Sunteți pe pagina 1din 5

Bucataria fara foc, o solutie naturista

Bucataria fara foc, o solutie naturista


Adauga la favorite
Printeaza
Yahoo
Facebook
Twitter
Despre cereale, fructe, nuci si zarzavaturi, se spune ca sunt dieta aleasa de Du
mnezeu pentru oameni. Acestea, pregatite in mod cat mai simplu si natural (fara
foc), sunt cele mai sanatoase si mai hranitoare. Ele dau tarie, putere de rezist
enta, vigoare intelectuala, care nu pot fi dobandite prin alte diete, cat ar fi
ele de complicate si stimulente.
Se stie ca un regim de cruditati (hrana vie), indicat permanent, poate constitui
o metoda naturista de profilaxie, tratare si autotratare, care furnizeaza corpu
lui fibre, necesare in prevenirea si tratatrea constipatiei. Se consuma alimente
naturale, pregatite fara foc, si in special: sucuri de legume si fructe crude,
dar nu amestecate (legume si fructe la aceeasi masa), faina integrala, cereale i
ntregi, seminte, germeni de legume sau cereale.
Ciorba naturista, dintr-un morcov, telina si sfecla rosie mica, doua fire verzi
de ceapa si usturoi, hrean ras, loboda, leustean, stevie, tarhon, patrunjel mara
r. Legumele rase fin, verdeturile taiate marunt, se amesteca toate si se pun la
macerat, pana a doua zi, intr-un litru de bors proaspat.
A doua zi se strecoara, se adauga rosii curatate si se mixeaza toate. Se adauga
borsul strecurat si 1 l apa fiarta si racita, sare, piper, cimbru. Se serveste r
ece, iar cine doreste poate adauga smantana sau iaurt. Este delicioasa si asigur
a corpului vitamine si minerale naturale si usor asimilabile.
Lapte de migdale, din 100g migdale dulci, patru linguri tarata, 900ml apa caldut
a. Migdalele se pun in vas emailat, care se tine deasupra altuia, cu apa fierbin
te, pana se inmoaie coaja, care se indeparteaza. Migdalele se amesteca cu putina
tarata si se macina impreuna.
Migdalele macinate se amesteca cu apa si se bate amestecul cu o lopatica de lemn
, cateva minute, dupa care se strecoara prin tifon, storcandu-le bine. Laptele d
e migdale, ca si reziduurile ramase se folosesc la diferite preparate din bucata
ria fara foc.
Pasta de unt, branza si cartofi, din patru cartofi potriviti, zece masline negre
desarate, cate 150g unt si branza de vaci, cate o ceapa mare rosie, o lingura a
mestec de cimbru, salvie si sovarv, o lingurita pulbere de plante aromate si con
dimente, cateva petale de trandafiri rosii.
Cartofii frumosi, netezi, se spala bine cu periuta sau carpa aspra, se sterg, se
rad cu coaja cu tot, se amesteca cu ceapa si verdeturile taiate marunt, branza
maruntita, pulberile, untul frecat si tarata cat cuprinde sa iasa o pasta mai c
onsistenta. Se asaza pe farfurie, se taseaza si deasupra se presara petalele tai
ate fideluta si cateva frunzulite de salvie taiate marunt.
Pasta de unt, branza si andive, dupa reteta de la pasta de unt cu cartofi, cu de
osebirea ca 300g andive bine maruntite inlocuiesc cartofii. in loc de andive se
pot folosi gulioare sau varza maruntita la mixer. Daca compozitia este prea moal
e, se adauga tarata sau cremogen (pulbere de malai extra).Pasta de unt cu ceapa,
din doua cepe mari de apa, 200g unt, o legatura verdeata, zece masline desarate

