamaile aromate de Soller, precum si painea
neagra de la sat.
Alte preparate traditionale ce merita atentia turistilor sunt sobrasada
(pateu de carne cu boia), ensaimada (prajitura tipica mallorquina, in
forma de melc, umpluta cu marmelada de gutui), Coca mallorquna
(pizza mallorquina cu legume sau verdeata), carnatii cu chimion,
empanadas ( tascute de aluat umplute cu carne si mazare sau
verdeata). De asemenea, nu sunt uitate nici vinurile si branza de casa
sau smochinele si maslinele murate.
Catedrala La Seu (foto) din capitala Palma de Mallorca. O catedral gotic
construit n 1230 pe locul unei moschei arabe de ctre conchistadorul
Jaime I de Aragon ca un omagiu adus Fecioarei Maria pentru c a ajutat
flota sa s supravieuiasc unei furtuni teribile. Puerta del Mar, una
dintre uile catedralei, este o creaie a artistului Pedro de Moret (care a
sculptat i statuia Fecioarei Maria cu Pruncul din Muzeul Diocesano din
Pamplona), iar altarul cu un candelabru enorm din oel este opera lui

Antoni Gaudi. Grdinile Alfabia. Oazele de verdea sunt udate cu ap

adus de conducte de la munii din apropiere. De pe aleea cu pomi, vei
ajunge apoi n grdini, unde drumul este acoperit cu ieder. Dup ce ai
admirat florile viu colorate care cad n cascade peste terase, vei
descoperi piscina Bath Queens, nconjurat de palmieri i bambus. Aici
te poi revigora cu suc proaspt de portocale oferit de barul grdinilor
Alfabia. Bile Arabe. Nu mai sunt folosite pentru mbiere, ci ca un
muzeu n aer liber cu o arhitectur arab, tipic secolului al XI-lea. O
parte din ceea ce a fost cndva o sal mare, folosit ca o baie turceasc
(hammam), este susinut de coloane falnice i are deschideri spre
soare. O grdin mic cu mese de picnic este amplasat n acest loc
istoric i i asigur o edere plcut printre mslini i portocali. Pueblo
Espanol. Muzeul arhitectural din Palma de Mallorca, proiectat ca un
orel, adun laolalt machete ale celor mai importante lucrri din
arhitectura spaniol clasic i centre comerciale importante. Parcul
Aqualandiadin Palma de Mallorca. Cu atracii pentru toate grupele de
vrst: Muzeul Figurilor de Cear, un loc de joac plin de aventur,
piscin, zona crazy i un parc acvatic. Satul Valdemossa (foto).
nconjurat de Serra Tramuntana, devenit celebru pentru c Frederic
Chopin i George Sand au venit aici n 1838 pentru a-i continua
povestea de dragoste la mnstirea Cartuziana. Pianul i manuscrisele
compozitorului sunt cutate de privirile curioase ale turitilor, iar n
frumoasa grdin de var se organizeaz concerte cu muzic de Chopin.
Cluburile Azzurro, LHavanna, Made in Brazil din capitala Palma de
Mallorca. Chiar dac nu ai talent, este imposibil s nu prinzi micarea de
la cubanezii, brazilienii i spaniolii care vin aici. n LHavanna asculi
salsa live i savurezi cocktailuri care i dau energie.

Insula Menorca - Sora mai mica

a insulei Mallorca
Menorca este cea mai estica insula dintre Insulele Baleare, un loc
linistit si neexplorat inca de turismul in masa. Nu este locul
recomandat celor carora le place agitatia. Daca cautati kilometri de
plaje linistite, nepopulate de turisti, sate pescaresti linistite, orase
istorice- atunci aici este locul dumneavoastra. Pe insula domina natura
virgina, linistea si culorile: albastru si turcoazul de la marea
omniprezenta, verdele de la vegetatia luxurianta datorita umiditatii
ridicate de pe insula, albul de la casele de piatra tipice si galbenul de la
Soarele auriu. Pentru ca Menorca sa-si poata conserva flora si fauna
unica, in 1993 UNESCO a declarat-o rezervatie biosferica mondiala.

Insula Cabrera
Intregul arhipelag este declarat Parc national (Parque Nacional del Archipilago de
Cabrera) si pentru a proteja natura, accesul pentru vizitarea insulei Cabrera este
limitat, chiar si in plin sezon, aici, nu se permite accesul unui numar mai mare de 300
turisti pe zi. Insula Cabrera este cunoscuta si ca loc de detentie pentru cei 9.000 de
prizonieri luati de Napoleon in timpul razboaielor sale.

Ibiza Insula petrecerilor

Ibiza (sau Eivissia pe limba autohtona) este cea mai apropiata insula de tarmul
Spaniei, la aproximativ 100 km distanta de Costa Blanca. In ciuda faptului ca are doar
o lungime de 45 km si latime de 15 km in partea centrala, este considerata capitala
distractiilor din Europa (Party Island). In Ibiza gasim cele mai mari si renumite cluburi
si discoteci din lume (ex: Pacha, El Divino, Space, Amnesio, Es Paradis, Privilege,
Eden, Heaven, Bora Bora, Zoo Project, Circoloco, Blu, Martina, etc.) , atragand atat DJ
renumiti, cat si pe ascultatorii acestora. Este destinatia perfecta a entuziastilor si
noncoformistilor, a celor dornici de distractii inedite. Dar daca doriti sa faceti o mica
excursie va puteti rupe de aceasta atmosfera zgomotoasa si puteti pasii intr-o Ibiza
mai putin cunoscuta, cu traditii, cu localitati mici, cu natura fenomenala. Aici puteti
admira peisaje minunate, puteti vedea piete colorate si puteti participa la petrecerile
locale adica la fiesta. Insula are peste 50 de plaje - una mai frumoasa decat alta,
printre care putem mentiona: Talamanca (o plaja nisipoasa de circa 1 km situata in
jurul unui golf natural;), Figueretas, Playa d'en Bossa supranumita si "Rolex Beach" (3
km de nisip fin), Santa Eulalia (o statiune linistita, perfecta pentru famisti), Es Cana
(plaja cu nisip fin, cunoscuta pentru saptamanalele Piete Hippy), San Antonio Bay
(una din cele mai frumoase plaje mediteraneene). Insula se afla la cateva ore de zbor
din Bucuresti, dar se poate vizita si cu ajutorul ferryboat-ului din porturile spaniole
din Denia, Valencia, Alicante si Barcelona, dar si din Mallorca.

Insula Formentera
Insula Formentera este cea mai mica si mai sudica insula locuita din Insulele Baleare.
Este situata la sud de insula Ibiza, de care este separata printr-un canal de 3,6 km.
Punctul sau cel mai apropiat de Peninsula Iberica este Denia (Alicante), la 65 km. In
cadrul unei vizite pe aceasta insula se recomanda vizitarea portului San Francensc,
Playa Illetas, La Mola si a plajei Mitjorn. Este considerata un adevarat paradis pentru
scufundari, devenind visul scafandrilor. Plajele de aici sunt cu nisip alb. Vizitatorii
Insulelor Baleare sunt informati ca din luna mai 2002 s-a introdus o taxa ecologica,
pentru a combate efectele negative a turismului in masa. Va trebui sa achitati o taxa
in functie de calitatea serviciilor turistice, de exemplu la un hotel cu 5* taxa poate
ajunge la 2 Euro / noapte, iar in cazul cazarii in case de vacanta, case agroturistice
sau turism rural aceasta taxa este de 25 centi. Exceptie fac copii sub 12 ani.

