Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
a)
5. Resursele naturale
Mediul geografic determina conditiile naturale in care omul isi desfasoara intreaga
activitate, dar si resursele de care a re nevoie societatea. Conceptul de resursa a fost definit de
numerosi specialisti din domeniul economiei, geografiei, istoriei si ecologiei ceea ce a
imprimat o nuantare a semnificatiei de baza astfel prin resursa naturala se inteleg acele
elemente ale naturii care sunt folosite pentru satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale
ale omului.
Structura si varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esential pe parcursul
secolelor. Astfel, de la piatra sau lemn, fructe si animale salbatice, din perioada preistorica,
societatea a trecut, odata cu dezvoltarea rapida a tehnicii si tehnologiilor, la metale,
combustibili minerali transformati sau nu in energie electrica si apoi la cea mai productiva
resursa cea informationala.
In ansamblu, resursele naturale si conditiile naturale reprezinta factorul natural, care,
alaturi de factorul demografic si de nivelul de dezvoltare al instrumentelor de lucru,
influenteaza nivelul de dezvoltare economica al unei tari. Astfel calitatea resurselor si gradul
de accesibilitate a lor influenteaza direct productivitatea muncii in toate ramurile de activitate.
Utilizarea resurselor naturale ridica doua probleme importante:
- necesitatea identificarii celor mai eficiente cai de utilizare si a posibilitatilor de
sustituire a resurselor epuizabile;
- diminuarea dezechilibrelor de mediu determinate de exploatarea, conditionarea,
prelucrarea si utilizarea resurselor si respectiv a materialelor/energiei obtinute.
Dupa criteriul locului in spatiu in care se afla resursa, exista resurse provenite din:
- atmosfera (dioxid de carbon, oxigen, azot, energie eoliana, solara)
- hidrosfera (apa, minerale dizolvate)
- litosfera (minerale, combustibili fosili)
- biosfera ( resurse genetice, biomasa, potential turistic)
Dupa criteriul modului de utilizare in faza de prelucrare, resursele pot fi cele care:
- devin materii prime pentru sectorul secundar al economiei;
- sunt sau produc energie (combustibili, minereurile radioactive, forta vantului si a apei,
energia solara)
- sunt informationale, produse de stiinta si tehnica;
Pentru activitatea economica conteaza, in mod deosebit, clasificarea resurselor dupa
criteriul gradului de cunoastere. Din acest punct de vedere, avem urmatoarele grupe de
resurse:
- indentificate si exploatabile (rezerve) in conditii economice cu ajutorul tehnologiilor
actuale;
- cunoscute, dar a caror exploatare nu este economica in conditii economice cu ajutorul
tehnologiilor actuale
- presupuse exploatabile
De asemenea, intereseaza criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de
refacere a resursei, functie de care pot fi delimitate resurse:
- inepuizabile energia solara si cele legate de aceasta
- epuizabile, care pot fi neregenerabile sau regenerabile
6. Suportul ecologic al Romaniei
19.
Irigarea prin udare subteran const n introducerea apei in sol, la mic adncime,
cu ajutorul conductelor subterane , i este aplicabil mai ales n cazul solurilor
nisipoase sau cu permeabilitate sczut.
Irigaiile moderne se bazeaz fie pe crearea unor mari acumulri de ap cu folosin
multipl, fie pe utilizarea unor canale magistrale sau utilizarea apei n cdere liber n
urmapomprii la nlime i , mai nou, pe pomparea apei din stratele acvifere de
adncime.
Dezvoltarea durabila a agriculturii (163-168)
Solul este poluat n special cu metale grele, fluor i SO 2 pe o suprafa de 900.000 ha,
Anual se pierd , prin eroziunea declanat de cele mai diverse activiti agricole, circa
150 milioane tone de sol. Folosirea cu prioritate , a metodelor chimice pentru distrugerea
duntorilor i buruienilor, sau pentru combatrerea unor boli au avut ca efect imediat poluarea
chmic a solului i a altor factori de mediu.
Irigaiile utilizate n zonele aflate sub influena climatului continental,de ariditate fara
de care culturile agricole sunt evident periclitate, a avut ns i efecte negative n unele pri
ale rii ,efecte manifestate prin apariia i extinderea proceselor de salinizare sau de
mltinare secundar.
Folosirea n mod neraional a mainilor agricole i executarea necorespunztoare a
unor lucrri agricole au condus, n timp, la tasarea solurilor, distrugerea texturii acestora pe
suprafee relativ mari.
Industrializarea agriculturii, prin infiinarea unor complexe foarte mari de cretere
a porcinelor sau taurinelor a provocat i ea mari pagube mediului i chiar agriculturii.
Conceptul de agricultur durabil este relativ recent i a cptat o circulaie la scar plenar
prin tema central a dezbaterilor Congresului al XXI-lea al Asociaiei Internaionale a
Economitilor Agrarieni de la Tokio din 1994.
Agricultura durabil ii are fundamentarea n conceptul de bioeconomie care ia n considerare
att voina real a fenomenului socio-economic,schimbrile calitative,ct i factorii naturali ai
evoluiei resurselor i problema mediului nconjurtor.
Formarea unei agriculturi durabile este un proces de lung durat,cruia i trebuie puse bazele
n prezent ,ntr-o viziune de perspectiv,innd cont de contradiciile existente ntre necesiti
i resursele de capital, dintre preurile la consumator i productor etc.
Relizarea unei agriculturi durabile n Romania trebuie sa porneasc de la :
Dezvoltarea unei agriculturi ecologice, prin stabilirea unor norme foarte stricte privind
utilizarea substanelor chimice, a ngrmintelor poluante etc i adoptarea de stimulente, prin
pre, pentru produsele nepoluate.
n opiunile pentru dezvoltarea agriculturii se confrunt,n prezent,doua concepii diferite privi
nnd tipul de progres tehnic n agricultur :
Conceptul agriculturii intensive, de tip industrial, care a dus, n scurt timp (apelnd
bun
catigat
care,
cu
anumite
corectri,ar
putea
fi
folosite
agricultua
diversitii speciilor, favoriznd soiurile de plante i rasele de animale adecvate din punctul de
vedere al rezistenei la boli i duntori
20.
Micile oaze de verdea din deerturile de pietre ale peisajelor urbane sau din incinta
staiunilor balneoclimaterice i climaterice, pdurile-parc i pdurile de agrement din
vecintatea marilor aglomerri urbane, pdurile din zonele montane, deluroase sa ude podi
etc., cu o diversitate impresionant de funcii, rezervaiile floristice constituie, toate la un loc
spaiul verde.
Subsistem fundamental al spaiului geografic , al crui specific este dat de prezena vegetaie,
spaiul verde realizeaz-n timp i spaiu-un echilibru biologic deosebit de complex i
cuprinztor, fr de care integritatea biosferei nu ar putea exista.