, pulbere de plante aromatice cu condimente. Ceapa se taie marunt sau se rade pe


razatoate din sticla, se taie verdeturile. Ambele ingrediente se amesteca cu un
tul frecat spuma, apoi se adauga pulberile. Se decoreaza cu verdeturi si jumatat
i de masline negre.
Pasta de unt cu aroma de hrean, preparata ca pasta de unt cu aroma de usturoi, s
i o data cu pulberele se adauga o lingura plina de hrean ras fin.
Pasta de unt cu branza si frunze de morcovi, din 150g unt si branza de vaci, dou
a legaturi frunze de morcovi, 5-6 flori de nalba de gradina, cate o legatura (sa
lvie, menta si busuioc) si ceapa de apa, cate 1/2 lingurita pulbere de plante ar
omatice, condimente si pulbere de alge.
Untul frecat spuma se amesteca cu branza bine maruntita, frunzele fragede de mor
cov, tocate cat mai marunt odata cu ceapa si celelalte verdeturi, pulberile, apo
i se asaza pe un platou mic, se taseaza, iar deasupra se presara petale de flori
de nalba, taiate fideluta. Daca compozitia iese prea moale se adauga tarata.
Pasta de unt cu branza si pastarnac, din 350g pastarnac, 125g unt si branza de v
aci, o ceapa mare de apa, lingura busuioc si rozmarin, lingurita pulbere pulbere
de plante aromatice si condimente, o lingurita seminte de mac sau chimion, 1/2
lingurita pulbere de alge.
Branza bine maruntita, se trece prin sita, se amesteca cu untul frecat spuma, ve
rdeturile si ceapa taiate marunt si cu pastarnacul ras pe razatoare din sticla.
Se asaza pe farfurie, se taseaza frumos si se presara cu seminte de mac.
Pasta de unt cu branza si praz, din 100g unt si branza de vaci, cate 1 legatura
marar si tarhon si gogosari in otet, cate 1/2 lingurita pulbere de alge si pulbe
re de plante aromatice si condimente. Prazul se taie cat mai marunt, odata cu ve
rdeturile, se amesteca totul cu branza si cu untul frecat spuma. Se orneaza cu g
ogosar si verdeturi.
Pasta de unt cu branza si rosii, din 150g unt si branza de vaci, 350g rosii, doi
catei usturoi, cate o legatura de marar si hasmatuchi, o ceapa mare de apa, o l
ingurita pulbere de plante aromatice si condimente, 1/2 lingurita pulbere de alg
e, cateva petale de trandafiri, tarate.

Rosiile bine coapte, se maruntesc fin, se amesteca cu branza maruntita, untul fr


ecat spuma, pulberile, ceapa si verdeturile taiate marunt, usturoiul fin pisat s
i tarate cat cuprinde pana se obtine o pasta mai ingrosata. Se taseaza frumos si
se presara deasupra putina verdeata taiata fin si petale de trandafir taiate fi
deluta.
Pasta de unt cu ridichii, din 400g ridichii, cu frunzele fragede cu tot, 200g un
t, o legatura marar si hasmatuchi, doua rosii, cate 1/2 lingurita pulbere de alg
e si pulbere de plante aromatice si condimente. Se taie frunzele ridichiilor, ri
dichiile se spala bine, se curata si se rad pe razatoare de sticla, se amesteca
cu frunzele si verdeturile bine spalate si taiate marunt, cu pulberele si untul
frecat spuma. Se decoreaza cu felii de rosii si verdeturi de sezon.
Pasta de unt cu telina, din 400g telina, 150g unt, cate o ceapa rosie, gogosar s
au ardei gras, legatura verdeata, lingurita pulbere de alge, 1/2 lingurita pulbe
re de plante aromatice cu condimente. Telina spalata bine, se curata cat mai sub
tire de coaja, se rade marunt, odata cu verdeturile si pulberile. Se pune pe fel
ii de paine neagra sau pe farfurie, se orneaza cat mai estetic cu verdeata si fe
lii de ardei.

