Sunteți pe pagina 1din 54

1. Ce este spatiul georgrafic?

Spatiul geografic este un spatiu particular, de mare compexitate si dinamism, in care se


realizeaza functioa cea mai semnificativa si originala a Terrei si anume, functia biotica, sub
toate formele si treptele ei de evolutie.
In cercetarile geografice actuale se utilizeaza frecvent notiunea de spatiu geografic ca o
categorie operationala fundamentala cuatificabila care inglobeaza intreg ansamblul de
componente si de relatii intre componentele geografice ale unui teritoriu, indiferent de
marimea sa. Intr-un mod foarte simplificat, spatiul geografic ar putea fi redus la un spatiu
multidimensional, cu un numar mai mare sau mai mic de componente si o serie de relatii
stabilite intre acestea, caruia i se poate asocia o structura algebrica sau un graf.
Spatiul geografic poate fi considerat un rezultat al suprapunerii unor spatii specializate si
care, la anumite niveluri, se ordoneaza in sisteme. Spatiile specializate sunt fie spatii naturale,
fie spatii sociale sau economice.
Spatiile de munca sunt spatiile organizate pentru si prin activitati de productie.
Activitatile industriale utilizeaza mai putin spatiu, dar organizeaza o retea spatiala foarte
complexa. In afara de acapararea cladirilor, a ariilor de stocare si a cailor de acces, care
formeaza spatiul de productie, uzina organizeaza in jurul ei spatii financiare si comericale, de
aprovizionare si de comanda, un bazin de forta de munca.
Activitatile tertiare au drept particularitate necesitatea fluxurilor de bunuri si de persoane
care pot fi atat distribuitori, cat si consumatori ai bunurilor si serviciilor.
Activitatile social-culturale, creeaza grupe specializate si organizeaza spatii specializate:
biserici, organizatii sportive, asociatii culturale etc.
Aceste forme de adaptare exrpima relatia societatii cu natura, in cadrul activitatilor
economico-sociale, generand diferentieri spatiale, diferite tipuri de organizare a spatiului.
Spatiul geografic se imparte in: spatiu geografic natural si spatiu geografic
antropizat/umanizat.
Dupa criteriul extensiunii avem: spatii continentale, nationale, regionale, locale
Dupa criteriul tipurilor majore de relief: spatiul muntos, spatiul deluros, spatiul de campie,
spatiul deltaic.
Dupa criteriul functional: spatii industriale, agricole, turistice, verzi productive si
recreative, rezidentiale, comerciale.
2. Planul de amenajare teritoriala
Planul de amenajare teritoriala se elaboreaza in conformitate cu prevederile legale, In
cuprinsul acestuia se abordeaza urmatoarele probleme:
2.1. Cadrul natural principalele trepte de relief, conditiile geotehnicem clima, reteaua
hidrografica, resursele solului si subsolului, terenurile degradatame
2.2. Potentialul economic potential agricol si silvic, activitatea industriala, structura
terenurilor agricole si silvice etc
2.3. Populatia si reteaua de localitati volumul si structura potentialului uman, resursele
de munca, aspecte sociale etc
2.4. Infrastructura tehnico-edilitara caile de comunicatii si transport, gospodarirea
complexa a pelor, echiparea energetica, telecomunicatiile;
2.5. Conservarea, protectia si reabilitarea mediului identificarea surselor de poluare.
Fiecare capitol va cuprinde atat parti scrise cat si parti desenate, constituindu-se intr-un
document de amenajare teritoriala. Ficare capitol va cuprinde referiri la: situatia existenta,
disfunctionalitatile in domeniile enumerate; prioritatile ce rezulta din analiza
disfuntionalitatilor; propuneri.
Tipuri de amenajare teritoriala:

a)

plan de amenajare teritoriala national sitetizeaza probleme generale si sectoriale


de interes national (PATN)
b)
plan de amenajare teritoriala judetean instrument de coordonare a amenajarii la
nivelul fiecarui judet
c)
plan de amenajare teritoriala zonal se racordeaza la strategiile nationale de
amenajare a teritoriului
d)
plan de amenajare teritoriala interorasenesc si intercomunal pentru teritorii in
cadrul carora exista relatii intense intre localitatile urbane sau comune, generate de
cooperari.
e)
Plan de amenajare teritoriala orasenesc, comunal reprezinta optiunile si
propunerile locale vizand amenajarea.
PATN cuprinde:
- valorificarea resurselor naturale (sol, subsol)
- armonizarea dezvoltarii asezarilor umane
- conservarea protectia si amenajarea mediului si valorificarea mediului natural si
construit
Sectiunile PATN sunt:
- reteaua de cai de comunicatie terestre, navale, aeriene
- asigurarea apei pentru consumul populatiei
- zonele protejate, naturale si constituite
- reteaua de localitai

3. Dezvoltare durabila si amenajarea teritoriului


Dezvoltarea durabila aduce nu atat o schimbare a patrimoniului teoretic si a
metodologiilor de abirdare a problemelor dezvoltarii teritoriului, cat o restructurare a ierarhiei
valorice si a parametrilor dezvoltarii functionali, o reevaluare a prioritatilor si a ponderii unor
procese si fenomene, mai pe scurt o deplasare de accent.
Modificarea de accent pe care o propune conceptul dezvoltarii durabile rezulta din insusi
modul in care este privit mediul ca valoare, respectiv, ca rezultanta a tri valori:
- estetica
- ecologica
- economica in sensul unei valori care nu este determinata pe piata
Dezvoltarea durabila acroda o deosebita atentie gestionarii teritoriului, considerat, in
ansamblu, ca un sistem complex de mediu, plecand de la o evaluare a acestuia. Principalele
implicatii ale conceptului de dezvoltare durabila asupra amenajarii teritoriului pot si rezumate
astfel:
- o noua optica de integrare a problemelor mediului natural in obiectivele diferitelor
niveluri de planificare
- globalitate si interdependenta, respectv o abordare sistemica a problemelor mediului
natural si antropizat
- accentuarea caracterului de continuitate a procesului de evaluare si abordarea analitica
si anticipativa adecvata a manifestarilor specifice ale mediului natural antropizat
- abordarea interdisciplinara si consultarea publiclui, derivate din modul de valorificare
al mediului
In conceptul de dezvoltare durabila, un element fundamental este adoptarea unei strategii
generale a dezvoltarii, ce coreleaza si integreaza de la bun inceput probleme mediului natural
si ale evolutiei asezarilor umane.
Din perspectiva dezvoltarii durabile, amenajarea teritoriului poate fi definica ca o
interventie ce urmareste punerea de acord a nevoilor umane, individuale si sociale, cu
resursele si potentialul real al mediului natural si construit, de pe o parte si cu nivelul

pehnologic si resursele financiape, pe de alta parte, in conditiile protejarii si conservarii


patrimoniului existent.
Amenajarea teritoriului se transforma intr-o stiinta a planificarii dezvoltarii nu doar a
teritoriului, ci a intregii vieti economico-sociale. Orice decizie de dezvoltare se rasfrange nu
numai asupra spatiului fizic, ci si asupra factorilor social-economici, a vietii in ansamblul ei.

4. Forme de organizare administrativ-teritoriale ale spaiului geografic romnesc


Prima organizare politico-administrativa de tipul regiunilor istorico-geografice a
fost infaptuita dupa un deceniu de la cucerirea Daciei, cand din ratiuni politice, aceasta a fost
impartita in Dacia Superioara si Dacia Inferioara.
Forma de organizare specifica a populatiei bastinase, in secolele care au urmat retragerii
aureliene a fost obstea sateasca.
Alaturi de obseta sateasca Tarile au reprezentat in decursul timpului zone de intensa
concentrare umana cu o desime mare a asezarilor si cu o pronuntata omogenitate etnica. Cele
mai multe ajungeau la 8-10000km2 insumand 100-120 de sate.
La inceputul secolului IX se contureaza primele formatiuni statale romanesti
cnezatele si voievodatele, fapt dovedit de numeroase documente istorice.
Formatiunile prestatale de la sud de Carpati sunt organizate, la sfarsitul secolului al
XIII-lea si inceputul celui de-al XIV-lea , de catre voievozii de Arges, intr-o singura unitate
administrativ teritoriala Tara Romaneasca. In estul Carpatiolor, s-a consolidat in 1359 statul
feudal Moldova sunt conducerea lui Bogdan I.
Regiunile ca unitati administrativ-teritoriale intermediare intre stat si judete, cu
caracter facultativ au fost adoptate in 1929. Cele sapte regiuni (Bucuresti, Cluj, Timis,
Craiova, Chisinau, Iasi si Cernauti) au fost inlocuite in 1938 de tinuturi care cuprindeau
fiecare 4-10 judete.
Din 1950, teritoriul romanesc a fost organizat pe raioane si regiuni. 28 de regiuni si
177 de raioane asigurau cadrul prielnic unitatii teritoriale operative in perioada respectiva.
In 1968, teritoriul Romaniei a fost impartit in 39 de judete cu 236 de orase si 2706
comune. Judetele au fost concepute ca o treapta administrativa intermediara intre conducerea
de stat si organele puterii locale, ca veriga de legatura.
In anul 1981 prin reorganizarea judetelor Ilfov si Ialomita, au fost infiintate judetele
Calarasi si Giurgiu cat si Sectorul Agricol Ilfov ce a apartinut de Bucuresti. In 1996, Ilfov
devinde judet, in prezent numarul lor fiind de 41.
Orasele municipii constituie in general cele mai mari unitati teritoriale urbane, cu o
baza economica, social-politica si cultural-stiintiica mult mai dezvoltata decat celelalte orase
de pe teritoriul tarii, functionarea si organizarea lor fiin subordonata conducerii judetelor cu
exceptia Bucurestiului, organizat pe sectoare, cu rang de judet.
Orasele resedinta de judet coordoneaza prin orasele lor administrative si politice,
intreaga activitate de pe teritoriul judetelor respective.
Comunele reprezeinta unitati administrativ-teritoriale care cuprind populatia rurala
unita prin comunitatea de interese si traditii si sunt alcatuite din unul sau mai multe sate.
Orasele si resedintele de comuna, care datorita conditiilor climatice, hidrologice, sau
pozitiei geografice, prezinta importanta pentru ocrotirea sanatatii si asigurarea odihnei
locuitorilor sunt organizate ca statiuni balneo-climaterice

5. Resursele naturale
Mediul geografic determina conditiile naturale in care omul isi desfasoara intreaga
activitate, dar si resursele de care a re nevoie societatea. Conceptul de resursa a fost definit de
numerosi specialisti din domeniul economiei, geografiei, istoriei si ecologiei ceea ce a
imprimat o nuantare a semnificatiei de baza astfel prin resursa naturala se inteleg acele
elemente ale naturii care sunt folosite pentru satisfacerea necesitatilor materiale si spirituale
ale omului.
Structura si varietatea resurselor folosite in economie s-a modificat esential pe parcursul
secolelor. Astfel, de la piatra sau lemn, fructe si animale salbatice, din perioada preistorica,
societatea a trecut, odata cu dezvoltarea rapida a tehnicii si tehnologiilor, la metale,
combustibili minerali transformati sau nu in energie electrica si apoi la cea mai productiva
resursa cea informationala.
In ansamblu, resursele naturale si conditiile naturale reprezinta factorul natural, care,
alaturi de factorul demografic si de nivelul de dezvoltare al instrumentelor de lucru,
influenteaza nivelul de dezvoltare economica al unei tari. Astfel calitatea resurselor si gradul
de accesibilitate a lor influenteaza direct productivitatea muncii in toate ramurile de activitate.
Utilizarea resurselor naturale ridica doua probleme importante:
- necesitatea identificarii celor mai eficiente cai de utilizare si a posibilitatilor de
sustituire a resurselor epuizabile;
- diminuarea dezechilibrelor de mediu determinate de exploatarea, conditionarea,
prelucrarea si utilizarea resurselor si respectiv a materialelor/energiei obtinute.
Dupa criteriul locului in spatiu in care se afla resursa, exista resurse provenite din:
- atmosfera (dioxid de carbon, oxigen, azot, energie eoliana, solara)
- hidrosfera (apa, minerale dizolvate)
- litosfera (minerale, combustibili fosili)
- biosfera ( resurse genetice, biomasa, potential turistic)
Dupa criteriul modului de utilizare in faza de prelucrare, resursele pot fi cele care:
- devin materii prime pentru sectorul secundar al economiei;
- sunt sau produc energie (combustibili, minereurile radioactive, forta vantului si a apei,
energia solara)
- sunt informationale, produse de stiinta si tehnica;
Pentru activitatea economica conteaza, in mod deosebit, clasificarea resurselor dupa
criteriul gradului de cunoastere. Din acest punct de vedere, avem urmatoarele grupe de
resurse:
- indentificate si exploatabile (rezerve) in conditii economice cu ajutorul tehnologiilor
actuale;
- cunoscute, dar a caror exploatare nu este economica in conditii economice cu ajutorul
tehnologiilor actuale
- presupuse exploatabile
De asemenea, intereseaza criteriul durabilitatii exploatarii si al particularitatilor de
refacere a resursei, functie de care pot fi delimitate resurse:
- inepuizabile energia solara si cele legate de aceasta
- epuizabile, care pot fi neregenerabile sau regenerabile
6. Suportul ecologic al Romaniei

7. Dimensiunea regionala a dezvoltarii


In elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se tine cont de o serie de principii,
care creeaza cadrul global al desfasurarii activitatilor in teritoriu. La acest nivel de
generalizare, dezvoltarea regionala va tine seama de unitatea teritoriului national, de
descentralizare, competenta si concurenta.
Principiul unitatii teritoriului national:
Din aceasta perspectiva, in elaborarea strategiilor de dezvoltare regionala se au in
vedere doua aspecte majore:
Caracterul global si nediscriminatoriu
Principiul constitutional
Principiul descentralizarii
Este sustinut de argumente care tin de necesitatea unei organizari pe principii
democratice a societatii, de imposibilitate tehnica a unei centralizari absolute, dar si de
teorema descentralizarii: oferta descentralizata a unui serviciu public poate fi mai eficienta
decat oferta centralizata, in masura in care se bazeaza pe o mai buna apropiere de
preferintele consumatorilor si tine seama de deosebirile locale.
In practica acest principiu poate fi infaptuit prin descentralizarea teritoriala si cea
functionala.
Principiul competentei
Potrivit acestui principiu, colectivitatilor locale li se aplica o clauza generala de
competenta, care recunoaste organelor deliberative si executive ale acestora puterea de asi administra, ele insele, propriile afaceri locale.
Principiul concurentei
Implicatiile acestui principiu asupra elaborarii strategiilor de dezvoltare regionala se
manifesta, in special, in sensul limitarii sferei masurilor de politica regionala la cele
compatibile cu mecanismele pietei, determinand, de asemenea, modul de partajare a
competentelor intre agentii economici implicati in procesul de orientare si sustinere a
programelor de dezvoltare.
8. Carta Europeana a amenajarii teritoriului si dezvoltarea regionala
Notiunea centrala la care Carta face referire este amenajarea teritoriului, definita ca
expresie spatiala a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice. Amenajarea
teritoriului este conceputa, totodata, ca disciplina siintifica, o tehnica administrativa si o
politica elaborata ca o apropiere interdisciplinara si globala, care are drept scop o dezvoltare
echilibrata a regiunilor si o organizare fizica a spatiului conform unei conceptii directoare.
Caracteristici ale amenajarii teritoriului:
- este democratica
- este globala
- este functionala
- este prospectiva
Obiectivele fundamentale ale strategiilor regionale sunt:
a)
reducerea dezechilibrelor teritoriale indezirabile prin dezvoltarea regiunilor
care prezinta o anumita intarziere si controlul cresterii in regiunile care
cunosc o evolutie prea rapida;
b)
ameliorarea calitatii vietii prin imbunatatirea cadrului de viata cotidian;
c)
utilizarea rationala a teritoriului prin dezvoltarea echilibrata a centrelor
urbane si rurale, prin localizarea complexelor indurstiale si a elementelor de
infrastructura;

In regiunile rurale se considera ca este necesar sa fie create conditii de viata


acceptabile, comparabile cu cele din zonele urbane, tinandu-se totodata seama de functiunile
lor particulare, mai ales cele de conservare si amenajare a peisajului
Zonele urbane ridica probleme in legatura cu dezvoltarea exploziva si poluarea,
ocuparea spatiului, reteaua stradala si transportul in comun, serviciile publice, protejarea si
punerea in valoare a patrimoniului arhitectural si cultural-istoric;
In zonele de frontiera trebuie promovate proceduri de cooperare privind utilizarea in
comun a elementelor de infrastructura si initiate consultari in vederea evitarii oricarui proiect
care ar putea avea consecinte nefaste pentru mediul statelor vecine.
In zonele regiunilor de munte principalele obiective ar trebui sa vizeze conservarea
mediului natural si a cadrului ecologic, economic, social si cultural, dezvoltarea turismului
Pentru regiunile de coasta si insule principalele probleme se refera la dezvoltarea
echilibrata si urbanizarea coordonata, dezvoltarea transportului maritim, a turismului si a
infrastructurii, protectia mediului.

9. Dezechilibre in economia Romaniei


Echilibrul economic general exprima acea stare spre care tinde piata nationala in
ansamblul sau caracterizata ptintr-o concordanta relativa a cererii si ofertei agregate,
decalajele dintre fortele pietei nedepasind anumite limite considerate normale,
nesemnificative pentru producerea de dificultati, de dezechilibre.
Echilibrul economic se manifesta sub o multitudine de forme care se clasifica dupa
anumite criterii:
Dupa modul de manifestare in timp
Echilibrul economic dinamic
Echilibrul microeconomic
Echilibrul mezoeconomic
Echilibrul macroeconomic
Exist i dezechilibre n economie ce se concretizeaz ndisfunctionalitti, n mari
decalaje ntre cerere i ofert pe diferitele piete, n dereglri n functionarea economiei, n
crize economice,omaj, inflatie etc. Asemenea decalaje nu constituie o stare normal
nevolutia economiei, ele fiind legate de limitele resurselor, de insuficienta cunoatere a
relatiilor de piat, de rmneri n urm n ceea ce privete progresul tehnologic, de lipsa unor
reactii rapide i eficiente din partea unor agenti economici, ca i de unele greeli de politic
economic general pe termen lung etc.n continuare, prezentm principalele forme de
dezechilibru:
a)Excesul de ofert pe piata bunurilor i pe piata muncii
Pe piata bunurilor economice, starea de dezechilibru este cunoscut subdenumirea de
presiune, deoarece cantitatea acestora depete cerereaexistent. n consecint, cumprtorii
au posibilitatea de a alege, iar productorii-ofertanti se confrunt cu dificultti n vnzarea
mrfurilor,fiind totodat stimulati n directia restructurrii productiei i creterii calittii.Pe
piata muncii, excedentul de ofert nseamn omaj, subuti-lizare a potentialului de fort de
munc existent, repercusiuni asupranivelului de trai al populatiei.
b)Excesul de cerere pe piata bunurilor i excesul de ofertpe piata muncii
Pe piata bunurilor se manifest o cerere mai mare dect oferta existent, ceea ce duce la
situatia cunoscut subdenumirea de absorbtie.
n acest caz, agentii economici productori nu au posibilitatea de a satisface ntreaga cerere:
oferta de mrfuri nu tine pasul cu cererea la un bun sau altul, nefiind stimulat nici
interesul pentru diversificarea i mbunttirea calittii produselor; se accentueaz excedentul
de fort de munc i creterea omajului.

c)Excesul de cerere pe piata bunurilor economice, pe piata muncii, pe piata monetar.


O asemenea stare de dezechilibru pune nrelief neconcordante, dereglri de profunzime, care
tin de structuri ale productiei i ale economiei n ansamblul ei, de imposibilitatea de a absorbi
pe termen lung oferta de fort de munc, de a asigura o evolutie normal a ofertei de bunuri
economice i de mas monetar.Ca urmare, se accentueaz inflatia (inclusiv forma ei cea mai
acut,hiperinflatia), omajul, se deterioreaz condiiile de viat ale unei importante prti a
populatiei.