. In trecut grupul celor trei insule estice Mallorca,Menorca si Cabrera,era numit de

vechii greci Balearide,pentru ca bastinasii manuiau cu dibacie principala lor arma

prastia.Tot ei numeau cele doua insule vestice Ibiza si Formentera - Pitiusse,penrtu
minunatele lor paduri de pini.Balearidele si Pitiussele au fost pentru fenicieni si
cartaginezi principalul punct de sprijin in vestul Marii Mediterane.In anul 123e.n ele
au fost ocupate de romani,apoi de vandali,care au fost alungati de vizigoti si,in
sfarsit,in anul 798 au devenit posesiuni arabe. In timpurile de glorie ale pirateriei in

Mare Mediterana,numeroase grote ale insulelor au servit drept refugiu legendarilor

crosari.Capitala Palma - este dominata de cele doua vechi biserici catolice si de
manastirea fascistilor.Menorca - cu orasele Mahon si Ciutadela aflate pe masive
stancoase . In Mahon biblioteca manastiri fasciste poseda 60000 de volume si se
mandreste cu cele 486 opere de teologie,filozofie si alchimie ale lui Raimond
Lulle.Ibiza - numita si Insula Alba datorita albetiei constructilor sale sobre, in stil
catalan-este cunoscuta ca avand cele mai vechi dansuri populare din Europa. O
curiozitate a orasului Ivisa o constituie monumentul care reprezinta o stanca pe care
este scris Ivisa,corsarilor sai.Ciudatul monument a fost ridicat de una din cele mai
bogate familii din insule,si care-si datoreaza bunastarea strabunilor,corsari ai
mediteranei.Insula Ibiza este considertata de fenicieni insula sacra.Aici erau ingropati
toti nobilii fenicieni.Pe Muntele Morilor unde si astazi mai exista cateva mori de
vant,la o adancime relativ mica,s-au mai gasit mii de morminte cartagineze, care in
parte au fost jefuite de arabi.Formetera,sora mai mica a Ibizei,isi datoreaza numele
graului care aici se cultiva din timpuri stravechi.Insula poseda cea mai frumoasa plaja
de pe tot litoralul mediteranean.

MENORCA
Min Orca sau Menorca (Catalan: Menorca, IPA: [m n rk]; Spaniol: Menorca, IPA: [me
norka]; din Latin: Insula Minor, mai trziu Minorica "minor island") este una dintreInsulele
Baleare n Marea Mediteran aparinnd de Spania. Numele provine de la dimensiunea mai
redus, fa de insula din apropiere, Majorca.
Menorca are o populaie de aproximativ 94,383 (2010). Coordonate: 3947'4000'N,
352'424'E. Cel mai nalt punct, numit El Toro sau Monte Toro, este 358 m peste nivelul
mrii.

Ibiza
.

Ibiza
Nume n limba local: Eivissa

Ibiza din satelit, mpreun cu insula Formentera la sud

de ea
Geografie

Poziie

Marea Mediteran, sudulEuropei

Coordonate

Coordonate:

38.90N 1.4E38.90N

1.4E
Suprafa

571.6 km
ar
Spania

Cel mai mare

ora

Ibiza (49.516 loc. (2010))

Demografie
Populaie

132.637 (2010)

Densitate

231,6 loc./km loc/km

Grupuri etnice

ibieni
modific

Ibiza este o insul din arhipelagul Baleare, situat n vestul Mrii Mediterane, care
aparine Spaniei. Capitala insulei este oraul Ibiza. n catalan, limba local, insula i
capitala ei se numesc Eivissa.
Insula face parte din patrimoniul UNESCO, fiind remarcat pentru biodiversitate i cultur.
[1]
Face parte din arhipelagul Balearelor, fiind a treia insul ca mrime, iar mpreun cu
vecina sa mai mic Formentera alctuiete grupa Insulelor Pitiuse sau Insulele pinilor. Este
numit i Insula Alb pentru arhitectura sa.

Istorie

mprirea administrativ a insulei

Istoria ei ncepe n anul 654 .Hr. cu cartaginezii, care au influenat cultura i tradiiile
insulei. De atunci, cei 571 km ai insulei au absorbit influenele culturale ale romanilor,
bizantinilor, arabilor i crestinilor. Ultimii invadatori ai insulei sunt adepii curentului
hippie i turistii care i-au lasat i ei influentele asupra acesteia.

MALLORCA
Este situat la 79 de km de peninsula Iberic, n faa localitii Denia, la 140 de km sudest
de insula Mallorca, i la nord fa de insula Formentera. Ibiza este format din 5 municipii:
San Antonio Abad, Santa Eulalia del Ro, San Jos, San Juan Bautista i Ibiza. Exist doar
un ru, Santa Eulalia del Ro, unicul din Baleare, dei este sec de muli ani ca urmare a
exploatrii excesive a acviferilor de pe insul.

Clim
Din punct de vedere al climei insula are vara cald, iar n sezonul de iarn (octombrie martie) sunt n medie 6 ore de soare pe zi i o temperatura maxim cuprins ntre 14 - 23
grade Celsius, iar cea minim n jur de 7-15 C (deci o temperatur medie anual de circa
15 grade Celsius).
Date climatice pentru Eivissa

Luna
Maxima medie C (F)
Media zilnic C (F)
Minima medie C (F)

Ian

Feb

Mar

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

15.5

16.0

17.2

19.0

22.2

26.1

29.3

30.0

(59,9)

(60,8)

(63,0)

(66,2)

(72,0)

(79,0)

(84,7)

(86,0

11.8

12.2

13.2

15.0

18.2

22.0

25.0

25.9

(53,2)

(54,0)

(55,8)

(59,0)

(64,8)

(71,6)

(77,0)

(78,6

8.1

8.4

9.3

10.9

14.2

17.8

20.7

21.8

(46,6)

(47,1)

(48,7)

(51,6)

(57,6)

(64,0)

(69,3)

(71,2

38

33

36

33

26

14

19

(1.5)

(1.3)

(1.42)

(1.3)

(1.02)

(0.55)

(0.24)

(0.75

Nr. de zile cu precipitaii ( 1 mm)

Ore de soare

161

167

207

243

277

297

335

302

Precipitaii mm (inches)

Surs: Agencia Estatal de Meteorologa [2]

Bogii]
Pilonii care stau la baza bogiilor Ibizei sunt: cultura, frumuseile naturii i ecologia. n
pmntul su fertil se cultiv mslini, portocali, smochini, lmi, legume i cereale. Este o
insul preferat de turiti datorit climei sale primvratice, dar i pentru siturile arheologice
interesante.

Capital
Capitala insulei este oraul Ibiza, situat n zona de sud-est a insulei; are o economie bazat
pe turism i servicii. Este oraul principal al complexului insular i are statut de capital,
asigurnd servicii de administraie pentru restul municipalitilor i pentru Formentera.
Numrul total de locuitori se ridic la circa 40.000, care ii gospodresc o suprafa de 11
km, cu trei plaje principale: Figueretes, Talamanca i Playa den Bossa.
Portul este un golf natural, unde s-au stabilit iniial primii locuitori ai insulei. Acesta este
principala cale de acces spre ora (socotind n aceast categorie i aeroportul).
Municipalitatea insulei asigur vizitatorilor posibilitatea practicrii diverselor activit i culturale
i sporturi - tenis, ciclism montan, golf, clrie, windsurfing, navigaie, scufundri, quad,
karting!

Detalii urbanistice
Oraul fortificat Dalt Vila, aezarea fenician Sa Caleta, necropolisul Puig des Molins i
cmpiile subacvatice din Posidonia Oceanica sunt cele patru elemente excepionale care au
fost hotrtoare ca insula sa fie declarat Patrimoniu al Umanitii de catre UNESCO n
anul 1999. Structura urban Dalt Vila a fost construit din piatra original, ce poate fi vazut
azi sub forma castelului Almudaina. Dalt Vila este nconjurat de un zid ce dateaz din sec.
XVI; a fost construit de ingineri italieni cu influene renascentiste i avand un rol de aprare.

n partea superioar a oraului se poate vedea Catedrala, care a fost construit n secolele
XIV - XVI ntr-un stil gotic-catalan, fiind renovat ulterior i sec.XVIII cu influen e baroce.
Cldirea Universitii adpostete Muzeul de Arheologie i se afl n aceeai zon. La
captul acestei zone a oraului se fac lucrri de restaurare la Castel i Palatul Almudaina,
construit n stiluri diferite. Alte cldiri de referin ar mai fi: primria, Biserica Santo Domingo,
Placa de Vila.

Frumuseile naturale
Numrul plajelor din Ibiza este de circa 50; au o frumusee aparte, cu nisip fin i ape de un
albastru cristalin. Exist plaje pentru familii, plaje solitare, plaje animate.
Ibiza este renumit i pentru peisajele sale naturale spectaculoase i impresionante. Unul
dintre locurile unde poate fi admirat un asemenea peisaj este Cala dHort n faa creia se
afl misterioasa stnca Es Vedra.
Cteva dintre cele mai cunoscute staiuni turistice se afl n imediata apropiere a orasului
Ibiza:

Playa den Bossa are o plaj lung de 3 km de nisip fin; aici se afl parcul acvatic
Aguamar, precum i discotecile Space i Bora Bora.