Pasta de unt cu telina si mere, din cate 250g telina si mere rosii, 150g unt, o
legatura maghiran cu menta, 1/2 lingurita pulbere de alge. telina se spala bine,
se curata, se rad pe razatoarea din sticla, apoi se rad merele fara a le curata
de coaja. Se amesteca cu vedeturile taiate fin, pulberile si untul frecat spuma
.

Daca compozitia este moale, se adauga putin cremogen (pulbere de malai extra) sa
u tarate de grau. Ornarea se face dupa fantezie, cu produsele aflate la indemana
.
Pasta de unt cu telina si urzici se prepara dupa reteta de unt cu telina, folosi
nd aceleasi ingrediente, adaugand 200g unt in loc de 150g si o mana buna de urzi
ci crude, din care au fost alese numai varfurile mici, bine spalate si tocate fi
n. Ornarea se face la fel.
Pasta de unt cu aroma de usturoi, se prepara din aceleasi ingrediente ca pasta d
e unt cu ceapa, adaugand la urma trei-patru catei de usturoi bine pisati.Sos alb
anez, din150g unt, trei galbenusuri, 100g smantana sau iaurt, o lamaie, sare, pi
per, marar, patrunjel. Untul se lasa la inmuiere, se amesteca cu galbenusurile,
sarea si piperul, amestecand mereu, se incorporeazai sucul de lamaie. Cand incep
e sa se ingroase, se adauga smantana si se amesteca pana se omogenizeaza. Se ser
veste la temperatura camerei.
Sos de maioneza, din cinci linguri cremogen (pulbere de malai extra), 250ml ulei
, 1/2 lingura de pulbere de alge, cate 1/2 lingurita pulbere de seminte de gogos
ari si de plante aromatice si condimente, cate o lingura mustar, un pahar cu suc
de morcovi sau tarate, lingura suc de catina si legatura verdeturi.

Cremogenul se inmoaie in sucul de morcovi, se adauga mustarul, pulberile, sucul


de catina si uleiul picatura cu picatura, iar deasupra se presara verdeturile ta
iate marunt. Se foloseste la diverse preparate de legume si zarzavaturi crude.
Sos de maioneza cu galbenusuri, din doua galbenusuri crude, 275ml ulei, cate 1 l
ingura de pasta de catina, mustar, verdeturi, lingurita pulbere de plante aromat
ice si condimente, 1/2 lingurita pulbere de alge. Ouale si uleiul sa fie la temp
eratura camerei. Galbenusurile se pun in castron cu pasta de catina si se freaca
cu o lingura de lemn pana se obtine un bun amestec.

Se adauga mustarul si uleiul picatura cu picatura amestecand mereu. Cand incepe


a se ingrosa maioneza, se adauga cate o lingura de ulei odata, dar nu mai mult.
Se adauga pulberile si deasupra verdeturile fin taiate. Se folosesc diferite pre
parate de legume si zarzavaturi crude.
Sos maioneza cu pasta de rosii. Se prepara intocmai ca sosul maioneza, preparat
fara foc, folosind aceleasi ingrediente, numai ca la urma se adauga in maioneza
3 linguri pasta de rosii cruda.
Sos de maioneza cu pasta de catina - se prepara maioneza ca la sos de maioneza c
u pasta de rosii, numai ca la final se adauga trei linguri pasta de catina.
Sos maioneza cu rosii, din maioneza obisnuita la care se adauga trei linguri de
piure de rosii si doua-trei linguri de sifon.
Sos de maioneza cu smantana, din cate 100ml ulei si smantana proaspata, un galbe