10. Zone defavorizate in cadrul politicii regionale


Dezechilibre in dezvoltarea regionala a Romaniei s-au manifestat inca dinainte de cel deal doilea razboi mondial, pe fondul unei dezvoltari economice globale reduse. Activitatea
industriala era cunoscuta in cateva zone, in functie de accesibilitatea la resursele minerale si
energetice, traditie si continuitate industriala, sau situate favorabil in raport cu principalele
fluxuri de transport.
In perioada 1998-2003 au fost declarate 38 de zone defavorizate, ocupand o suprafata
totala de 16.829,55 km2 si avand o populatie stabila de cca 1.460.000 locuitori.
Se pot remarca doua categorii de zone defavorizate:
- zone defavorizate declarate in perioada 1998-1999 (25 de zone)
- zone defavorizate in perioada 2000-2003 (13 zone)
Din prima categorie fac parte, in cea mai mare parte, zone miniere sau extractive care au
fost declarate cu statut de zone defavorizate la propunerea Agentiei Nationale pentru
Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere. Este vorba
despre zone geografice izolate in care s-a dezvoltat industria miniera datorita specificului sau
deosebit si care au capatat un pronuntat caracter monoindustrial.
In aceste zone a fost antrenat un numar mare de persoane provenind de regula din
localitati adiacente sau aduse in mod special pentru realizarea obiectivelor de investitii si
pentru productie din alte zone ale tarii. Astfel, in cea mai mare parte a localitatilor miniere s-a
ajuns la o dependenta a vietii sociale exclusiv de activitatea miniera din zona.
Exemple: Valea Jiului, Motru, Comanesti, Baia Mare, Brad, Apuseni. Necesitatea
restructurarii acestei ramuri industriale s-a ipus in etapa de tranzitie catre economia de piata
ca urmare a faptului ca sectorul exploatarilor miniere era caracterizat de un numar mare de
angajati, productivitate a muncii redusa si costuri ridicate de productie.
Masurile adoptate dupa 1990 au determinat disponibilizari masive, generand probleme
social majore. Astfel, majoritatea zonelor minier si de extractie a petrolului au devenit
eligibile pentru a primi statutul de zone defavorizate.
Din cea de-a doua categorie fac parte zone afectate de procese de restructurare si
concedieri colective masive care au loc in sectoarele industriale care sustineau forta de munca
existenta in aceste zone. Este vorba in cea mai mare parte, de orase mici, industrializate mai
recent, unde structurile industriale care au atras forta de munca din zona nu au fost suficient
consolidate si nu au putut rezista noului climat concurential. Principalele industrii pe care se
bazau acestea au intrat in regres determinand cresteri ale ratei somajului. Cele mai relevante
au fost Hunedoara, Cugir, Copsa Mica, Zimnicea, Pascani, Roman.
La nivel global, problemele economice si sociale cu care se confrunta zonele defavorizate
pot si sintetizate dupa cum urmeaza:
- dificultati in accesarea retelelor de transport
- retele de utilitati urbane insuficiente
- existenta unui proces puternic de disponibilizari industriale
- specializari mono-industriale
- posibilitati reduse de diversificare industriala
- capacitate redusa de adaptare la cerintele concurentiale

cerinta ridicata de calificare a populatiei in diferite meserii


echilibreu socio-cultural destabilizat in zonele miniere ca urmare a efectelor multiple
ale poluarii aerului, apei, solului, vegetatiei;
resurselor de subsol in scadere si inca ineficient exploatate in orasele miniere care au
intrat in declin economic accentuat

11. Clasificarea spaiului rural (pag. 103-104)


Carta verde a dezvoltrii rurale n Romnia a mprit spaiile rurale n trei
categorii:
Zone n care predomin factorii favorizani ai dezvoltrii.
Zone n care predomin factorii restrictive ai dezvoltrii.
Zone zone cu condiii medii.
Din punct de vedere structural, spaiul urban se difereniz prin prisma economic
i social n:
a) Spaiu rural periurban se circumscribe marilor centr industrial-urbane,
mrimea lui fiind determinat de puterea economic, demografic i administrativ
a polilor respective. n accest tip de spaiu se manifest att activitile specific
urbane, ct i cele rurale. Ruralul autentic este din ce n ce mai absent, populaia
este eterogen, muli practic navetismul, economia este bine dezvoltat i
deiversificat.
b) Spaiul rural intermediare sau spaiul agricol reprezint zona agrar a
spaiului rural, cu exploataiile de tipul fermelor privat-familiale, asociative sau
societate. Agricultura este intensiv, fiind adesea stric specialiazat, dar i
extensiv.
c) Spaiul rural periferic. Este numit periferic nu din punct de vedere al teritoriului,
ci, n primul rnd, din perspectiv economic i social. Acesta reprezint acea
parte a spaiului rural care se afl la periferia economic-productiv a spaiului
agricol li silvic, i este considerat o zon defavorizat social a sistemului agrar.
n funcie de capacitatea spaiilor rurale de a se integra n economia naional,
O.E.C.D. face urmtoare clasificare:
Spaii rurale integrate economic sunt cele aituate n apropierea centrelor
industrial-urbane dezvoltate i caracterizate prin creterea numeric a populaiei,
existena locurilor de munc, infrastructur mai dezvoltat.
Spaii rurale ndeprtate sunt cele care se afl relativ departe de marile orae, dar
au acces la cile de comunicii. Ele depend n mare msur de agricultur i de
industria de prelucrare a produselor agricole.
Spaii rurale ndeprtate au o densitate sczut a populaiei, o structur
demografic nefavorabil, venituri mici i dependen de agricultur. De asemenea, au
infrastructura slab dezvoltat, condiii naturale nefavorabile, posibiliti reduse de
dezvoltare.

12.Asezarea rurala componenta principal a sp rural (sat-112-113)-un sat la alegere


Gruparea populaiei este un fenomen specific fiinei omeneti, izvort din sentimentul de
siguran. Reeaua aezrilor rurale, precum i locuinele i amenajrile sezoniere sau
temporare, reprezint un element stadial n evoluia habitatului romnesc, de la formele cele
mai simple, arhaice, pn la aezrile zilelor noastre, puternic difereniate ca mrime
demografic, funcie economic i grad de modernizare.
Satul romnesc este o verig dintr-un lan care vine din urm i se va desfura nainte...a
constituit i constituie nc elementul de baz al peisajului geografic i al spaiului rural, care
se impune prin:
-numr i densitate;
-modul relativ uniform de distribuie n teritoriu, ncepe cu sectoarele cele mai joase ale
Deltei Dunrii i pn n zona montan;
-morfostructura deosebit de variat, corelat cu gradul de fragmentare a reliefului, tipul de
resurse;
-presiunea crescnd asipra componentelor fizico-geografice ale spaiului geografic etc.
Satul reprezint rezultatul unui proces constant i foarte ndelungat de umanizare a
teritoriului, proiecia n spaiu a modelui n care populaia autohton, geto-dac, daco-roman
i romneasc, a reuit s se adapteze condiiilor naturale i modelui de utilizare a resurselor
solului i subsolului, n baza unor relaii economice social-istorice determinante.
13.Tip. Generice de sate si forme de organizare sociala
Primele asezari rurale sunt satele daco-romane, cunoscute sub denumirea de pagi si
vici, cu o populatie ce practica agricultura, iar uneori mineritul. H. H. Stahl apreciaza ca
vechile sate romanesti, din evul mediu timpuriu, erau sate devlmae ale obtii rneti, care
s-au transformat ulterior n sate rzeti specifice Moldovei i sate moneneti n ara
Romneasc, ambele sate de rani liberi.
Exist dou topice de mare rspndite n lumea satelor, i anume: seliti (siliti sau sliti) i
slobozii, marcheaz o etap de mari framntri n evoluia aezrilor rurale din Romnia.
Silitile sunt menionate n documente cu doua nelesuri: fie de vatr de sat prsit,
refcut pe aceeai vatr; fie de loc cu grdini i mici ogoare n jurul satului( mai rar).
Sloboziile apar nc din secolul XV, cu o accenturae a fenomenului n secolele
urmtoare, i reprezint sate noi, create de mnstiri i nobili, din locuitori adunai de prin
alte locuri, care beneficiaz de unele liberti, fiind slobozi de bir i de taxe o anumit
perioad de timp.
Satele roite. Roirea este un fenomen popular spontan, declanat de creterea
populaiei peste limitele capacitii de absorbie a vetrei satului i efectuat n vederea cutrii
de noi ogoare, piuni sau fnee- care genereaz noi sate n cadrul vechilor hotare de sat s-a
bucurat de o atenie deosebit n literatura sociologic, istoric i geografic.
Considerm roire, numai acea micare spontan de grupuri umane, de amploare mai
mare sau mai mic, care se limiteaz spaial la hotarul satului matc ce alimenteaz
plecrile, fiind generat, aproape n exclusivitate, de nevoia de noi terenuri agricole i
declanat ntr-o anumit faz de dezvoltare a satului matc, i anume, cnd creterea

densitii populaiei n vechea vatr i presiunea demo-economic asupra terenului agricol


existent depete nivelul de ntreinere, devenind iminent necesitatea obinerii unor noi
suprafee agricole de ctre anumite contingente de populaie.
14. Turismul rural si agroturismul studiu de caz (132)
Numeroase zone rurale din Romnia dispun de valori naturale i culturale care pot fi
integrate n turismul naional i chiar internaional. Au luat fiin organizaii civice i asociaii
profesionale (Asociaia Naional De Turism Rural Ecologic i Cultural-ANTREC; Federaia
de Dezvoltaree Montan i Rural-FRDMR ) care servesc la dezvolatrea turismului rural.
Gradul relativ sczut de confort al locuinelor rurale, subdezvoltarea infrastructurii,
lipsa de cunoatere a limbiilor strine din partea localnicilor i posibilitile materiale reduse
ale catenilor rii frneaz deocamdat dezvolatrea mai rapid i mai intensiv a ofertei
turismului rural.
Turismul rural si agroturismul au cunoscut un trend ascendent n perioada 19982003. Numrul pensiunilor a crescut de la 600, n 1998, la 3500, n 2003. Pensiunile
dispuneau, n anul 2003, de 28.000 de locuri de cazare, comparativ cu 3.776, cte existau n
anul 1998.
Pensiunile turistice i agroturistice se regsesc n 27 de judee, acoperind toate
regiunile de dezvoltare; o concentrare mai mare a pensiunilor este ntlnit n regiunile
Centru, Nord-Est i Nord-Vest.
15.Ecosistemul agricol (136-145)
Ecosistemul agricol (spaiul agricol) este o unitate funcional a biosferei, cu
structur generat de criteriul unitii antropice a biomasei furnizate, dependent energetic de
sursele i mecanismele naturale de fixare i de transfer.
Principalele funcii ndeplinite de spaiul agricol variaz:
-producerea de materii prime alimentare si de alimente necesare aprovizionrii populaiei;
-producerea de materii prime pentru industria prelucrtoare;
-conservarea resurselor de sol, ap, flor i faun, dar i a echilibrului ecosistemelor;
-sporirea i punerea n valoare a potenialului turistic prin conservarea patrimoniului
peisagistic
-armonizarea funciilor sociale i culturale cu cea economic.
1.Factori naturali
A) Relieful Reprezint elementul de baz a diferenierii relaiei: condiii
naturale- utilizarea agricol a spaiului, caracterizat printr-o mare complexitate (muni,
dealuri, podiuri, cmpii, lunci ) proporionalitate, simetrie, ceea ce confer posibiliti
multiple pentru dezvoltarea unei agriculturi variate i conturarea unor spaii agricole specifice.
Altitudinea reliefului
Orientarea versanilor
Gradul de nclinare(panta) pn la 12o
B) Clima (variaia de temperatur, precipitai si mase de aer) Varietatea
condiiilor climatice prezente

Temperatura este un factor limitativ n rspndirea plantelor, fixnd oarecum limitele


latitudinale i altitudinale ale localizrii acestora
Lumina
Precipitaiile

C) Solul este acea spaiului geografic care se constituie n substratul natural


capabil s asigure dezvoltarea plantelor.
2.Factorii economici, dezvoltarea agriculturii i caracteristicile spaiului agricol
are un rol deosebit n dezvoltarea i transformarea agriculturii.
Agricultura tradiional
Agricultura socialist
Agricultura de pia
Agricultura industrial
Agricultura de tip Revoluie verde
Agricultura srac n resurse
Agricultura ecologic (biologic, organic)
Agricultura biodinamic
Permacultura
3.Rolul factorilor juridici i politici n conturarea i structurarea spaiului agricol
Factorii juridici
Factorii politici se regsesc n politica economic n general i n politica agricol n
mod special.

16. Spatiu agricol. Caracteristici si restructurare


nc de la nceputurile practicrii agriculturii, cu circa 10.000 de ani n urm,
populatia globului a fost permanent preocupat de extinderea suprafeelor agricole, migrnd
dintr-o vale n alta, dintr-o depresiune n alta, de la un continent la altul n cautarea unor noi
terenuri fertile. Au avut n vedere creterea suprafeei agricole i n principal a terenurilor
cultivate (arabil, livezi vii) irigarea, teresarea deselenirea, despdurirea, desecarea drenarea.
Defririle au avut un rol esenial n obinerea de noi terenuri agricole, solicitate de evoluia
ascendent a populaiei i a necesarului de hran.
Desecarea mlatinilor, a blilor i a unor suprafee lacustre a permis i ea schimbarea
modului de folosin a terenurilor, facilitnd extinderea terenurilor agricole cu peste 70 mil.
ha.
Realizarea polderelor, prin smulgerea terenurilor din posesia apelor marine, constituie o
metod foarte veche de amenajare agricol a rmurilor foarte joase, dei necesit investiii
mari.
Deselenirea stepelor i preriilor a luat un avnt deosebit n a doua jumtate a sec XIX
ntregindu-se creteri ale suprafeei agricole cu peste 25,5 mil. ha.
17.Amenajarea teritoriala (organizarea spatiului agricol-149)

Organizarea spaiului agricol presupune o folosire ct mai raional a terenurilor cu


destinaie agricol i are n vedere introducerea n circuitul agricol a tuturor suprafeelor
neutilizate.
Amenajarea teritorial se execut pe baz de de studii i proiecte la cererea
proprietarului, rezolvnd urmtoarele probleme
- corelarea dezvoltrii agriculturii din spaiul analizat cu celelalte activiti economice i
sociale, stabilind masuri pentru creterea produciei agricole;
-elaborarea de studii i proiecte de organizare i amenajare a exploataiilor agricole;
-stabilirea reelelor de drumuri agricole, ca o completare a reelei de drumuri n general,
integrate n organizarea i amenajarea de ansamblu a teritoriului, n scopul transportului
produciei i a accesului mainilor agricole necesare procesului de producie.
Amenajarea teritoriului reprezint ansamblul aciunilor de pregtire a unui teritoriu,
prin executarea lucrrilor de echiparea, asanare, nivelare, defriare etc.
Pentru a-l face corespunztor unor destinaii i functiuni stabilite prin studiile de organizare
a teritoriului respectiv. Fig 4.2

18. Starea sistemelor de irigatii in Romania


Irigaiile reprezint mijlocul prin care se poate asigura optimul de umiditate pentru
culturile agricole.

Dup metodele de udare folosite se disting mai multe tipuri de irigare:


Irigare prin inundare complet sau prin submersie, se aplic numai n irigarea
culturilor de orez
Irigarea prin scurgere la suprafa, pe brazde sau fii, nfiltrarea apei avnd loc n
tot timpul scurgerii.
Irigarea prin aspersiune sau ploaie artificial este avantajoas pe terenurile cu relief
neregulat i pe solurile nisipoase;

19.

Irigarea prin udare subteran const n introducerea apei in sol, la mic adncime,
cu ajutorul conductelor subterane , i este aplicabil mai ales n cazul solurilor
nisipoase sau cu permeabilitate sczut.
Irigaiile moderne se bazeaz fie pe crearea unor mari acumulri de ap cu folosin
multipl, fie pe utilizarea unor canale magistrale sau utilizarea apei n cdere liber n
urmapomprii la nlime i , mai nou, pe pomparea apei din stratele acvifere de
adncime.
Dezvoltarea durabila a agriculturii (163-168)

n prezent agricultura se confrunt cu grave probleme de poluare, prezena unitilor


industriale gigant,echiparea acestora cu instalaii i echipamente poluante au condus, pe
suprafete ntinse, la deteriorarea grav a factorilor de mediu,a echilibrului ecologic.
-

Solul este poluat n special cu metale grele, fluor i SO 2 pe o suprafa de 900.000 ha,

din care 200.000 ha sunt excesiv de poluate,solul devenind neproductiv.


O poluare grav este reprezentat de rezidurile i produsele petroliere (rezultate n
urma agresrii conductelor magistrale) ,care afecteaz peste 50.000 ha; exploatarea
crbunelui la zi, care numai la Rovinari a distrus circa 15.000 ha;
Deversara n ruri a unor mari cantiti de substane chimice toxice contribuie, de
asmenea, la poluarea solului prin folosirea apei din aceste reele hidrografice la irigaii.
Din pcate, chiar agricultura a devenit n ultimele decenii, agent al polurii propriului su
mediu, din victim transformndu-se n cauza a polurii, a deteiorrii mediului( fapt susinut
de datele furnizate de sistemul naional de monitpring al calitii solurilor din terenuriel
arabile).
-

Anual se pierd , prin eroziunea declanat de cele mai diverse activiti agricole, circa

150 milioane tone de sol. Folosirea cu prioritate , a metodelor chimice pentru distrugerea
duntorilor i buruienilor, sau pentru combatrerea unor boli au avut ca efect imediat poluarea
chmic a solului i a altor factori de mediu.
Irigaiile utilizate n zonele aflate sub influena climatului continental,de ariditate fara
de care culturile agricole sunt evident periclitate, a avut ns i efecte negative n unele pri
ale rii ,efecte manifestate prin apariia i extinderea proceselor de salinizare sau de
mltinare secundar.
Folosirea n mod neraional a mainilor agricole i executarea necorespunztoare a
unor lucrri agricole au condus, n timp, la tasarea solurilor, distrugerea texturii acestora pe
suprafee relativ mari.
Industrializarea agriculturii, prin infiinarea unor complexe foarte mari de cretere
a porcinelor sau taurinelor a provocat i ea mari pagube mediului i chiar agriculturii.

Conceptul de agricultur durabil este relativ recent i a cptat o circulaie la scar plenar
prin tema central a dezbaterilor Congresului al XXI-lea al Asociaiei Internaionale a
Economitilor Agrarieni de la Tokio din 1994.
Agricultura durabil ii are fundamentarea n conceptul de bioeconomie care ia n considerare
att voina real a fenomenului socio-economic,schimbrile calitative,ct i factorii naturali ai
evoluiei resurselor i problema mediului nconjurtor.
Formarea unei agriculturi durabile este un proces de lung durat,cruia i trebuie puse bazele
n prezent ,ntr-o viziune de perspectiv,innd cont de contradiciile existente ntre necesiti
i resursele de capital, dintre preurile la consumator i productor etc.
Relizarea unei agriculturi durabile n Romania trebuie sa porneasc de la :

Creterea dimeniunii proprietii i fomarea exploataiilor rneti mijlocii prin:

cumprare de pmnt, arendarea terenurilor agricole de ctre posesorii de terenuri


neagricultori sau de proprietarii vrstnici.

Formarea unei agriculturi competitive, care s creeze un surplus economic necesar


propriei dezvoltri

Dezvoltarea unei agriculturi ecologice, prin stabilirea unor norme foarte stricte privind
utilizarea substanelor chimice, a ngrmintelor poluante etc i adoptarea de stimulente, prin
pre, pentru produsele nepoluate.
n opiunile pentru dezvoltarea agriculturii se confrunt,n prezent,doua concepii diferite privi
nnd tipul de progres tehnic n agricultur :

Conceptul agriculturii intensive, de tip industrial, care a dus, n scurt timp (apelnd

la mecanizare, chimizare i genetic) la creterea spectaculoas a produciei, n paralel ns cu


scderea calitii produselor i accentuarea polurii mediului

Conceptul agriculturii biologice sau organice , care pune n centrul


preocuprilor sale practicarea unei agriculturi pure , sporirea factorului bilogic ( prin
ultizarea bioingineriei i biotehnologiilor) n cretereaproduciei animale i vegetale.
n ara noastr ,experiena agiculturii tradiionale i a celei intemsive, de tip industria, rmne
un

bun

catigat

care,

cu

anumite

corectri,ar

putea

fi

folosite

agricultua

viitorului-agricultura durabil. Agricultura durabil, de tip ecologic, va trebui s se


concretizeze prin:

Creterea fertiliii solului prin aplicarea unor asolamenete echilibrate,dar i prin

folosirea fertilizanilor organici din circuitul nchis al propriei exploataii agricole

Utilizarea de culturi sritoare, prin fixarea azotului i evitarea eroziunii

Diversificarea produciei, care asigur stabilizarea veniturilor,elimin riscurile majore


determinate de evoluia raportului cerere-ofert sau cdere puternic a preurilor la anumite
produse.