Spaiul verde prezent n intravilanul aezrilor valorific potenialul biologic i estetic al
vegetaiei, reducnd agresiunea mediului urban asupra populaiei. Prin elementele sale
componente i caracteristicile acestora , poate epura mediul de factori nocivi ( fum, pulberi,
gaze, petrol ) i modific parametrii unor factori climatici, asigur un regim hidrologic
echilibrat, protejnd n mod evident resursele de ap subteran,fondul de ape minerale,
protejeaz domeniul versanilor de efectele nedorite ale proceselor geomorfologice,
influeneaz profund pozitiv asupra strii generale a organismului uman. Sunt doar cteva
considerente care ne oblig s nvm cum s folosim, s preuim i s perpetum aceast
component verde a spaiului geografic.
Caracterizndu-se prin suprafee, amplasri n teritoriul naional, amenajri i folosine
diferite, spaiile verzi se grupeaz n :
-
21.
pdurea boreal
pdurea temperat de foioase i rinoase
vegetaie mediteraneean
savan mpdurit
pdure ecuatorial
pdure tropical musonic.
Se observ importana factorilor climatici n dieferenierea tipologic, care se suprapune,n
Pdurile interopicale
Problematica acestor pduri are un caracter global deoarace, prin suprafaa ocupat (peste
50% din totalul suprafeelor mpdurite) i prin serviciile asigurate,constituie un element
determinant n meninerea echilibrului ecologic global,dar impactul activitilor antropice se
materializeaz, n ultimile decenii, n distrugeri uriae ale formaiunilor forestiere de aici.
Conform clasificrii acceptate de FAO, n yona tropical sunt prezente:
ecuatorial, extinzndu-se acolo unde este asigurat o cantitate de cel puin 1500 mm anual, iar
temperatura medie anuala depeste 20
speciilor : n bazinul Amazonului s-au identificat 2500 de specii de arbori, iar n insulele Jawa
numrul acestora depete 3000.
Se
remarc
prezena
unor
esene
lemnoase
cu
utilitate
economic
deosebit
Pdurile cu frunze cztoare, care pot fi umede sau uscate (localizate de-a lungul
curusrilor de ap sau pe fundul vilor umede, dispersate n arealul vast al savanelor tropicale
i n zona de trecere de la pdurile umede cu frunze cztoare).
Prima categorie ocup suprafee ntinse n Asia(India, Thailanda,Laos ), fiind mai puin
reprezentat n Africa (Congo, Angola i Sudan) i n America (Mexic, Panama,Venezuela,
sudul Braziliei), n timp ce pdurile uscate s-au format pe arii extinse la periferia
precedentelor.
Pe lng cele dou ecosisteme naturale, n zona dintre cele dou tropice exist i suprafee
importante acoperite cu pduri rezultate din plantaii, n care predomin specii indigene de
esene valoroase sau specii exotice cu cretere rapid (eucalipt, pini, etc).
Pdurile temperate
Caracteristicile acestei zone climatice sunt pdurile de foioase adaptate regimului termic
sezonier prin pierderea frunziului pe durata sezonului rece. Sunt mai bine reprezentate n
emisfera nordic , la latitudini de 40-55 C . Principalele caracteristici ale climatului sunt:
alternana dintre sezonul rece i sezonul cald, cu o medie anual cuprins ntre 7 i 10 i o
amplitudine anual de 24-26 C,cantitatea medie anual de precipitaii este 500-1000 mm.
Diversitatea speciilor i productivitatea sunt ridicate, ntreruperea ciclului vegetativ fiind
responsabil de diminuarea, cu circa 25%, a productivitii fa de pdurile umede.
Att n Europa, ct i n America de Nord, aceste pduri au suferit importante modificri ca
urmare a aciunii antropice.
Pdurile de conifere (taigaua)
Pdurea natural, existent n prezent pe teritoriul Romniei, i-a dovedit, de-a lungul
veacurilor, rezistena fa de factorii naturali sau cei antropici ai spaiului, capacitatea
productiv, calitatea de real i eficient protejare a mediului, dar i excepionalele caliti
estetice i igienico-sanitare.
Creterea continu a cerinelor societii fa de aceast component fundamental a spaiului
geografic, dar mai ales necesitatea diferenierii regimului de gospodrire a pdurilor n raport
cu natura i intensitatea cerinelor societii fa de pdure n raport cu natura i intensitatea
cerinelor societii fa de pdure fac, ca n principiu, s se accepte mprirea pdurilor n
dou mari categorii:
-
Conform Ordinului Ministrului Silviculturii nr. 3134/1963. Cu acest preilej s-au distins dou
grupe funcionale de pdure:
-
Pornind de la aceste criterii s-a ajuns la un sistem mai detaliat, care sintetizeaz att
clasificarea funciilor, ct i pe cea a pdurilor, n raport cu natura funciilor:
23.
pdurilor cun funcii de protecie a malurilor sau a pmnturilor contra alunecrilor etc
Administraia domeniilor pdurilor statului era obligat prin lege s notocmeasc la
fiecare doi ani o eviden statistic a pdurilor supuse regimului silvic, care s cuprind
numrul i suprafaa pdurilor amenajate, pdurile puse n exploatare, pdurile neamenajate
etc.
-
compoziiei arboretelor pentru a-i exercita ct mai bine funcia sau funciile(de
protecie,recreere etc)
Relizarea unei ealonri optime arborilor pe vertical, n scopul mririi capacitii de
intercepie, absorbie i convertire a energiei solare n procesul de fotosintez
Optimizarea structurii pentru a mri capacitatea de a aciona ca cun filtru biologic
i/sau acustic.
Starea relativ proast a arborilor din pdure a crescut alarmant n ultimii ani, mai ales
n cazul stejarului secetei excesive din ultimul deceniu, la care s-a adugat : poluarea,
factorii agresivi, msuri de amenajare i organizare greit aplicate etc.
Zonele prioritare, care ridic probleme de poluare a fondului forestier, sunt : Baia Mare,
Zlatna, Copa Mic, Ploieti, Ialnia,Suceava, Gorova, Trgu Mure, etc. pdurile din aceste
areale sunt afectate de ploi acide, metale grele, pulberi, genernd probleme complexe .
