Comunicare politica si campania elector

Comunicare politica
Comunicare politica si campania electoral
(noiuni introductive, simbolistica politic)

Comunicarea politica - este rezultatul interaciunii dintre publicitate - sondaje si televiziune, so

conceptual de opinie publica (construcie formala, teoretica in care individual este ncadrat intr
statistic)
McLaren - mediul este mesaj (importanta canalului) ->idee depita, susinuta de mediul publi
Consistenta mesajului in prezent este aproape de zero, motiv serios pentru scderea prezentei l
Televiziunea duce la anomie, aduce nestatornicia individului, spargerea tradiiilor, socializarea
familie scade.
Programele de campanie, strategiile si demersurile trebuie sa tina cont de sondaje.
Campanile politice reprezint practice sociale care urmresc stabilirea identitii si a valorilor
Spaiul public si comunicarea politica

In ceea ce privete conceptual de spaiu public, asistam la o micare in plan conceptual si in pl

care se centreaz in jurul comunicrii electorale.. Aceasta tendina se evideniaz in timpul cam
electorale, perioada in care sunt mobilizate resurse importante in direcia investigri mecanism
de comunicare politica. Campania electorala este un eveniment convenional in care actorii po
partid intra in competiie in fata alegatorilor, in vederea dobndirii de credibilitate. Privind din
practici politice, campania electorala este reglementata de un set de coduri socio-politice, exist
proceduri si ritualuri configurate in principal la scara naionala.
Din punct de vedere al metodei, campanile electorale rspund nevoii de a selecta in mod demo
politici. Aceasta se realizeaz prin respectare normei participrii si respectarea normei majorita
norma participrii presupune crearea condiiilor sau a posibilitii de a fi selectat, norma major
criteriile de validare a seleciei.
Principiile democratice din punct de vedere procedural spun despre campanile electorale ca rep
legale si tehnice in care se desfoar procesele de selecie a liderilor.
Din punct de vedere al ritualului politic, in cadrul campaniilor electorale sunt generate discursu
practicile de comunicare ce doresc validarea unora sau altora dintre actorii politici. Se vorbete
discursive in care candidaii apeleaz la o anumita tematica, fac apel la modalitile diverse de
acestei tematici.
Ritualul politic regsit in campanile electorale este dat de condiiile socio-politice specifice fie

Aceasta specificitate se regsete mai puin la nivelul procedurilor legale sau tehnice, este extr
accentuate in ceea ce privete ritualul campaniilor electorale.
Campaniile electorale ofer unei comunitatea posibilitatea de a-si construi o parte din identitat
politica si sociala, votul ca act individual sau colectiv, da legitimitatea formala a actorilor socia
exprima in spaial public. Aceasta exprimare in spaial public este astzi una mediata. (Mass-m
singurul actor social care are posibilitatea si resursele de a facilita schimbul de idei intre electo
Acest schimb are menirea de a "construi" identitatea electoratului. Aceasta construcie exclude
acestuia.
Conceptul de spaiu public este identificat ca fiind funcional la mijlocul sec al XVIII-lea in An
apare ca si "sfera politica burgheza".
Habermas : "sfera politica burgheza este sfera persoanelor private reunite intr-un loc public".
Intr-o prima faza, aceste spatii publice reunesc indivizi care se manifesta in sfera puterii, iar pe
aceasta forma primara a spaiului public include folosirea publica a raiunii.
Conceptul se spaiu public cunoate o dezvoltare odat cu teza lui Habermas.
Spaiul public si campania electorala ofer posibilitatea manifestrii discursului electoral. Disc
electoral in momentul in care este generat de un element convenional, si anume campania elec
nevoie de un anumit context comunicaional (practici specifice de campanie electorala), este n
context de interaciune (dezbaterile electorale). Discursurile actorilor politici mbrac forme di
ele comenteaz situaii de comunicare diferite. O situaie de campanie include :
- un context evenimenial (reprezentat de momentul care declaneaz discursul)
- context comunicaional ( verbal, non-verbal sau vizual).Tipul de comunicare susine schimbu
cruia ii corespund diferite practici de comunicare.
- Contextul de interaciune, in care accentul cade pe rolul fiecrui participant la schimbul discu
funcie de aceasta prestaie sunt satisfcute sau nu anumite ateptri ale interlocutorului.
Discursul politic se distinge de alte forme discursive tocmai prin gradul ridicat de contextualiz
punctual, legat de un eveniment, poate genera sau poate fi generat de anumite evenimente, are
situaia comunicrii publice. Aceste evaluri sunt puternic ritualizate.
Riturile trebuie privite ca ansamblul de comportamente individuale sau colective, relativ codif
suport corporal (gestual, verbal) cu caracter mai mult sau mai puin repetitiv. Riturile au o nc
pentru interpreii lor, ele reuind sa determine adeziune mentala adeseori incontienta. Cu alte
poate fi neles ca reprezentnd un set de aciuni secveniale, de roluri teatralizate, de valori sau
sunt comunicate intr-un sistem mass-media sau codificat. Riturile sociale au rolul de a crea o a
Aceasta dimensiune simbolica a realitii sociale e cea care da sens sau modifica sensul in plan
Aceasta realitate simbolica nu se poate constitui fora a tine seama de rolul imaginaiei individu
baza reprezentrilor sociale (se vizeaz cea a ateptrilor, care va fi regsita in discursul politic
Discursul electoral este unul codificat, reprezint o oferta, una deja cunoscuta de electorat, ofe
de fiecare data.
Prin discursul sau actorul politic trebuie sa ajung sa simbolizeze exact ceea ce vor masele, nt
nevoia de sigurana, speranele si nvinge nelinitile.
Campania electorala privita ca ritual social implica in mod simetric omul politic si ceteanul i
care cele doua pari ajung sa fie convinse ca au asemnri si interese comune.
Votul este singura forma prin care majoritatea cetenilor participa la actul de guvernare. Studi
comportamentul politic arata ca majoritatea dintre cei care voteaz nu sunt contieni de urmr
acordat si putini tiu pe cine voteaz.
Metodele utilizate pentru descrierea, tipologizarea si explicare comportamentelor electorale se
mari abordri:

