ntr-adevr i despre aceasta trebuie s fim ncredinai n mod clar, cci cel care a

intrat o dat n legtur i mpreun vieuire ntr-o freasc duhovniceasc nu mai poate s se
retrag i s se despart de cei cu care s-a legat. Pentru c, dac oamenii unindu-se adeseori n
comuniune chiar de via material nu pot, din cauza nelegerilor asupra crora s-au pus de
acord, s se despart, sau altfel-m cel care ar face aceasta este supus, ca vinovat, la
sanciunile stabilite (de legi), cu att mai mult cel care s-a angajat la mpreun vieuire
duhovniceasc, (angajare) care este de nedezlegat i venic, nu poate s se separe i s se
despart pe sine de aceia cu care s-a unit. Iar dac ar face-o, se expune pe sine celor mai grele
pedepse de sus ale lui Dumnezeu. Cci dac o femeie care s-a cstorit i are unire trupeasc
cu brbatul ei, i ar fi dovedit complotnd mpotriva lui, se condamn la moarte, cu att mai
mult se face vinovat pentru separare cel care s-a unit n comuniune duhovniceasc, avnd ca
martor i mijlocitor pe nsui Duhul Sfnt.1

Vasile cel Mare, Constituiile ascetice, n PSB vol. 18, Bucureti, 1989, p. 507.