Dezvoltarea durabil a fondului forestier
La reuniunea experilor de la Geneva (24 ianuarie 1998) i Antalza (23 iunie 1998) s-au
stabilit criterii i indicatori pan-europeni pentru gestionarea durabil pdurii, pe care Romnia
le-a inclus, n prezent, n programele naionale proprii de administrare, conservare i
exploatare a pdurilor. Aceste criterii se refer la :
- Conservarea i ameliorarea corespunztoare a reusurselor forestiere i a contribuiei
lor n ciclul carbonului
- Meninerea ecosistemelor forestiere cu rol hotrtor n asigurarea sntii i vitalitii
populaiei
- Meninerea, conservarea i sporirea biodiversitii n ecosistemele reprezentative, rare
i vulnerabile
- Meninerea i sporirea funciilor de protecie n gestionarea pduriii, n cadrul
managementulelor forestiere
- ncurajarea funciilor de producie ale pdurii, alturi de meninerea altor funcii
social-economice
- ntreinerea sntii i vitalitii fondului forestier, etc.
Principalele obiective ale dezvoltrii durabile n Romnia
Avnd n vedere starea actual, nu prea bun, a pdurilor din Romnia este mai mult dect
necesar stabilirea i apoi realizarea unor obiective strategice, pe durat medie i lung,
alinioate obiectivelor stabilite la nivelul continetului european.
Un prim obiectiv ar fi perfecionarea structurilor instituionale de profil i prmovarea
legislaiei silvice, asigurarea cadrului legislativ prin elaborarea, pe termen scurt, a cetlor
normative referitoare la :
- Circulaia juridic a fondului forestier
- Construirea i administrarea ariilor protejate
- Restructurarea Regiei Naionale a Pdurilor, ca urmare a aplicrii prevederilor Legii
fondului foretsier din 1991
- Prevenirea sub orice form, a reducerii suprafeei forestiere
B) Spaii verzi de folosin special (cu acces limitat), care aparin unitilor industriale,
de nvmnt, culturale, sanitare i curative, locuinelor individuale etc.
Alaturi de acesti factori, exista si alte atractii turistice naturale, care sporesc potentialul
litoralului, si anume :
fauna piscicola originala existenta sturionilor si a delfinilor, lipsa rechinilor sau a
altor specii periculoase;
lacuri de agrement, naturale sau artificiale, destinate sporturilor nautice;
paduri (Comorova), parcuri si rezervatii naturale, care contribuie la mentinerea unui
microclimat tonifiant pentru organism.
Litoralul romanesc, situat pe aceleasi coordonate geografice ca si statiuni renumite din
Europa San Remo, Monaco, Nice, Rimini, prezinta avantajul unei orientari spre rasarit,
ceea ce permite o expunere la soare pe tot parcursul zilei ( peste 10 ore/zi). Turismul de
litoral concentreaza circa 43% din capacitatea turistica de cazare al tarii.
DELTA DUNARII:
Ca marime, Delta Dunrii este a doua din Europa, dup cea a rului Volga. Prin
bogia peisagistic i faun, n care psrile ocup un loc important, Delta Dunrii este
din punct de vedere tiinific un adevrat laborator de formare a ecosistemelor deltaice.
Valoarea universal a Rezervaiei Delta Dunrii a fost recunoscut prin includerea ei n
reeaua universal a rezervaiilor biosferei, n cadrul programului Omul i biosfera,
lansat de UNESCO n anul 1970.
nzestrat cu resurse turistice naturale i antropice deosebite, Delta poate satisface prin
formele de turism practicate cerinele diverse din primvar pn n toamn. Valoarea
peisagistic, estetic i recreeativ a Deltei Dunrii, dar i calitile unor factori naturali de
cur, inclusiv ale bioclimatului sunt determinante n formarea motivaiei turistice. Zona
limitrof continental a Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii adpostete numeroase
vestigii, monumente i muzee care atest etapele de locuire din antichitate i pn n
prezent. Populaia din Delta Dunrii este purttoarea unor tradiii case, costume,
obiceiuri cu o valoare deosebit. Satele turistice din Delt constituie, prin originalitatea
i specificul resurselor, un produs turistic inedit.
34. Pot turistic Carp Orientali gr N, gr S
(http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php)
CARPATII ORIENTALI:
GRUPA NORDIC A CARPAILOR ORIENTALI (Carpaii Maramureului i ai
Bucovinei):
Munii vulcanici Oa ible:
- rezervaii i monumente ale naturii:
-mlatini oligotrofe: Poiana Brazilor (n Munii Igni) n care vegeteaz relicte glaciare
Pinus mugo (jneapn), aflat aici la cea mai joas altitudine din ar: 970 m;
-Arbori ocrotii: castanii comestibili de la Baia Mare (rezervaie de interes economic i
peisagistic), castanii de la Huta Certeze, Bixad, stejarii de la Bixad, Valea Mariei
(Vama), teiul de la Cmrzana.
-Rezervaii geologice, geomorfologce, speologice: Creasta Cocoului din Munii Guti
este un dyke andezitic modelat de procese periglaciare; Cheile Ttarului din Munii Igni
(Prul Brazilor, afluent al Marei) tiate n andezite bazaltoide; Lacul Albastru de pe
Dealul Minei (565 m), la N de Baia Sprie, format prin surparea unor lucrri miniere,
alimentat de un izvor pe o veche galerie; prezena ionului de cupru l face albastru;
rezervaia fosilifer Chiuzbaia (850 m), cu plante fosile teriare (neozoice); Petera cu
oase de la Biu.
Cea mai important aezare este oraul Gura Humorului - staiune climateric; sporturi de
iarn.
GRUPA SUDIC A CARPAILOR ORIENTALI (Carpaii Curburii):
Munii Vrancei:
*Potenial turistic puin valorificat: deschiderea drumului auto pe valea Putnei spre
Depresiunea Braov permite vizitarea obiectivelor turistice cum sunt Cheile Tiiei i Cascada
Putnei, ambele rezervaii naturale;
*Rezervaii naturale:
-Rezervaia forestier Lepa Zboina Neagr, cuprinde fgete seculare pure, fgete n
amestec cu brad i molid i molidiuri seculare;
-Rezervaia forestier Izvoarele Nrujei: fgete seculare n amestec cu molid i brad;
-Rezervaia complex Cheile Tiiei;
-Rezervaia geologic Focul Viu: este situat n sud vestul Munilor Vrancei, pe teritoriul
comunei Loptari i este o emanaie de gaze ce se autoaprind, care apare pe o falie
invers;
-Rezervaia geologic i de peisaj Cascada Putnei: cascada are o nlime de 1012 m i
corespunde unui sector de gresii dure, rezistente la eroziune.
Munii Buzului:
*Rezervaii naturale:
-Rezervaia forestier Milea Viforta: este situat n Munii Penteleu i ocrotete un
codru secular de molid, fag i brad;
-Rezervaia Poiana cu Narcise n Munii Penteleu;
-Stnca Budurloaia (sau Stnca lui Persescu): un martor de eroziune alctuit din gresii
paleogene, situat pe valea Bsca Rozilei.