Adoptarea creterii i ameliorrii animalelor la condiiile locale, conform nevoilor

diversitii speciilor, favoriznd soiurile de plante i rasele de animale adecvate din punctul de
vedere al rezistenei la boli i duntori

Promovarea utilizrii durabile-tipurile de utilizarea a terenului promovate n acest sens


sunt foarte variate, fiind reprezentate prin: agricultur extensiv, recoltarea produselor
neforestiere, culturi organice, silvicultur durabil, ecoturism, pepiniere etc.

20.

Spatiul verde caracteristici

Micile oaze de verdea din deerturile de pietre ale peisajelor urbane sau din incinta
staiunilor balneoclimaterice i climaterice, pdurile-parc i pdurile de agrement din
vecintatea marilor aglomerri urbane, pdurile din zonele montane, deluroase sa ude podi
etc., cu o diversitate impresionant de funcii, rezervaiile floristice constituie, toate la un loc
spaiul verde.
Subsistem fundamental al spaiului geografic , al crui specific este dat de prezena vegetaie,
spaiul verde realizeaz-n timp i spaiu-un echilibru biologic deosebit de complex i
cuprinztor, fr de care integritatea biosferei nu ar putea exista.
Spaiul verde prezent n intravilanul aezrilor valorific potenialul biologic i estetic al
vegetaiei, reducnd agresiunea mediului urban asupra populaiei. Prin elementele sale
componente i caracteristicile acestora , poate epura mediul de factori nocivi ( fum, pulberi,
gaze, petrol ) i modific parametrii unor factori climatici, asigur un regim hidrologic
echilibrat, protejnd n mod evident resursele de ap subteran,fondul de ape minerale,
protejeaz domeniul versanilor de efectele nedorite ale proceselor geomorfologice,
influeneaz profund pozitiv asupra strii generale a organismului uman. Sunt doar cteva
considerente care ne oblig s nvm cum s folosim, s preuim i s perpetum aceast
component verde a spaiului geografic.
Caracterizndu-se prin suprafee, amplasri n teritoriul naional, amenajri i folosine
diferite, spaiile verzi se grupeaz n :
-

Spaiul forestier (pdurea)


Spaiul verde intraurban (intravilan)
Spaiul verde de agrement i recreare periurban.

21.

Padurea-component de baza a spaiului verde (170)

Pdurea ocup un loc deosebit de important n asiguarea resurselor i condiiilor necesare


vieii, n conturarea unor peisaje cu o valoare estetic remarcabil. Ea reprezint ecosistemul
n care arborii formeaz comunitatea dominant.
Organizarea natural a pdurilor se bazeaz pe informaia gentic, pe posibilitile de
modelare a acesteia, care se exprim apoi sub forma unor subsisteme bine adaptate condiiilor
naturale date. Varietatea condiiilor difer n ceea ce privete comunitatea vie, organizarea n
latitudine i altitudine a spaiului forestier.
Prezena pdurilor este dependent, n primul rnd, de factorii climatici,respectiv de relaia
dintre regimul termic i regimul precipitaiilor, diferitele tipuri de pduri corelndu-se cu
caracteristicile parametrilor climatici.
Din punct de vedere termic,rspndirea speciilor forestiere depinde de realizarea
temperaturilor medii zilnice mai mari de 10 C , timp de cel puin 60 de zile pe an.
Conform calsificrii lui Larouse (1996) se deosebesc ase mari formaii forestiere:
-

pdurea boreal
pdurea temperat de foioase i rinoase
vegetaie mediteraneean
savan mpdurit
pdure ecuatorial
pdure tropical musonic.
Se observ importana factorilor climatici n dieferenierea tipologic, care se suprapune,n

fapt, cu zonele climatice.

Pdurile interopicale

Problematica acestor pduri are un caracter global deoarace, prin suprafaa ocupat (peste
50% din totalul suprafeelor mpdurite) i prin serviciile asigurate,constituie un element
determinant n meninerea echilibrului ecologic global,dar impactul activitilor antropice se
materializeaz, n ultimile decenii, n distrugeri uriae ale formaiunilor forestiere de aici.
Conform clasificrii acceptate de FAO, n yona tropical sunt prezente:

Pdurile permanent verzi, ecuatoriale , a cror repartiie urmrete climatul

ecuatorial, extinzndu-se acolo unde este asigurat o cantitate de cel puin 1500 mm anual, iar
temperatura medie anuala depeste 20

C. Se caracterizeaz printr-o mare varietate a

speciilor : n bazinul Amazonului s-au identificat 2500 de specii de arbori, iar n insulele Jawa
numrul acestora depete 3000.
Se

remarc

prezena

unor

esene

lemnoase

cu

utilitate

economic

deosebit

(teck,mahon,abanos, santal, eucalipt etc), exploatarea acestora fiind ns greoaie, datorit


diversitii biocenozei i densitii mici,de numai 1-5 arbori la ha.

Pdurile cu frunze cztoare, care pot fi umede sau uscate (localizate de-a lungul

curusrilor de ap sau pe fundul vilor umede, dispersate n arealul vast al savanelor tropicale
i n zona de trecere de la pdurile umede cu frunze cztoare).
Prima categorie ocup suprafee ntinse n Asia(India, Thailanda,Laos ), fiind mai puin
reprezentat n Africa (Congo, Angola i Sudan) i n America (Mexic, Panama,Venezuela,
sudul Braziliei), n timp ce pdurile uscate s-au format pe arii extinse la periferia
precedentelor.
Pe lng cele dou ecosisteme naturale, n zona dintre cele dou tropice exist i suprafee
importante acoperite cu pduri rezultate din plantaii, n care predomin specii indigene de
esene valoroase sau specii exotice cu cretere rapid (eucalipt, pini, etc).
Pdurile temperate

Caracteristicile acestei zone climatice sunt pdurile de foioase adaptate regimului termic
sezonier prin pierderea frunziului pe durata sezonului rece. Sunt mai bine reprezentate n
emisfera nordic , la latitudini de 40-55 C . Principalele caracteristici ale climatului sunt:
alternana dintre sezonul rece i sezonul cald, cu o medie anual cuprins ntre 7 i 10 i o
amplitudine anual de 24-26 C,cantitatea medie anual de precipitaii este 500-1000 mm.
Diversitatea speciilor i productivitatea sunt ridicate, ntreruperea ciclului vegetativ fiind
responsabil de diminuarea, cu circa 25%, a productivitii fa de pdurile umede.
Att n Europa, ct i n America de Nord, aceste pduri au suferit importante modificri ca
urmare a aciunii antropice.
Pdurile de conifere (taigaua)

Sunt prezentate n emisfera nordic, ocupnd suprafee vaste n Asia i America de


Nord.Climatul n care se dezvolt fiind aspru, de multe ori caracterizat de constraste termice
(>100

C) remarcabile, nu a permis extinderea spaiului oicumenic dect parial, astfel c

prezint o evident cotinuitate , ntrerupt numai de anumite particulariti orografice.


Speciile care formeaz aceste pduri sunt mai puin numeroase, au n general frunze
persistente , i n funcie de de localizare formeaz diferite asociaii. Astfel, n America de
Nord, pe coasta Pacificului , cresc specii de Sequoiadendron, Sequoia, formnd pdurile cele
mai impuntoare,dar i printre cele mai vechi (un arbore ajunge la vrsta de 800-1000 de
ani ). n taigaua euro-siberian predomin bradul,molidul i pinul care formeaz singurul strat
de vegetaie.

Evoluia i caracteristicile pdurilor din Romnia

Pdurea,ca subsistem al spaiului geografic al Romniei, este perfect integrat n aceasta,


aflndu-se ntr-o indiscutabil legtur cu celelalte susisteme. Iat de ce slbirea structurilor
de rezisten ale acesteia afecteaz stabilitatea ntregului spaiu, tot aa cum dereglarea altor
elemnte (mai ales ale ecosferei) influeneaz asupra stabilitii i productivitii pdurii.
n prezent, Romnia se nscrie n categoria rilor cu un grad mediu de acoperire, respectiv
26,67% din suprafaa total , ocupnd locul 10 pe baza suprafeei forestiere i locul 2 din
punct de vedere al produciei medii la hectar.
Efectele creterii populaiei-manifestate prin nevoia de noi i noi terenuri agricole,dezvoltarea
cilor de comunicaie, exploatarea resurselor de subsol, cererea susinut de mas lemnoasnu ntarzie s se arate ns pe baza documentelor cartografice i istorice se pot evidenia mai
multe momente n evoluia spaiului forestier romnesc:
Pn la sfritul secolului al XVII-lea, n lipsa unor reglementri oficiale privind
exploatarea i gospodrirea pdurii, cnd agricultura avea un caracter subsistenial, pdurile
au fost defriate pe msur ce populaia avea nevoie noi locuri pentru a-i fixa gospodria, de
teren agricol pentru creterea animalelor i cultura plantelor necesare traiului de zi cu zi.
Puterea de regenerare depea intensitatea defririlor. De asemenea unele documente din
secolul XIX confirm acest lucru, menionnd c pdurile acoperea circa 8,5-9 milioane
hectare (respectiv 35-40% din suprafaa rii)
nceputul secolului al XIX-lea cu nceputurile exploatrii intensive, exploatri
generate de : intesivizarea prelucrrii materialului lemnos prin gatere mnate de fora apei i
creterea fr precedent a suprafeelor arabile, a terenurilor pentru puni i fnee.
Sfritul secolului al XIX-lea i prima jumtate a secolului al XX-lea marcheaz o
nou perioad de reducere important

a fondului forestier, cnd sunt defriate ntinse

suprafee de pdure n vederea prelucrrii industriale, dar i pentru export. Exploatrile


forestiere devin devastatoare depind puterea de refacere a pdurii.
Dup 1948, pdurea devine o avuie naional (n urma naionalizrii principalelor
mijloace de producie ce a cuprins i patrimoniul forestier). Se declaneaz o serie de aciuni
care au vizat efectuarea unor cercetri n vederea amenajrii fondului funciar.
Potrivit unor aprecieri, n ultimii 200 de ani suprafaa mpdurit a sczut cu aproape 4
milioane hectare.
n condiiile unui climat temperat-continentalrelativ moderat, cu temperaturi medii anuale ce
oscileaz ntre 2,6 i 11,5 C, cu precipitaii medii ntre 350 i 1500 mm/an, pe teritoriul rii
noastre se dezvolt o vegetaie forestier bogat i variat, dominat de elementele
central-europene, rspndite difireniat pe cele trei trepte major de relief :

Zona montan ( peste 700 m altitudine), cu cele mai favorabile condiii

pedo-climatice necesare dezvoltrii vegetaiei lemnoase, concentreaz peste 58% din


suprafaa total a pdurilor.
Zonele deluroase i de podi (150-700 m ) dein aproape 33% din fondul forestier
Cmpiile, cu condiiile climatice uneori chiar nefavorabile dezvoltrii speciilor
menoase, circa 9%.
Exist o corelaie ntre cantitatea precipitaiilor czute i suprafaa mpdurit.
22.

Padurea spaiu verde polifuncional (175-185)

Pdurea natural, existent n prezent pe teritoriul Romniei, i-a dovedit, de-a lungul
veacurilor, rezistena fa de factorii naturali sau cei antropici ai spaiului, capacitatea
productiv, calitatea de real i eficient protejare a mediului, dar i excepionalele caliti
estetice i igienico-sanitare.
Creterea continu a cerinelor societii fa de aceast component fundamental a spaiului
geografic, dar mai ales necesitatea diferenierii regimului de gospodrire a pdurilor n raport
cu natura i intensitatea cerinelor societii fa de pdure n raport cu natura i intensitatea
cerinelor societii fa de pdure fac, ca n principiu, s se accepte mprirea pdurilor n
dou mari categorii:
-

Paduri de producie (de lemn)


Pduri de protecie, pe baza principiului utilizrii efective.

Conform Ordinului Ministrului Silviculturii nr. 3134/1963. Cu acest preilej s-au distins dou
grupe funcionale de pdure:
-

Grupa I: pduri cu funcii speciale de protecie


Grupa II: pduri cu funcii de producie i protecie

Pornind de la aceste criterii s-a ajuns la un sistem mai detaliat, care sintetizeaz att
clasificarea funciilor, ct i pe cea a pdurilor, n raport cu natura funciilor:

23.

Funcii de protecie a mediului


Protecie hidrografic
Protecie antirozional
Protecie climatic
Funcii sociale de protecie
Protecia igenico-sanitar
Funcie recreativ
Funcie estetic peisagistic
tiinific
funcii de producie
producie de biomas vegetal
producie de biomas animal
Organizarea si amenajarea spaiului forestier(185-189)

Rezumnd istoria pdurilor romneti, n epoca modern, se constat c suprafaa forestier a


cunoscut scdere, datorit despduririlor nechibzuite efectuate n zona de cmpie i de deal,
sejretele fiind cele mai afectate,dar i exploatrii salbatice a pdurilor de rinoase.Aceste
aciuni necugetate, au declanat ulterior efecte n lan, a constat n adoptarea unor msuri
pentru gospodrirea i aprarea pdurii, pentru rempdurirea terenurilor defriate.
Primul cod silvic aplicat n Romnia este considerat edictul Ornduiala de pdure emis de
Iosif al II-lea n Bucovina, n anul 1786, care prevedea, printre altele, ca nivelul tierilor s fie
condiionat de refacerea pdurii exploatate, n aa fel nct s permit regenerarea.
n acest act normativ au fost precizate speciile forestiere care puteau fi exploatate i care
trebuiau folosite pentru regenrare, recoltarea seminelor i semnatul lor ,reglementarea
punatului n pdure-pentru a nu degrada fondul forestier etc.
Primul cod silvic a fost promulgat de Carol I, constituind un prim pas n elaborarea
unor documente oficiale privind gestionarea raional a fondului forestier, dintre prevederi
impunndu-se:
-

Defriarea pdurilor suspuse regimului silvic este interzis,este oprit defiarea

pdurilor cun funcii de protecie a malurilor sau a pmnturilor contra alunecrilor etc
Administraia domeniilor pdurilor statului era obligat prin lege s notocmeasc la
fiecare doi ani o eviden statistic a pdurilor supuse regimului silvic, care s cuprind
numrul i suprafaa pdurilor amenajate, pdurile puse n exploatare, pdurile neamenajate
etc.
-

Sanciuni contravenionale pentru tierea sau ridicarea fr drept le lemn, punatul

vitelor, distrugerea de plantaii etc.


Aciuni, amenajari i principii ce definesc organizarea optim a spaiului forestier
Organizarea optim a spaiului forestier presupune o serie de aciuni i amenajri:
-

Formarea de structuri optime sub raport compoziional,respectiv optimizarea

compoziiei arboretelor pentru a-i exercita ct mai bine funcia sau funciile(de
protecie,recreere etc)
Relizarea unei ealonri optime arborilor pe vertical, n scopul mririi capacitii de
intercepie, absorbie i convertire a energiei solare n procesul de fotosintez
Optimizarea structurii pentru a mri capacitatea de a aciona ca cun filtru biologic
i/sau acustic.

Strategia de baz a silviculturii va trebui sa fie maximizarea regenerrii naturale i


reducerea ponderii plantaiilor din fondul forestier, n paralel cu creterea rolului
mpduririlor n zonele cu echilibru ecologic dereglat, din afara pdurii.

Regenerare natural: prezint o importan deosebit deoarece, sub raport genetic,


permite conservarea diversitii i ofer un cmp larg pentru o evoluie favorabil.

Regenerrile naturale se realizeaz prin aplicarea diferitelor metode de tiere cu caracter


intensiv: tieri grdinrite, progresive, succesive,n benzi la margine de masiv.

Regenerrile arificiale (mpduririle) : chiar dac determin n timp creterea


ponderii pdurilor cu structuri simplificate, apar ca o msur eficace pentru: amenajarea
terenurilor degradate n afara fondului forestier, realizarea unor benzi mpdurite, realizarea
unor spaii verzi n zonele balneare i turistice etc.
n general, n amenajarea i organizarea spaiului forestier trebuie s se in cont de unele
principii fundamentale :

Principiul continuitii are n vedere rennoirea i ameliorarea polifuncionalitii

arboretelor fr ntreruperi temporare ale funciilor social-economice speficice, pe care


arboretele respective trebuie s le asigure

Principiul productivitii asigur c n procesul de amenajare i organizare a


pdurii s se gseasc toate soluiile pentru creterea produciei de mas lemnoas.

Principiul eoclogic are un rol hotrtor n conservarea pdurilor secularea,


protejarea de exploatarea excesiv a arboretelor cu specii sau ecotipuri valoroase( molidul,
gorunul, tisa zmbrul etc)

Principiul folosirii raionale a tuturor resurselor forestiere urmrete folosirea


tuturor resurselor naturale oferite de pdure, lemn, ciuperci, fructe, flori, rin, n mod
raional i nu pn la epuizare, prin valorificare superioar, cu nalt eficien.
Datorit unei politici cinegetice de conservare a efectivelor de vnat, pdurile din ara noastr
au una din cele mai diverse i bogate faune de interes vntoresc din Europa.
24.

Starea pdurilor romneti i dezvoltarea Durabil

Starea sntii pdurilor


Dezvoltarea normal a pdurilor poate fi stnjenit de numeroi factori duntori, care
apar periodic sau accidental, pe suprafee i cu intensiti variabile.
Dup natura lor, aceti factori se grupeaz n :
- factori abiotici( factorii climatici duntori, incendiile, pulberile i gazele toxice)
- factori biotici (insecte fitofage duntoare, ageni criptogami)
n etajul molidiurilor, climatul rece i umed este n geneal impropriu nmulirii n
mas a duntorilor : gndacii de scoar se nmulesc mai mult n condiiile existenei
arborilor n stare de vegetaie lnced, iar insectele defoliatoare apar foarte rar pe
suprafee mai mari (cu precdere n grupa nordic a Carpailor i n unele Brdete din
Carpaii Meridionali)
n subetajul stejarului, cu frecven mai mare a culturilor tinere,apare anual finarea
stejarului. De asmenea, anual apar insecte defoliatoare care atac pn la 600.000
hectare, din care 100.000 hectare puternic defoliate.

Starea relativ proast a arborilor din pdure a crescut alarmant n ultimii ani, mai ales
n cazul stejarului secetei excesive din ultimul deceniu, la care s-a adugat : poluarea,
factorii agresivi, msuri de amenajare i organizare greit aplicate etc.
Zonele prioritare, care ridic probleme de poluare a fondului forestier, sunt : Baia Mare,
Zlatna, Copa Mic, Ploieti, Ialnia,Suceava, Gorova, Trgu Mure, etc. pdurile din aceste
areale sunt afectate de ploi acide, metale grele, pulberi, genernd probleme complexe .
Dezvoltarea durabil a fondului forestier
La reuniunea experilor de la Geneva (24 ianuarie 1998) i Antalza (23 iunie 1998) s-au
stabilit criterii i indicatori pan-europeni pentru gestionarea durabil pdurii, pe care Romnia
le-a inclus, n prezent, n programele naionale proprii de administrare, conservare i
exploatare a pdurilor. Aceste criterii se refer la :
- Conservarea i ameliorarea corespunztoare a reusurselor forestiere i a contribuiei
lor n ciclul carbonului
- Meninerea ecosistemelor forestiere cu rol hotrtor n asigurarea sntii i vitalitii
populaiei
- Meninerea, conservarea i sporirea biodiversitii n ecosistemele reprezentative, rare
i vulnerabile
- Meninerea i sporirea funciilor de protecie n gestionarea pduriii, n cadrul
managementulelor forestiere
- ncurajarea funciilor de producie ale pdurii, alturi de meninerea altor funcii
social-economice
- ntreinerea sntii i vitalitii fondului forestier, etc.
Principalele obiective ale dezvoltrii durabile n Romnia
Avnd n vedere starea actual, nu prea bun, a pdurilor din Romnia este mai mult dect
necesar stabilirea i apoi realizarea unor obiective strategice, pe durat medie i lung,
alinioate obiectivelor stabilite la nivelul continetului european.
Un prim obiectiv ar fi perfecionarea structurilor instituionale de profil i prmovarea
legislaiei silvice, asigurarea cadrului legislativ prin elaborarea, pe termen scurt, a cetlor
normative referitoare la :
- Circulaia juridic a fondului forestier
- Construirea i administrarea ariilor protejate
- Restructurarea Regiei Naionale a Pdurilor, ca urmare a aplicrii prevederilor Legii
fondului foretsier din 1991
- Prevenirea sub orice form, a reducerii suprafeei forestiere

Pdurile din ara noastr exercit o multitudine de influene asupra reliefului,


apelor ,climei i nu n ultimul rnd asupra populaiei, avnd numeroase funcii : de
producie, de protecie, recreativ, sanitar-igienic, tiinific etc.
Conservarea biodiversitii i asigurarea stabilitii sntii i polifuncionalitii
pdurilor este un alt oboectiv strategic al dezvoltrii durabile, mai ales n condiiile
ingustrii diversitii biologice, prin aplicarea unor soluii silvotehnice unice, ceea
ce a dus la apariia unor arborete uniforme ntr-un mediu diversificat
Creterea gradului de accesibilizarea a fondului forestier , dotarea n continuare , a
pdurilor noastre cu ci de transport constituie o condiie fundamental pentru
protejaea i organizarea durabil a pdurii.Relizarea acestui obiectiv va permite

exploatarea continu i n condiii de rentabilitate a tuturor produselor principale i


secundare ale pdurii.
Amelioraea strii de sntate a pdurii, prin perfecionarea i dezvoltarea
sistemelor de supraveghere, n concordan cu reglementrile europene adoptate,
prezint i ea o importan deosebit.
Crearea de culturi cu specii forestiere repede cresctoare n afara fondului
forestier, n scopul reducerii presiunii economice asupra pdurii, poate constiui i
ea un obiectiv strategic al dezvoltrii durabile a pdurii.
Gestionarea durabil a fondului cinegetic naional i a celui piscicol din zona de
munte este un obiectivrealizabil prin aplicarea legii fondului cinegetic i a
proteciei vnatului, a reglementrilor prevazute n codul sivlic, care au n vedere :
repopularea nielor ecologice existente n cazul unor specii, pentru creterea
productivitii i stabilitii ecosistemelor.