1. Modelul determinist statutar -care explica comportamentele electoratului plecnd de la ariile

apartenena, de la poziia sociala sau mediul social de apartenena, votul nefiind altceva dect u
variabilelor prezentate anterior.(are un caracter puternic descriptiv)
2. Modelul psihosociologic -se centreaz pe atitudinile sociale ale alegatorului si pe studiul mo
In acest model apar a fiind variabile importante in explicare comportamentelor electorale, efec
persuasiune in canalizarea opiunilor electorale si proceselor de identificare comunitara.
3. Modelul interactiv (comunicaional) -este rezultatul interaciunii teoriilor despre sociologiile
(interactionismul simbolic, etnometodologia, semiotica si lingvistica).Pentru aceste model mes
este privit ca produs al negocierii intre semne si interpretarea acestora. Conform acestui model
influeneaz comportamentul electoral nainte si in timpul campaniilor sunt discursul politic, m
sondajelor si resursele cognitiv-interpretative ale alegatorilor (in funcie de aceste resurse se de
sunt controlate situaiile sociopolitice cu care se ntlnesc alegatorii).
Astfel votul poate fi explicat ca fiind efect al percepiilor situatei politice si a ofertei electorale
mecanic al poziiei sociale.
In ceea ce privete explicarea comportamentului electoral prin prisma comunicrii politice, pu
universul de interpretare si explicaie la doua paradigme:
. o paradigma determinista, care spune ca alegatorul este acionat de grupurile sociale de aparte
socio-culturale sau de mediul social
. o paradigma naionalista care privete electoratul ca fiind bine informat, calculat, raional, car
strategice si care analizeaz totul din perspectiva costuri-beneficii (beneficii mai degrab simb
model raional rmne limitat deoarece se pare ca vizeaz o minoritate.
Etape in evoluia comunicrii politice
In a doua jumtate a secolului XX:

1. Etapa 1 - caracterizata prin acces relativ larg si facil la instituiile si organizaiile media
2. Etapa 2 - una de recunoatere a puterii pe care o au organizaiile si instituiile media asupra
instituiilor politice, apare ideea de mass-media
3. Etapa 3 - se diversifica extrem de mult canalele de comunicare ale mass-media att in sensu
canale noi (internet si comunicare mediata de PC) cat si in sensul proliferrii posturilor de radi
publicaii in presa scrisa.

Cele trei etape reprezint stri calitativ distincte in evoluia comunicrii politice, att pentru ac
si pentru organizaiile media si cetean. Cele trei stri calitativ distincte sunt determinate de sc
care au avut loc in plan social, cultural si tehnologic. Aceste schimbri au determinat alte schim
instituiilor politice si ulterior a comunicrii politice.
Efectul cel mai vizibil in acest sens e legat de modul in care sunt definite agenda omului politi
ceteanului.
Studiile media efectuate in anii `40-50, pe comunicare politica, arata o relativa stabilitate a ins
care aveau la baza un sistem de valori care se baza pe ncrederea votanilor si pe o anumita trad
unor ideologii sau a orientrii politice.
Accesul actorului politic la canalele media nu fcea dect sa consolideze un cadru instituional
Urmtoarele dou decenii nseamn accesul restrictiv al unor forte politice la mass-media si to
a poziiei vis-a-vis de instituiile statului, in special in relaiile cu guvernele.
Dezvoltarea tehnologica determina puin mai trziu o ubicuitate a instituiilor si a mesajelor po