*dintre subdiviziunile grupei de muni, cele mai importante din punct de vedere turistic sunt:
-Culmea Ivneu:
n sud vestul acestei culmi se gsete unica min de chihlimbar din Romnia i un
muzeu al chihlimbarului, situat n localitatea Coli;
-Munii Siriu:
Aici se afl Lacul Vulturilor (Lacul fr Fund), cruia i se atribuie origine nival (format
n spatele unui val de moren nival, creat ca urmare a avalanelor de pe versantul estic
al Culmii Mlia);
Munii Teleajenului i Doftanei:
*Turism:
-staiunea climateric Cheia, situat pe valea Teleajenului, la poalele Masivului Ciuca;
-cabanele Vrfu Ciuca (aprox. 1550 m altitudine) i Muntele Rou (1300 m) din Munii
Ciuca;
-Valea Prahovei, cu numeroasele ei staiuni i obiective turistice, cuprinde ca arie i
Masivul Bucegi, dar i versantul apusean al Munilor Grbova.
-Munii Ciuca: Potenial turistic: oseaua Ploieti Braov, prin pasul Bratocea, staiunea
climateric Cheia, mnstirile Cheia i Suzana, cabana Muntele Rou (pn la care se
poate ajunge cu maina), numeroase trasee turistice marcate.
Munii Timiului:
*Potenial turistic:
Posibilitile de acces au stimulat intensificarea activitii turistice, Valea Timiului
constituind o adevarat ax a turismului, situat n continuarea vii Prahovei;
Poiana Braov: staiune climateric i pentru sporturi de iarn, este situat la altitudini de
950-1050 m, pe versantul nordic al masivului Postvaru; este cea mai dotat staiune din
ara noastr pentru sporturi de iarn;
Prul Rece: este staiune turistic situat pe drumul ce leag oraele Predeal i Rnov, n
sud vestul Masivului Postvaru;
Masivul Piatra Mare: cascada Tamina, Cheile apte Scri, Petera de Ghea, Cabana
Piatra Mare.
35. Pot
turistic
Carp
Meridionali
(http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Potentialul-turistic-alCarpat43317.php)
In ansamblul Carpatilor Meridionali se individualizeaza prin particularitatile si pitorescul
lor urmatoarele masive:
Muntii Bucegi (2505m)
reprezinta leaganul turismului romanesc prin pozitia, frumusetea peisajului,
atractiile turistice naturale, domeniul skiabil, accesibilitatea usoara etc.
Ei se impun prin:
Platoul Bucegi situat la circa 2000m cu pajisti alpine si renumitele stanci cu forme
bizare Babele si Sfinxul
monumentele istorice: Castelul Peles, construit intre 1875 - 1883 in stil german
renascentist, cu elemente gotice; Castelele: Pelisor si Castelul de vanatoare, Manastirea
Sinaia, intemeiata intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino; Casa Memoriala
George Enescu etc.
Culoarul Rucar-Bran (1254m)
se caracterizeaza prin atractii de mare spectaculozitate
elemente peisagistice
relief carstic pe Valea Dambovicioarei :
cheile Dambovicioarei, Ghimbavului si Rudaritei
Pesterile Dambovicioara, Ursilor, Coltu Surpat
vestigii medievale :
ruinele unei fortarete feudale Podul Dambovitei
Castelul Bran
Manastirea Namaiesti
mausoleul Mateias inchinat memoriei eroilor din primul razboi mondial
satele agroturistice:
Dragoslavbele, Rucar, Podul Dambovitei (judetul Arges)
trasee montane
Muntii Capatanii (2124):
-munti calcarosi se impun prin formele carstice: Cheile si Pestera Bistrita (legenda
Sfantului Grigore Decapolitul situate in apropierea Manastirii Bistrita
-domeniu pentru alpinism 33 de trasee si pentru drumetie
-rezerve de ape minerale sulfuroase, bicarbonate calcice, sodice valorificate, la poale, in
statiunea Olanesti
-Destinatie odihna, tratament, alpinism, drumetie, speoturism
Muntii Lotrului (2242):
-se remarca prin domeniu alpin cu circuri si vai glaciare dar mai ales prin constructiile
hidrotehnice: barajul si lacul Vidra hidrocentralele Ciunget si Malaia
-statiunile Voineasa pentru odihna si recreere si mini-statiunea Vidra pe malul lacului
Vidra
Muntii Candrel (2244):
-domeniu alpin pitoresc cu pajisti, circuri si vai glaciare
-domeniu schiabil amenajat valorificat in statiunea Paltinis cea mai veche si cea mai
inalta din tara
-regiune agropastorala de mare traditie Marginimea Sibiului unde se evidentiaza
elementele etnografice si folclorice reprezentate prin port popular, arhitectura populara,
artizanat, manifestari populare, si folclor intalnite in special in satele agroturistice:
-Sibiel (exista o expozitie de icoane pe sticla)
-Jina centru pastoral
-Rasinari exista o cetate de pamant si casa memoriala a lui O. Goga
-Gura Raului
-Poiana Sibiului
-Destinatii: odihna, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, cunoastere, agroturism
Muntii Sureanu (2139):
cel mai complex domeniu glaciar: circuri, vai glaciare, grohotisuri imense,
abrupturi, creste semete stancarii care dau aspecte peisagistice alpine dintre cele mai
salbatice si pitoresti
Parcul National Retezat (circa 20.000 ha ) inclus pe lista Natiunilor Unite de
parcuri si rezervatii din 1936., ocotrste numeroase specii de plante si animale dintre care
unele pe cale de disparitie, peisaje alpine pitoresti, turme de capre negre, rezervatia
stiintifica Gemenele pentru a carei vizitare este necesara o aprobare speciala (accesul in
Parcul National Retezat se realizeaza din comuna Campul lui Neag),
se remarca prin peisajul alpin si subalpin pitoresc cu circuri, vai, creste si lacuri
glaciare (3)
intins domeniu skiabil amenajat valorificat in complexul turistic Poiana MaruluiScorilo (acces Caransebes)
- Arealul Valea Ighelului (22 km). Pornind din Ighiu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate
ajunge pana la lacul de baraj natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de
acest fel din Muntii Apuseni, aflat intr-un splendid cadru natural. Peste culme, se poate ajunge
la Piatra Cetii, cu interesante fenomene geologice: pesteri, chei, cascade si o magnifica poiana
cu narcise, apoi la Cheile Intregalde. Aici se intalneste floarea de colt sau siminicul;
- Arealul Valea Ampoiului. Catre nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata
si o sosea urca spre Tara de Piatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii
romane si medievale, monumente de arhitectura populara si interesante monumente ale
naturii. Dintre acestea amintim: calcarele cu orbitoline de la Ampoita, martori geologici si
puncte fosiliere, precum si clipele de calcar de la Valea Mica;
- Arealul Munti Codru Moma se situeaza in partea de nord-est a judetului Arad. Principalul
obiectiv din aceasta zona il constituie statiunea balneoclimaterica Moneasa care dispune de
capacitati de cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare
tratamentului balnear si odihnei, un strand si un lac de agrement. In imprejurimi se pot face
excursii interesante spre zona carstica Tinoasa, varful Izoi, Valea Rujii si sper platoul carstic al
Vascaului. In apropiere, in perimetrul comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han
pescaresc In perimetrul Muntilor Codru - Moma se intalnesc si alte obiective de interes
turistic; amintim aici frumoasele vai ce coboara spre depresiunea Zarandului si suprafetele
forestiere compacte;
- Arealul depresionar Gurahont Halmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istoricoetnografice din depresiunile Almas - Gurahont si Halmagiu. Depresiunile largi, legate prin
defileul Crisului Alb intre comunele Varfurile si Gurahont intinsele suprafete forestiere cu un
valoros fond cinegetic, situate la contactul muntilor Codru - Moma cu Muntii Zarandului,
satele cu obiectivele lor istorice si etnografice confera arealului o diversitate de aspecte
interesante. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice amintim: valea Zeldisului cu
satele si peisajele ei pitoresti, valea Zimbrului (cu rezervatia de laur), defileul Crisului Alb si
satele din depresiunea Halmagiu - interesante pentru arhitectura, mestesuguri, port si folclor.