Figueretes are o plaja mai mica i poate fi considerat o extensie a oraului Ibiza.

Talamanca este situat n nordul oraului Ibiza s are o plaj lung aproape de 1 km
situata n jurul unui golf natural.

Santa Eularia este un alt centru turistic important i al doilea ora ca mrime dup
Ibiza; este locul preferat de familii sau de cei care doresc o vacan n linite. O foarte
frumoas promenad se ntinde de-a lungul portului i de-a lungul mrii.

n vestul insulei, cu un golf superb numit de romani Portus Magnus, se afl Sant
Antonio - a doua staiune a insulei, care a devenit unul dintre cele mai mari i mai
animate centre turistice de pe insul. Sant Antonio este locul perfect pentru a urmri cele
mai frumoase apusuri de soare i n acelai timp locul ideal pentru practicarea sporturilor
nautice.

Es Cana - aceast staiune are o frumoas plaj de nisip i un mic port pentru vasele
de pescuit, fiind faimoas pentru sptmaalele piee hippie. Aceste piete sunt deschise
n fiecare miercuri, aici gsindu-se o varietate enorm de haine exotice, mocasini din
piele lucrai manual sau bijuterii din argint.

Un alt punct de atractie l reprezint cmpurile de sare - salinele. n timpul clduroaselor luni
de vara, atunci cnd apa se evapor, rmne la suprafa un strat strlucitor de sare pur

(care se exploateaz). Soarele care se reflect n el creeaz imagini de neuitat. De vizitat

sunt i grotele, o lume galben-aurie, cu o mulime de forme ciudate.
Aici se afl i cel mai important bioclimat din Marea Mediteran, denumit Preeriile Posidonia,
care se gsete n adncurile apelor insulelor Ibiza i Formentera. Acestea produc o mare
cantitate de oxigen i sunt habitatul a sute de specii de vieuitoare.

Formentera

Ibiza (sus) i Formentera

Coordonate:

3842N 127E

Formentera este insula cea mai mic dintre insulele Baleare, mpreun cu insula Ibiza, fac
parte din insulele Pituitare (Illes Pitises). Insula are o lungime de 19 km, ea este situat
n Marea Mediteran la ca. 3 km sud de Ibiza. Localitile mai importante de pe insul sunt
Sant Francesc Xavier, Sant Ferran de ses Roques, El Pilar de la Mola i La Savina. De pe
insula Ibiza se poate ajunge aici numai cu vaporul. Pe cele mai multe tranduri de pe insul
este admis nudismul.

Descriere
Mallorca (de la latinescul insula maior, mai trziu Maiorica insula cea mai mare) este cea mai mare insul
din arhipelagul Balear, care constituie o comunitate autonom uniprovincial, cea mai estic a Spaniei. La
fel ca celelalte insule Baleare Menorca, Ibiza i Formentera, Mallorca este o destinaie turistic major. Are
o suprafa de 3625.75 km i 846.210 de locuitori n conformitate cu recensmntul din 2008 (densitate:
233.39 loc/ km ). Demult, pentru atmosfera sa linitit a fost, de asemenea, cunoscut sub numele de
Insula Calm.
Capitala insulei, i, de asemenea, a regiunii autonome, este Palma de Mallorca, Calvia fiind urmtoarea ca
importan i apoi Inca. Insula Cabrera i toate celelalte mici insule aparin administrativ de municipiul

Palma de Mallorca. Mallorca este, de asemenea, insula cele mai populat din Baleare i a doua n Spania,
dup Tenerife (Canare).
Populaia
Insula are o populatie nregistrat de 846.210 de locuitori (2008), din care puin sub jumtate triesc n
capitala sa, Palma de Mallorca (396.570locuitori, conform recensamantului din 1 ianuarie 2008).
Municipalitile care urmeaza ca numar de populatie dupa Palma de Mallorca sunt Calvia (50.777 locuitori),
Manacor (39.434 locuitori), Inca (29.450 locuitori), Llucmajor (35.092 locuitori), Marratxi (32.380 locuitori),
Alcudia (18.327 locuitori), Felanitx (17.969 locuitori) i Pollena (16.997 locuitori). Zona metropolitan a
capitalei, care se ntinde pe raza oraelor Palma de Mallorca, Calvia, Llucmajor si Marratxi, situate n Golful
Palma, are mai mult de 500.000 de locuitori. Prin contrast, municipiul cel mai puin populat este Escorca
(276 locuitori), situat n Serra de Tramuntana.
Mallorca primete n jur de 12 milioane de vizitatori pe an, n primul rnd datorit turismului, care este
activitatea cea mai important a insulei. Acest aflux de vizitatori face ca n timpul verii populaia oraelor sa
se multiplice. Este de remarcat prezena unui numr mare de rezideni strini.
Orografie
Relieful insulei Mallorca este format din Sierra de Tramuntana, care cuprinde cei mai nali muni, Sierra de
Levante, cu nalimi mai modeste, precum i alte dealuri minore. Sierra de Tramuntana, n nord-vest,
formeaz stnci impresionante i golfuri stncoase, n contrast cu plaje de nisip din restul litoralului. Zona
cunoscuta sub numele "Pla" este cmpia fertil central. La vest de aceast cmpie i n centrul Golfului
Palma este situat in capitala, Palma de Mallorca.
Principalii muni sunt:
Sierra de Tramuntana: Puig Major (1445 m), Massanella (1364 m), Puig Tomir (1102 m), Puig de l'Ofre
(1090 m), Puig d'es Teix (1064 m) i Puig de Galatz (1027 m).
Sierra de Levante: Puig de Morell (562 m), Bec de Ferrutx (519 m) i Puig de Sant Salvador (510 m).
n afar de cele dou lanturi muntoase, trebuie menionate Puig de Randa (543 m) i Puig de Galdent (420
m).
Limbi
n conformitate cu Statutul de Autonomie din Insulele Baleare, n 2007, "limba catalan, din Insulele Baleare,
are, mpreun cu castiliana, statutul de limb oficial".

Clima
Clima din Mallorca este n tipic mediteraneana, cu temperaturi ridicate n timpul verii (cu peste 30 C) i
moderat de sczute n timpul iernii (rar sub 5 C). Cderile de zpad sunt comune iarna pe cele mai nalte
vrfuri din Serra de Tramuntana, si numai excepional n zona de cmpie n capital. Fiind o insula, nivelul
de umiditate este foarte mare.
Economia
Cele dou principalele motoare ale economiei insulei sunt turismul i construciile, mai importante decat
industria (piele, nclminte, mobilier, ceramic, bijuterii) i sectorul primar (agricultur, creterea
animalelor, pescuitul, exploatarea miniera), cu toate c, in ultima vreme, guvernele locale fac eforturi pentru
diversificarea economiei si consolidarea altor sectoare. n acest sens, industria hoteliera este printre primiele
din Spania i chiar din lume. Locaile care concentreaz cel mai mare numar de turiti se afla intre
municipiul Calvia, n special n statiune turistica Magaluf, urmat de o parte din plajele din Palma de Mallorca,
cunoscute sub numele de El Arenal i zona Alcudia. n 2008, multe din fermele vechi din Mallorca au fost
transformate n unitati turistice specifice turismului rural, cum ar fi Son Boronat, (unde se afla un sistem de
canale arabesti i adevaratul turn de aparare al fermei, datand din secolul al al XIV-lea).
Unul din golfurile de pe insula, de renume internacional, este format din Portals vells cu golful El Mago, care
a luat numele de la un film care a fost filmat acolo, n 1967, cu Anthony Quinn, Candice Bergen si Michael
Caine ca protagonisti.
Vinurile din Mallorca sunt foarte bine primite n alte zone din Spania i Europa, n ultimii ani. Mallorca are
dou denumiri de origine: D. O. Binissalem-Mallorca i D. O. Pla i Llevant, precum i o indicaie geografic
vin

de

pe

pamanturile

din

Mallorca.

Cum se ajunge in Mallorca:

Principalul mijloc de transport catre Mallorca este avionul. De pe aeroportul din Palma de Mallorca sunt
zboruri regulate catre capitalele celorlalte insule (Ibiza si Menorca), cateva orae continentale (Barcelona,
Valencia, Madrid, Alicante, Bilbao, etc), precum i catre multe orase europene, n principal n Regatul Unit al
Marii Britanii i Germania. Aeroportul Palma de Mallorca este al 3-lea din Spania ca numar de pasageri.