media .
In condiiile abundentei si a omniprezentei informaiilor si tirilor, este extrem de dificila prest
politic. El trebuie sa rspund de multe ori la provocri sau situaii pentru care nu s-a documen
pentru care nu i-au fost furnizate suficiente date sau informaii. Astfel, competiia politica nu s
respectarea unei strategii prestabilite, ea trebuind sa fie att proactiva cat si reactiva.
In ceea ce privete jurnalistul,(in situaia informaiilor abundente) el trebuie sa fac fata unei c
in ce mai mari in procurarea de tiri care sa menin atenia publicului cruia i se adreseaz.
Dezvoltarea tehnologica a fost si va rmne un factor important in ceea ce privete rspndirea
jurnalistului si a actorului politic in planul comunicrii politice. Un alt grup important in config
comunicrii politice este cel format din cercettorii acestor procese. Dinamica ridicata a schim
campaniilor sa campaniilor politice determina nevoia evalurii permanente a tendinelor sau a
au loc in rndul publicului sau a opiniei publice. Publicul sau opinia publica de dup anii`80 se
printr-un grad ridicat de scepticism sau de indiferenta fata de actorii politici. Acest tip de atitud
in principal proceselor de socializare a individului
Printre principalele valori ale proceselor de socializare dup anii `50 vin din sfera consumatori
prosperitate, bunstare individuala, individualism, confort si securitate. Aceste idei se regsesc
politicianului sau actorului politic sub forma "o viata mai buna pentru individ" si "servicii pub
pentru individ". In aceste condiii, in agenda ceteanului figureaz probleme sau situaii la car
rezolvri rapide chiar in condiiile masificrii universului de ateptare, politicienii trebuie sa fa
publicuri extrem de volatile, individualizate si sceptice sau critice. In acest context, rolul mass
unul important, avnd de ndeplinit cteva sarcini:
. selectarea
. adresarea uni grup inta
. amplificarea unor teme
. rolul de mediator intre actorul politic si grupul inta
. identificarea problemelor de interes pentru opinia publica

Calitativ, publicul difer in funcie de publicaiile emise.

In condiiile acestei diversiti a publicului, rolul mass-media este acela de a menine interesul
aria de audienta.
Profesionalizarea este impusa tocmai de abundenta mijloacelor de comunicare si a mesajelor, d
publicurilor si a mijloacelor de comunicare. Cteva aspecte ale profesionalizrii in acest dome
posibilitile de rspuns rapid la evenimentele zilnice, posibilitatea de a culege si analiza date p
in radul opiniei publice. Calitatea sau capacitatea de a planifica un detaliu, o strategie de camp
Profesionalizarea mai poate nsemna si capacitatea de a obine si gestiona resurse financiare co
In etapa comunicrii politice, actorii se mica intr-un mediu competitiv, intr-un mediu extrem d
vorba de o competiie data de:
. mass-media
. opinia publica
. oponeni
Oferta ridicata a mass-media in ceea ce privete emisiunile sportive, divertisment, muzica, etc.
motive de abandonare a emisiunilor cu caracter politic. Rolul emisiunii politice sau a aciunii p
de a informa, de a persuada att editorii cat si reporterii si audienta.
Opinia publica si comunicarea politica

Opinia publica nu poate fi in primul rnd altceva dect un sistem de norme si valori prezent la
intr-o societate.
Rolul sociologic al anchetei in ceea ce privete opinia publica este stabilirea unei agende comp
mentalitile.
Plecnd de la definiia opiniei publice, (."un complex de preferine exprimate de un numr sem
persoane cu privire la o problema de importanta generala.") putem identifica principalele elem
publice) detectabile, elemente care au o larga circulaie att in spaiul de analiza cat si in cel al
publice.
Un prim element important este reprezentat de existenta unei probleme de importanta generala
de interes public, ea trebuie sa fie controversata, in sensul posibilitii de a suscita dispute, dez
unor teme ca de exemplu corupia, exista un grad mare de consensualitate, iar in cazul altora d
problemelor mediului apar curente de opinii extrem de puternice dar de sens contrar. Argumen
bazeaz pe raionalitate ci de cele mai multe ori pe tradiie, recursul la morala, aceste argumen
fapt importanta sociala a problemei discutate.
Un alt aspect important referitor la opinia publica este dat de numrul semnificativ de persoane
nu nseamn majoritatea populaiei. Acest atribut, de semnificativ, in ceea ce privete numrul
refera la publicurile expuse posibilei implicri intr-o dezbatere.
Dezbaterile pe teme politice, sociale, de mediu, determina de cele mai multe ori formarea unor
semnificative, care trebuie tratate cu relativitate. In unele situaii nu numrul determina apariia
care sa intre in discuia opiniei publice.
O alta caracteristica ar fi aceea a populaiei vizate, care, preocupata de o anumita problema for
In spaiul social exista in acelai timp mai multe publicuri. Criteriile care determina gruparea i
anumit public sunt in principal legate de aspecte socio-demografice si economice. Cu alte cuvi
pot fi identificate si apelnd la anumite criterii : clasa sociala, profesii, gen sau vrsta.
O ultima caracteristica a opiniei publice ar fi faptul ca avem de-a face cu un complex de preri
nseamn ca in rndul unui public exista poziii sau opinii care se manifesta cu intensitate difer
sau opinii nu sunt neaprat mutual exclusive (de genul da sau nu0. In foarte puine cazuri avem
dihotomice (ca in cazul pedepsei cu moartea)
Caracteristic opiniei publice este multitudinea de preri exprimate public. Aceasta exprimare p
desemneaz opinia publica manifesta. Exprimarea publica poate mbrca diferite forma : verba
comportamentale, (aciuni deschise sau colective), iconice (afie, obiecte simbolice). La baza o
manifeste, se afla opinia publica latenta. Gradul de cristalizare a unor opinii sau intensitatea, cr
reprezint doar civa dintre predictorii privind manifestarea opiniei publice.
Una dintre greelile frecvent ntlnite in discursul politic se refera la personificarea opiniei pub
vorbi de o opinie publica singulara, unica, nu putem presupune o unanimitate in cazul opiniei p
de genul opinia publica romneasca sunt folosite cu intenia de a da greutate unei informaii si
multe ori in scopuri propagandistice sau electorale. Invocarea opiniei publice se poate face doa
care putem dovedi existenta unor curente de opinie a unor teme aflate in dezbatere, dovada ace
in urma cercetrii opiniei publice. Plecnd de la anumite sondaje in cmp politic, unii lideri de
(politicieni, jurnaliti) i asuma rolul de lider sau se erijeaz in purttor de cuvnt al opiniei pu
Formarea curentelor de opinie nu depinde in mod necesar de eficienta unor instituii politice sa
Curentele de opinie se formeaz in principal plecnd de la un sistem de mentaliti sau a unui s
existente in populaie la un moment dat.
Triada conceptuala: norme - atitudini - comportamente, reprezint sau cel puin ar trebui sa rep
de studiu si de analiza al tuturor celor care proiecteaz campanile de comunicare politica. In pr
trebui cunoscut fundalul axiologic al populaiei/publicurilor. In funcie de acest fundal axiolog