38. Ob turistice Bucovina (http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina)
Asezari din Bucovina
Gura Humorului
Campulung Moldovenesc
Vatra Dornei
Suceava
Manastiri din Bucovina
Manastirea Solca
(1622)Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava
(Secolele XVI-XIX)Manastirea Bogdana
(1360)Manastirea Zamca
(1606)Manastirea Probota
(1530)Manastirea Moldovita
(1532)Manastirea Rasca
(1542)Manastirea Slatina
(1553-1564)Manastirea Humor
(1530)Manastirea Dragomirna
(1609)Manastirea Sucevita
(Secolul al XVI-lea)Manastirea Putna
(1466)Manastirea Voronet
Biserici din Bucovina
Biserica Sfantul Ioan Nepomuk din Suceava
Biserica Dragomirna Mica
-Muzeul National George Enescu: expozitia permanenta este desfasurata in trei sali ale
palatului si prezinta cronologic, fotografii, manuscrise, instrumente muzicale, obiecte si
documente legate de viata si activitatea muzicianului.
-Muzeul National al Hartilor si Cartilor Vechi: este alcatuit din 16 incaperi care adapostesc
aproximativ 750 de exponate printre care harti vechi inramate, gravuri, litografii, dar si
obiecte care nu fac parte din colectia propriu-zisa, cu care se urmareste recrearea atmosferei
de odinioara, din secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea.
-Muzeul Operei Romane Bucuresti: dispune de 30.000 exponate, marturii asupra inceputurilor
spectacolului de opera in Romania, costume, partituri, obiecte personale ale unor mari
personalitati, tablouri, documente, fotografii, sculpturi, afise, programe.
-Muzeul Theodor Pallady: adaposteste colectia sotilor Serafina si Gheorghe Raut, in cadrul
careia se evidentiaza cateva tablouri semnate de Theodor Pallady, dar si peste 800 de desene si
gravuri ale marelui pictor roman, reprezentative pentru perioada lui pariziana; pe langa
acestea mai exista si sectiunea de pictura europeana din secolele XVI-XIX, dar si obiecte de
sculptura antica greco-romana, egipteana, indiana si renascentista italiana si franceza, textile,
piese de mobilier, ceramica orientala si alte obiecte de arta decorativa.
-Muzeul Memorial George Calinescu: interiorul conserva obiecte personale, mobilier,
manuscrise, fotografii, documente privitoare la viata si activitatea scriitorului George
Calinescu, biblioteca cu cartile acestuia, dar si covoare orientale, obiecte de arta din China,
icoane pe sticla si tablouri semnate Stefan Luchian, Theodor Pallady, Ioan Andreescu.
-Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti: expozitia permanenta cuprinde 121 de complexe
distincte, totalizand 338 de monumente, iar patrimoniul mobil insumeaza 53.828 obiecte;
alaturi de patrimoniul expus in aer liber, muzeul detine si un bogat fond documentar de o
inestimabila valoare istorico-etnografica, alcatuit din colectii de manuscrise, studii, schite,
desene, relevee, planse, clisee pe sticla, filme, negative alb-negru si color, fotografii, ce provin
atat din cercetarile pe teren ale echipelor de monografisti care au contribuit la fondarea
Muzeului Satului, cat si din investigatiile ulterioare.
-Muzeul Bancii Nationale a Romaniei: detine bunuri culturale clasate in Tezaurul
patrimoniului cultural national; gazduieste o importanta colectie numismatica, de la monedele
cetatilor grecesti de pe tarmul vest-pontic, la denominarea leului din anul 2005; sunt expuse
seriile numismatice emise de Banca Nationala a Romaniei, alte piese de importanta majora,
insemne bancare, precum si o galerie de portrete ale guvernatorilor bancii.
-Muzeul Memorial Nottara: adaposteste documente si obiecte de arta ale familiei, iar
bibilioteca cuprinde peste 7.000 de volume, iar decoratiunile interioare sunt formate din
portelanuri de Sevres, Maissen, Alt Wine, vase japoneze, chinezesti, sticla de murano, Galle.
-Muzeul Militar National Regele Ferdinand I: patrimoniul este alcatuit din peste 300.000 de
obiecte tridimensionale si materiale documentare, fiind valorificat in modalitati diverse, in
expozitii permanente si temporare ale muzeului si filialelor sale.
-Casa memoriala Liviu Rebreanu: colectia cuprinde mobilier, documente literare, scrisori,
manuscrise, fotografii, precum si tablouri, dar si o impresionanta colectie de ceramica si alta
de icoane pe sticla, toate apartinand lui Liviu Rebreanu.
-Casa memoriala Ion Minulescu-Claudia Millian: colectia cuprinde documente literare,
scrisori, manuscrise, fotografii, dar si tablouri si sculpturi care poarta semnaturile unor nume
importante.
-Casa memoriala George si Agatha Bacovia: adaposteste documente personale ale acestuia,
fotografii, diplomele obtinute de poet, inclusiv cea de bacalaureat, colectia proprie de carti,
dar si piese de mobilier.
-Casa memoriala Gheorghe Tattarescu: prezinta tablouri, schite, diplome si medalii, albume si
carti de arta ce au apartinut pictorului.
-Arcul de Triumf: comemoreaza victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial.
-Ateneul Roman: interiorul cuprinde o sala de concerte cu o capacitate de 794 de locuri, iar
deasupra lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena,
se desfasoara o fresca lata de 3 m si lunga de 70 m, alcatuita din 25 de scene reprezentative
din istoria Romaniei.