25. Spatiile verzi urbane-periurbane-sp verde(193)


Totalitatea unitilor de spaiu verde existente n perimetrul urban i n zona periurban
constituie, ntr-o structur spaio-funcional unitar, n funcie de factorii naturali,
socio-economici i de mediu construit, sistemul spaiilor verzi urbane i periurbane.
Definind noiunea de spaiu verde intraurban i periurban, S. Muja precizeaz c aceasta
este o categorie funcional din cadrul localitilor, sau din afara acestora, care se
caracterizeaz prin :
- Existena unui cadru vegetal natural sau amenajat
- Existena unui cadru construit , cuprinznd amenajri i dotri corespunztoare
unor activiti cultural-sportive i recreative ale populaiei.
Aceast definiie sublinieaz caracterul funcional complex al spaiilor verzi, precum
i relaia complementar a celor dou caracteristici-vegetaia i dotrile specifice-reunite
ntr-un ansamblu armoniios organizat.l Vegetaia determin categoria funciilor de protecie i
de ameliorare a calitii mediului nconjurtor, iar dotrile determin categoria funciilor
cultural-educative, de odihn i agrement.
Spaiul verde urban i periurban constituie un mediu deosebit de favorabil pentru
practicarea a numeroase forme de recreere : repaus relativ sau plimbri, diferite activiti
sportive i artistice, jocuri pentru copii etc.
Spaiile intraurbane :
Spaiile verzi armonizeaz peisajele artificiale urbane cu cele naturale i reprezint ambiana
n care viaa uman se coreleaz cu elementele naturale sau artificiale ale acestora. Spaiile
verzi urbane au o importan deosebit n dezvoltarea i meninerea echilibrului fizic i psihic
al omului.
Clasificare spaiilor verzi :

Dupa criteriul folosinei, spaiile verzi se grupeaz n :


A ) Spaii verzi de folosin general( publice, cu acces nelimitat), care cuprind :
Scuarurile
Grdinile(oreneti, de carter, grdina complexului de locuit, etc)
Parcurile
Grdinile botanice i zoologice
Spaiile verzi aferente cilor de circulaie din ora, de-a lungul curusrilor de
ap, din jurul unor dotri publice.

B) Spaii verzi de folosin special (cu acces limitat), care aparin unitilor industriale,
de nvmnt, culturale, sanitare i curative, locuinelor individuale etc.

Dupa profilul predominant, spaiile verzi din perimetrul urban pot fi :


A)
Spaii verzi cu profil specializat : care includ grdinile botanice, parcurile
dendrologice, grdinile zoologice, grdini de trandafiri, parcurile pentru expoziii,
spaiile verzi din cimitire
B)
Spaiile verzi cu profil de protecie : cuprind plantaiile de consolidare a
terenurilor, plantaiilor de protecie a cursurilor de ap, plantaiile de protecia contra
polurii i impotriva fenomenelor meteorologice nefavorabile, plantaiile aferente unor
ci de comunicaie.
C)
Spaii verzi cu profil de recreere cotidian : scuaruri, gdini, parcuri.
Spaiile periurbane :
Predilecia pentru asigurarea vecintii cu spaii verzi, zone nverzite, este constant
n evoluia urbanismului de-a lungul timpului. Spaiile verzi recreative periubane sunt
considerate, de altfel, ca fcnd parte din mediul inconjurtor oraului, o prelungire natural a
sisitemului recreativ urban.
Spaiile verzi periurbane sunt, n general, aferente recreeri de sfrit de spmn,
ofer recreeri multiple avantaje : sunt uor accesibile, prezintposibiliti de destindere n
spaii libere, n afara influenei oraului, care se constituie ntr-o legturintermediar ntre
ora i natur, avnd efecte iemdiate i destul de nsemnate asupra strii locuitorilor urbani.
Cele mai reprezentative zone de agrement sunt pdurile-parc i pdurile de
agrement. Importana lor, necesitatea organizrii, amenajrii, extinderiiacestora, creterea
valorii lor recreative sutn determinate de factorul demografic, materializat prin creterea
populaiei i intensificarea presiunii acesteia asupra pdurilor din jurul oraelor, cu scopul de
a asigura condiiile de mediu i ambiana necesar odihnei i agrementului.
Pdurea-parc constituie o zon de agrement deosebit de important din zona
periurb, face parte din categoria pdurilor sociale cu funcii de recreere, are de obicei peste
100 ha suprafa i rezult n urma manejrii pdurilor sau a unor pri din pdure, prin
introducerea unor specii floristice ornamentale, infinarea unir drumuri i lei, dotri cu
caracter utilitar i de servire a vizitatorilor ( terenuri sportive, ufete, refugii n caz de ploaie,
grupuri sanitare, cinematografe etc.)
Exemple de pduri-parc sunt : Snagov i Bneasa pentru Bucureti, Dumbrava de la
Sibiu, Crngu Petreti de la Focani, Trivale din Piteti etc.
Pdurile de agrement sunt mult mai extinse dect pdurile-parc i se situeaz, de
cele mai multe ori, n exteriorul pdurilor-parc amenajate n zona periurban sau n zonele de
interes balnear-turistic deosebit. Spre deosebire de prima categorie de pduri, ele dispun de
dotri i amenajri sumare,reprezentate prin drumuri i poteci marcate ce duc la obiective
turistice existente n zon( cabane, puncte de belvedere,cabane vntoreti i pastorale).
Fac parte tot din grupa pdurilor de protecie social cu funie evident recreativ i
constituie o rezerv posibil pentru extinderea pdurilor-parc.
Alturi de pdurile-parc, pdurile de agrement intens solicitate de populaia urban din
vecintate sau de ali vizitatori, care se remarc prin valene estetice i recreative deosebite,
sunt numeroase fiind menionate de M.A.P.M.I (1990) :
- Cernica ,Pustnicu, Mogooaia, Comana, Clugreni( n bucureti i judeul Giurgiu).
- Ceala, Mndruloc ( Arad, judeul Arad)
- Poiana Vntorilor, Bile Felix i Bile 1 Mai ( Oradea, Judeul Bihor)
- Tmpa, Poiana Braov, Dmbul Morii, Prul Rece (Braov, judeul Braov)

Feleac, Fget, Baicu, Horia ( Cluj, judeul Cluj)


Valea de Aram, Znoaga, Poienari( n Deva, judeul Hunedoara)
Neptun Comorova( Constana)
Parc Oa ( n teritoriul Alexandriei, judeul Teleorman) etc.

26.Principalele tipuri de spatii urbane


Scuarurile-sunt unitati de spatii verzi cu dimensiunea cea mai mica, care oscileaza intre 0,3-3
hectare destinate odihnei de scurta durata sau realizarii unui efect decorativ deosebit.Sunt
amplasate in zonele de intersectie,pe locul unor demolari,in fata unor institutii importante.
Scuarurile din intersectie sunt usor accesibile dar prezinta dezavantajul poluarii fonice si
atmosferice.
Scuarurile sunt permanente ,temporale si provizorii.
Destinatiile pt care au fost integrate in peisajul urban sunt multiple:
-odihna de scurta durata,fie la nivel de oras fie la nivel rezidential
-loc de odihna si de joaca pt copii de varsta prescolara sau scolara
-loc decorativ si de odihna
Parcurile sunt spatiii verzi autonome sau mai rar aferente unor monumente importante cu o
suprafata de cel putin 20hectare si o mare complexitate functionala necesitand o administratie
proprie.
Parcurile pot fi nespecializate (orasenesti) sau specializate.Sunt cele mai mari unitati de spatiu
verde din perimetrul construibil cu un complex de dotari corespunzatoare in primul rand
odihnei cotidiene.
In general un parc trebuie sa fie usor accesibil pt locuitorii din zona careia i se adreseaza intro zona lipsita de nocivitati sau cu un grad foarte redus de poluare.
In functie de marime, dar si de importanta orasului exista mai multe situatii posibile:
-parcul urban de tip zona de agrement-caracteristic oraselor mici unde reprezinta pana la 80%
din totalul suprafetelor verzi
-parcul urban de tipemblema orasului-pt orasele cu o populatie numeroasa suprafata sa
detinand 50-60% din suprafata totala a spatiilor verzi
-parcul devine o dotare in orasul mare cu functii complexe
Parcurile nu trebuie amplasate in apropierea zonelor intens poluate fizic,chimic,sonor
Gradinile- sunt unitati verzi su suprafete intre 3-20hectare care au functie principala
asiguraraea recreerii locuitorilor din zona de servire.Ele sunt integrate in spatiul locuirii,au
utilizare zilnica.Exista si gradini orasenesti in cazul oraselor mici unde au functii
asemanatoare parcurilor
-gradinile botanice sed creaza in scopuri stiintifice dar indeplinesc si functii de
recreere,sanitara,decorativa,
-gradinile zoologice snt organizate in general la periferia oraselor dar langa surse de apa si
aproape de caile de transport
Plantatiile de arbori pe aliniamente- pot fi diferite tipuri si au roluri multiple:de decor,de
protectie a pietonilor impotriva insolatiei,poluari,imbogatesc aerul cu oxigen,sporesc
umiditatea aerului
Fasiile olantate de-a lungul arterelor de circulatie: sunt spatii verzi amenajate pt separarea
trotuarelor pietonale de traficul stadal.Cele mai importante specii lemnoase pt amenajarea
aliniamentelor sunt:castanul ulmul,teiul
Spatiile verzi aferente unitatii economice au rolul de a diminua zgomotul,poluarea
atmosferica cu diferite impuritati.
Spatii verzi aferente dotarilor socio-culturale cuprind plantatiile si amenajarile din jurul
spitalelor,gradinitelor,scolilor

27.Spatiul verde periurban


Spatiile verzi recreative periurbane snt considerate ca facand parte din mediul
inconjurator.Spatiile verzi snt in general aferente recreeerii de sf de saptamana,ofera recreeri
multiple:snt usor accesibile orasului ofera posibilitati de destindere in spatii libere.
Cele mai reprezentative zone de agrement sntpadurile-parc si padurile de
agrement.Importanta lor,necesitatea organizarii,amenajarii snt determinate de factorul
demografic,materializat prin cresterea populatiei.
Padurea-parc constituie o zona de agement deosebit de importanta din zona periurbana face
parte din categoria padurilor sociale cu functii de recreere,are deobicei peste 100 ha suprafata
si rezulta in urma amenajarii padurilor sau a unor parti din padure prin introducerea unor
specii floristice ornamentale,infiintarea unor drumuri si alei.
Desi creaza recreere la sf de saptamana padurile parc creaza un cadru optim si pt odihna de
scurta durata,dispunand de hoteluri,moteluri.Ele snt organizate in zone balneare
Padurile de agrement sunt mult mai extinse decat padurile-parc si se situeazade cele mai
multe ori in exteriorul padurilor parc amenajate in zona periurbana sau in zonele de interes
balnear-turistic deosebit.Acestea dispun de dotari sumare reprezentate prin drumuri si poteci
marcate ce duc la obiective turistice existente in acea zona.Fac parte din grupa padurilor de
protectie sociala,
28.Spatiul turistic concept
Spatiile turistice snt sisteme spatio-temporale generate de existenta unui potential turistic
natural/antropic de prezenta unei baze de primire si a fluxurilor turistice,care interactioneaza
si se conditioneaza reciproc in prezenta unor factori economico-sociali si culturali specifici
factori ce reglementeaza si influenteaza dezvoltarea sistemului respectiv.
Tipologia spatiului turistic poate fi abordata in diferitele maniere
-prezenta spatiala a turismului,intensitatea fluxurilor turistice
-cacarteristicile diverselor amenajari turistice si impactul lor asupra mediului georgrafic
-cacarteristicile functionale ale spatiului turistic
Se contureaza astfel spatii turistice balneare,termale,lacustre,montane
Un spatiu turistic se poate defini ca regiune turistica din momentul in care exista o prezenta
turistica semnificativa,spatii de primire corespunzatoare unde organizarea transporturilor si
serviciilor este partial sau total subordonata turismului.
29.Zonarea turistica a Romaniei
Se contureaza ca un proces obiectiv care urmareste delimitarea unor spatii geografice cu
conditii favorabile derularii fenomenului turistic,tinand cont de calitatea resurselor turistice,de
profilul diferitelor spatii.
Trepte taxonomice la nivelul tarii
-obiectivul turistic-constituie categoria taxonomica cea mai mica care este reprezentata de o
singura unitate de un sg element cu cacarter turistic al carui potential constituie o valoare de
atractie
-localitatea turistica-rep o asezare urbana sau rurala in care snt mai multe obiective turistice
constituie in puncte de atractie a turistilor.
-Complexul turistic se suprapune teritorial peste o suprafata restransa care concentreaza insa
un nr ai mare de obiective diferite,mai mult sau mai putin izolate
-Arealul turistic la acel nivel suprafata teritoriului se extinde cuprinzand numeroase obiective
si complexe turistice
-regiunea sau provincia turistica este o categorie cuprinzatoare reprezentata de un teritoriu
intins si se caracterizeaza printr-o concentrare evidenta a obiectivelor turistice in care snt
incluse masive forestiere,ape,forme de relief
30.Tipuri de staii turistice(pag 225)
1.Tipul balnear

1.1Tipul balnear litoral-simbolizeaza spatioul de desfasurare a vacantelor majoritatii turistilor


autohtoni si straini in lunile de vara imaginea marii albastre fiind factorul cel mai important de
atractie.valorificarea potentialului turistic al litoralui romanesc prin activitati turistice
organizate incepe in jum secolului XIX,cand pe ,malul lacului Techirghiol snt amenajate
stabilimemte balneare si se ridica primele hoteluri
1.2 Spatiul turistic balnear-termale
Cele mai importante spatii turistice de acest tip s-au conturat si dezvoltat in timp la Baile
Herculane,Baile Felix
1.3 Spatii turistice balneoclimaterice specializate
Spatiile turistice balneoclimaterice specializate sunt generate de prezenta apelor minerale din
zona montana si deluroasa a lacurilor sarate prezente in zona cutelor diapire ijn stepele aride
din estul Campiei Romane sau in zona litoralului marii negre
2.Tipul lacustru
La nivelul tarii noastre acest tip de spatiu turistic nu este incafoarte conturat fie datorita lipsei
investitiilor si spiritul de initiativa manageriala,fie datorita predominarii lacurilor naturale si
antropice de dimensiuni reduse
3.Tipul montan
31.Turism montan
Cele mai importante componente ale cadrului natural care concura in mod evident la
conturarea acestui tip de spatiu sunt relieful cu o serie de caracteristici morfometrice si
morfogarfice specifice si clima prin caracteristicile de baza ale parametrilor
climatici.Roamania dispune de un domeniu schiabil potential considerabil dar in mare parte
neamenajat catre se desfasoara intre 1500-1800m.Cele mai importante domenii schiabile
amenajate se concentreaza in masivele bugegi garbova in lungul axei vaii prahovei restul fiind
deseminate in masivul semenic.gutai.
Conceptia de dezvoltare a turismului montan in romania presupune elaborarea unui program
national de valorificare superioara a muntelui esalonat in anul 2000 la realizarea caruia sa
participe toti factorii responsabili,silvicultura,agricultura

33. Potential turistic Delta Dunarii si litoralul Marii Negre (http://www.asociatialitoral.ro/index.html)


LITORALUL ROMANESC:
Cu o lungime de 245 km, tarmul romanesc al Marii Negre coboara lin de la Capul
Midia, pana la granita cu Bulgaria la Vama Veche; pe o distanta de 82 km se situeaza 19
localitati litorale, din care 13 sunt statiuni turistice.
Litoralul romanesc detine un potential turistic natural complex n cadrul caruia se
impun resursele balneoclimaterice.
Plaja este deschisa, coborand n mare cu panta lina, ce favorizeaza baile de mare si
mersul pe apa.
Stratul gros de nisip ofera conditii optime pentru baile de soare - helioterapie si cele de
nisip - arinoterapie.
Nefiind foarte adanca (1-2 m pana la 100-200 m n larg), apa de langa tarm se
ncalzeste repede n timpul sezonului, atingand valori pana la 18 - 25C si chiar mai mult.
Apa de mare, cu o salinitate redusa, mpreuna cu contrastul termic apa-aer, cu actiunea
valurilor si a aerosolilor care plutesc n aerul marin, genereaza o forma speciala de cura
talasoterapia - folosita n tratarea anumitor afectiuni.

Alaturi de acesti factori, exista si alte atractii turistice naturale, care sporesc potentialul
litoralului, si anume :
fauna piscicola originala existenta sturionilor si a delfinilor, lipsa rechinilor sau a
altor specii periculoase;
lacuri de agrement, naturale sau artificiale, destinate sporturilor nautice;
paduri (Comorova), parcuri si rezervatii naturale, care contribuie la mentinerea unui
microclimat tonifiant pentru organism.
Litoralul romanesc, situat pe aceleasi coordonate geografice ca si statiuni renumite din
Europa San Remo, Monaco, Nice, Rimini, prezinta avantajul unei orientari spre rasarit,
ceea ce permite o expunere la soare pe tot parcursul zilei ( peste 10 ore/zi). Turismul de
litoral concentreaza circa 43% din capacitatea turistica de cazare al tarii.
DELTA DUNARII:
Ca marime, Delta Dunrii este a doua din Europa, dup cea a rului Volga. Prin
bogia peisagistic i faun, n care psrile ocup un loc important, Delta Dunrii este
din punct de vedere tiinific un adevrat laborator de formare a ecosistemelor deltaice.
Valoarea universal a Rezervaiei Delta Dunrii a fost recunoscut prin includerea ei n
reeaua universal a rezervaiilor biosferei, n cadrul programului Omul i biosfera,
lansat de UNESCO n anul 1970.
nzestrat cu resurse turistice naturale i antropice deosebite, Delta poate satisface prin
formele de turism practicate cerinele diverse din primvar pn n toamn. Valoarea
peisagistic, estetic i recreeativ a Deltei Dunrii, dar i calitile unor factori naturali de
cur, inclusiv ale bioclimatului sunt determinante n formarea motivaiei turistice. Zona
limitrof continental a Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii adpostete numeroase
vestigii, monumente i muzee care atest etapele de locuire din antichitate i pn n
prezent. Populaia din Delta Dunrii este purttoarea unor tradiii case, costume,
obiceiuri cu o valoare deosebit. Satele turistice din Delt constituie, prin originalitatea
i specificul resurselor, un produs turistic inedit.
34. Pot turistic Carp Orientali gr N, gr S
(http://www.unibuc.ro/prof/sandulache_m_i/Carpatii_Orientali.php)
CARPATII ORIENTALI:
GRUPA NORDIC A CARPAILOR ORIENTALI (Carpaii Maramureului i ai
Bucovinei):
Munii vulcanici Oa ible:
- rezervaii i monumente ale naturii:
-mlatini oligotrofe: Poiana Brazilor (n Munii Igni) n care vegeteaz relicte glaciare
Pinus mugo (jneapn), aflat aici la cea mai joas altitudine din ar: 970 m;
-Arbori ocrotii: castanii comestibili de la Baia Mare (rezervaie de interes economic i
peisagistic), castanii de la Huta Certeze, Bixad, stejarii de la Bixad, Valea Mariei
(Vama), teiul de la Cmrzana.
-Rezervaii geologice, geomorfologce, speologice: Creasta Cocoului din Munii Guti
este un dyke andezitic modelat de procese periglaciare; Cheile Ttarului din Munii Igni
(Prul Brazilor, afluent al Marei) tiate n andezite bazaltoide; Lacul Albastru de pe
Dealul Minei (565 m), la N de Baia Sprie, format prin surparea unor lucrri miniere,
alimentat de un izvor pe o veche galerie; prezena ionului de cupru l face albastru;
rezervaia fosilifer Chiuzbaia (850 m), cu plante fosile teriare (neozoice); Petera cu
oase de la Biu.