Pe lng aeroport internaional, exist si un mic aeroport in Son Bonet, utilizat pentru avioane mici, avioane
private i elicoptere. Acest aeroport este si baza mijloaceor aeriene anti-incendiu (avioane i elicoptere) de
pe insul.
n afar de avioane, din portul din Palma de Mallorca se poate ajunge cu vaporul la Valencia sau Denia, i,
de asenemea, la Barcelona, din porturile din Palma de Mallorca i Alcudia. Din portul Soller exista curse
regulate saptamanale catre oraul francez Ste. Vaporul este un mod economic de a cltori catre Mallorca
(de asemenea este permis transportul de automobile).Vaporul i avionul sunt mijloacele de interconexiune
ntre insule.
Gastronomia
Printre felurile de mncare tipice din Mallorca se numara ensaimada i diferite tipuri de mezeluri. Cele mai
cunoscute sunt sobrasada ibutifarron, si, de asemenea, camaiot i blanquets. Unul dintre cele mai
populare feluri de mncare este frito mallorquin care const dintr-o prjeala de ficat cu cartofi i ardei
(poate contine snge i organe), de miel sau de porc, sau de fructe de mare. De asemenea, importante sunt
supele mallorcane, tumbet, lomo con col (cotlet cu varz) sau cu esclatasang i vinete umplute. Exist mai
multe feluri de a pregti orezul, cel mai tipic fiind orez Brut . Pa amb Oli, specific cinelor, este un fel de
mancare regional.
Porcella este, de asemenea, un fel Tepic pentru mesele i adunrile de familie, n general; contine frunze
de salata prajite, cartofi felii, fiind asezonat cu rozmarin.
Salata, care este de obicei consumat vara, se face cu rosii, ceapa si ardei verde.
n peritada Saptamanii Sfinte se face empanada (placinta), umpluta cu carne de miel, mazare sau pete.
Pot fi facute din aluat dulce sau srat, mai frecvente fiind cele din aluat sarat. Sunt, de asemenea,
tipice crespells i robiols, umplute n mod tradiional, cu branza dulce, crema i gem.
Este, de asemenea, foarte frecventa coca de legume, facuta cu ardei rou prajit si caracolls, care sunt un
fel de placinta n form de triunghi, umpluta cu legume si stafide.
Vinurile din Mallorca sunt foarte bine primite n alte zone din Spania i Europa. Mallorca are dou denumiri
de origine: D. O. Binissalem-Mallorca i D.O. Pla i Llevant, precum i o indicaie geografic vin de pe
pamanturile din Mallorca.
Sarbatori:

n Palma de Mallorca, pe 20 ianuarie, este celebrat sarbatoarea lui San sebastin, patronal orasului; n
cele mai multe sate de pe insula sarbatoarea cea mai celebrat este Sant Antoni Abad (17 ianuarie). O alt
sarbatoare de pe insula este "Dijous Bo" din Inca, unde are avut loc un trg cu tot felul de produse
mallorcane; se srbtoreste si n unele orae din centrul insulei ("Raiguer"). Comemorand lupta mpotriva
musulmanilor, exist mai multe locuri n care exist o tradiie de a pune in scen luptele dintre cretini i
musulmani, in locurile n care trieste cu mai multa pasiune - numita "Moros y Cristianos" - Son Pollensa,
celebrata n ziua "Patroanei" (2 august), precum i Soller, in prima zi de luni, dup a doua duminic din luna
mai.
Cea mai veche sarbatoare celebrata n Mallorca (si una dintre cele mai vechi din Europa, celebrata
incontinuu din anul 1229) este 31 decembrie, cand se comemoreaz cucerirea de Coroana de Aragon a
Capitalei de ctre trupele regelui Jaime I.
In prima smbt din luna august a fiecarui an se celereaza Pelerinajul de la Gell la Lluc, pe jos, urcand
din Palma de Mallorca la Sanctuarul din Lluch (Escorca), mergand pe jos. n acest pelerinaj, credincioii
merg sa venereze pe Sfanta din Lluc (Patrona insulei Mallorca).
De asemenea, se celebreaz Diada de Mallorca, pe 12 septembrie, sarbatoare recent stabilita de Consilul
din Mallorca, cand se comemoreaza jurmntul fcut de regele Mallorcai, Jaime II n anul 1276. De
asemenea, in aceast zi, n 1229, conform tradiiei, trupele cretine sub comanda lui Jaime I, au debarcat n
Santa

Ponsa

au

nceput

cucerirea

din

Mallorca.

n ceea ce privete festivitatile locale, se evidentiaza patronul capitales Palma de Mallorca (San Sebastian,
20 ianuarie).
Organizaia Politica:
Cea mai importanta instituie politic din Mallorca este Consiliului Insular din Mallorca. Acest organism este
responsabil pentru politicile care afecteaz ntreaga insul. Sediul guvernului din Insulele Baleare, cea mai
mare instituie din Insulele Baleare, este situat n Palma de Mallorca.
Regiuni
Regiunile din Mallorca nu au recunoaterea oficial, dar exist un consens n rndul geografilor, astfel:
capitala: Palma de Mallorca
Pla de Mallorca
Sierra de Tramontana

 Raiguer
Migjorn
Llevant
Celebritati native sau relationate:
regii Spaniei petrec perioade lungi de timp pe insul, n special n timpul verii. Reedina mallorcana a
regilor este Palatul Marivent.
Fray Junipero Serra, nscut la Petra, pe 24 noiembrie 1713, a murit n Monterey, California, pe 28 august
1784. Clugr franciscan, doctor n filozofie i teologie, evanghelist i fondator al mai multor misiuni de Alta
California, inclusiv in Los Angeles, San Francisco, Sacramento si San Diego.
Ramon Llull s-a nscut n Palma de Mallorca. A fost un laic apropiat franciscanilor (se poate sa fi apartinut
Ordinului al treilea al Calugarilor Minor), filozof, poet, mistic, teolog i misionar mallorcan al secolului al
treisprezecelea. El a fost declarat binecuvntat.
Antonio Maura y Montaner, om de stat i scriitor spaniol (1853-1925), de cinci ori prim-ministru.
Gaspar Melchor de Jovellanos, prizonier in Castelul Bellver (1802-1808), a facut prima descriere a
castelului i primele planuri i desene ale acestuia, precum i o descriere botanica i geologica a pdurilor
de pin nconjurtoare.
Celebrul pianist Frdric Chopin care a trit un timp n mnstirea din Valldemossa, impregna cu
scriitoarea George Sand, unde sunt pstrate documente ale pianistului i o parte din bunurile sale
personale,

ca

chilia

care

locuit.

Pau Riba, cntre si artist versatil.

Robert Graves, scriitor englez celebru pentru romanul su "Eu, Claudius," printre altele, a trit
n Dei mare parte din viaa lui.
Maria del Mar Bonet, canautoare n limba catalan.
Agust Villaronga, regizor de film i scenarist, autor al filmului El Mar.
Pep Llus Mart Soler, fotbalist al echipei de fotbal Real Club Deportivo Mallorca.
Carlos Moya Llompart, juctor profesionist de tenis; a castigat turneul de la Roland Garros.

 Jorge Lorenzo, pilot de curse de motociclete de 250cc, dublu campion mondial n 2006 i 2007.
Rudy Fernandez, juctor de baschet Draft NBA: 1-a runda (locul 24), in 2007, cu Phoenix Suns.
Rossy de Palma, actrita relationata cu miscarea madrilena.
Chenoa, cntre i participant de Operacin Triunfo.
Rafael Nadal, juctor profesionist de tenis, nscut n Manacor, de patru ori campion al Roland Garros i
No. 1 din 2008.
Joan Llaneras, ciclist profesionist nscut n Porreres, cu trei medalii olimpice i de apte ori campion
mundial al Madison.
Concha Buida, cntreaa de flamenco, sufletul, jazz si funk.
Mike Kogel (mai bine cunoscut sub numele de Mike Kennedy), cntre din trupa Los Bravos.
Michael Douglas, actor american, cu resedinta de vara in Deia.
Modelul german Claudia Schiffer, cu o mosie n Andratx.
Tomeu Penya compozitor si chitarist care trieste n Vilafranca de Bonany.
Baltasar Porcel scriitor, jurnalist i critic literar din Andratch.
Mike Oldfield muzician i compozitor englez, a trit n Ibiza i de Mallorca i este vizitator regulat al
insulelor.