construi un fundal de consens. Acest fundal se construiete cu ajutorul mass-media, liderilor de

asociaiilor, partidelor politice, structurilor organizaionale. Invocarea frecventa a mentalitii n
explicata prin intermediul opiniei publice manifeste ci fcnd apel la structurile axiologice din
Un alt concept frecvent ntlnit in analiza opiniei publice este acela de climat de opinie. Clima
reprezint in mod necesar curentele de opinie deja cristalizate ci doar o stare in care exista con
asupra unor teme sau probleme aflate in dezbatere. Schimbrile majore la nivelul opinie public
determinate sau pot fi corelate cu schimbrile de mentalitate, care este in general determinata d
pozitiva praxiologic - educaionala.
Ceea ce trebuie sa rmn in atenia analistului si practicianului din domeniul comunicrii poli
multitudinea si fluctuaia mare in rndul publicurilor si a opiniilor exprimate, motiv pentru car
eficient in care putem gestiona aceste opinii trebuie sa se bazeze pe cunoaterea permanenta a
Comunicarea politica si aciunea colectiva
Wilfredo Pareto - Aciuni non-raionale de masa

Cele mai multe orientri teoretice din tiinele socio-umane considera ca dimensiunea raionala
comportamentului uman este dominanta. Experiena cotidiana atrage atenia asupra faptului ca
comportamentului de grup depete grania raionalului. Foarte multe din manifestrile indivi
instituionale depesc cadrele normalitii.
Majoritatea comportamentelor umane sunt reprezentate d dimensiunea non-raionala.
O atenie deosebita se acorda comportamentelor sau aciunilor de masa (comportamentul colec
desemneaz aciunile ce nu ntrunesc cerinele raionalitii si de obicei in aceste aciuni sunt a
mare de oameni. Aciunile colective sunt tratate corelat cu tema schimbrii sociale.
In caracterizarea acestor concepte nu putem omite definirea termenului de "colectivitate"
grup social aparte care se comporta mai spontan si mai puin deliberat in comparaie cu grupu
colecie mai larga de indivizi care nu sunt selectai dup anumite criterii, scopurile nu sunt ales
raionale si de obicei colectivitile sunt de scurta durata.
Grup temporar, nestructurat, cu o slaba definire a rolurilor si o slaba configurare a autoritii.
Cnd se amintete de formele comportamentului colectiv se definesc:
. aciunea de masa - demersul acionar este slab reglat de norme
. comportamentul instituionalizat - intervin normele, apare recursul la regula intr-o mai mare m
In categoria "aciunilor de masa" sunt ncadrate urmtoarele tipuri de aciuni sociale:
moda, zvonul, isteria de masa, micrile sociale.
In clasificarea aciunilor de masa in funcie de non-raionalitatea lor avem in vedere urmtoare
. gradul de percepere neadecvata a realitii existente (exista in unele cazuri o nepotrivire intre
si gndesc oamenii, dar si mai mult intre ceea ce fac si ceea ce cred ca fac)
. gravitatea efectelor
. mrimea abaterilor de la alegerea raionala a scopurilor si a mijloacelor
. msura nerespectrii normelor sociale
. gradul de ignorare a altora
Principalele aciuni non-raionale de masa