-Rezervaii geobotanice: Tul Morrenilor din Munii Guti.


Munii Rodnei:
- potenial turistic:
-Relieful glaciar cu circuri, vi i morene; lacurile glaciare; Iezer, Buhescu, Lala;
-Cascade: Izvorul Cailor;
-Rezervaia natural Pietrosu Mare, cu elemente floristice i faunistice;
-Formele carstice: peterile Tuoarele, Izvorul lui Zalion (pe versantul sudic) i Izvorul
Albastru al Izei (pe versantul nordic);
-Izvoarele minerale cu proprieti curative;
-Elemente etnografice i folclorice ntlnite n aezrile de pe vile Sluei i Someului
Mare;
-Dou staiuni: Sngeorz Bi, cu caracter balnear i Bora Fntna, cu caracter
complex, odihn, tratament i practicarea sporturilor de iarn;
-Cabanele: Valea Vinului, Farmecul Pdurii.
Munii Maramureului:
- potenial turistic:
-Varietatea i pitorescul formelor de relief;
-Ape bogate n specii de peti (lostri, pstrv);
-Faun de interes cinegetic, prezent n pdurile de foioase i conifere (urs, lup, rs, cerb),
coco de mesteacn (acesta din urm mai poate fi ntlnit doar n aceast parte a rii);
-Valea Vaserului: defileu sculptat n isturi cristaline, strbtut de o cale ferat ngust
(mocni);
-Izvoarele minerale de pe Valea Vinului;
-Exist Parcul Natural Munii Maramureului, din nov. 2004;
Sighetul Marmaiei:
Obiective turistice: Memorialul Victimelor Comunismului i al Rezistenei, Muzeul Satului
Maramureean, Muzeul Etnografic al Maramureului, Festivalul de Datini i Obiceiuri de
iarn MARMAIA etc.
Vieul de Sus:
Din punct de vedere turistic se remarc:
-Ocna ugatag: staiune intrat n circuitul turistic naional n anul 1957 datorit apelor
mineralizate srate, cu dotri moderne de tratament i cazare;
-Cotiui: localitate cu vocaie balnear;
-Cimitirul vesel de la Spna;
-Elemente de art tradiional (biserici din lemn, porile maramureene);
-Mnstiri: Brsana.
Obcina Mare:
Obicetive turistice importante: Mnstirile Putna, Moldovia, Sucevia, Solca, Humor.
Culoarul Brgu Dorna Moldova
Turistic sunt puin valorificai: exist o mic staiune climateric la Piatra Fnnele (950
m), de importan local.
Depresiunea Dornelor:
Izvoare minerale: Vatra Dornei, aru Dornei, Poiana Negrii; se mbuteliaz la aru
Dornei, Poiana Negrii i Cona.
Fabric de industrializarea laptelui (unt, brnz, vaier): Vatra Dornei (La Dorna).
Cmpulungurile:
Depresiunea Cmpulung Moldovenesc:
Important centru turistic pentru odihn i climateric (punct de plecare n Masivul Raru).
Depresiunile Vama, Molid, Frasin i Humor:

Cea mai important aezare este oraul Gura Humorului - staiune climateric; sporturi de
iarn.
GRUPA SUDIC A CARPAILOR ORIENTALI (Carpaii Curburii):
Munii Vrancei:
*Potenial turistic puin valorificat: deschiderea drumului auto pe valea Putnei spre
Depresiunea Braov permite vizitarea obiectivelor turistice cum sunt Cheile Tiiei i Cascada
Putnei, ambele rezervaii naturale;
*Rezervaii naturale:
-Rezervaia forestier Lepa Zboina Neagr, cuprinde fgete seculare pure, fgete n
amestec cu brad i molid i molidiuri seculare;
-Rezervaia forestier Izvoarele Nrujei: fgete seculare n amestec cu molid i brad;
-Rezervaia complex Cheile Tiiei;
-Rezervaia geologic Focul Viu: este situat n sud vestul Munilor Vrancei, pe teritoriul
comunei Loptari i este o emanaie de gaze ce se autoaprind, care apare pe o falie
invers;
-Rezervaia geologic i de peisaj Cascada Putnei: cascada are o nlime de 1012 m i
corespunde unui sector de gresii dure, rezistente la eroziune.
Munii Buzului:
*Rezervaii naturale:
-Rezervaia forestier Milea Viforta: este situat n Munii Penteleu i ocrotete un
codru secular de molid, fag i brad;
-Rezervaia Poiana cu Narcise n Munii Penteleu;
-Stnca Budurloaia (sau Stnca lui Persescu): un martor de eroziune alctuit din gresii
paleogene, situat pe valea Bsca Rozilei.
*dintre subdiviziunile grupei de muni, cele mai importante din punct de vedere turistic sunt:
-Culmea Ivneu:
n sud vestul acestei culmi se gsete unica min de chihlimbar din Romnia i un
muzeu al chihlimbarului, situat n localitatea Coli;
-Munii Siriu:
Aici se afl Lacul Vulturilor (Lacul fr Fund), cruia i se atribuie origine nival (format
n spatele unui val de moren nival, creat ca urmare a avalanelor de pe versantul estic
al Culmii Mlia);
Munii Teleajenului i Doftanei:
*Turism:
-staiunea climateric Cheia, situat pe valea Teleajenului, la poalele Masivului Ciuca;
-cabanele Vrfu Ciuca (aprox. 1550 m altitudine) i Muntele Rou (1300 m) din Munii
Ciuca;
-Valea Prahovei, cu numeroasele ei staiuni i obiective turistice, cuprinde ca arie i
Masivul Bucegi, dar i versantul apusean al Munilor Grbova.
-Munii Ciuca: Potenial turistic: oseaua Ploieti Braov, prin pasul Bratocea, staiunea
climateric Cheia, mnstirile Cheia i Suzana, cabana Muntele Rou (pn la care se
poate ajunge cu maina), numeroase trasee turistice marcate.
Munii Timiului:
*Potenial turistic:
Posibilitile de acces au stimulat intensificarea activitii turistice, Valea Timiului
constituind o adevarat ax a turismului, situat n continuarea vii Prahovei;

Poiana Braov: staiune climateric i pentru sporturi de iarn, este situat la altitudini de
950-1050 m, pe versantul nordic al masivului Postvaru; este cea mai dotat staiune din
ara noastr pentru sporturi de iarn;
Prul Rece: este staiune turistic situat pe drumul ce leag oraele Predeal i Rnov, n
sud vestul Masivului Postvaru;
Masivul Piatra Mare: cascada Tamina, Cheile apte Scri, Petera de Ghea, Cabana
Piatra Mare.
35. Pot
turistic
Carp
Meridionali
(http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Potentialul-turistic-alCarpat43317.php)
In ansamblul Carpatilor Meridionali se individualizeaza prin particularitatile si pitorescul
lor urmatoarele masive:
Muntii Bucegi (2505m)
reprezinta leaganul turismului romanesc prin pozitia, frumusetea peisajului,
atractiile turistice naturale, domeniul skiabil, accesibilitatea usoara etc.
Ei se impun prin:

abrupturi aproape verticale, de sute de metri inaltime (Caraiman, Costila), creste


si muchii spectaculoase generand peste 256 de trasee pentru alpinism cu grade diferite de
dificultate

relief glaciar: vai si circuri glaciare cu intinse panze de grohotis de un pitoresc


deosebit : Hornul si Valea Malaiestilor

vai salbatice cu cascade Urlatoarea, Vanturis, Valea Jepilor, Valea Alba

relief carstic cu forme de mare atractivitate pe Valea Ialomitei: Pestera


Ialomicioara, Cheile Ursilor, Tatarului, Zanoagei, Orzei, Pesterii, Cascada Doamnele

lacurile Scropoasa si Bolboci pe Ialomita (de baraj artificial), in apropierea Cheilor


Zanoagei

Platoul Bucegi situat la circa 2000m cu pajisti alpine si renumitele stanci cu forme
bizare Babele si Sfinxul

important domeniul skiabil amenajat in statiunile Sinaia, Busteni, Azuga

o retea densa de poteci marcate: peste 25

rezervatii stiintifice: Bucegi cu paduri de brad, fag, Pestera Ialomicioara, Valea


Malaiestilor, Poiana Crucii Cocora etc

monumentele istorice: Castelul Peles, construit intre 1875 - 1883 in stil german
renascentist, cu elemente gotice; Castelele: Pelisor si Castelul de vanatoare, Manastirea
Sinaia, intemeiata intre 1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino; Casa Memoriala
George Enescu etc.
Culoarul Rucar-Bran (1254m)
se caracterizeaza prin atractii de mare spectaculozitate
elemente peisagistice
relief carstic pe Valea Dambovicioarei :
cheile Dambovicioarei, Ghimbavului si Rudaritei
Pesterile Dambovicioara, Ursilor, Coltu Surpat
vestigii medievale :
ruinele unei fortarete feudale Podul Dambovitei
Castelul Bran
Manastirea Namaiesti
mausoleul Mateias inchinat memoriei eroilor din primul razboi mondial
satele agroturistice:
Dragoslavbele, Rucar, Podul Dambovitei (judetul Arges)

Bran, Moeciu, Sirnea, Fundata


unde se evidentiaza elemente de etnografie si folclor specifice : artizanat, sculptura in
lemn si arhitectura populara, port popular, sarbatori traditionale, branzeturi cascaval
afumat, branza de burduf in coaja de brad
Muntii Piatra Craiului:
se evidentiaza printr-o creasta calcaroasa si variate forme carstice (chei, pesteri,
doline)
218 trasee pentru alpinism
- Parcul National Piatra Craiului unde exista puncte de observare a vietii animalelor
salbatice in mediul lor natural
Destinatii :
drumetie, sporturi de ierna
cabane: Plaiul Foii, Gura Raului, Curmatura
Muntii Fagaras:
cei mai inalti din Romania (Moldoveanu 2544m ) ofera numeroase atractii:
-peisaje alpine pitoresti dominat de o creasta lunga de 70 km
-cel mai extins si cel mai pitoresc relief glaciar din Romania
-numeroase lacuri glaciare (peste 28) situate la mare altitudine ca Balea, Capra, Avrig,
Podragu etc
-Barajul si Lacul Vidraru , pe versantul sudic, (judetul Arges acces din Curtea de
Arges); barajul este marcat si prin Monumentul Energeticienilor
-In apropiere se afla ruinele Cetatii Poienari
-Tranfagarasanul drum alpin ce urca pana la cea mai mare altitudine 2050m si strabate
creasta montana printr-un tunel lung de 890 m
-domeniu skiabil neamenajat in zona Balea Lac, Balea Cascada
-domeniu alpin deosebit de atractiv al M. Iezer datorita formelor glaciare si a lacului Iezer
-trasee pentru drumetie (54) si pentru alpinism (11)
Defileul Oltului:
-cea mai spectaculoasa portiune intre Turnu Rosu (400m) si Cozia (309m), impunator
prin lungime (40km) si spectaculozitatea abrupturilor
-axa turistica importanta nationala si internationala
-Turnul Romanilor
-Manastirea Cozia
-rezerve de ape minerale bicarbonate, sulfuroase, clorurate sodice valorificate in
statiunile balneare Calimanesti, Caciulata, Olanesti destinate tratarii afectiunilor tubului
digestiv, afectiunilor hepatobiliare, metabolice si de nutritie
Muntii Parang (2519m):
-intins domeniu alpin cu pajisti alpine si un relief glaciar reprezentativ
-numeroase lacuri glaciare (peste 28) situate la mare altitudine Rosiile si Galcescu
-peisaj spectaculos pe rama:
Cheile Galbenului in cuprinsul carora se afla Pestera Muierii accesul asigurandu-se prin
localitatea Baia de Fier,
Cheile Oltetului in cuprinsul carora se afla Pestera Polovragi (Muntii Capatanii), accesul
asigurandu-se prin localitatea Novaci,
Complexul turistic Ranca cu un intins domeniu schiabil putin amenajat
Cabanele RUSU, ANEFS.
acces pe Transalpina
Muntele Cozia (1668):

rezervatia complexa de flora fauna si peisaj

rezervatie geologica cu forme bizare


trasee montane
Muntii Capatanii (2124):
-munti calcarosi se impun prin formele carstice: Cheile si Pestera Bistrita (legenda
Sfantului Grigore Decapolitul situate in apropierea Manastirii Bistrita
-domeniu pentru alpinism 33 de trasee si pentru drumetie
-rezerve de ape minerale sulfuroase, bicarbonate calcice, sodice valorificate, la poale, in
statiunea Olanesti
-Destinatie odihna, tratament, alpinism, drumetie, speoturism
Muntii Lotrului (2242):
-se remarca prin domeniu alpin cu circuri si vai glaciare dar mai ales prin constructiile
hidrotehnice: barajul si lacul Vidra hidrocentralele Ciunget si Malaia
-statiunile Voineasa pentru odihna si recreere si mini-statiunea Vidra pe malul lacului
Vidra
Muntii Candrel (2244):
-domeniu alpin pitoresc cu pajisti, circuri si vai glaciare
-domeniu schiabil amenajat valorificat in statiunea Paltinis cea mai veche si cea mai
inalta din tara
-regiune agropastorala de mare traditie Marginimea Sibiului unde se evidentiaza
elementele etnografice si folclorice reprezentate prin port popular, arhitectura populara,
artizanat, manifestari populare, si folclor intalnite in special in satele agroturistice:
-Sibiel (exista o expozitie de icoane pe sticla)
-Jina centru pastoral
-Rasinari exista o cetate de pamant si casa memoriala a lui O. Goga
-Gura Raului
-Poiana Sibiului
-Destinatii: odihna, sporturi de iarna, drumetie, alpinism, cunoastere, agroturism
Muntii Sureanu (2139):

aspecte peisagistice montane si alpine, vai deosebit de pitoresti

peisajul carstic spectaculos de pe partea NV si V: Platforma Luncanilor, Platoul


Ohaba Ponor, Jiul de est cu chei, abrupturi si pesteri

pesterile de mare valoare stiintifica Sura Mare si Cioclovina


vestigiile dacice: Sarmizegetusa Regia (Gradistea de Munte), de la Costesti, Blidaru
(UNESCO)

Valea Sebesului cu salba de baraje, lacuri si hidrocentrale


-Destinatii: odihna, sporturi de iarna, drumetie, speoturism, turism cultural, alpinism,
cunoastere,
Muntii Retezat (2509m):
detin un potential turistic foarte valoros fiind considerati cei mai pitoresti munti din tara
noastra Dintre principalele atractii pot fi evidentiate:

intins domeniu alpin si subalpin dominat de peste 20 de varfuri ce depasesc 2300 m


cu aspecte peisagistice din cele mai spectaculoase

cel mai complex domeniu glaciar: circuri, vai glaciare, grohotisuri imense,
abrupturi, creste semete stancarii care dau aspecte peisagistice alpine dintre cele mai
salbatice si pitoresti

peste 80 de lacuri glaciare dintre care unele prezinta recorduri: Zanoaga 29 m


adancime (cel mai adanc lac din tara) cel mai intins Complexul Bucura: format din
lacurile in salba Bucura, Ana, Lia, Florica, Viorica: 10, 5 ha, Gemenele, Pietrele, Galesu,
Valea Rea, Taul Negru


Parcul National Retezat (circa 20.000 ha ) inclus pe lista Natiunilor Unite de
parcuri si rezervatii din 1936., ocotrste numeroase specii de plante si animale dintre care
unele pe cale de disparitie, peisaje alpine pitoresti, turme de capre negre, rezervatia
stiintifica Gemenele pentru a carei vizitare este necesara o aprobare speciala (accesul in
Parcul National Retezat se realizeaza din comuna Campul lui Neag),

peisaj carstic spectaculos in Muntele Scoarbele Iorgovanului de la Izvoarele Jiului


de vest (pesteri, chei, abrupturi)

fond cinegetic si piscicol

barajul si lacul de pe raul Lapusnic, pe Raul Mare-Lapusnic drum de acces pana


sub Poarta Bucurei

domeniu schiabil neamenajat in caldarile glaciare

domeniu pentru alpinism 71 trase de maxima dificultate

accesibilitate usoara pe drumurile forestiere pe Raul Mare, Raul Barbat, Buta

17 trasee pentru drumetie in mare parte marcate


Destinatie: cunoastere, alpinism, drumetie, sporturi de iarna
Depresiunea Hateg : se remarca prin:

Ruinele Ulpiei Traiana Sarmizegetusa capitala Daciei Romane,

Rezervatia de zimbrii de la Slivut- Hateg,

Lacul Cincisdestinat agrementului nautic

Monumentele istorice si de arta feudala: biserici: Strei, Densus, Santamarie-Orlea ,


Castelul Santamarie-Orlea

elemente etnografice si folclorice: artizanat, port popular, manifestari traditionale


Muntii Tarcu (2190), Muntele Mic (1805)

se remarca prin peisajul alpin si subalpin pitoresc cu circuri, vai, creste si lacuri
glaciare (3)

intins domeniu skiabil amenajat valorificat in complexul turistic Poiana MaruluiScorilo (acces Caransebes)

lacul Poiana Marului la 5 km de statiune (acces Otelul Rosu)


-Destinatie: odihna, drumetie, sporturi de iarna
Muntii Cernei (1928 m), Mehedinti (1446 m), Valcan (1946 m) se remarca prin:
formele carstice deosebit de spectaculoase :
o
Cheile de pe Cerna, Motru Tismana Sohodol
o
Pesterile Closani si Gura Plai (monumente ale naturii)
Statiunea Baile Herculane situata in Muntii Cernei destinata tratarii afectiunilor
aparatului locomotor; ale sistemului nervos periferic, dermatologice datorita apelor
termale sulfuroase, usor radioactive. In statiune exista un muzeu de istorie cu valoroase
exponate arheologice.
De aici se pot face excursii:

pe Valea Cernei una dintre cele mai spectaculoase si in cheile Cernei ,

la Pesterile fierbinti : Grota cu Aburi, Grota Haiducilor,

spre Domogled (Stanca calcaroasa - rezervatie complexa de flora, fauna si peisaj),

la Standul Sapte izvoare

Lacul Prisaca aflat la 5 km de Baile Herculane


lacurile de acumulare Cerne, Valea Mare , Motru, Tismana , de interes piscicol
-Destinatie: tratament balnear, odihna si recreere, cunoastere, alpinism, drumetie,
speoturism, cunoastere.
36. Pot turistic m-tii Banatului
obiective: Cheile Carasului, Cheile Nerei, Muntii Semenic, statiunea Herculane, zona
Dognecea Ocna de Fier (lacul cu nuferi, Muzeul de Mineralogie Constantin Gruescu),
Pestera Comarnic, statiunea Trei Ape etc.