40. Preistorie si istorie veche.
Rezultatele cercetrilor arheologice atest c teritoriul pe care se afl Bucuretiul a fost locuit
nentrerupt nc din epoca paleolitic (achii tioase din cremene, un nucleu de silex
descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la
Mihai-Vod i Radu-Vod . Au fost scoase la iveal numeroase aezri neolitice; din perioada
culturii Dudeti s-au descoperit urme la Dudeti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului
Fundeni etc. Din perioada culturii Boian s-au gsit urme la Glina, Dudeti, Celu, BucuretiiNoi, Giuleti, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a gsit una din cele mai mari necropole
din Europa din perioada Boian. n morminte s-au descoperit i perle din minereu de cupru,
cele mai vechi din ar i printre cele mai vechi din Europa.
Din perioada culturii Gumelnia s-au gsit aezri la Glina, Jilava, Mgurele .a. La Chitila s-a
descoperit o brr de aram, cu capete n form de arpe. Acest tip de brar st la originea
altor brri cu capete de arpe realizate ns mai trziu. Se confirm astfel prerile
istoricilor Vasile Prvan i Nicolae Iorga c arta traco-dacilor are origini n milenii anterioare.
S-au descoperit urme din cultura Tei (a doua etap a bronzului): securi de bronz, cuite, ace,
vrfuri de sgei etc., din epoca fierului, n special din partea a doua a epocii, care coincide i
cu nceputul culturii geto-dacilor. La Blceanca s-au descoperit dou aezri cu zece bordeie
i ase locuine de suprafa. Urme ale unei locuiri ndelungate s-au gsit sub mnstirea
Mihai-Vod. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, ceti dacice, o moned din timpul
mpratului roman Galienus, cosoare, rnie rotative etc.
Descoperirile din secolul al IV-lea confirm coexistena n zona Capitalei a unor populaii
dacice cu goii i sarmaii de ramur alanic i faptul c existau relaii cu romanii. Din
secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei i Dmboviei semibordeie cu o
camer, cu cuptor de gtit i unelete casnice, ceramic. n secolele X-XIV urme de aezri sau gsit pe malurile tuturor apelor din zon, bordeie cu cuptoare de gtit i nclzit, ceramic
fin, monezi, urme ale culturii Dridu La Pipera, n Bucuretii Noi, n Piaa de Flori, la
Crngai i la Giuletii-Srbi au fost descoperite aezri ale populaiei vechi romneti din
secolele X-XI, iar n pdurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, aezri din secolele XII-XIV.
ncepnd cu secolul al XV-lea, mrturiile arheologice se completeaz cu izvoare scrise.
Intemeierea orasului.
Tradiia spune c ntemeierea oraului s-a realizat n vremea lui Bucur, pe care unii l cred
cioban, alii pescar, boier, haiduc. Prima consemnare n scris a acestei tradiii este cea
din 1761, a clugrului franciscan Blasius Kleiner.
O alt tradiie, din secolul al XVI-lea, vorbete despre Negru Vod ca ntemeietor al
Bucuretiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, dup o cltorie
prin ara Romneasc n timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al
domnitorului Mircea cel Btrndin 1410 Bucuretiul este numit Cetatea noastr
Prima atestare documentar cert a Bucuretiului dateaz din 1459, cnd prin hrisovul din 20
septembrie, domnitorul Vlad epe scutete de dri i ntrete dreptul de proprietate al unor
locuitori [5]. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit n jurul anului 1900. Vlad epe
petrece patru din cei ase ani de domnie n cetatea Bucureti, preferndu-l
reedinei Trgovite.
n timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad epe, 18 din cele 25 de documente
care au nscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun Bucureti .
Mircea Ciobanu n timpul domniei sale ridic un palat domnesc numit mai trziu Curtea
Veche; n 1558-1559 n curtea domneasc se construiete o biseric, cea mai veche construcie
pstrat n forma sa original iar n 1562 se ridic i biserica Sf. Gheorghe cunoscut ca Sf.
Gheorghe-Vechi sau cel romnesc dup ce Constantin Brncoveanu construiete n 1707 Sf.
Gheorghe-Nou sau cel grecesc.
Oraul se dezvolt continuu iar din secolul al XVII-lea se ntinde i pe malul drept
al Dmboviei; n partea de vest se ntinde pn n zona Cimigiu iar n est pn la
intersecia Cii Moilor cu Hristo Botev de astzi. n 1563 este menionat pazarul (de la
turcescul bazar), piaa Bucuretiului situat n apropierea Curii domneti. Zece ani mai trziu,
n 1573 Alexandru al II-lea Mircea nfiineaz la mnstirea Plumbuita prima tipografie
cunoscut din Bucureti.
n septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al rii Romneti iar n 1594 ncepe lupta
antiotoman. La 15 august 1595 Capitala este ocupat de turci; Sinan Paa ntrete oraul
spnd un an lat de circa 6 metri i tot att de adnc i ntrituri la marginea anului din
dou rnduri de trunchiuri de copaci ngropai care aveau spaiul dintre ei umplut cu pmnt.
Bisericile au devenit Moschei . La retragerea turcilor din Bucureti, n octombrie 1595, Sinan
Paa a prdat i a incendiat oraul.
Istoria moderna
Articole principale Revoluia de la 1821 i Regulamentul Organic
Dup ce la nceputul lunii martie Tudor Vladimirescu trimite ctre bucureteni mai multe
proclamaii prin care le cerea s se solidarizeze cu micarea sa , la 21 martie 1821 intr n
Bucureti sechestrnd o parte din boieri n casa lui Dinicu Golescu,Belvedere, i domnind
aproape ca un domn .
Pe 17 mai 1821, la dou zile dup ce Tudor Vladimirescu i armata sa, Adunarea
norodului, prsesc oraul, Capitala este ocupat de turcii venii s potoleasc Revoluia.
ncepe o perioad de ocupaie turceasc terminat n iunie 1822, perioad n care n ora
se comit execuii , se ard case .
Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), primul domnitor pmntean din ara Romneasc
dup epoca fanariot a iniiat o serie de lucrri edilitar-urbanistice: pavarea cu piatr a
celor patru drumuri principale ale oraului (Podul Trgului de Afar, Podul Mogooaiei,
Podul Calicilor i Podul erban Vod), construirea de palate, biserici, cazrmi etc.
n 1824, n Bucureti sunt menionate n documente 1.515 prvlii din care 255 erau de
frunte, 489 de mijloc i 771 de coad .