Obiective Turistice
Arhitectur
Una din figurile arhitectonice cele mai reprezentative ale insulei este Castelul Bellver, acesta fiind unul din
cele 3 castele europene cu aspect circular. Recent, s-a autorizat vizitarea pesterilor situate n pdurea din
jurul castelului, de care aparin.
Catedrala Sfanta Maria din Palma de Mallorca, faimoasa deoarece conine cele mai mari ferestrele in stil
gotic, fiind cunoscuta ca Ochiul Goticului.

 Sanctuarul din Lluch, loc de pelerinaj prin excelen al insulei, unde se afla Fecioara din Lluch (Patroana
de Mallorca).
Pasul Calvia considerat plamanul verde al oraului, pe o distanta de 32 km.
Castelul Bendinat construit n secolul XIX, de ctre Marchizul de La Romana

ALCUDIA
Informaii utile
Este un oras al comunitatii spaniole autonome a Insulelor Baleare, precum i un principal centru
turistic din insula Mallorca.
Este situat n partea de nord a insulei Mallorca, lng Puerto de Pollensa, la mai puin de o
or distanta de aeroportul din Palma.
Calitatea general a hotelurilor, magazinelor i restaurantelor este medie, dar printre multe
hoteluri vei gsi cele mai multe foarte bune. Acelai lucru este valabil pentru restaurante, n
special n zona din jurul portului.
Plaja din Alcudia este fantastica, mai ales pentru familiile cu copii.
Este o plaja foarte lunga i lata, cu nisip alb fin si apa foarte clara.
Exist un loc de joaca pentru copii pe plaja, in apropiere de port (in partea de nord a plajei).
Parte a plajei situate aproape de port este de aproape 100m lime.

Obiective turistice i de agrement

Oraul vechi are un perete din secolul 14. Exist ruinele unui ora
roman chiar n afara zidurilor oraului, n faa Bisericii Sf. Jaume,
aparinnd de oraul vechi, Pollentia. Exist, de asemenea, un mic
teatru Roman. La nord de perete este o corida, desi majoritatea
luptelor erau doar simulate. Mai la nord i vest sunt multe golfuri
ideale pentru plaja sau snorkeling.

Sporturi de ap
Se practica toate tipurile de sporturi nautice, inclusiv schi de ap, jet ski i
parapant. Condiiile de snorkeling sunt destul de srace, cel mai bun loc
este de-a lungul coastei, aproape de port.
Restaurante pe plaja
Toate tipurile de restaurante sunt situate de-a lungul plajei i unele direct la
plaja.Calitatea i preurile sunt rezonabile.
n afar de plaje nisipoase din apropiere, principala atractie turistica
este Hidropark, precum i complexul Hotetur Bellevue.

Geografie
Relief
Litoral
Altitudine
15 m
Temperatura medie
Alcudia, centrul turistic principal din Mallorca are un climat tipic mediteranean cu veri uscate si
calde i ierni blnde.

Temperatura medie vara: 19 - 30 grade C

Temperatura medie iarna: 4 - 14 grade C
Petrece-ti urmatoarea vacanta pe insula Palma de Mallorca, cea mai
populara insula spaniola, ce dispune de o coasta de 500 de km, cu un relief
mai abrupt in nord si plin cu plantatii de maslini si migdali si livezi de
portocali si lamai in sud.
Insula e cunoscuta pentru aerul sau mediteranean si clima exceptionala datorata
pozitiei sale privilegiate in Marea Mediterana, verile calde si plajele minunate, cu
nisip alb si marea turcoaz, aceasta este un fel de paradis care imbina in mod
exceptional peisajul si cultura, modernul si traditionalul.
Vestul insulei, dominat de lantul muntos Seraa de Tramuntana, este o regiune
unde se gasesc paduri de pini si mici sate feerice.
Pentru cunoscatori, Mallorca este o destinatie turistica dominata de
magazine, hoteluri sirestaurante, dar asta nu inseamna ca peisajul natural este
mai prejos: golfuri idilice, tipice insulelor grecesti, paduri care se revarsa pana la
malul marii, conace ce amintesc de Toscana, toate imbinate intr-un amestec
incantatory.

Insula Mallorca, ce are peste 70 de plaje cunoscute pentru nisipul fin si

marea de culoarea turcoazului, este celebra pentru sporturile si intrunirile
acvatice, cele mai importante fiind Palmavela, Trofeul Princesa Sofia,
Regata din Aprilie, Cupa Regelui sau Regata contelui de Barcelona.
Palma, capitala si nucleul economic al insulei, este cunoscut pentru
splendoarea istorica a monumentelor sale, fiind considerat cel mai mare

centru istoric intact din Europa. Ritmul sau cosmopolit, verva portului si
stradutele medievale ofera vizitatorilor sansa de a il degusta incet.
Cei pasionati de istorie pot vizita baile arabe, vechiul cartier iudeu, constructiile regale medievale
(Palatul Almudaina, castelul Bellver etc), precum si bisericile si manastirile din zona (Santa Creu,
Santa Eulalia, Sant Frances si Santa Clara). Nici amatorii de cultura nu pleaca nemultumiti,
acestia putand vizita numeroasele muzee ce impodobesc orasul, printre care mentionam Muzeul
Mallorca, Muzeul Militar, Muzeul de arta spaniola, si minunatele curti interioare ce astazi
constituie spatii de expozitie si centre culturale, ce devin centrul atentiei in fiecare vara, in cadrul
festivalului "Ruta de los Patios".
Aici mentionam Casal Solleric, Can Marques si Can Vivot. De asemenea, sa nu uitam de traditia
bogata in arta si obiecte de artizanat traditionale. Aici puteti gasi de la broderii de mana, obiecte
de sticla suflata, perle artificiale, pana la ceramica, pantofi lucrati manual sau lemn de maslin
sculptat.

Capitala a Insulelor Baleare, Mallorca abunda in arhitectura cu

influente arabesti, biserici gotice si catedrale impunatoare, parcuri
naturale, rezervatii si locuri secrete in golfuri retrase si romantice.
Este o insula care cere multa atentie si rabdare, intrucat locurile speciale
sunt dispersate pe toata suprafata sa de 3.600 km patrati.
In topul atractiilor per ansamblu troneaza castelul Bellver (singurul
castel circular din Spania), satul Valdemossa, in a carei manastire
Chopin a trait o perioada, Cap de Formentor extrem de pozat si
de pitoresc, Alcudia luxoasa statiune din nord-estul insulei sau satul
de pescari Portocristo, in aproprierea caruia se afla Cuevas del
Drach, pestera secreta a lui Jules Verne, pe fundul careia se afla unul
din cele mai mari lacuri subterane din lume, loc unde se organizeaza
laudatele spectacole de muzica clasica cu o rezonanta impresionanta.
Lantul muntuos Serra de Tramuntana a sapat un relief destul de
spectaculos, astfel ca unele portiuni serpuitoare de sosea aduc a
Transfagarasan. Ar fi idilic un tur de insula, in care sa te opresti unde vezi
o plaja ascunsa, intr-un golf incantator, printre stanci salbatice. Astfel esti
sigur ca nu ratezi niciuna din hot spot-urile insulei: Bahia de Palma,
Magaluf, Palmanova sau Can Pastilia.