Este vorba de publicuri formate dintr-un numr relativ mare de oameni ce mprtesc un inter

anumite probleme. Identificarea unei ntregi populaii cu opinia publica este ficiune. Ea este re
prerilor mprtite de un public despre o problema sau alta.
Opinia publica este fluctuanta, motiv pentru care in societile democratice se consuma resurse
pentru cunoaterea curentelor de opinie in vedere influenrii sau schimbului acestor opinii. In
spaiul politic sunt organizate adevrate campanii in vederea construirii unor imagini favorabil
sau pentru candidai.
Campanii -> organisme de propaganda cu intenia deliberata de a convinge audienta in vederea
particulare.
Cel puin in campaniile electorale se face apel frecvent la conceptul de opinie publica, conside
invocndu-se tirania opiniei publice.
Sociologii invoca unele practici care au menirea de a influenta comportamentul electoral, ca de
publicarea datelor din sondajele de opinie in perioada campaniei electorale cu intenia de a infl
care oamenii vor vota.
Faptul ca opinia publica este volatila, instabila, este caracterizat de unii ca fiind o aciune nonmasa.
Moda - apare spontan si de obicei are o viata scurta, este rapida nlocuita cu un alt curent. In un
este asimilata in cultura societii, motiv pentru care persistenta crete. Se vorbete de moda at
nfiri cat si a comportamentelor. Stilurile de vestimentaie sau de comportament sunt indus
intermediul reclamei si a predispoziiei oamenilor de a imita. Moda nu este cunoscuta in comu
tradiionale. Acela care vine cu inovaia este ostracizat, marginalizat. Aici, variaiile comportam
de la individ la individ. Se poate vorbi de un succes al modei doar in societile moderne.
- societile moderne sunt orientate spre viitor, noul este vzut ca si ceva dezirabil si nu pericul
tradiionale este un status-quo stabil, constant si neschimbat.
- Interesele comerciale puternice ncurajeaz apariia modelor, oferind unora ocazia sa profite d
modei.
In orice societate bazata pe competiie exista o concurenta si intre statusuri. Fiecare individ nc
sublinieze acele caracteristici personale prin care sa
- devina mai atractiv, se poate distinge sau pur si simplu i propune satisfacerea unor nevoi de
psihologica.
- In ceea ce privete comportamentul ostentativ, se ncearc diferenierea.
Aciuni non-raionale de masa -> Capriciile si nebuniile

Capriciul - schimbare deseori bizara in comportamentul oamenilor, schimbare observabila in a

din populaie. Au durata scurta de timp, ating rapid un punct culminant dup care se sting foart
deosebesc de moda prin scurta durata si prin faptul ca sunt admonestate public.
Pentru anumite grupuri sau anumii indivizi, capriciile devin o preocupare permanenta, devin p
situaii, de cele mai multe ori capriciile devin nebunii.
Fanismul -> se refera la anumii indivizi pe care ii denumim fani ai anumitor personaliti publ
Se manifesta prin audienta mari la ntrunirile publice ale idolului. La aceste ntruniri fanii pot f
prin reacii de simpatie puternica sau chiar ieiri patologice (leinuri, tahicardie). Alturi de ace
ale grupurilor sunt prezente si alt gen de activiti care sunt extrem de bine organizate (activit
activiti de promovare in vederea formarii unor curente de opinie). In unele condiii grupurile
dezvolta comportamente agresive.

Celebrarea excelentei (cultul personalitii -> In anumite domenii ale vieii sociale sau cultural
afirma, funcional sau disfuncional anumite personaliti. Acestea devin celebre, sunt respecta
ctre o tara sau mai multe naiuni. Ex|: Hitler, Stalin etc.
Pentru a marca prestigiul acestora, pentru a-l menine si spori, aceste personaliti apeleaz la p
construcie si argumentare a imaginilor. Imaginea nu se bazeaz doar pe construcii spontane. V
strategie de imagine. Pentru pstrarea imaginii unei personaliti politice trebuie sa existe o str
imagine.
Zvonurile - > prezint informaii venite din surse anonime si care sunt transmise fr un plan a
aproape in aproape de cei care au cunotina de ea. Cercetrile privind zvonul ridica problema
zvon si adevr. Realitatea si cercetrile arata ca zvonurile pot fi false, adevrate sau o combina
Este sigur faptul ca nu se poate verifica. Zvonul este informaia care circula in afara spaiului f
media, organizaiile guvernamentale). Probabilitatea ca zvonurile sa apar este mare in sisteme
care opinia publica nu beneficiaz de informaii sau instituiile care ofer aceste informaii nu
Zvonul este nlocuitorul tirilor importante. Ofer explicaii la ceea ce se ntmpla si ofer pred
de stres, de mbuntire a sistemului economic, situaiile tensionate favorizeaz circulaia si p
zvonurilor.
Exista trei etape in circulaia zvonurilor:
Nivelarea : etapa in care zvonul devine mai redus, mai accesibil, mai concis, circula uor de la
alta.
1. Cizelarea zvonurilor : se modifica in funcie de caracteristicile persoanei care-l preia. In situ
transmite mai departe, individul va selecta acele elemente care prezint interes pentru el si le v
2. Asimilarea - indivizi vor aduga experienele personale, vor aduga obinuine si interese ca
ateptrilor grupului din care face parte. In plan personal, exista un anumit profil psihologic si
individului care calporteaza (rspndete) zvonuri. Psihologic - individ cu anxietate iar sociom
marginal, izolat, predispus la astfel de preocupri. Individul marginalizat apare in prim-plan ca
informaiilor preioase devenind "cineva" pentru o scurta perioada. Autoritile dar si unele ins
privesc cu seriozitate acest fenomen, impactul negativ major manifestndu-se in plan economi
3. Isteria de masa - o mulime de indivizi cuprini de o stare de teama inexplicabila, provocata
greite sau credine nefondate. Aceasta stare se adncete si se extinde rapid. In cazuri extreme
panica. Ex: vntoare de vrjitoare, a teroritilor sau extrateretrilor.
Comportamentul colectiv si aciunea politica