Domnitorul Ghica este nlturat iar la 16 mai 1828 trupe ruseti conduse de generalul
Roth intr n Capital; potrivit Tratatului de la Adrianopol, principatele dunrene rmn
drept gaj sub ocupaie i administraie ruseasc pn la achitarea despgubirilor de rzboi
ctre Imperiul Otoman . n timpul administraiei ruseti condus de generalul Pavel
Kiseleff intr n vigoare Regulamentul Organic. Avnd reedina la Bucureti, Kiseleff se
implic n viaa oraului: impune carantina n ora pentru stoparea ciumei i a holerei,
mrete numrul de medici, numete o Comisie ntr-adins pentru nfrumusearea i
n alt sens, cuvntul industrie definete o grupare de afaceri care folosesc aceeai metod
pentru generarea profitului, cum ar fi "industria cinematografic", "industria construciilor de
maini", sau "industria crnii i a produselor din carne", "industria minier". Se refer de
asemenea la anumite ramuri i o anumit zon a produciei concentrat pe fabricare, proces
care implic mari investiii de capital fcute mai nainte de a se obine profituri.
n tiinele economice i n planificare urban, termenul industrial este sinonimul pentru
modul de folosire intensiv al terenului destinat activitilor economice care implica fabricarea
i producia.
42. Caracteristici ale sp urban
Orasul este acea unitate administrative-teritoriala de baza, alcatuita fie dintr-o singura
localitate urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana,
Ca unitate administrative-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geographic orasul
are doua component:
a) component teritoriala-elementele orasului sunt: -vatra suprafata cuprinsa in linia de
contur a zonei cladirilor de locuit;-intravilanul este suprafata afectata constructiilor,
ingloband toate zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol; extravilanul reprezinta restul suprafetelor din perimetrul administrative al orasului.
b) Componenta demografica si socio-economica, care consta in grupurile de populatie si
activitatile economice, sociale si politico-administrative care se desfasoara pe teritoriul
localitatii. Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii,
dezvoltarea sa fiind strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine. Orasele care
prezinta o insemnatate deosebita in viata economica, social-politica si culturalstiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii sunt declarate
municipii.
43. Orasul ecologic ob prioritar in urbanismul viitorului
De la formularea termenului "ecologie" in anul 1866 pana in zilele noastre acesta a stat la
baza mai multor concepte privitoare la protectia mediului inconjurator.
Conturata in ultimele decenii ale secolului trecut, ideea oraselor ecologice a inceput sa fie
agreata progresiv de locuitorii din intreaga lume si aplicata fara retinere in orasele unde
conditiile materiale au permis acest lucru.
Aceasta se explica in primul rand prin constientizarea actiunii distructive a oamenilor si prin
dorinta de a se evita pierderea iremediabila a elementelor inconjuratoare. Conform unui studiu
realizat in anul 2007 orasele mari care duc lipsa unui management corespunzator reprezinta
cauza principala a extinctiei speciilor vegetale locale.
"De exemplu, Singapore si New York au pierdut impreuna 600 specii de plante din 2179 si
respectiv 1361" explica intr-un articol Dr. Amy Hahs, unul dintre autorii studiului.
Se admite ca centrele urbane acoperite in proportie de peste 30% cu vegetatie inregistreaza o
rata mai scazuta a extinctiei. Pe seama acestui fapt San Diego a pierdut numai 11 specii din
296 specii vegetale, ceea ce reprezinta fara indoiala o performanta admirabila.
Insa protectia speciilor de flora si fauna nu ar avea sens in lipsa masurilor de limitare a
poluarii. Orasele ecologice au ca obiectiv si exploatarea resurselor neconventionale din care
nu rezulta deseuri si care nu polueaza sub nici o forma mediul.
Dezvoltarea oraselor in cadrul normelor de ecologie va reprezenta un pas important spre
recuperarea calitatii factorilor de mediu si a armoniei dintre om si natura.
44. Harta Romaniei
Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria
intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava si ajunge pana la
raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Carpatilor o depaseste
pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se impart in mai multe grupe:
Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, extinzandu-se pe teritoriile Cehiei,
Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii Romanesti inconjoara bazinul
transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna
dreptate,
"coloana
vertebrala"
a
spatiului
mioritic.
Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe:
Carpatii-Orientali,
Carpatii-Meridionali,
Carpatii-Occidentali.
Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la
defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in
Muntii
Fagarasului
-si110km.
Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535
m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea
medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali
(1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.
Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii Banatului, situati
in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt
considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, brazdate de ape curgatoare,
despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, subimpartindu-le in unitati mai mici.
-Obiectivele turistice din Campia Romana
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul
Moldovei.
Campia Romana apare ca o depresiune (in sens geologic) puternic sedimentata si este o
regiune de platforma, relativ rigida. Altitudinea maxima este de 300 m la Pitesti iar partea cea
mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior.
Obiectivele turistice sunt in mare parte in Bucuresti, Snagov, Caldarusani, si orasele mari:
Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.
Turistii fiind atrasi de asemenea de statiuni balneo-climaterice precum cea din Baragan care
utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).
Principalele orase ale Judetului Olt sunt: Slatina (resedinta de judet), Bals, Caracal,
Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Scornicesti.
Judetul Olt este situat in partea sudica a Romaniei pe cursul inferior al raului Olt. Este limitat
de judetele: Valcea (nord-vest), Dolj (vest), Teleorman, Arges (est) respectiv de granita
cu Bulgaria in sud.
Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul Romniei i 110 km pe teritoriul
Ucrainei) i se vars n Dunre, lng oraul Galai. Dintre afluenii fluviului, are cel mai
mare bazin hidrografic din Romnia.
Principalii aflueni ai Siretului sunt: pe partea dreapt, Siretul
Mic, Suceava, Moldova, Bistria, Trotu, Putna i Buzu; pe partea stng, Polocin i Brlad.
Bazinul su hidrografic este format n principal din apele aduse de rurile Bistria (circa
35%), Trotu (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) i Suceava (circa 9%).
Rul urmeaz la nceput o direcie nordic n regiunea Bucovinei de Nord. Poriunea de pn
la confluena cu rul Siretul Mic(n dreptul localitii Suceveni din raionul Adncata) poart
denumirea de Siretul Mare. Dup confluena cu Siretul Mic, rul primete denumirea de Siret.
Rul strbate localitile Berhomet pe Siret i Jadova, unde ncepe s-i schimbe direcia de
curgere ctre sud-est. i continu curgerea prin oraul Storojine i prin
satele Ropcea, Camenca, Volcine i Cerepcui.
Intemeiat in 1834, dupa planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz
(cel ce lucrase planurile oraselor Braila si Giurgiu si avea sa execute, mai tarziu, planul
viitorului oras Turnu Severin), orasul si-a luat numele domnitorului de atunci al Tarii
Romanesti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 1842) ale carui oseminte se gasesc depuse
astazi intr-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale Sfantul Alexandru din
municipiu.