37. Pot turistic m-tii Apuseni


- Arealul de la Vadul Crisului si defileul Crisului Repede. Reprezinta un complex carstic
deosebit de pitoresc, format din calcarele din Muntii Padurea Craiului. In aceasta zona se
semnaleaza pe langa defileul Crisului Repede, strajuit de abrupturi salbatice, o serie de
pesteri, dintre cele mai insemnate sunt: Pestera Vadului, Pestera Podinului, Casa Zmaului,
Pestera cu Apa, Pestera Fugarilor, Pestera Deventului si Pestera Caprei.
In sfera de influenta a acestui areal turistic apare si platoul carstic Zece Hotare, ciuruit de
doline si uvale, precum si Pestera Vantului de langa suncuius, considerata cea mai lunga
pestera din tara. (11000m).
Frumusetea locului este subliniata si de prezenta cascadei paraului Pestireu, care
traverseaza Pestera Vadului;
- Arealul Meziadului se caracterizeaza prin prezenta uneia dintre cele mai mari pesteri din tara
noastra -Pestera Meziad- dispusa in cinci etaje.
- Arealul zona carstica Padis - Cetatile Ponorului reprezinta cel mai insemnat areal carstic din
tara, atat datorita frumusetii peisajului, cat si a complexitatii formelor sale carstice. Aici se
poate ajunge fie pe drumuri de culme, venind de la Stana de Vale sau Scarisoara, fie urcand pe
soseaua de la Sudrigiu, Petroasa etc. In cadrul arealului distingem mai multe subunitati:
Padisul; Poiana Ponor; Lumea Pierduta; i Cetatile Ponor.
- Arealul Vaii Aleului, situat sub Masivlul Carligati, areal ce poate fi vizitat utilizand derivatia
de la Sudrigiu, pe vale Crisului Pietros, pana la confluenta cu valea Ariesului, si de aici in
amonte pe aceasta vale. Frumusetea povarnisurilor abrupte ale Muntilor Bihorului, Cascada
Bohodeiului, clima de adapost, terenul din Poiana Aleului, extrem de propice pentru
amenajari turistice, recomanda necesitatea ca, neantarziat, arealul sa fie amenajat turistic;
- Arealul valea Iada - Stana de Vale. Farmecul regiunii este dat de alternanta sectoarelor
salbatice de defileu cu bazinete, in cere valea se largeste pentru a cuprinde poieni cu fanete.
Depresiunea Stana de Vale este dominata de masive muntoase inalte, reprezentand unul dintre
cele mai insemnate centre turistice din Muntii Apuseni, mai ales ca poate sa ofere posibilitati
corespunzatoare de cazare si hrana;
- Arealul carstic al Vascaului. Pe langa relieful carstic de suprafata, reprezentat prin doline,
polii, sorburi, un interes deosebit prezinta izbucul intermitent de la Calugari situat intr-o tona
deosebite de pitoreasca in partea estica a Masivului Codru Moma. Este accesibil fie din
comuna Crisilor, fie din comuna Ponor, respectivul izbuc constituie un fenomen stiintific
interesant prin raritatea sa. Datorita unei circulatii subterane pe baza de sisteme sifonale, apa
izbugneste la suprafata intermitent, la intervale de timp regulate;
- Arealul Muntele Baisorii (1600 m) este situat la o distanta de 50-53 km departare de ClujNapoca si Turda beneficiaza, in medie, de 171 zile cu zapada, fiind solicitata in special in
intervalul 15 noiembrie-15 aprilie. Vara se remarca peisajul de o frumusete exceptionala si
posibilitatile de vanat si pescuit. Tot aici se intalnesc rezervatia Scarita - Belioara, Cheile
Runcului si ale Pociovalistei, varful Cornul Pietrii si alte cateva obiective; fiind usor
accesibile de la cabanele din Muntele Baisorii;
- Arealul Gilau Tarnita ofera conditii deosebite pentru agrement la sfarsit de saptamana,
deschizand si una din "portile" cele mai solicitate pentru patrunderea in interiorul Muntilor
Apuseni;
- Arealul Belis - Fantanele, pe malul stang al lacului de acumulare si pe traseul drumului
judetean Huedin - Belis - Albac, care ocoleste lacul. Mai putin spectaculoasa, partea estica
trezeste interesul prin cateva sectoare de chei si mici defilee, mai reprezentative fiind Cheile
Baciului, precum si prin ariile de alunecari de teren vechi cu un microrelif foarte accidentat,
cateva dintre ele adapostind asociatii floristice si faunistice de o mare varietate si impunand,
ca si Cheile Turzii, includerea intre rezervatiile naturale ale zonei;

- Arealul Valea Ighelului (22 km). Pornind din Ighiu, pe aceasta pitoreasca vale, se poate
ajunge pana la lacul de baraj natural Iezerul, declarat monument al naturii, singurul lac de
acest fel din Muntii Apuseni, aflat intr-un splendid cadru natural. Peste culme, se poate ajunge
la Piatra Cetii, cu interesante fenomene geologice: pesteri, chei, cascade si o magnifica poiana
cu narcise, apoi la Cheile Intregalde. Aici se intalneste floarea de colt sau siminicul;
- Arealul Valea Ampoiului. Catre nord-vest de Alba Iulia, pe valea raului Ampoi, o cale ferata
si o sosea urca spre Tara de Piatra, trecand prin asezari pitoresti, cu urme ale unor constructii
romane si medievale, monumente de arhitectura populara si interesante monumente ale
naturii. Dintre acestea amintim: calcarele cu orbitoline de la Ampoita, martori geologici si
puncte fosiliere, precum si clipele de calcar de la Valea Mica;
- Arealul Munti Codru Moma se situeaza in partea de nord-est a judetului Arad. Principalul
obiectiv din aceasta zona il constituie statiunea balneoclimaterica Moneasa care dispune de
capacitati de cazare, stabilimente balnear si numeroase dotari turistice corespunzatoare
tratamentului balnear si odihnei, un strand si un lac de agrement. In imprejurimi se pot face
excursii interesante spre zona carstica Tinoasa, varful Izoi, Valea Rujii si sper platoul carstic al
Vascaului. In apropiere, in perimetrul comunei Dezna, se afla cetatea Deznei si un frumos han
pescaresc In perimetrul Muntilor Codru - Moma se intalnesc si alte obiective de interes
turistic; amintim aici frumoasele vai ce coboara spre depresiunea Zarandului si suprafetele
forestiere compacte;
- Arealul depresionar Gurahont Halmagiu grupeaza elementele de peisaj si cele istoricoetnografice din depresiunile Almas - Gurahont si Halmagiu. Depresiunile largi, legate prin
defileul Crisului Alb intre comunele Varfurile si Gurahont intinsele suprafete forestiere cu un
valoros fond cinegetic, situate la contactul muntilor Codru - Moma cu Muntii Zarandului,
satele cu obiectivele lor istorice si etnografice confera arealului o diversitate de aspecte
interesante. Dintre cele mai reprezentative obiective turistice amintim: valea Zeldisului cu
satele si peisajele ei pitoresti, valea Zimbrului (cu rezervatia de laur), defileul Crisului Alb si
satele din depresiunea Halmagiu - interesante pentru arhitectura, mestesuguri, port si folclor.
38. Ob turistice Bucovina (http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina)
Asezari din Bucovina
Gura Humorului
Campulung Moldovenesc
Vatra Dornei
Suceava
Manastiri din Bucovina
Manastirea Solca
(1622)Manastirea Sfantul Ioan cel Nou din Suceava
(Secolele XVI-XIX)Manastirea Bogdana
(1360)Manastirea Zamca
(1606)Manastirea Probota
(1530)Manastirea Moldovita
(1532)Manastirea Rasca
(1542)Manastirea Slatina
(1553-1564)Manastirea Humor
(1530)Manastirea Dragomirna
(1609)Manastirea Sucevita
(Secolul al XVI-lea)Manastirea Putna
(1466)Manastirea Voronet
Biserici din Bucovina
Biserica Sfantul Ioan Nepomuk din Suceava
Biserica Dragomirna Mica

(1602)Biserica Schimbarea la Fata din Siret


(1908)Biserica Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul din Siret
Biserica Sfantul Dumitru din Ciprian Porumbescu
(1887)Biserica Domnitelor din Suceava
(1643)Biserica Sfantul Nicolae Balinesti
(1494 1499)Biserica Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din Reuseni
(1504)Biserica Romano-Catolica din Cacica
(1904)Catedrala Ortodoxa din Radauti
(1927)Biserica Sfantul Dumitru din Suceava
(1534-1535)Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Volovat
(1801)Biserica Sfantu Ilie din Scheia
(1488)Biserica Tuturor Sfintilor din Parhauti
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Suceava
(sec. XVII-lea)Biserica de lemn din Putna
(1352)Biserica Sfantul Nicolae din Suceava
(1611)Biserica Invierea Domnului din Suceava
Biserica Sfanta Treime din Siret
(mijlocul sec. XIV-lea)Biserica Inaltarea Sfintei Cruci din Patrauti
(1487)Biserica Mirauti din Suceava
(Secolul al XVII-lea)Biserica Arbore
Muzee din Bucovina
Muzeul Oualor Incondeiate Lucia Condrea
Casa Muzeu Taran Leonida
Muzeul Apelor Mihai Bacescu
Muzeul de Arta Ion Irimescu
Muzeul Lemnului din Campulung Moldovenesc
Muzeul de Istorie din Siret
Muzeul Obiceiurilor Populare din Gura Humorului
Muzeul Lingurilor din Campulung Moldovenesc
Muzeul de Stiintele Naturii si Cinegetica din Vatra Dornei
Muzeul Etnografic Vatra Dornei
Muzeul de Etnografie Samuil si Eugenia Ionet din Radauti
Hanul Domnesc din Suceava
Muzeul de Istorie din Suceava
Casa memoriala Nicolae Labis
Casa memoriala Simion Florea Marian din Suceava
Casa memoriala Eusebiu Camilar
Casa memoriala Mihail Sadoveanu
Casa memoriala Cipriant Porumbescu
Muzeul de Stiintele Naturii din Suceava
Muzeul Etnografic Ion Gramada
Muzeul Ciprian Porumbescu
Muzeul Satului Bucovinean
Diverse Obiective din Bucovina
Zoo Soimaru Ilisesti
Telescaunul Vatra Dornei
Partia de schi Veverita Vatra Dornei
Partia de schi Parc Vatra Dornei
Partia de schi Dealu Negru Vatra Dornei
Telescaunul Gura Humorului

Complexul de Agrement Arinis Gura Humorului


Partia de schi Soimu din Gura Humorului
Herghelia Radauti
Salina Cacica
Cetatea de Scaun a Sucevei
Chilia lui Daniil Sihastrul
39. Turismul cultural in Bucuresti (http://www.skytrip.ro/obiective-culturale-in-judetulbucuresti.html)
-Muzeul Theodor Aman: este construit dupa planurile artistului Theodor Aman, el fiind si
autorul pieselor de mobilier, picturii murale din hol si al ornamentatiilor din interior si
exterior; reuneste o parte din lucrarile artistului: tablouri de gen, acuarele, desene si gravuri;
obiecte personale - pensule, violoncelul, arme, masti, costume, precum si colectia de arta a
pictorului.
-Casa memoriala Tudor Arghezi: a fost locuita de poet incepand cu 1930, iar din toamna
anului 1947 aceasta a devenit muzeu memorial conform dorintei testamentare a poetului; in
"laboratorul" poetului se afla cea mai mare parte a bibliotecii cuprinzand cateva mii de
volume, un aparat radio si o icoana de peste 150 de ani; intr-o camera alaturata descoperim
medaliile si decoratiile conferite de statul roman creatiilor argheziene, precum si Premiul
european Gottfried von Herder, 1965, Arghezi fiind primul scriitor roman laureat al acestei
prestigioase distinctii.
-Muzeul National de Arta Contemporana: Situat in incinta Palatului Parlamentului; aici au loc
expozitii de grafica, pictura, desen si alte arte, concerte de muzica electro sau proiectii de
filme.
-Muzeul de Arta Vasile Grigore: este structurat pe doua niveluri, piesele fiind dispuse in cele
cinci sali reprezentand sapte sectiuni mari (pictura, grafica, sculptura, arta populara
romaneasca si arta decorativa europeana, orientala si extrem-orientala.
-Muzeul de Arta Populara Doctor Nicolae Minovici: adaposteste mai multe tipuri de piese de
arta popular romaneasca din intreaga tara: icoane, ceramic, tesaturi, obiecte din lemn,
instrumente musicale traditionale, cat si un fond documentar despre activitatea doctorului
Minovici.
-Muzeul de Arta Veche Apuseana: adaposteste arme medievale si moderne, vitralii austriece,
germane, elvetiene, flamande, tapiserii flamande tesute la razboi vertical, mobilier (austriac,
italian), opere ale unor pictori flamanzi, italieni, germani, raritati bibliofile; impresionante
sunt vitraliile, semineul adus din Toscana si biblioteca din lemn masiv de nuc ce incadreaza
volume rare.
-Muzeul National de Arta al Romaniei: are trei galerii de arta: Galeria de Arta Europeana,
Galeria de Arta Romaneasca si Galeria de Arta Veche Romaneasca.
-Muzeul National Cotroceni: colectia este compusa din urmatoarele domenii: arta plastica
(pictura romaneasca, pictura universala, grafica, sculptura romaneasca si universala, arta
religioasa), arta decorativa (ceramica, sticla, metal, textile, mobilier), numismatica,
medalistica, istorie, arheologie;din domeniul arta plastica s-au format colectiile: arta
religioasa (icoane pe lemn), care este reprezentativa pentru perioada tarzie a artei religioase
romanesti (secolele XVIII-XIX) si atelierelor rusesti.
-Muzeul National de Istorie a Romaniei: principalele sectii ale muzeului sunt: arheologie
preistorica, dacica, greaca, romana si medievala; istorie; numismatica; Tezaurul National,
lapidarium, laboratoare de restaurare si biblioteca.
-Muzeul Zambaccian: este constituit din 310 lucrari care includ picturi, lucrari de grafica,
sculpturi si piese de mobilier; piesele expuse apartin pictorilor romani si francezi, dar si unor
pictori care au lucrat in Franta.

-Muzeul Comunitatii Evreiesti: structurat pe domenii precum literatura, stiinta, arta


sinagogala, arta si spectacol, teatru si viata de cult; aici exista si carti ale celor mai importanti
scriitori evrei din Romania, lucrari stiintifice, afise de teatru, portrete ale actorilor evrei; un
spatiu important este alocat gravorilor evrei, autori ai unor medalii emise de diferite institutii
ale statului.
-Muzeul Taranului Roman: colectia de ceramica cuprinde aproximativ 18.000 de piese; cea
mai veche piesa de ceramica datand din 1746; colectia de port numara aproape 20.000 de
piese de costum din toate provinciile romanesti, incepand cu prima jumatate a secolului alXIX-lea; impresionanta este si colectia de tesaturi pentru interior confectionate din in, canepa,
bumbac sau borangic; colectia de lemn cuprinde mobilier si feronerie veche romaneasca;
obiectele realizate in tehnica dulghereasca totalizand 130 de piese din toate zonele
etnografice; colectia religioasa cuprinde icoane pe sticla si pe lemn, izvoade pentru icoane,
xilogravuri, vesminte preotesti, vase, troite si cruci.
-Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa: are un bogat patrimoniu format din
colectii zoologice, de minerale si roci, paleontologice si etnografice care insumeaza peste 2
milioane de piese; dintre acestea doar o mica parte sunt prezente in sali pentru a nu incarca
excesiv expunerea si a evita deteriorarea obiectelor sensibile la actiunea luminii; adaposteste
de asemenea si o biblioteca, desene, schite, harti, tablouri, obiecte mostenite de la savantii si
exploratorii din trecut.
-Muzeul Municipal Bucuresti: a luat nastere prin unificarea Muzeului de Istorie cu Muzeul de
Arta; detine aproximativ 400.000 de obiecte provenite din cercetari arheologice, donatii si
achizitii - documente, harti si planuri, fotografii, tiparituri si imprimate, arme, arta decorativa,
arta religioasa, arta plastica, sculputura si piese de arheologie.
-Muzeul National al Literaturii Romane: are in custodie sase case memoriale: in Bucuresti,
cele alor Tudor Arghezi; George si Agatha Bacovia; Liviu si Fanny Rebreanu; Ion Minulescu
si Claudia Milia; in Moroeni - Casa Memoriala "Alexandru Cioranescu" si in judetul Neamt,
Casa Memoriala "Mihail Sadoveanu".
-Muzeul Aviatiei din Bucuresti: functioneaza pe trei sectii: Istoria aeronauticii nationale si
universale; Tehnica de forte aeriene; Istoria rachetelor si cercetarii spatiale (la Medias).
-Muzeul CFR Bucuresti: sala principala adaposteste machete de locomotive cu abur lucrate
artistic, printre care la loc de frunte se afla renumita Pacific, o diorama care infatiseaza prin
exponatele sale evolutia vagoanelor si locomotivelor de-a lungul timpului,o garnitura a unui
tren de epoca, placi montate pe vechile locomotive.
-Muzeul Filatelic din Bucuresti: ocupa o suprafata de 600 mp, compartimentati in 3 sali de
expunere; Sala Lahovari adaposteste o parte a celor peste 11 milioane de timbre, constituind
aproximativ 3 milioane de serii filatelice, unele unicate mondiale, dar si matritele originale
din otel cu care s-au tiparit cele patru valori din prima emisiune Cap de Bour Moldova (1858)
precum si probe, machete, diverse stadii de realizare a timbrelor din anul 1872 pana astazi;
Sala Cezar Librecht prezinta obiecte postale datand din doua jumatate a secolului al XIX-lea
si prima jumatate a secolului XX, tablouri vechi, tiparituri si efecte postale, mobilier din
oficiile postale, trasuri de posta, lazi de valori; Sala Dimitrie C. Butulescu cuprinde carti,
cataloage, articole despre istoria filatelica romaneasca, precum si diplome si medalii obtinute
de Posta Romana de-a lungul anilor.
-Muzeul National de Geologie: adaposteste un tezaur stiintific inestimabil, reprezentat prin
colectii mineralogice, petrografice si paleontologice, recunoscute pe plan international;
impresionante sunt colectiile "flori de mina", cat si cea mai completa colectie de roci si fosile
din Romania, dar si reconstituiri ale unor vertebrate mari descoperite in stratele geologice de
pe teritoriul Romaniei, inclusiv cativa dinozauri in marime naturala.

-Muzeul National George Enescu: expozitia permanenta este desfasurata in trei sali ale
palatului si prezinta cronologic, fotografii, manuscrise, instrumente muzicale, obiecte si
documente legate de viata si activitatea muzicianului.
-Muzeul National al Hartilor si Cartilor Vechi: este alcatuit din 16 incaperi care adapostesc
aproximativ 750 de exponate printre care harti vechi inramate, gravuri, litografii, dar si
obiecte care nu fac parte din colectia propriu-zisa, cu care se urmareste recrearea atmosferei
de odinioara, din secolul al XVIII-lea sau al XIX-lea.
-Muzeul Operei Romane Bucuresti: dispune de 30.000 exponate, marturii asupra inceputurilor
spectacolului de opera in Romania, costume, partituri, obiecte personale ale unor mari
personalitati, tablouri, documente, fotografii, sculpturi, afise, programe.
-Muzeul Theodor Pallady: adaposteste colectia sotilor Serafina si Gheorghe Raut, in cadrul
careia se evidentiaza cateva tablouri semnate de Theodor Pallady, dar si peste 800 de desene si
gravuri ale marelui pictor roman, reprezentative pentru perioada lui pariziana; pe langa
acestea mai exista si sectiunea de pictura europeana din secolele XVI-XIX, dar si obiecte de
sculptura antica greco-romana, egipteana, indiana si renascentista italiana si franceza, textile,
piese de mobilier, ceramica orientala si alte obiecte de arta decorativa.
-Muzeul Memorial George Calinescu: interiorul conserva obiecte personale, mobilier,
manuscrise, fotografii, documente privitoare la viata si activitatea scriitorului George
Calinescu, biblioteca cu cartile acestuia, dar si covoare orientale, obiecte de arta din China,
icoane pe sticla si tablouri semnate Stefan Luchian, Theodor Pallady, Ioan Andreescu.
-Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti: expozitia permanenta cuprinde 121 de complexe
distincte, totalizand 338 de monumente, iar patrimoniul mobil insumeaza 53.828 obiecte;
alaturi de patrimoniul expus in aer liber, muzeul detine si un bogat fond documentar de o
inestimabila valoare istorico-etnografica, alcatuit din colectii de manuscrise, studii, schite,
desene, relevee, planse, clisee pe sticla, filme, negative alb-negru si color, fotografii, ce provin
atat din cercetarile pe teren ale echipelor de monografisti care au contribuit la fondarea
Muzeului Satului, cat si din investigatiile ulterioare.
-Muzeul Bancii Nationale a Romaniei: detine bunuri culturale clasate in Tezaurul
patrimoniului cultural national; gazduieste o importanta colectie numismatica, de la monedele
cetatilor grecesti de pe tarmul vest-pontic, la denominarea leului din anul 2005; sunt expuse
seriile numismatice emise de Banca Nationala a Romaniei, alte piese de importanta majora,
insemne bancare, precum si o galerie de portrete ale guvernatorilor bancii.
-Muzeul Memorial Nottara: adaposteste documente si obiecte de arta ale familiei, iar
bibilioteca cuprinde peste 7.000 de volume, iar decoratiunile interioare sunt formate din
portelanuri de Sevres, Maissen, Alt Wine, vase japoneze, chinezesti, sticla de murano, Galle.
-Muzeul Militar National Regele Ferdinand I: patrimoniul este alcatuit din peste 300.000 de
obiecte tridimensionale si materiale documentare, fiind valorificat in modalitati diverse, in
expozitii permanente si temporare ale muzeului si filialelor sale.
-Casa memoriala Liviu Rebreanu: colectia cuprinde mobilier, documente literare, scrisori,
manuscrise, fotografii, precum si tablouri, dar si o impresionanta colectie de ceramica si alta
de icoane pe sticla, toate apartinand lui Liviu Rebreanu.
-Casa memoriala Ion Minulescu-Claudia Millian: colectia cuprinde documente literare,
scrisori, manuscrise, fotografii, dar si tablouri si sculpturi care poarta semnaturile unor nume
importante.
-Casa memoriala George si Agatha Bacovia: adaposteste documente personale ale acestuia,
fotografii, diplomele obtinute de poet, inclusiv cea de bacalaureat, colectia proprie de carti,
dar si piese de mobilier.
-Casa memoriala Gheorghe Tattarescu: prezinta tablouri, schite, diplome si medalii, albume si
carti de arta ce au apartinut pictorului.
-Arcul de Triumf: comemoreaza victoria Romaniei in Primul Razboi Mondial.