Intr-una din lucrrile sale, Gustave LeBon abordeaz problema contiinei si aciuni colective.
indivizii, indiferent de modul lor de viata, de aspiraii caracter sau inteligenta, in momentele in
mulime sufer modificri in planul contiinei si al comportamentului.
Situaia de mulime pentru individ l determina sa simt, sa gndeasc si sa acioneze intr-o ma
semnificativ diferita dect in situaiile in care s-ar afla singuri. Bazndu-se pe date si pe observ
ajunge la concluzia ca emoiile si comportamentele pot fi transmise de la o persoana la alta. Co
procese ca fiind de contagiune, un fapt comun pentru indivizii care se afla in grupuri mai mari.
Strile de contagiune presupun o sugestibilitate pronunata. In situaiile de masa, individul ate
idei de susinere din partea celorlali.
Disponibilitatea de a primi idei, aprobare, ncurajare, este in planul contiinei. In al doilea rn
contagiune presupune stimulare permanenta in situaiile de masa cu proximitate fizica ridicata.
forma rspunsurilor circulare, fiind puin prezente situaia rspunsurilor interpretative. Dimens

scade. Rspunsul interpretativ se reflecta atunci cnd decide sa acioneze.

In cazul rspunsurilor circulare acetia nu judeca si nu apreciaz aciunea fcuta de alii. In ace
oameni apreciaz greit situaiile in care se afla. Situaia de contagiune presupune imitabilitate
determina in plan individual tendina puternica de a-i imita pe ceilali care sunt in mare majori
Eroarea individului luat ca model poate fi considerat ca fiind un adevr pentru ca se observa c
fel.
Un alt autor care trateaz aceste aspecte al e imitrii este Gabriel Trade in "Legile imitaiei". In
tocmai datorita acestei tendine de a imita, o idee sau un anumit comportament ce apare intr-un
mulimii se rspndete in progresie geometrica. Imitaia respecta regula de la socialul superio
inferior in general. In plan social imitaia are o anumita perioada de ciclitate.
Contagiunea presupune facilitarea sociala care determina in plan individual un plus de curiozit
mai ridicat de asumare a riscului.
Asumarea unor riscuri inutile in situaiile de mulime au loc pentru ca individul apreciaz ca nu
rspundere.
Contagiunea presupune conformitate. In situaiile de izolare, individul e liber sa gndeasc si s
ca parte a mulimii aceasta libertate este semnificativ redusa, mulimea exercitnd o presiune p
individului, ncurajnd anumite aciuni si descurajnd altele.
Studiul conformitii i gsete aplicabilitate in problemele sau in raporturile care se stabilesc
si minoritate. Intr-un sens, majoritatea este asemnata ci ideea de mulime si cei care nu se nca
aceasta majoritate sunt percepui ca fiind indezirabili sau in minoritate.
Alturi de teoria lui LeBon mai putem meniona alte cteva teorii frecvent apelate atunci cnd
substraturile comportamentului de masa.
. teoria convergentei - principala variabila luata in analiza este compoziia mulimii, de obicei p
aseamn sau care mprtesc in comun anumite caracteristici, formeaz o mulime.
. Teoria devenirii normelor - neaga prezena unor porniri non-raionale ale individului in situa
o dinamica a normelor si valorilor pe care individul o adopta contient in funcie de caz (rspu
situaiei in care se afla) In funcie de situaiile de mulime exista atitudini si comportamente dif
individual. Cercettorii care observa mulimile sunt deseori afectai de situaiile de masa si nu
totalitate si obiectiv acest fenomen.
. Teoria deindividualizarii - Ph. Zimbardo - autorul acestei teorii, care prezint trei elemente im
anonimitatea, reducerea responsabilitii, alterarea modului in are individul percepe realitatea.
. Teoria condiionrii - Neil Smelser analizeaz condiiile care determina transformarea unor ac
raional. Condiii:
- conductibilitate structurata -se refera la condiiile care evideniaz apariia unor aciuni partic
raionale
- tensiuni structurale -condiii ce provoac tensiuni in rndul oamenilor (srcia, conflictul, dis
incertitudinea)
- credina generalizata -situaia in care majoritatea dezvolta opinii comune fata de situaia in ca
Credina nu este o situaie care sa pstreze caracteristicile raionalitii
- factorul precipitant -un incident minor si singular amplificat prin intermediul zvonurilor este
cazuri pentru a declana aciuni non-raionale de masa
- modificarea pentru aciune -desemneaz organizarea mulimii in forme nestructurate si rudim
mecanisme de control social -de obicei, in situaia in care controlul social redus poate determin
raionale de masa
Aciuni de masa mixte

Realitatea sociala nu e constituita doar din aciuni raionale si non-raionale. Cele mai multe di
pstreaz caracteristici ale logicului sau ilogicului, raionalului sau non-raionalului.
Aciunile non-raionale cu efecte distructive sunt cel mai des tratate in lucrrile de specialitate.
majoritate a aciunilor colective au la baza o ideologie sau un set de idei fundamentale.
Comunicarea politica si tranziia