Lluc este o veche manastire maiorchina, fondata in secolul al XIII-lea si

cel mai important punct de pelerinaj de pe insula.
Indiferent de punctul de plecare pe care vi l-ati ales, drumul in sine
spre manastirea Lluc este o experienta care va ridica nivelul
adrenalinei, pe masura ce va apropiati. Fie ca alegeti sa luati parte intro excursie organizata sau doriti sa parcurgeti acest traseu cu masina
personala sau pe jos, veti observa ca, pe masura ce altitudinea se
schimba, aerul devine mai curat. Peretii abrupti de stanca ale Puig de
Massanella, de pe partea dreapta a drumului, va dau fiori,
rasfrangandu-se in abisul de dedesubt.
Pentru a ajunge la Manastirea Lluc plecand din Palma, aveti nevoie, in
prima instanta, sa urmati autostrada MA-13, principala cale de acces
intre Palma si Sa Pobla, pana cand ajungeti in localitatea Inca, de unde
trebuie sa faceti dreapta pana cand gasiti Avinguda d'Inca a Lluc.
Traversati intreaga localitate si continuati pe MA-2130 direct spre Lluc.
Manastirea este situata intr-o vale intinsa, in partea de nord a insulei
Mallorca, parte a municipalitatii Escorca.
Manastirea Lluc (cunoscuta si sub numele de Sanctuarul Lluc), aflata la
500 de metri deasupra nivelului marii, este, incepand din secolul al
XIII-lea, cel mai important punct de oprire pentru pelerinii care vor sa
vada "La Moreneta", o statuie faimoasa, capabila de miracole, conform
spuselor locale. Statuia o infatiseaza, in nuante mai inchise, pe Sfanta
Maria si pruncul Iisus. Numele provine de la culoarea inchisa a fetei si a
capului Madonnei. In spaniola, "morena" inseamna "intunecata" sau
"bruneta". Legenda spune ca statuia a fost gasite de un tanar pastor
maur in interiorul unei pesteri din muntii din apropiere si, dupa ce a
fost dusa in interiorul manastirii, a disparut subit. Procesul a fost
repetat de trei ori. A fost intr-un final "convinsa" sa stea in manastirea

Lluc doar dupa ce a capatat propria capela si a fost gravata cu pietre

pretioase.
O alta caracteristica mai ciudata a manastirii Lluc, de data aceasta in
stransa legatura cu industria turismului, este ca puteti inchiria cateva
dintre vechile camere monastice.
Castelul Alaro este o fortificatie medievala construita in secolul al
XIII-lea in zona ocupata acum de municipalitatea Alaro, in mijlocul
Muntilor Tramuntana. Este bine cunoscut faptul ca, dupa cucerirea
catalana a insulei, populatia maura ramasa a incercat sa-si gaseasca
adapost in munti, pentru a se proteja impotriva atacurilor invadatorilor.
Ei au construit astfel de fortificatii, unele dintre ele adevarate fortarete
de necucerit, in varful unor varfuri montane de peste 500 de metri
altitudine. Aceste locatii au fost si ele cucerite, intr-un final, chiar daca
au rezistat o perioada destul de lunga. Una dintre aceste locatii este
Castelul Alaro, compus acum doar din cateva ziduri imprastiate, cinci
turnuri si cateva cisterne pentru apa.
Dupa o lunga perioada in care locuitorii musulmani ai castelului au fost
supusi unor amenintati constante, se predau armatei lui Pere el
Cerimonios, in 1343. In secolele al XIV-lea si al XV-lea, castelul este
abandonat in mod treptat de populatia civila si functioneaza ca
garnizoana militara, pana in 1741. In acest timp, a fost construit
oratoriul, pentru a servi ca edificiu religios.
Chiar si astazi, in afara activitatilor turistice tipice, Castelul Alaro este
folosit si in scopuri religioase.
Pentru a ajunge la Castelul Alaro, aveti nevoie sa ajungeti mai intai in
localitatea Alaro si sa va indreptati spre localitatea Orient si sa
schimbati apoi sensul calatoriei spre posesiunea Es Verger. Apoi puteti
alege sa continuati la pas sau cu masina. Este recomandat sa
continuati sa urcati pe jos, pentru a beneficia de privelistile absolut
uimitoare din vecinatate, intre copacii de maslini. Oricum ati prefera sa

faceti, exista un punct de unde nu mai puteti avansa cu masina si va

trebui s-o luati pe jos. Ultimul loc in care va puteti lasa masinile este un
teren mai plat la Es Pouet. Colinele pe care va trebui sa urcati nu sunt
foarte abrupte, calea de acces fiind in unele locuri pavata sau
acoperita cu pietris. Aproape de Castelul Alaro veti intalni o scara
stancoasa, usor de urmarit, dupa care ajungeti la minunata structura
medievala.
Chiar daca structura in sine are propriile atractii, precum turnul numit
Preso dels Moros (sau la Torre de la Cova), pestera Sant Antoni sau
oratoriul, ochii va vor fi atintiti spre platoul montan si valea situata la
poalele varfului de munte, inconjurand astfel culmea. In zilele insorite,
de pe platoul de observare situat langa Castelul Alaro, veti avea
posibilitatea sa admirati panorama golfului Alcudia si chiar a Marii
Mediterane.
PALATUL ALMUDAINA

Situat intr-un cartier onorabil, intre Catedrala Palma si Parc del Mar,
fiecare caramida folosita la construirea Palatului Almudaina a fost
martorul evenimentelor sociale si politice din Palma, inca din vremurile
maure.
Palatul Almudaina (sau Palacio d'Almudaina), al carui nume inseamna
literalmente "cetate", are origini romane dar a fost dezvoltat pe rand,
de mauri si apoi reproiectat incepand cu 1281 pana in 1343 de catre
Jaume al II-lea (fiul lui Jaume I Cuceritorul), Sanc I (Sancho I) si Jaume al
III-lea. A fost centrul administrativ al insulei pana in 1349, cand a trecut
in proprietatea lui Pere al IV-lea de Aragon.
Palatul Almudaina este compus din cateva cladiri separate, fiecare
dintre ele conceputa cu propriul scop, un turn care serveste ca
resedinta si palat al regelului, un palat pentru regina, salonul Tinell si
cateva curti interioare si terase. Interioarele sunt frumos decorate, cu
mobila datand din diferite perioade de timp si tapiserii superbe. In

incinta curtii interioare regale gasimul unul dintre cele mai interesante
elemente ale palatului, o capela de mici dimensiuni, construita in
secolul al XIV-lea, a carui stil este puternic influentat de traditiile
romane si care a fost periodic decorata cu sculpturi prezentand motive
animale.
Alte camere impresionante, care merita atentia noastra, sunt camera
tronului, asemanatoare celei prezente in Palatul Perpignan si capela
Santa Praxedis. Incepand cu aproximativ 50 de ani in urma, Palatul
Almudaina a trecut printr-un proces semnificativ de renovare si este
parte a Patromoniului National spaniol.
Palatul Almudaina poate fi accesat fie pe jos, fie folosind transportul
public din centrul orasului Palma.
MUZEUL ROBERT GRAVES

Renumitul scriitor britanic Robert Graves a cumparat o proprietate in

Deia la inceputul secolului XX, pentru a trai o viata mai degraba
austera, departe de viata politica si de marile metropole.
Casa adaposeste acum Muzeul Robert Graves, dedicat vietii si
activitatii sale pe pamant maiorchin. Persoana responsabila cu
indrumarea lui Robert Graves de a cumpara o casa in Deia este
Gertrude Stein. A fost materializarea dorintei autorului de a gasi un loc
linistit, unde totul are un scop traditional de baza, neinvadat de
tehnologie, ferit de tendintele moderne ale vietii.
O vizita la Muzeul lui Robert Graves incepe cu o scurta prezentare
video, descriind cele doua perioade separate pe care le-a trait in Deia,
prima inceputa in 1929 alaturi de sotia sa, Laura Riding si a doua dupa
razboi, pana la moartea sa, in 1985. Casa a fost construita fara niciun
fel de pregatire arhitrectonica prealabila. Robert Graves fiind cel care a
schitat-o si apoi inmanat-o unui constructor local pentru a o finaliza, in
1932. Atunci cand casa a fost pusa la vanzare, dupa moartea

mostenitorilor legali, autoritatile locale au intervenit, cumparand-o.

Guvernul Balearelor a transformat-o in muzeu si casa memoriala
dedicate lui Robert Graves. Este deschisa publicului incepand cu anul
2006.
Poate fi accesata cu usurinta conducand dinspre capitala Palma,
urmand drumul local MA-1130 pana la intalnirea cu autostrada MA-10
in Valdemossa. Continuati apoi pe MA-10 pana la Muzeul Robert
Graves, exact in mijlocul muntilor Tramuntana, intre Deia si Ses Coves,
la mai putin de 1 km de Deia.