-Ateneul Roman: interiorul cuprinde o sala de concerte cu o capacitate de 794 de locuri, iar
deasupra lojilor, de jur imprejurul tamburului cupolei, cu exceptia locului unde se afla scena,
se desfasoara o fresca lata de 3 m si lunga de 70 m, alcatuita din 25 de scene reprezentative
din istoria Romaniei.
40. Preistorie si istorie veche.
Rezultatele cercetrilor arheologice atest c teritoriul pe care se afl Bucuretiul a fost locuit
nentrerupt nc din epoca paleolitic (achii tioase din cremene, un nucleu de silex
descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la
Mihai-Vod i Radu-Vod . Au fost scoase la iveal numeroase aezri neolitice; din perioada
culturii Dudeti s-au descoperit urme la Dudeti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului
Fundeni etc. Din perioada culturii Boian s-au gsit urme la Glina, Dudeti, Celu, BucuretiiNoi, Giuleti, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a gsit una din cele mai mari necropole
din Europa din perioada Boian. n morminte s-au descoperit i perle din minereu de cupru,
cele mai vechi din ar i printre cele mai vechi din Europa.
Din perioada culturii Gumelnia s-au gsit aezri la Glina, Jilava, Mgurele .a. La Chitila s-a
descoperit o brr de aram, cu capete n form de arpe. Acest tip de brar st la originea
altor brri cu capete de arpe realizate ns mai trziu. Se confirm astfel prerile
istoricilor Vasile Prvan i Nicolae Iorga c arta traco-dacilor are origini n milenii anterioare.
S-au descoperit urme din cultura Tei (a doua etap a bronzului): securi de bronz, cuite, ace,
vrfuri de sgei etc., din epoca fierului, n special din partea a doua a epocii, care coincide i
cu nceputul culturii geto-dacilor. La Blceanca s-au descoperit dou aezri cu zece bordeie
i ase locuine de suprafa. Urme ale unei locuiri ndelungate s-au gsit sub mnstirea
Mihai-Vod. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, ceti dacice, o moned din timpul
mpratului roman Galienus, cosoare, rnie rotative etc.
Descoperirile din secolul al IV-lea confirm coexistena n zona Capitalei a unor populaii
dacice cu goii i sarmaii de ramur alanic i faptul c existau relaii cu romanii. Din
secolele VI-VII s-au descoperit pe malurile Colentinei i Dmboviei semibordeie cu o
camer, cu cuptor de gtit i unelete casnice, ceramic. n secolele X-XIV urme de aezri sau gsit pe malurile tuturor apelor din zon, bordeie cu cuptoare de gtit i nclzit, ceramic
fin, monezi, urme ale culturii Dridu La Pipera, n Bucuretii Noi, n Piaa de Flori, la
Crngai i la Giuletii-Srbi au fost descoperite aezri ale populaiei vechi romneti din
secolele X-XI, iar n pdurea Pantelimon, pe malul Lacului Tei, aezri din secolele XII-XIV.
ncepnd cu secolul al XV-lea, mrturiile arheologice se completeaz cu izvoare scrise.
Intemeierea orasului.
Tradiia spune c ntemeierea oraului s-a realizat n vremea lui Bucur, pe care unii l cred
cioban, alii pescar, boier, haiduc. Prima consemnare n scris a acestei tradiii este cea
din 1761, a clugrului franciscan Blasius Kleiner.
O alt tradiie, din secolul al XVI-lea, vorbete despre Negru Vod ca ntemeietor al
Bucuretiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, dup o cltorie
prin ara Romneasc n timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al
domnitorului Mircea cel Btrndin 1410 Bucuretiul este numit Cetatea noastr
Prima atestare documentar cert a Bucuretiului dateaz din 1459, cnd prin hrisovul din 20
septembrie, domnitorul Vlad epe scutete de dri i ntrete dreptul de proprietate al unor

locuitori [5]. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit n jurul anului 1900. Vlad epe
petrece patru din cei ase ani de domnie n cetatea Bucureti, preferndu-l
reedinei Trgovite.
n timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad epe, 18 din cele 25 de documente
care au nscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun Bucureti .
Mircea Ciobanu n timpul domniei sale ridic un palat domnesc numit mai trziu Curtea
Veche; n 1558-1559 n curtea domneasc se construiete o biseric, cea mai veche construcie
pstrat n forma sa original iar n 1562 se ridic i biserica Sf. Gheorghe cunoscut ca Sf.
Gheorghe-Vechi sau cel romnesc dup ce Constantin Brncoveanu construiete n 1707 Sf.
Gheorghe-Nou sau cel grecesc.
Oraul se dezvolt continuu iar din secolul al XVII-lea se ntinde i pe malul drept
al Dmboviei; n partea de vest se ntinde pn n zona Cimigiu iar n est pn la
intersecia Cii Moilor cu Hristo Botev de astzi. n 1563 este menionat pazarul (de la
turcescul bazar), piaa Bucuretiului situat n apropierea Curii domneti. Zece ani mai trziu,
n 1573 Alexandru al II-lea Mircea nfiineaz la mnstirea Plumbuita prima tipografie
cunoscut din Bucureti.
n septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al rii Romneti iar n 1594 ncepe lupta
antiotoman. La 15 august 1595 Capitala este ocupat de turci; Sinan Paa ntrete oraul
spnd un an lat de circa 6 metri i tot att de adnc i ntrituri la marginea anului din
dou rnduri de trunchiuri de copaci ngropai care aveau spaiul dintre ei umplut cu pmnt.
Bisericile au devenit Moschei . La retragerea turcilor din Bucureti, n octombrie 1595, Sinan
Paa a prdat i a incendiat oraul.
Istoria moderna
Articole principale Revoluia de la 1821 i Regulamentul Organic
Dup ce la nceputul lunii martie Tudor Vladimirescu trimite ctre bucureteni mai multe
proclamaii prin care le cerea s se solidarizeze cu micarea sa , la 21 martie 1821 intr n
Bucureti sechestrnd o parte din boieri n casa lui Dinicu Golescu,Belvedere, i domnind
aproape ca un domn .
Pe 17 mai 1821, la dou zile dup ce Tudor Vladimirescu i armata sa, Adunarea
norodului, prsesc oraul, Capitala este ocupat de turcii venii s potoleasc Revoluia.
ncepe o perioad de ocupaie turceasc terminat n iunie 1822, perioad n care n ora
se comit execuii , se ard case .
Grigore al IV-lea Ghica (1822-1828), primul domnitor pmntean din ara Romneasc
dup epoca fanariot a iniiat o serie de lucrri edilitar-urbanistice: pavarea cu piatr a
celor patru drumuri principale ale oraului (Podul Trgului de Afar, Podul Mogooaiei,
Podul Calicilor i Podul erban Vod), construirea de palate, biserici, cazrmi etc.
n 1824, n Bucureti sunt menionate n documente 1.515 prvlii din care 255 erau de
frunte, 489 de mijloc i 771 de coad .
Domnitorul Ghica este nlturat iar la 16 mai 1828 trupe ruseti conduse de generalul
Roth intr n Capital; potrivit Tratatului de la Adrianopol, principatele dunrene rmn
drept gaj sub ocupaie i administraie ruseasc pn la achitarea despgubirilor de rzboi
ctre Imperiul Otoman . n timpul administraiei ruseti condus de generalul Pavel
Kiseleff intr n vigoare Regulamentul Organic. Avnd reedina la Bucureti, Kiseleff se
implic n viaa oraului: impune carantina n ora pentru stoparea ciumei i a holerei,
mrete numrul de medici, numete o Comisie ntr-adins pentru nfrumusearea i

ndreptarea Poliiei, elaboreaz Regulamentul de nfrumuseare a oraului. n 1841 n


timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica i se acord cetenia munteneasc iar
n 1844, de ziua generalului, oseaua din Bucureti, a doua strad ca importan dup
Podul Mogooaiei, a fost denumit oseaua Kiseleff, nume neschimbat de peste 160 de
ani.
n 1834 s-a introdus nomenclatura oficial a strzilor Capitalei, strzile se lrgesc, sunt pavate
i dotate cu canalizare. n aceast perioad, au fost construite palatele Ghica, Sutu, tirbei i
au fost nfiinate: Eforia Spitalelor (1831), Arhivele Statului (1831), Societatea Filarmonica
(1833), Societatea literar (1836), Societatea d-agricultur a Rumniei sub conducerea
lui Mihail Ghica (1836), Imprimeria statului (1839), se deschide la Colegiul Sf. Sava prima
expoziie de art din ar (1836), a aprut primul Muzeu de istorie naional i antichiti
(1834), se organizeaz biblioteci publice (1836), s-au dat n folosin spitalele Brncovenesc
(1838), Filantropia (1839), prima maternitate din Bucureti numit Spitalul de nateri
(1839).
Oraul este afectat de dezastre naturale i epidemii care aduc mari pagube. n 1829 apare
primul ziar din ara Romneasc, Curierul romnesc sub directoratul lui I.H. Rdulescu.
Apar ziarele: Romnia (1836), Universul (1837), Magazin Istoric pentru Dacia (1845),
Bukarester Deutsche Zeitung (1845); ncep s se tipreasc cri pentru coli.
ntr-o carte aprut n 1839 Coup Doeil sur la Valachie et la Moldavie, Raoul Perrin spune
despre Bucureti c avea 1.500 de strzi pline cu cini i 130.000 de locuitori . Sunt nfiinate
piee noi: piaa Suu (1840), piaa Amzei (1841), piaa Sf. Vineri (1841), piaa de pe maidanul
Dudescului, piaa de pe podul Caliei, piaa de pe maidanul Dulapului (1845). Se
amenajeaz grdina Cimigiu i ncepe ridicarea Teatrului Naional. Capitala este afectat de
marele incendiu din 1847 n timpul cruia mor 15 oameni i aproape 2000 de cldiri sunt
distruse.
n secolul al XIX-lea, influena oriental este echilibrat de manifestarea influenei
occidentale: n mbrcminte, limb, instituii, mentalitate.
41. Oraul este o zon urban format de obicei din zone rezideniale (de locuit), zone
industriale i de afaceri, mpreun cu funcii administrative destinate unei zone geografice mai
ntinse, de regul situat mprejur.
O mare parte din suprafaa oraelor este ocupat de cldiri, drumuri de legtur i strzi.
Cuvntul romnesc ora este mprumutat din limba maghiar: vros: ora
O industrie este o ramur a produciei materiale i a economiei naionale, care cuprinde
totalitatea ntreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu producia
uneltelor de munc, cu extracia materiilor prime, a materialelor i combustibililor i cu
prelucrarea ulterioar a produselor obinute..
Industria, a devenit sectorul principal de producie al rilor europene i nord-americane n
timpul revoluiei industriale, care a rsturnat vechea economie negustoreasc i agrarfeudal prin salturi rapide, succesive n tehnologie, aa cum au fost inventarea motorului cu
aburi, rzboiului mecanic de esut i cuceririle tehnice i tehnologice importante n producia
la scar mare a oelului i crbunelui. rile industriale au adoptat o politic economin de
tip capitalist. Cile ferate i vapoarele cu aburi au nceput s lege pieele foarte deprtate,
dnd posibilitatea noilor companii private s dezvolte niveluri de volum de afaceri
i bogie nemaintlnite pn atunci.
n acest sens, industria se clasific n:

industria grea, care se ocup cu producerea mijloacelor de producie, i


industria uoar, care se ocup cu producerea mrfurilor de larg consum.

n alt sens, cuvntul industrie definete o grupare de afaceri care folosesc aceeai metod
pentru generarea profitului, cum ar fi "industria cinematografic", "industria construciilor de
maini", sau "industria crnii i a produselor din carne", "industria minier". Se refer de
asemenea la anumite ramuri i o anumit zon a produciei concentrat pe fabricare, proces
care implic mari investiii de capital fcute mai nainte de a se obine profituri.
n tiinele economice i n planificare urban, termenul industrial este sinonimul pentru
modul de folosire intensiv al terenului destinat activitilor economice care implica fabricarea
i producia.
42. Caracteristici ale sp urban
Orasul este acea unitate administrative-teritoriala de baza, alcatuita fie dintr-o singura
localitate urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel putin una este localitate urbana,
Ca unitate administrative-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geographic orasul
are doua component:
a) component teritoriala-elementele orasului sunt: -vatra suprafata cuprinsa in linia de
contur a zonei cladirilor de locuit;-intravilanul este suprafata afectata constructiilor,
ingloband toate zonele functionale ale orasului mai putin teritoriul agricol; extravilanul reprezinta restul suprafetelor din perimetrul administrative al orasului.
b) Componenta demografica si socio-economica, care consta in grupurile de populatie si
activitatile economice, sociale si politico-administrative care se desfasoara pe teritoriul
localitatii. Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii,
dezvoltarea sa fiind strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine. Orasele care
prezinta o insemnatate deosebita in viata economica, social-politica si culturalstiintifica a tarii sau care au conditii de dezvoltare in aceste directii sunt declarate
municipii.
43. Orasul ecologic ob prioritar in urbanismul viitorului
De la formularea termenului "ecologie" in anul 1866 pana in zilele noastre acesta a stat la
baza mai multor concepte privitoare la protectia mediului inconjurator.
Conturata in ultimele decenii ale secolului trecut, ideea oraselor ecologice a inceput sa fie
agreata progresiv de locuitorii din intreaga lume si aplicata fara retinere in orasele unde
conditiile materiale au permis acest lucru.
Aceasta se explica in primul rand prin constientizarea actiunii distructive a oamenilor si prin
dorinta de a se evita pierderea iremediabila a elementelor inconjuratoare. Conform unui studiu
realizat in anul 2007 orasele mari care duc lipsa unui management corespunzator reprezinta
cauza principala a extinctiei speciilor vegetale locale.
"De exemplu, Singapore si New York au pierdut impreuna 600 specii de plante din 2179 si
respectiv 1361" explica intr-un articol Dr. Amy Hahs, unul dintre autorii studiului.
Se admite ca centrele urbane acoperite in proportie de peste 30% cu vegetatie inregistreaza o
rata mai scazuta a extinctiei. Pe seama acestui fapt San Diego a pierdut numai 11 specii din
296 specii vegetale, ceea ce reprezinta fara indoiala o performanta admirabila.

Insa protectia speciilor de flora si fauna nu ar avea sens in lipsa masurilor de limitare a
poluarii. Orasele ecologice au ca obiectiv si exploatarea resurselor neconventionale din care
nu rezulta deseuri si care nu polueaza sub nici o forma mediul.
Dezvoltarea oraselor in cadrul normelor de ecologie va reprezenta un pas important spre
recuperarea calitatii factorilor de mediu si a armoniei dintre om si natura.
44. Harta Romaniei
Carpatii Romanesti apartin sistemului muntos alpino-carpato-himalaian, ce cuprinde aria
intercontinentala a Euroasiei. Lantul carpatic incepe la nord de Bratislava si ajunge pana la
raul Timok, in Iugoslavia, constituind o prelungire a Alpilor. Lungimea Carpatilor o depaseste
pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Carpatii se impart in mai multe grupe:
Carpatii Occidentali, Padurosi, Orientali si Meridionali, extinzandu-se pe teritoriile Cehiei,
Slovaciei, Poloniei, Ucrainei si Romaniei. Carpatii Romanesti inconjoara bazinul
transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna
dreptate,
"coloana
vertebrala"
a
spatiului
mioritic.
Literatura romaneasca de specialitate imparte Carpatii Romanesti in trei grupe:
Carpatii-Orientali,
Carpatii-Meridionali,
Carpatii-Occidentali.
Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la
defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in
Muntii
Fagarasului
-si110km.
Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu (2544 m) si Negoiu (2535
m) -, care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea
medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali
(1136 m). Limita dintre cele doua grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.
Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii Banatului, situati
in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt
considerati munti de inaltime medie. Numeroase vai pitoresti, brazdate de ape curgatoare,
despart masivele muntoase ale Carpatilor Romanesti, subimpartindu-le in unitati mai mici.
-Obiectivele turistice din Campia Romana
Este marginita la sud si est de Dunare, iar la nord de Podisul Getic, Subcarpatii si podisul
Moldovei.
Campia Romana apare ca o depresiune (in sens geologic) puternic sedimentata si este o
regiune de platforma, relativ rigida. Altitudinea maxima este de 300 m la Pitesti iar partea cea
mai joasa (10-20 m altitudine) se afla pe Siretul Inferior.
Obiectivele turistice sunt in mare parte in Bucuresti, Snagov, Caldarusani, si orasele mari:
Ploiesti, Braila, Galati, Pitesti, Targoviste, Craiova etc.
Turistii fiind atrasi de asemenea de statiuni balneo-climaterice precum cea din Baragan care
utilizeaza apele sarate (Amara, Lacul Sarat).

n Lunca Dunrii se afl multe aezri printre care 18 orae, (Moldova


Nou, Orova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu
Mgurele, Zimnicea, Giurgiu, Oltenia, Clrai, Feteti, Cernavod, Hrova, Brila,
Galai, Isaccea, Tulcea i Sulina), fiind traversat de cinci osele i dou ci ferate.

Principalele orase ale Judetului Olt sunt: Slatina (resedinta de judet), Bals, Caracal,
Corabia, Draganesti Olt, Piatra Olt, Scornicesti.

Judetul Olt este situat in partea sudica a Romaniei pe cursul inferior al raului Olt. Este limitat
de judetele: Valcea (nord-vest), Dolj (vest), Teleorman, Arges (est) respectiv de granita
cu Bulgaria in sud.

Rul Siret izvorte din Munii Carpaii Pduroi aflai n Bucovina de


Nord (astzi regiunea Cernui a Ucrainei), la o altitudine de 1.238 m. Izvoarele sale
se afl n apropiere de localitatea ipotele pe Siret (raionul Vijnia).

Siretul parcurge 706 km (dintre care 596 km pe teritoriul Romniei i 110 km pe teritoriul
Ucrainei) i se vars n Dunre, lng oraul Galai. Dintre afluenii fluviului, are cel mai
mare bazin hidrografic din Romnia.
Principalii aflueni ai Siretului sunt: pe partea dreapt, Siretul
Mic, Suceava, Moldova, Bistria, Trotu, Putna i Buzu; pe partea stng, Polocin i Brlad.
Bazinul su hidrografic este format n principal din apele aduse de rurile Bistria (circa
35%), Trotu (circa 18%), Moldova (circa 17,6%) i Suceava (circa 9%).
Rul urmeaz la nceput o direcie nordic n regiunea Bucovinei de Nord. Poriunea de pn
la confluena cu rul Siretul Mic(n dreptul localitii Suceveni din raionul Adncata) poart
denumirea de Siretul Mare. Dup confluena cu Siretul Mic, rul primete denumirea de Siret.
Rul strbate localitile Berhomet pe Siret i Jadova, unde ncepe s-i schimbe direcia de
curgere ctre sud-est. i continu curgerea prin oraul Storojine i prin
satele Ropcea, Camenca, Volcine i Cerepcui.