Tarile Europei Centrale si de Est se angajeaz in procese de tranziie odat cu schimbarea regim
totalitar. Aceste societi se confrunta cu o instabilitate care se reflecta negativ la nivelul comp
individual si instituional. La nivel politic de vrf asistam la o negociere simbolica ce are ca re
regimurilor democratice. Avem un joc politic la care este greu de anticipat cursul, miza este pu
politici nu sunt foarte bine definii.
Situaiile de tranziie in general sunt surse de stres pentru individ si societate. Putem vorbi de u
individual si instituional. Un individ stresat comite greeli, tensiunile sunt consecine normale
Lipsa sentimentului de stabilitate genereaz disfuncionalitatea in ceea ce privete funcionarea
politic si economic. Aceasta lipsa de stabilitate are drept cauza inoperabilitatea vechilor tipare,
nefiind suficient de adaptate.
In acesta tranziie, suportul social la nivel individual este furnizat de reeaua personala a indivi
aranjamente interpersonale-strategii de adaptare). Aceste strategii de adaptare se regsesc si in
politice. Ele sunt dictate de anumite circumstane, in general sociale si politice.
Din nefericire, aceste strategii conjuncturale de salvare a unor indivizi (actori politici sau parti
timp o imagine negativa ->nencrederea ceteanului asupra clasei politice. In societile de tra
incert, vechile valori sunt considerate accidente politice, noile valori nu sunt nc structurate, p
tranziiei este transferata unor instituii. Tranziia este completa in momentul in care asistam la
mentalitilor si a comportamentelor.
Limbaj si tranziie politica

Transformrile instituiilor aduc dup sine si anumite mesaje, imagini sau simboluri. O institu
transmite altceva. Semiotica regimurilor politice este in unele cazuri mai relevanta.
Perioada de tranziie a nsemnat pentru viata politica o adaptare a unor practici occidentale si d
cretere a culturilor politice, nivelul rmnnd totui sczut. Primii ani dup 1990 nseamn pe
politic o revenire la sintagme, concepte si practici caracteristice limbii de lemn.
Limbajul politic post-decembrist este structurat pe trei dimensiuni:
1) mesajul populist si mobilizator -mesaje proprii celor aflai la guvern indiferent de culoarea p
2) mesaje contestatoare -mesajele celor aflai in opoziie,mesaje cu referire la democraie
3) mesaje moralizatoare -caracteristice att puterii cat si opoziiei, fac referire la un fals apel la
toleranta.
In ceea ce privete mesajul populist, ntlnim o serie de teme deja consacrate in ultimii 15 ani:
- unicitatea si virtuile unice ale poporului roman
- tot ceea ce se ntmpla negativ nu este din vina poporului roman
- poziia geo-strategica a Romniei
- cauzele insucceselor economice
- contextul socio-politic si economic la nivel regional si global

Strategii de comunicare politica

Elaborarea unei strategii privind comunicarea politica reprezint un proces si nu o activitate pu

Strategia e mai mult dect un plan de lucru iar elaborarea ei presupune parcurgerea unor etape.
Activitatea de cercetare - Muli politicieni evita aceasta etapa, argumentul lor fiind ca ei cunos
problemele oamenilor. In fapt, anchetele sociale, sondajele de opinie, focus-grup-urile trebuie
primul pas in orice demers strategic. Din nefericire, exista numeroase situaii in care consilieru
elaborarea mesajului fr a avea in spate o anumita strategie. Acest demers este unul eronat, pe
de mai multe mesaje, avem mai multe publicuri. Vorbim de eficienta in comunicarea politica in
care tim cu exactitate publicul inta si pentru fiecare din acestea stabilim mesajul si canalul de
O alta situaie eronata este aceea in care creatorii publicitii politice considera ca mesajul treb
Mesajul trebuie sa schimbe atitudini si comportamente, trebuie sa motiveze audienta.
"A vinde spun nu e acelai lucru cu a vinde o idee"
Rolul cercetrilor in elaborarea strategiei este impus de situaia in care comunicarea politica vi
mari. Orice forma de investigare este o forma de ascultare. Atunci cnd avem de-a face cu grup
impune ascultarea necodificata a fiecrui individ din grup; in momentul in care grupul este ma
este posibila prin intermediul a mai multe metode.
Acest demers este unul extrem de util in lumea politicii, in care politicianul trebuie sa identific
probleme in rndul publicului. Unii politicieni se feresc sa apeleze la cercetri argumentnd lip
autosuficiena.
Cercetarea este singura metoda prin care adunam informaii corecte si precise despre diferitele
putem identifica valori, credine, comportamente si nevoi.
Rezultatele acestor studii ne indica ce trebuie sa spunem si cui, cum trebuie sa spunem si prin
Cunoatem aceste lucruri pentru a evita bombardarea sau suprasaturarea grupurilor inta.
Ex: discursul specializat, logic, bine argumentat vizeaz indivizi bine educai. Acest grup inta
ca dimensiuni, este deja informat iar ei sunt deja pro sau contra unei idei.
Exista mai multe modaliti de investigare a publicurilor. O parte din aceste modaliti sunt acc
elaborrii strategiei, altele sunt puse in practica in paralel cu desfurarea strategiei sau sunt ut
vederea evalurii.
Primul sondaj care se realizeaz naintea elaborrii unei strategii este cunoscut sub denumirea
baza acestuia sunt produse cifre exact, avem o reprezentare cantitativa asupra audientei. Ulteri
informaie se impune a fi completata cu informaie calitativa (focus grupuri) care ne permit sa
gusturile grupului, identificarea sentimentelor.
Ce-a de-a doua modalitate de cercetare, care se desfoar continuu, pe parcursul activitii se
sondajele periodice, in mod normal sptmnale. Aceste traking peals au rolul de a semnala re
in situaiile de criza.
In ultima faza, post strategia, rolul cercetrii e acela de a evalua nivelul de atingere a obiective
pentru ca nu ntotdeauna a ctiga nseamn ca ia lucrat bine.
Tipuri de audienta