nus de ou crud, 1/2 lamaie. Se pune galbenusul in castron, se presara peste el s


are si piper, se amesteca bine cu lingura de lemn, incorporand si ulei prin picu
rare, iar din cand in cand se toarna cateva picaturi zeama de lamaie.
Maioneza este gata cand s-a intarit suficient, iar daca se taie se stropeste cu
cateva picaturi de apa rece, se amesteca pana se leaga din nou. La final, se ada
uga smantana si se amesteca pana se omogenizeaza.
Sos de mustar, din trei lingurite mustar, doua linguri de smantana sau iaurt, 10
0ml ulei, o lingurita suc de lamaie proaspat stors, sare, piper, zahar pudra dup
a gust. Mustarul si zaharul pudra se freaca cu o lingura de ulei, turnand uleiul
treptat. Se adauga zeama de lamaie, sarea, piperul si smantana. Se omogenizeaza
totul foarte bine, daca este nevoie se adauga o lingura de apa, si se serveste
ca apetisant deosebit pentru salatele de legume.
Sos de mustar cu busuioc si ceapa, din cate doua linguri de mustar, frunze de bu
suioc verde, cate o galbenus crud, lingura suc de catina si ceapa mare, cate 1/2
lingurita miere, plante aromatice si condimente, pulbere de alge, 200ml ulei.

Mustarul se amesteca bine cu galbenusul, mierea, sucul de catina, uleiul putin c


ate putin (ca la maioneza), se adauga ceapa taiata cat mai marunt sau rasa, iar
deasupra frunzele de busuioc taiate fideluta. Sos de mustar cu iaurt, din 100g i
aurt, cate o lingurita de mustar, ulei si suc de lamaie, verdeata, sare, piper,
zahar pudra dupa gust. Iaurtul se bate bine in amestec cu mustarul, sare, zahar
si se incorporeaza apoi treptat uleiul si zeama de lamaie. La final se adauga pi
per, verdeata tocata marunt, se poate servi rece, ca garnitura pentru orice sala
ta.
Sos de mustar cu galbenus, din trei linguri ulei, cate un ou si o lingurita must
ar, otet de vin, verdeata (tarhon, patrunjel, dupa gust), sare. Se freaca galben
usul crud cu sare si mustar, pana ce devine alifios. Se adauga uleiul, otetul, v
erdeata si se serveste cu legume, rasol, oua fierte.
Sos de tarhon 1. Din cate doua galbenusuri si linguri suc de
uri ulei, 10-12 frunzulite de tarhon, sare, piper dupa gust.
e adauga sare, piper si frunzulitele de tarhon tocate foarte
ine cu o lingura de lemn incorporand treptat uleiul si sucul

lamaiue, patru ling


Peste galbenusuri s
marunt. Se freaca b
de lamaie.

Sos de tarhon 2. Din doua linguri suc de lamaie, sase linguri de ulei, cate o li
ngurita mustar, miere, crenguta de tarhon, fir marar, fir patrunjel, sare, piper
dupa gust. Se aleg frunzele de tarhon, se spala bine, se toaca marunt, se pun i
n castronel, se adauga uleiul, mustarul, piperul, sarea si se freaca bine cu o f
urculita, apoi se adauga zeama de lamaie. Se adauga mierea si la final se incorp
oreaza mararul, patrunjelul tocate foarte fin.
Sosul se toarna peste salata numai in momentul in care este servita la masa. Sos
ul se foloseste la orice salata de cruditati si de aceea se poate prepara in can
titate mai mare, pastrandu-se la rece pentru a-l avea la indemana la nevoie.
Sos vinegret 1, din trei linguri de ulei, doua lingurite zeama de lamaie, o ling
urita apa, sare si piper dupa gust. Toate ingredientele se pun intr-o cana si se
bat cu furculita pentru omogenizare. Este un sos reusit care se foloseste la ap
roape toate salatele de legume.
Sos vinegret 2, din cate doua linguri de ulei si galbenusuri, un castravecior, s
are, piper, otet, verdeata dupa gust. Se amesteca in castron galbenusurile cu ul
eiul pana se obtine o maioneza. Se adauga otet, sare, piper, si verdeata. Dupa o
mogenizare, se adauga la final castraveciorul taiat marunt si se serveste ca sos