Pentru Municipiul Alexandria, att definiia consacrat a dezvoltrii durabile: dezvoltarea


care garanteaz satisfacerea necesitilor actuale fr s compromit capacitatea generaiilor
viitoare de a-i satisface propriile necesiti ct i ideea de preocupare pentru meninerea
vieii pe planet au o rezonan de maxim actualitate. Alexandria se confrunt pe plan local
cu un dezechilibru sever de dezvoltare economic i social - dezechilibru constatat pentru
majoritatea localitilor mici i medii. n acelai timp, nevoile de dezvoltare i obligaiile de
protecie a mediului genereaz obligaii la limita de suportabilitate financiar.
Astfel, elaborarea unei strategii de dezvoltare durabil i de eficientizare a eforturilor
administraiei locale, a mediului economic i a societii civile reprezint singura alternativ
realist de supravieuire i dezvoltare a municipiului i a zonei.
Datele de baz care au stat la elaborarea prezentului document sunt datele publice referitoare
la situaia municipiului i cele direct sau indirect furnizate de 4 / 81 serviciile Primriei i de
operatorii serviciilor publice. Ele permit o evaluare general a situaiei i a tendinelor precum
i identificarea obiectivelor i
aciunilor prioritare.
De asemenea, Strategia de dezvoltare a Municipiului Alexandria, trebuie sa se afle n
concordan cu Planul Naional de Dezvoltare i cu Planul de Dezvoltare Regional, precum
i cu Planul Local de Aciune pentru Mediu i politicile Uniunii Europene n materie.
Necesitatea elaborrii unei strategii globale de dezvoltare pentru Municipiul Alexandria
provine din zonele de constrngeri i provocri majore:

situaia actual local (economic, social, financiar, cultural i instituional),


situaia n contextul judeean, regional i naional,
situaia n contextul european i internaional.
Analiza realitilor i evoluiilor la nivel local, regional, naional i european arat fr dubiu
c supravietuirea i dezvoltarea colectivitilor locale, mai ales ale celor mici i medii cum
este i cazul pentru Alexandria, depind aproape exclusiv i n egal msur de capacitatea
Consiliului Local de :
- nelegere a contextelor economice i legislative i a fenomenului de globalizare,
- identificare a obiectivelor i prioritilor de aciune i dezvoltare,
- angajare a reformelor necesare i proiectelor concrete,
- atragere i motivare a societii civile,
- reabilitare a i dezvoltare a infrastructurilor publice, a unui cadru instituional i a unui
mediu de afaceri stimulant pentru ntreprinztorii i investitorii privai,
- protejare i valorizare a mediului i resurselor locale i zonale,
- amenajare a spaiul comunitar i de sporire a calitii sale ambientale,
- integrare n structuri asociative intercomunitare (ntre Consilii Locale limitrofe).
Strategia - n forma sa adoptat de Consiliul Local - va implica:
analiza diagnostic a situaiei actuale,
identificarea obiectivelor generale de dezvoltare,
definirea de concepte i politici,
identificarea obiectivelor i aciunilor prioritare ( un plan anual i un plan multianual),
stabilirea obligaiilor i atribuiilor de execuie ce revin instituiei Primarului.
ALEXANDRIA REPERE ISTORICE
Desi tanar din punct de vedere istoric, cercetarile arheologice efectuate in zona in care este
situat orasul, au scos la iveala urme de viata datand din paleolitic, neolitic, epoca metalelor,
evul mediu. Deci viata a inceput pe acest teritoriu din zorii istoriei si s-a perpetuat, dezvoltat
si perfectionat neincetat in decursul veacurilor. Ideea intemeierii orasului Alexandria isi are
originea in hotararea unor grupuri de locuitori din Zimnicea si Mavrodin de a infiinta un oras
liber de orice ingerinta straina.

Intemeiat in 1834, dupa planurile urbanistice elaborate de inginerul austriac Otto von Moritz
(cel ce lucrase planurile oraselor Braila si Giurgiu si avea sa execute, mai tarziu, planul
viitorului oras Turnu Severin), orasul si-a luat numele domnitorului de atunci al Tarii
Romanesti, Alexandru Dimitrie Ghica (1834 1842) ale carui oseminte se gasesc depuse
astazi intr-un monumental sarcofag din incinta Catedralei Episcopale Sfantul Alexandru din
municipiu.
Harnicia intemeietorilor - agricultori, mestesugari si negustori -, conditiile geografice si mai
ales Ekstruktia - acea interesanta constitutie pe care si-au alcatuit-o si dupa care s-au condus
timp de 30 de ani: o pilda de gandire profund omeneasca, un exemplu de conducere
democratica, prin reprezentanti alesi ai locuitorilor si un omagiu adus principiului de libertate
si pasnica conlocuire a cetatenilor, toate au facut ca Alexandria sa evolueze, ca asezare,
destul de energic.
Comertul, dominat de afacerile cu cereale si vite, a constituit cea mai importanta ramura a
vietii economice pana la 1948. Dupa reinfiintarea judetului Teleorman, in anul 1968, devenind
resedinta acestuia, Alexandria beneficiaza de importante investitii. Pe 27 iulie 1979 orasul
Alexandria este declarat municipiu.
Alexadrenii s-au implicat in toate evenimentele de rascruce ale istoriei moderne a Romaniei:
Revolutia de la 1848, Unirea Principatelor Romane (1859), Razboiul de neatarnare (18771878), Rascoala taraneasca din 1907; Razboiul pentru reantregirea patriei (1916-1918) si cel
de-al doilea Razboi Mondial (1939-1945).
Cu daruire, locuitorii Alexandriei au participat la Revolutia din decembrie 1989, iar in anii
care au urmat, la toate marile transformari caracteristice perioadei de tranzitie.
Astfel, Alexandria isi va afla ritmul propriu unei gasiri de sine, care sa-i permita o integrare
fireasca la nivel national si european.

Factori de mediu si calitatea lor


Reeaua hidrografic din zona municipiului Alexandria este alcatuit din cursul raului Vedea,
acesta avand trei afluienti si anume: paraul Bratcov, paraul Burdea si paraul Teleorman.
Raul Vedea este situat in partea de sud a tarii, avand o lungime de 108 km, izvoraste din
platforma Cotmeana care apartine podisului Getic si se revarsa in ostrovul Gasca in apropiere
de localitatea Pietrosani, strabatand pana la confluenta cu Dunarea judetele Arges si
Teleorman.
In ceea ce priveste apele subterane din arealul municipiului Alexandria, acestea sunt in
totalitate freatice, se gasesc la o adancime mica 3 - 6 m, cu o circulatie rapida si se afla sub
directa influenta a conditiilor climatice.

Alimentarea cu apa a municipiului Alexandria se face in exclusivitate din panza freatica, apa
fiind pompata in reteaua de distributie de la urmatoarele fronturi: Laceni, Orbeasca, Plosca,
Peretu. 8 / 81
Vegetaia i fauna
Prin configuraia sa geografic, corespunzator reliefului si factorilor fizicogeografici,
vegetatia zonei municipiului Alexandria este variata si bogata in specii caracteristice florei
sudice. Formatia floristica este caracteristica zonei de silvostepa. Vegetatia spontana este
reprezentata prin vegetatia lemnoasa (plopul
negru), subarboretul si buruienile in culturi.Conditiile naturale de sol si climatice favorabile,
fac sa se dezvolte foarte bine vegetatia cultivata (grau, porumb, floarea soarelui).
Particularitatile solului si existenta unei retele hidrografice corelate cu o vegetatie protectoare
asigura o compozitie si raspandire variata a faunei. Astfel exista mamifere atipice regiunii,
cum ar fi vulpea si mistretul, cat si de stepa, reprezentativ fiind iepurele. Pasarile sunt
specifice zonei de stepa si silvostepa, reprezentate prin: mierla, pupaza, ciocanitoarea,
pitigoiul si privighetoarea. De remarcat este prezenta fazanilor, specie originara din Caucaz si
colonizata la noi.
Dintre speciile de pesti care populeaza apele din zona amintim: crapul, carasul, bibanul si
salaul.
Clima i relieful
Clima este temperat continentala si se caracterizeaza printr-un potential caloric ridicat, prin
amplitudini mari ale temperaturii aerului, prin cantitati reduse de precipitatii, adeseori in
regim torential, indeosebi vara,
precum si frecvente perioade de seceta, cantitatea medie anuala de precipitatii fiind de 550600 I / mp. Temperaturi maxime si minime absolute au fost: 42,90 C (5 iulie 1916) si 34,80 C
(24-25 ianuarie 1942). Vanturile predominante sunt cele de vest si de est. Crivatul bate din est
mai ales in miezul iernii, iar austrul, vantul dinspre sud si sud-est, cu o frecventa mai redusa,
este foarte uscat, fierbinte si prevestitor
de seceta. In schimb, Baltaretul, dinspre Lunca Dunarii, este un vant cald si umed, favorabil
dezvoltarii vegetatiei.
Municipiul Alexandria este situat in cadrul Campiei Burnazului, sector principal al Campiei
Romane, regiune marginala dunareana care apare ca un tampon longitudinal intre linia
morfotectonica a Calnistei cu prelungirea ei spre vest si albia Dunarii, cu aceeasi orientare de
la vest la est si care domina regiunile
din jur mai joase, mai ales in regiunea estica, cu caracter evident peninsular.
Aerul

Atmosfera este cel mai important vector de propagare a poluanilor, ale cror efecte asupra
componentelor mediului biotic i abiotic se manifest att local, ct i la scar global.
Dintre factorii de mediu, ponderea cea mai importanta in relatia dintre starea de confort si
sanatate a populatiei pe de o parte si calitatea mediului in zonele locuite pe de alta parte, o
detine aerul.
Actiunea factorilor de mediu asupra sanatatii este foarte diversa. Atunci cand intensitatea
poluarii este mai mare actiunea asupra organismelor este imediata. Cel mai frecvent insa,
actiunea factorilor de mediu are intensitate redusa determinand o actiune cronica, de durata,
cuantificarea efectului fiind greu de evaluat. 9/81
Poluarea atmosferei produce in primul rand afectiuni la nivelul aparatului respirator.
Un aport insemnat in degradarea calitatii aerului il au centralele termice si mijloacele de
transport care emit in atmosfera oxizi de carbon, dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.
Reteaua de supraveghere a poluarii la nivelul municipiului Alexandria este alcatuita din: 2
puncte de control pentru poluantii gazosi; 5 puncte de control pentru pulberi sedimentabile; 1
punct pentru determinarea pulberilor in suspensie - fractiunea PM 10 - si un punct de recoltare
precipitatii.
In zona Alexandria, in anul 2004, s-au efctuat determinari ale concentratiilor medii zilnice ale
NO2, care nu au pus in evidenta depasiri ale concentratiei maxime admisibile (CMA) pe 24
ore (100 g/mc) comparativ cu STAS nr. 12574/87.
Concentratiile maxime la 24 ore pentru NO2 au fost de 54,34 g/mc in punctul de control
A.P.M. Alexandria si respectiv 51,70 g/mc in punctul de control SE Alexandria.
Concentratiile medii anuale s-au situat sub valoarea limita anuala (40 g/mc), in cele doua
puncte de control.
Concentratiile medii anuale ale indicatorului NO2 pentru anul 2004 au scazut in cele doua
puncte de control, comparativ cu anul 2003, dar se mentin ridicate fata de anii 2000-2002. In
semestrul I 2005, concentratiile medii semestriale au fost de 9,67 g/mc in punctul de
supraveghere A.P.M. Teleorman, respectiv 10,48 g/mc in punctul SE Alexandria.
Principalele surse generatoare de emisii de oxizi de azot au fost reprezentate de trasportul
rutier, centralele termice, arderea combustibilior in gospodarii.
Concentratiile de dioxid de sulf (SO2) au fost determinate in municipiul Alexandria, de
asemenea, prin masuratori medii zilnice care nu au pus in evidenta depasiri ale CMA pe 24
ore (250 g/mc) comparativ cu STAS nr. 12574/87. De asemenea, concentratiile medii anuale,
inregistrate in anul 2004, s-au situat sub
valoarea limita anuala (60 g/mc) si sunt comparabile cu anii anteriori in ambele puncte de
control.

In semestrul I 2005, concentratiile medii semestriale au fost de 1,37 g/mc


in punctul de supraveghere A.P.M. Teleorman, respectiv 1,70 g/mc in punctul SE
Alexandria.
Principalele surse potentiale de poluare sunt reprezentate de arderea combustibililor si traficul
rutier, fapt pentru care concentratiile cele mai mari de SO2 s-au inregistrat in lunile de iarna
ale anului.
In zona Alexandria, concentratiile medii zilnice de amoniac (NH3), in cursul anului 2004, nu
au depasit concentratia maxima admisibila (CMA) pe 24 ore conform STAS 12574/87 (100
g/mc).
Concentratia maxima admisa de amoniac (87,26 g/mc) s-a inregistrat in punctul de control
SE Alexandria. In punctul de supraveghere A.P.M. Alexandria, concentratia medie anuala
pentru anul 2004 s-a redus fata de anul 2003, dar este mai mare decat mediile anuale
inregistrate in 2001 si 2002. La statia SE Alexandria, media anuala a crescut comparativ cu
anii anteriori 2000-2003.
In semestrul I 2005, concentratiile medii semestriale au fost de 10.89 g/mc in punctul de
supraveghere A.P.M. Teleorman, respectiv 20.64 g/mc in punctul SE Alexandria.
Principalele surse potentiale de poluare pentru amoniac sunt reprezentate de epurarea apelor
uzate, deseurile menajere si agricultura. 10 / 81
In municipiul Alexandria, pulberile in suspensie - fractiunea PM10 - se monitorizeaza in
punctul de supraveghere sediul A.P.M. Teleorman din anul 2003.
Comparativ cu anul 2003, nivelul de impurificare cu pulberi in suspensie se mentine in
Alexandria si in anul 2004. Se constata ca, in 2004 frecventa de depasire a valorii limita
zilnice (24 ore) pentru protectia sanatatii umane (50 g/mc), prevazuta de Ordinul 592/2002,
nu s-au redus semnificativ fata de anul anterior. De asemenea, concentratiile medii anuale au
depasit valoarea limita anuala pentru protectia sanatatii umane (40 g/mc), valorile fiind
comparabile in cei doi ani. Numarul de depasiri ale valorii limita zilnice a fost de peste 35 ori
atat pe parcursul anului 2003, cat si in anul 2004.
In ceea ce priveste pulberile sedimentabile, in municipiul Alexandria s-au efectuat determinari
in 16 puncte de control. Valorile inregistrate au depasit concentratia maxima admisibila (17
g/mp/luna) conform STAS 12574/87, dupa cum urmeaza:
- in 2003 s-au inregistrat 3 depasiri ale CMA in punctul de supraveghere sediul A.P.M.
Telorman;
- in 2004 s-a inregistrat o depasire a CMA in punctul de supraveghere str. M. Kogalniceanu.
- in semestrul I 2005 nu s-au inregistrat depasiri ale CMA, dar se constata depasiri ale
pragului de alerta conform Ordinului MAPM 756/1997 (70% din CMA) in punctele de
supraveghere Meteo si str. Negru Voda din Alexandria.

Sursele de poluare cu pulberi sedimentabile sunt aceleasi ca in cazul pulberilor in suspensie.


Din analiza datelor furnizate de Agentia de Protectia Mediului Teleorman, privitor la
concentratiile medii anuale, la cei trei indicatori de calitate ai aerului (NO2, SO2, NH3) se
constata o imbunatatire a calitatii aerului prin linia descendenta pe care o urmeaza valorile
concentratiilor medii anuale a acestor indicatori in ultima perioada.
Disfuncionaliti
- mirosurile i fumul rezultat din aprinderea/autoaprinderea gunoaielor de la ghenele si
gropile de gunoi de pe teritoriul municipiului;
- circulaia auto reprezint o puternic surs de poluare, n special pe arterele de transport n
comun i de tranzit.
Apa
Alimentarea cu ap a municipiului Alexandria este asigurat in exclusivitate din panza
freatica care este pompata in reteaua de distributie de la urmatoarele fronturi:
- Laceni;
- Orbeasca;
- Plosca;
- Peretu.
Poluarea fonica
Situatia poluarii sonore in municipiul Alexandria este diferita de la zona la zona. In urma
masuratorilor efctuate in anul 2004 a iesit la iveala faptul ca limita maxima admisa de
zgomot, de 65 dB, este depasita cu valori cuprinse intre 10-15dB in zona industriala a
orasului, pe arterele intens circulate, marile intersectii de strazi, pietele din oras intre anumite
intervale orare.
Unele probleme legate de poluarea fonica au aparut si datorita unitatilor de alimentatie
publica dar prin masurile ameliorative intreprinse de municipalitate aceste aspecte au fost
inlaturate fie prin reducerea programului de lucru fie prin izolarea fonica a spatiilor aferente.
Solul
Poluarea solului ca fenomen si proces este foarte veche, strans legata de desfasurarea
activitatilor industriale si a practicarii unei agriculturi intensive.
Conform Situatiei Statistice a Terenurilor, la 31.12.2006, pentru teritoriul administrativ al
municipiuluii Alexandria din totalul de 7.939,70 ha cat reprezinta terenul agricol, 111,80 ha
sunt degradate si neproductive.
Degradarea terenurilor s-a produs datorita eroziunii prin apa, excesului de seceta si aciditatii
deseurilor.
In ceea ce priveste deseurile industriale, ponderea cea mai mare o detin cenusa si zgura. 13 /
81
Spaiile verzi

Zonele verzi ale oraului (ecologice, agrement-recreative, complementare) constituie un


domeniu n care rezolvrile urbanistice privind suprafaa i distribuia vegetaiei n intravilan
sunt determinante pentru confortul cetenilor.
Ca i n alte zone din ar, deficitul de spaii verzi este prezent i n municipiul Alexandria,
zonele verzi intinzandu-se pe 6,4 ha ha aceasta suprafata fiind repartizata astfel:
- 1 ha de teren flori;
- 1,6 ha de teren gard viu;
- 4,3 ha de teren gazon.
Suprafata totala ocupata de paduri este de 32,30 ha de teren iar starea relativ proasta a
padurilor poate fi explicata prin prezenta secetei excesive din ultimii ani la care se adauga
poluarea locala dar si factorii biotici si abiotici ai mediuilui si in special factorul antropic.
Calitatea vegetaiei este afectat att de poluare ct i de dezinteresul unor membri ai
comunitii, ceea ce impune o schimbare radical de optic n relaia dintre administraia
local i agenii economici poluani, precum i n strategia de planificare urban.
Analiza Swot
Puncte tari :
- Suprafaa agricol ntins n Alexandria i localitile nvecinate;
- Condiii pedo-climatice deosebit de prielnice pentru culturi de gru, orz, ovz, porumb,
legume, plante de nutre, vie i pomi fructiferi;
- Existena pieelor de desfacere pentru produsele alimentare;
- Existena agenilor economici care au ca obiect de activitate prelucrarea produselor agricole;
Puncte slabe:
- Suprafeele agricole sunt frmiate la diveri productori individuali;
- Lipsa iniiativelor n domeniul agriculturii, a aptitudinii de asociere n domeniul produciei
i a valorificrii produselor agricole;
-Producie sczut n agricultur i creterea animalelor, datorit lipsei posibilitilor material
si a mijloacelor de producie, n special la productorii individuali.
Turismul
Datorita asezarii geografice dar si interesului istoric destul de redus, Alexandria nu este un
oras deosebit de atractiv din punct de vedere turistic. Ca atare si serviciile hoteliere sunt pe
masura. Exista un singur hotel in centrul municipiului, hotelul Parc cu standard de doua
stele, avand 240 locuri de
cazare, bar, restaurant si terasa.
Oaspetii care doresc sa iasa din atmosfera citadina, sa se cazeze in mijlocul naturii , o pot
face la motelul Hanul cu Noroc aflat pe DN 6, la iesirea din Alexandria spre Rosiorii de
Vede, sau la complexul Rustic situat in padurea Vedea. Ambele ofera locuri de cazare, dar si
preparate culinare traditionale inambient zonal specific.
Centrul civic dispune de un numar de restaurante, baruri, terase, cofetarii care ofera celor
interesati servicii de cea mai buna calitate. ... ... ...