Cercetarea identifica publicurile. Cu cat un public este mai puin numeros cu att mesajul, pen
eficient, trebuie sa fie mai specific.
Publicurile se divid in general in funcie de vrsta, gen, statut social, educaie, zona geografica
aceste caracteristici vom stabili mesajul pentru fiecare grup inta.

Pentru comunicarea politica, principiul publicului-inta vizat este format din indivizi. Alegerea
necesita resurse consistente si timp substanial si exista certitudinea convingerii acestora. Asup
fidel vor fi transmise informaii care sa consolideze fidelitatea.
Campaniile electorale - CANDIDAT sau CAMPANIE

Analiza oricrei campanii electorale, fie ca este de succes fie ca este vorba de o nfrngere treb
factorii de natura interna si pe cei de natura externa care au dus la un anumit rezultat. Aceti fa
si elementele in jurul crora se organizeaz campania. La categoria factori interni care sunt dir
echipei de campanie menionam:
. candidatul
. organizaia (partidul)
. strategia de campanie
. resursele
In rndul factorilor externi, necontrolabili:
. organizaiile sau partidele din competiie
. media
. sondajele de opinie

Dup alegerile din anul 2000 a fost realizata o cercetare care avea ca tema tocmai investigarea
sunt gndite si implementate campaniile de comunicare politica. Grupul investigat a fost forma
campanie iar temele abordate vizau ateptrile staffului de campanie, inventarierea opiniilor pr
comportamentul electoral, modul in care sondajele influeneaz activitatea de campanie, rolul
acestei evaluri au reieit o serie de aspecte interesante att din punct de vedere teoretic cat si a
1.Asemanarea dintre marketingul campaniilor comerciale si campaniile politice. Referindu-ne
natura teoretica, ilustrativa este urmtoarea definiie:
"Campania poate fi definita ca fiind un efort sistematic ce urmrete ctigarea puterii politice,
atingerea scopurilor politice". Atingerea scopurilor politice este posibila apelnd la operaia de
procesului de comunicare cu scopul de a informa, persuada un anumit public.
Efectul persuadrii se concretizeaz in atitudine, credine si opinii noi.
In aceasta idee se poate observa orientarea spre piaa aciunii politice din perioada electorala, o
cretere in ntreaga lume. Asemnarea intre marketingul standard si cel politic are la baza in pr
instrumentele, metodele si tehnicile folosite, care sunt similare. In ambele situaii vorbim de un
cercetare a pieei, se vorbete despre o segmentare a pieei, de targeting, de poziionare, strateg
implementare. Votantul poate fi analizat ca un consumator de piaa politica la fel de competitiv
bunuri si servicii. Toate aceste atribute ale campaniei electorale au determinat ncadrarea acest
numitul model american de campanie politica, model caracterizat de :
. o anumita tendina dominanta in campanii
. poziii apropiate
. importanta banilor
. importanta crescnda a comunicatorilor profesioniti
. importanta sondajelor
. importanta fond-raising
Toate aceste elemente evideniaz importanta noilor tehnologii, a mass-media, demonstreaz tr
secund a partidelor politice. Evideniaz preocuparea publicului fata de influenta tot mai mare
consultanii asupra candidailor. Dimensiunea financiara a campaniilor politice poate bloca par

implementare. Construcia imaginii este partea eseniala a unei strategii deoarece strategia treb
profilul candidatului sub raport politic care sa fie adecvat pentru fiecare dintre grupurile inta.
Iluzia privind imaginea sau profilul candidatului pentru diferite publicuri este cruciala si ea dic
care va fi candidat. Persoana care candideaz nu rezulta numai din negocierile de partid ci in u
publice, a strategiei. In construcia imaginii candidatului si in elaborarea mesajelor avem de-a
ce influeneaz intr-o maniera definitiva sondajele, politicienii, media.
Intr-o oarecare msura, mesajele si profilul influeneaz la rndul lor, sunt importante dar au u
In relaiile media-politic au fost identificate 4 mari ipoteze cu valabilitate discutabila:
1. Mass-media furnizeaz multa informaie din planul politic
2. media este condusa de o logica profesionala proprie, alta dect a partidelor sau a cetenilor
3. actorii politici acorda prima atenie mediei pe care ncearc sa o influeneze. Politicianul aju
la media.