pentru salate.
Supa crema de legume, din cate o ceapa tocata, o telina mica, un morcov, o rosie
, un galbenus ou si o frunza de varza tocata, 750 ml apa sau lapte, plante aroma
tice (chimen, busuioc, salvie). Se amesteca toate ingredientele in mixer, pana s
e obtine o crema. Se adauga sare, piper, putin patrunjel vrede, tocat fin.
Supa de radacinoase cu praz, din cate un fir de praz, o legatura de verdeata si
o felie de sfecla rosie, 500g radacinoase (morcov, telina, patrunjel), cate doua
linguri faina integrala de ovaz, cremogen (produs fin, din faina de porumb extr
a - compozitia pufuletilor de porumb inainte de glazurare), ulei presat la rece,
lingurite hrean ras si pulbere din seminte de gogosari, trei linguri tarata, 50
0 ml suc de rosii. Sucul se toarna in castron, se adauga radacinoasele rase, pra
zul taiat fideluta, faina, tarata, cremogenul, pulberile, uleiul, iar deasupra s
e presara verdeata tocata, sfecla si hreanul rase. Dupa preferinta, se pot adaug
a: frunze de leurda sau usturoi pisat.
Sucul de agurida se prepara din struguri aproape de coacere, dar inca acri. Se d
au la extractor, iar sucul se poate bea ca racoritor amestecat cu apa dupa gust.
Este bun pentru acrit diferite preparate ale ,,bucatariei fara foc . Este un bun
inlocuitor al otetului, are insusiri diuretice marcante, combate obezitatea, est
e reconfortant.
Sucul de corcoduse se obtine din fructe ajunse la maturitate, spre copt, fiind a
crisoare. Sucul extras se consuma in amestec cu apa dupa gust, ca racoritor si d
iuretic, dar si pentru acrit ciorbele sau alte preparate ale ,,bucatariei fara f
oc .
Sucul de macris, contine clorofila, oxilati, fosfati, fier, vit.C. Este racorito
r, revitalizant, aperitiv, digestive, depurative, diuretic, antiscorbutic, laxat
iv etc. Sucul este folosit la acrirea ciorbelor si sosurilor in ,,bucataria fara
foc .
Sucul de macese este un suc bogat in vitamine, enzime, substante minerale. Maces
ele bine uscate, se spala, se maruntesc, se dau prin ciur emailat turnand din ca
nd in cand cate putina apa rece deasupra. Sucul obtinut se amesteca cu aspirina
(3 tablete la 1 litru), se toarna in sticle, se pune deasupra putin alcool, se i
nchid sticlele ermetic si se pastreaza la rece. Se foloseste la preparare de bau
turi, crme etc, preparate fara foc.
Visine in miere. Visinele (1kg), bine coapte, curatate de codite si samburi, se
pun in borcan, peste care se toarna 4 kg miere. Borcanul se imbraca cu hartie de
culoare inchisa si se lasa la loc uscat timp de sase saptamani. Se scot usor vi
sinele cu o paleta, se pun in borcan si peste ele se toarna mierea in care a fos
t macerate ca sa fie bine cuprinse.
Borcanul se leaga cu celofan si se pastreaza la loc racoros si uscat. Visinele a
stfel preparate se pot utiliza fie ca dulceata, fie in componenta altor preparat
e (salate, compoturi, prajituri etc). inainte de a fi folosite in diferite prepa
rate, visinele se lasa sa se scurga de sirop intr-un vas emailat. Siropul rezult
at se poate folosi separat sau pastra la rece in borcan acoperit, sub forma de s
irop de visine, folosindu-se mult in ,,bucataria fara foc .
Flori de urzica moarta alba conservate in miere. Florile se recolteaza in perioa
da mai-septembrie inclusiv. Pentru conservare se folosesc aceleasi cantitati si
acelasi mod ca la visine conservate in miere. Se folosesc ca dulceata sau garnit
ura la diferite preparate in ,,bucataria fara foc .

Evaluare