Catedrala Santa Maria din Palma de Mallorca

La Seu, catedrala crestina din Palma, capitala insulei Mallorca, a
fost construita in locul unei vechi manastiri maure. Constructia a
inceput in 1229, chiar dupa cucerirea catalana (Conquista), in timpul
regimului lui Jaume I Cuceritorul si a fost finalizata doar cateva secole
mai tarziu, in 1601.
Proiectata initial intr-un fermecator stil gotic francez, catedrala La Seu
are 121 metri in lungime, 55 metri in latime si 44 metri inaltime.
Principalul corp al cladirii este asezat pe o masa densa de stalpi si
coloane, sustinute din lateral de contraforturi rezistente, consolidate cu
doua randuri de arcade. Clopotnita, neterminata nici in ziua de azi, are
o inaltime de 52 de metri si este dispusa pe trei etaje. Fatada
catedralei La Seu a fost victima unui cutremur devastator in 1851 si
este complet reconstruita mai tarziu, cu exceptia usii realizate in stil
renascentist, salvate in mod miraculos din calea distrugerilor provocate
de puternicul seism.
Interiorul catedralei La Seu este vast, cu dimensiuni proportionate in
mod armonios. In partea din spate gasim Capela Regala, a carei
dimensiuni poate fi usor comparate cu cele ale unei biserici normale:
25 de metri in lungime si 16 metri in inaltime. Coloanele interioare ale
catedralei La Seu au fost decorate de catre marele arhitect catalan
Antonio Gaudi la inceputul secolului XX, cu candelabre din fier forjat,

infasurate in jurul acestora ca niste inele. Cea mai controversata

adaugire facuta de Gaudi este coroana de spini fabricata din pluta si
hartie imbunatatita in densitate, suspendata chiar deasupra altarului
catedralei La Seu.
OBIECTIVE CULTURALE

1. Fundacion Sa Nostra - centrul de cultur

Aceast cldire, situat n centrul istoric, reprezint locul unde astzi, te poti simi n
epocile trecute, datorit faptului c deine piese importante din preistorie, din epoca
roman, medieval i cea modernist. Pentru localizarea lui este suficient
introducerea pe google maps - Carrer de la Concepci, 12, Palma de Mallorca i vei
ajunge la muzeu. :)
Edificiul dispune de un auditorium mpreun cu o grdin frumos amenajat, dou
aule grandioase, sala mare de spectacole i expoziii, spaiul multifuncional ct i
cafeteria unde te poi rsfa la o cafe con leche/cafea cu lapte. Aceasta se afl n
grdina interioar, simindu-te efectiv n alt epoc. Este deschis publicului ntre
orele 11:00 - 20:00. Intrarea este gratuit.
2. Museu Fundacion Juan March
Acest Muzeu Fundaia Bncii March din Palma ofer pentru cunosctori, o colecie de
lucrri de art spaniol ale secolului XX ale autorilor precum Pablo Picasso, Joan Miro,
Lucio Munoz, Miquel Barcelo, Salvador Dali i alii. Dispune de sli de expoziii n care
se prezint lucrrile noilor artiti contemporani ct i lucrri cu un puternic caracter
modernist al tuturor celor ce vor s se afirme pe acest plan.
Se afl n prezent ntr-o cldire din secolul XVII, locuin la origine, refcut de
arhitectul Guillem Reynes i Font iar n anul 1990 a nceput s fac parte din Fundaia
Juan March. Se afl n centrul vechi pe strada numit Carrer Sant Miquel, 11, Palma
de Mallorca.
Este deschis n fiecare zi de luni pn vineri ntre orele 10:00 i 18:30, iar smbta
ntre orele 10:30 i 14:00. Intrarea este gratuit.
3. Museo Palau March
Cldire veche din anii 1939, considerat un monument emblematic, Muzeul March este
astzi sediul Parlamentului Insulelor Baleare. Caracterul mediteranean i curtea
interioar impune o imagine inim pentru Palma, datorit poziiei centrale.
Palatul ocup aproximativ 1500 metrii ptrai, dispune de muzeu, auditorium i o
bibliotec mallorquin. Se in i aici multe expoziii de art. De aceast dat avem i

un pre de intrare n valoare de 6,5 euro. Are un program de vizit destul de

imprevizibil... fiind n funcie de vreme, expoziii, i alte evenimente spontane ce au
loc.
Localizarea lui este foarte simpl, respectiv lng Catedrala la Seu i Palatul
Almudaina despre care am povestit n review-ul anterior.
4. Can Casasayas y Pension Menorquina
Aceste dou edificii moderniste, proiectate de arhitectul mallorquin Francisco Roca
Simo n anul 1908 pn n 1910, aflat n centrul vechi, foarte aproape de Bulevardul
La Rambla, a suferit multe reforme. Este una dintre cele mai importante cldiri
moderniste din Palma. Se bazeaz pe stilul Art Nouveau cu o influen gaudian. Este
construit din gesie, lemn i fier. Ornamentele sale sunt de remarcat, i ne referim
aici la geometria construciei, curbura obloanelor n stil mallorquin i balustradele din
fier forjat ale balcoanelor.
Aceste dou cldiri unice sunt desprite de o strdu destul de ngust. La data de
21 martie 2001 au fost declarate obiective de interes cultural n categoria
monumente turistice emblematice. Astzi n incinta cldirii din stnga (Can
Casasayas) i are sediul central Palatul de Justiie.
Aceste edificii se afl n centrul vechi, n continuarea bulevardului La Rambla, fa n
fa cu edificiul Gran Hotel. Din pcate putem admira doar exteriorul cldirilor,
interiorul fiind securizat, datorit corpurilor diplomatice ce i au sediul acolo
(Palatul de Justiie).
O adevrat art gaudian! n fiecare zi trec pe lng ea! n fiecare zi remarc ceva
nou la construcie... ceva ce nu am remarcat cu o zi nainte! :)
5. Faro de Porto Pi (Farul de la Porto Pi) - Torre de Senales
n portul naval din Palma de Mallorca se afl renumitul far care dateaz din anul
1300, conform datelor spuse de ghid. Iniial locul lui nu a fost unde se afl astzi,
dar din motive militare ct i din motive naturale a fost mutat, crmid cu crmid
n locul actual. Nimeni nu se intereseaz de el, dei este al treilea cel mai vechi far
din lume dup Torre de Hercules, i Linterna de Genova. Este singurul far din Spania
care i-a pstrat aspectul iniial, vechi, fiind al doilea ca vechime din Spania. Este
ptrat, lucrat din piatr plat i are 38 de metrii nlime. n interiorul lui se afl o
expoziie a semnalelor maritime, o expoziie de lentile optice franuzeti i englezeti,
mecanisme i mainrii medievale dar i multe elemente ce adeveresc vechimea lui.
Alturi de acest far, odat numit turnul de semnale pentru navele maritime, se mai
aflau nc trei turnuri de control, nsa din pcate de-a lungul vremii, modernizrii i
automatizrii actuale nu s-au mai pstrat.
n anul 1983 a fost declarat Monument Istoric Artisitc. Astzi aflndu-se n grija
Autoritii Portuare din Insulele Baleare. Aflndu-se n zona portuar, militar a
Palmei, accesul este limitat i restricionat trecerii libere. :(