Harnicia intemeietorilor - agricultori, mestesugari si negustori -, conditiile geografice si mai
ales Ekstruktia - acea interesanta constitutie pe care si-au alcatuit-o si dupa care s-au condus
timp de 30 de ani: o pilda de gandire profund omeneasca, un exemplu de conducere
democratica, prin reprezentanti alesi ai locuitorilor si un omagiu adus principiului de libertate
si pasnica conlocuire a cetatenilor, toate au facut ca Alexandria sa evolueze, ca asezare,
destul de energic.
Comertul, dominat de afacerile cu cereale si vite, a constituit cea mai importanta ramura a
vietii economice pana la 1948. Dupa reinfiintarea judetului Teleorman, in anul 1968, devenind
resedinta acestuia, Alexandria beneficiaza de importante investitii. Pe 27 iulie 1979 orasul
Alexandria este declarat municipiu.
Alexadrenii s-au implicat in toate evenimentele de rascruce ale istoriei moderne a Romaniei:
Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor Romane (1859), Razboiul de neatarnare (18771878), Rascoala taraneasca din 1907; Razboiul pentru reantregirea patriei (1916-1918) si cel
de-al doilea Razboi Mondial (1939-1945).
Cu daruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revolutia din decembrie 1989, iar in anii
care au urmat, la toate marile transformari caracteristice perioadei de tranzitie.
Astfel, Alexandria isi va afla ritmul propriu unei gasiri de sine, care sa-i permita o integrare
fireasca la nivel national si european.
Alimentarea cu apa a municipiului Alexandria se face in exclusivitate din panza freatica, apa
fiind pompata in reteaua de distributie de la urmatoarele fronturi: Laceni, Orbeasca, Plosca,
Peretu. 8 / 81
Vegetaia i fauna
Prin configuraia sa geografic, corespunzator reliefului si factorilor fizicogeografici,
vegetatia zonei municipiului Alexandria este variata si bogata in specii caracteristice florei
sudice. Formatia floristica este caracteristica zonei de silvostepa. Vegetatia spontana este
reprezentata prin vegetatia lemnoasa (plopul
negru), subarboretul si buruienile in culturi.Conditiile naturale de sol si climatice favorabile,
fac sa se dezvolte foarte bine vegetatia cultivata (grau, porumb, floarea soarelui).
Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare
asigura o compozitie si raspandire variata a faunei. Astfel exista mamifere atipice regiunii,
cum ar fi vulpea si mistretul, cat si de stepa, reprezentativ fiind iepurele. Pasarile sunt
specifice zonei de stepa si silvostepa, reprezentate prin: mierla, pupaza, ciocanitoarea,
pitigoiul si privighetoarea. De remarcat este prezenta fazanilor, specie originara din Caucaz si
colonizata la noi.
Dintre speciile de pesti care populeaza apele din zona amintim: crapul, carasul, bibanul si
salaul.
Clima i relieful
Clima este temperat continentala si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, prin
amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantitati reduse de precipitatii, adeseori in
regim torential, indeosebi vara,
precum si frecvente perioade de seceta, cantitatea medie anuala de precipitatii fiind de 550600 I / mp. Temperaturi maxime si minime absolute au fost: 42,90 C (5 iulie 1916) si 34,80 C
(24-25 ianuarie 1942). Vanturile predominante sunt cele de vest si de est. Crivatul bate din est
mai ales in miezul iernii, iar austrul, vantul dinspre sud si sud-est, cu o frecventa mai redusa,
este foarte uscat, fierbinte si prevestitor
de seceta. In schimb, Baltaretul, dinspre Lunca Dunarii, este un vant cald si umed, favorabil
dezvoltarii vegetatiei.
Municipiul Alexandria este situat in cadrul Campiei Burnazului, sector principal al Campiei
Romane, regiune marginala dunareana care apare ca un tampon longitudinal intre linia
morfotectonica a Calnistei cu prelungirea ei spre vest si albia Dunarii, cu aceeasi orientare de
la vest la est si care domina regiunile
din jur mai joase, mai ales in regiunea estica, cu caracter evident peninsular.
Aerul
Atmosfera este cel mai important vector de propagare a poluanilor, ale cror efecte asupra
componentelor mediului biotic i abiotic se manifest att local, ct i la scar global.
Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importanta in relatia dintre starea de confort si
sanatate a populatiei pe de o parte si calitatea mediului in zonele locuite pe de alta parte, o
detine aerul.
Actiunea factorilor de mediu asupra sanatatii este foarte diversa. Atunci cand intensitatea
poluarii este mai mare actiunea asupra organismelor este imediata. Cel mai frecvent insa,
actiunea factorilor de mediu are intensitate redusa determinand o actiune cronica, de durata,
cuantificarea efectului fiind greu de evaluat. 9/81
Poluarea atmosferei produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator.
Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au centralele termice si mijloacele de
transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.
Reteaua de supraveghere a poluarii la nivelul municipiului Alexandria este alcatuita din: 2
puncte de control pentru poluantii gazosi; 5 puncte de control pentru pulberi sedimentabile; 1
punct pentru determinarea pulberilor in suspensie - fractiunea PM 10 - si un punct de recoltare
precipitatii.
In zona Alexandria, in anul 2004, s-au efctuat determinari ale concentratiilor medii zilnice ale
NO2, care nu au pus in evidenta depasiri ale concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24
ore (100 g/mc) comparativ cu STAS nr. 12574/87.
Concentratiile maxime la 24 ore pentru NO2 au fost de 54,34 g/mc in punctul de control
A.P.M. Alexandria si respectiv 51,70 g/mc in punctul de control SE Alexandria.
Concentratiile medii anuale s-au situat sub valoarea limita anuala (40 g/mc), in cele doua
puncte de control.
Concentratiile medii anuale ale indicatorului NO2 pentru anul 2004 au scazut in cele doua
puncte de control, comparativ cu anul 2003, dar se mentin ridicate fata de anii 2000-2002. In
semestrul I 2005, concentratiile medii semestriale au fost de 9,67 g/mc in punctul de
supraveghere A.P.M. Teleorman, respectiv 10,48 g/mc in punctul SE Alexandria.
Principalele surse generatoare de emisii de oxizi de azot au fost reprezentate de trasportul
rutier, centralele termice, arderea combustibilior in gospodarii.
Concentratiile de dioxid de sulf (SO2) au fost determinate in municipiul Alexandria, de
asemenea, prin masuratori medii zilnice care nu au pus in evidenta depasiri ale CMA pe 24
ore (250 g/mc) comparativ cu STAS nr. 12574/87. De asemenea, concentratiile medii anuale,
inregistrate in anul 2004, s-au situat sub
valoarea limita anuala (60 g/mc) si sunt comparabile cu anii anteriori in ambele puncte de
control.