Se poate vizita, nu este imposibil, ns doar cu programare fcut telefonic sau pe

email la Autoritatea Portuar din Insulele Baleare. Singura zi n care se poate face
programare pentru vizitarea lui este joia, ntre orele 9:30 i 13:30. Pe tot parcursul
lunii august este nchis.
Se poate ajunge n staia maritim, unde se afl i farul cu autobuzul cu numrul 1,
direcia opus aeroportului, ns cu taxare local i nu taxare expres ca pentru
aeroport.
Sunt multe de spus despre el, dar mai bine nu stric surpriza. V sftuiesc s l vizitai
i bineneles v voi ajuta cu cea mai mare plcere, dac vei avea nevoie.
6. Castillo de San Carlos (Muzeul Istoric Militar)
Istoria acestui castel este la fel de veche ca cea a farului de Porto Pi, deoarece
reprezint vechiul loc unde se afla Farul de Porto Pi, nainte de a fi mutat unde se afl
n prezent.
La ordinul regelui Felipe III, s-a construit n jurul turnului de control al semnalelor
maritime i o adevrat construcie militar de aprare, ntre anii 1610 i 1612,
servind pentru schimburile comercianilor din acele vremuri i cu un rol de a apra
portul maritim, singurul port natural al oraului Palma, mpotriva invaziilor pirailor i
barbarilor care atacau Mediterana.
n decursul a ceva ani, construcia militar s-a dezvoltat din ce n ce mai bine,
cptnd diferite forme i ntrebuinri. De exemplu, la un moment dat prin secolul
XX, avea rol de spital, nchisoare pentru oficiali, loc de refugiu i salvare i abia n
anul 1981 a devenit Muzeul Militar.
Are n jur de 10 sli importante de vzut, n care actualmente se afl colecii de
arme, de elemente istorice ale Spaniei din btlii, n alte sli aflm evoluia steagului
spaniol, a uniformelor spaniole, n altele ntlnim exemplare de artilerie grea de sol,
aerian, de coast etc.
Se ajunge cu acelai autobuz ca la Farul de Porto Pi, numrul 1, ns cu staia numit
Museo San Carlos. Surprinztor v declar c intrarea este gratuit! Eu, personal, am
rmas ocat la sfritul turului de vizit... de ce? Pentru c este frumos, este ceva
nou, este plin de informaii, este altfel, nvei, cunoti i admiri lucruri noi i fr s
plteti. Uimitor dar adevrat!
Programul de vizit este de mari pn duminic, ntre orele 10:00 i 14:00. Merit!
7. Museo Es Baluard
Muzeul de Art Modern i Contemporan a fost iniial un edificiu abandonat cu
perei medievali i abia la 30 ianuarie 2004 a fost inaugurat ca i muzeu. Arhitectura
sa este asemntoare unui cub alb, ce gzduiete multe expoziii ale lucrrilor de
Joan Miro, Pablo Picasso, Miquel Barcelo i Joaquin Sorolla i de asemenea ajut la
organizarea multor evenimente. Conine peste 500 de lucrri de art modern i
contemporan din ntreaga insul.

Este alctuit din sli, grdina interioar, un tunel, un auditorium i o teras larg
deschis la ultimul nivel, de unde se pot admira portul din Palma, Castelul Bellver,
Catedrala La Seu, toate aceste de undeva de sus.
Programul de vizitare este de mari pn smbt de la 10:00 la 20:00 pe timpul
iernii i ntre orele 10:00 i 24:00 pe timpul verii. Smbta ncepnd cu orele 11:30
vizitele i ghidajul sunt gratuite. Preul unui bilet se situeaz ntre 4 euro i 6 euro,
depinde de sli, de galerii, de evenimentele i expoziiile ce au loc n acel moment
sau de caracterizarea turitilor (vrst, grup, loc de munc etc).
8. Na Burguesa
Punctul de belvedere Na Burguesa este situat la aproximativ 432 metrii altitudine n
cartierul Genova ce aparine de Palma.
n anul 1924, eful de lucrri publice din Palma, Bernat Calvet, a solicitat construirea
unui monument dedicat Doamnei Noastre a Pcii, ns din pcate aceast
construcie nu a fost terminat cu acest scop. n anul 1940 s-a finalizat construcia
ns cu o alt semnificaie i anume o capel i o cruce, ambele nchinate Inimii
Pure a Mariei.
Actuala construcie provine din anul 1967, cnd s-a remodelat totul n beton armat,
cu o nlime de 22 de metrii. Ulterior, n 1985 cu ajutorul artistului Joan Ginard
Ferrer (zis i Sarasate de ctre localnici) s-a construit sculptura Doamnei Noastre a
Pcii (cunoscut de localnici i ca cea mai bogat femeie care a trit n Palma).
Crucea se afl un pic mai n faa construciei din beton, pe malul abrupt al muntelui.
Din punct de vedere turistic este un obiectiv important cu istorie, datorit
semnificaiei cu care a fost ridicat (prosperitatea adus de doamna protectoare a
oraului, mi-au relatat oamenii), cu o panoram asupra ntregului ora al Palmei, a
staiunilor de pe lng Palma, a golfului Mrii Mediterane, ce l formeaz n dreptul
oraului Palma. Ceee ce se vede de aici... reprezint totul, forma, organizarea i
geometria prii de sud a Insulei Mallorca. Este cel mai nalt punct de belvedere din
Palma.
Din pcate drumul las de dorit, se urc n jur de 10 minute cu maina, cu o vitez
inferioar, deoarece nclinaia pantei este mare, o parte de drum este neasfaltat i
neiluminat. Dar o mic urcare cu taxiul (20 euro dus-ntors) sau cu maina nchiriat
merit fcut, mai ales dac i place s ai lumea la picioare i s faci o poz cu
adevrat special.
Sus, se afl i un restaurant de lux, cu specialiti culinare mallorquine, cu teras i
local nchis, din care poi admira toat privelitea descris mai sus, pur i simplu
servind o cafea.
Drumul de acces la statuie nu are program, restaurantul este deschis doar pn la
orele 22:00. De preferat este s ajungei i ziua i noaptea, dar asta depinde. Fiecare
moment al zilei are farmecul lui. :)
9. Palacio Marrivent

Palatul Marivent reprezint reedina de vacan a familiei regale spaniole, situat n

cartierul Cala Major, de lng Palma. Este o construcie modern, a arhitectului
Guillem Forteza Pinya i a pictorului Juan de Saridakis, pe parcursul a doi ani
ncepnd din 1923.
n prezent, n fiecare an, familia regal sosete la palat n perioada competiiilor
sportive nautice, ce se organizeaz n cinstea regelui i care poart denumirea de
regata (prob competitiv a tuturor brcilor cu vel). Srbtoarea spaniol se mai
numete Copa del Rey de Palma de Mallorca. Evenimentul ncepe pe data de 27 iulie
i se termin pe data de 3 august.
Palatul nu se poate vizita, dar la competiia Cupei Regelui se poate asista pe tot
parcursul desfurrii ei. Tot ce se poate vedea din palat sunt poarta principal de
intrare, o parte din grdini dar i o parte din arhitectura palatului.
UNIVERSITATI

ESERP - coala de Afaceri i tiine sociale

ESERP este o scoala de afaceri cu prestigiu recunoscut de serviciu pentru societate, att la
nivel naional i internaional. Autorizat oficial sa predea atat de nvmnt universitare i
postuniversitare, ESERP are 25 de ani de experien de predare.
&nbsp
ESERP are campusuri n Madrid i Barcelona, si este asociat cu coli din Palma de
Mallorca i Alcal de Guadaira, n Sevilla, iar cu unele dintre cele mai prestigioase coli de
afaceri de Universiti naionale i internaionale.
&nbsp
Datorit proiectelor sale academice i de cercetare ESERP are o echipa facultate comis, cu
o expertiza un excelent att n predare i n domeniul de specialitate de cunotine. ESERP
are o echipa executiva cu personaliti cu nalt calificare i importante din universitar, lumea
tiinific, economic i cultural.
&nbsp
Utilizarea metodologiei moderne de predare, prin cercetarea i dezvoltarea de analize, att
teoretice i practice ale realitii de afaceri, a permis ESERP s creasc n mod semnificativ
resurse dedicate de cercetare, care a dus la un numr semnificativ crescut de publicaii
produse de profe-sors i cadre universitare din coal i calitatea publicaiilor curenta.
&nbsp
ESERP a devenit un punct de ntlnire pentru dezbaterea diferite realiti sociale de stabilire
tendine socio-economice, culturale i tehnologice, la nivel naional i internaional, prin

continutul oferit n licen i programe de masterat i n cadrul conferinelor i forumuri de

dezbateri a avut loc la ESERP cu profesori de ESERP, precum i antreprenori i directori de
principalele organizaii de sectorul public i cel privat, precum i cele ale universitilor
noastre asociate veni mpreun.
Multe alegeri ofer ESERP sunt n legtur profund cu etica si morala care le promoveaz,
inclusiv munc grea, dedicaie i provocri depirea de zi cu zi, care se fac simite a fi
instrumentele necesare pentru Directorilor Executivi n ntreprinderi moderne.

Implicarea social ESERP este n armonie cu valorile sale etice i morale care au fost
prezente n cadrul misiunii de coal i fac parte din motiv stillas sale de participare cu alte
fundatii permanente, ONG-urile i alte asociaii n proiecte sociale.

ESERP, de la nfiinarea sa, subvenii "Gradul de onoare", premiul maxim academic, onornd
personaliti i instituii importante. Unele dintre cele mai importante ESERP Diplome de
onoare au fost acordate la Regele Spaniei, preedini de Spania, preedini de comuniti
autonome, Premii Nobel i recunoscute academic, antreprenoriale, finane i culturii
profesioniti.