Preistorie si antichitate

Preistoria a nceput odat cu apariia lui Homo habilis (omul ndemnatic), adic a
primului furitor de unelte-arme care a aprut n urm cu aproximativ 2,5 milioane de ani
.Hr. i s-a ncheiat atunci cnd au aprut primele state i prima scriere. Astfel, preistoria
reprezint istoria de dinaintea primelor informaii scrise. Omul epocii pietrei a fost la nceput
simplu culegtor i vntor. El nu-i prepara hrana. Umbla din loc n loc, era nomad,
migrator, mbrcat foarte sumar i se adpostea n pduri, scorburi, grote sau peteri. Dup ce
a descoperit focul, traiul su s-a mbuntit simitor. Apoi, o serie de alte invenii, precum i
noi ndeletniciri, i-au uurat tot mai mult viaa: arcul cu sgei, barca, domesticirea animalelor
(pstoritul), cultivarea plantelor (agricultura), meteugurile (mpletitul, torsul, esutul,
olritul) i construirea locuinelor (colibe, locuine lacustre). Uneltele i armele au fost tot mai
variate i mai bune iar oamenii din nomazi au devenit sedentari, trind n locuri stabile
(permanente). Poziia vertical, hrana tot mai bun i problemele zilnice ce trebuiau rezolvate
au dus la dezvoltarea creierului su. Dezvoltarea creierului i nevoia de comunicare au fcut
ca s apar vorbirea. Primele manifestri spirituale au fost rezultat al inteligenei sporite de
care dispunea omul n a doua jumtate a epocii pietrei. La nceput omul era organizat n cete
de vntoare. Apoi au aprut ginile i triburile. O gint era o familie mai mare care cuprindea
toi urmaii unui strmo comun. Mai multe gini la un loc formau un trib. Armele, uneltele,
przile i recolta aparineau tuturor i se mpreau n mod egal
Civilizaii ale orientului antic: structuri politice; cultura n Orientul antic (Egiptul,
lumea mesopotamian, India, China)
Structuri politice Toate popoarele antichitii i-au creat ndeprtatele lor civilizaii n
cadrul unor state pe care le-au nfiinat la un moment dat al istoriei lor. n total antichitatea a
cunoscut trei tipuri de stat. n ordinea cronologic a apariiei lor, ele au fost: oraul-stat,
regatul i imperiul.
Mesopotamia Odat cu apariia statelor, a marilor orae i a primelor informaii scrise
ncepe i epoca antic sau istoria propriu-zis. Primele state s-au format de-a lungul unor
bogate cursuri de ap precum Tigrul i Eufratul.
Tigrul i Eufratul sunt dou mari fluvii ce izvorsc din Munii Armeniei iar inutul
cuprins ntre ele s-a numit mai nti Cmpia lui inar, apoi Babilonia i abia mai trziu
Mesopotamia, adic ara dintre ruri. Numele ei modern este Irak i are capitala Bagdad.
Clima blnd i solul fertilizat de aluviunile fluviilor favorizau recolte bogate, cu att mai
mult cu ct oamenii locului nvaser s sape canale i anuri de irigaie pentru a profita din
plin de revrsrile anuale provocate de topirea zpezilor la izvoare. Astfel s-a nscut aici de
foarte timpuriu, din mileniul IV .Hr., n condiii deosebit de favorabile, cea mai veche dintre
toate civilizaiile antichitii. De-a lungul celor 4 mii de ani ai antichitii, n Mesopotamia au
trit popoare felurite precum: sumerienii, akkadienii, amoriii, asirienii, chaldeenii i nc
multe altele despre care istoricii au scris mai puin. Dintre popoarele amintite, amoriii,
asirienii, akkadienii i chaldeenii fceau parte din familia neamurilor semite (nrudite cu
arabii). Sumerienii, poporul cel mai vechi cunoscut pn acum, continu s ridice semne de
ntrebare referitoare la originea lui, dei unii cercettori l aeaz totui n rndul popoarelor
indo-europene. Criteriul pentru care un popor este inclus ntr-o familie sau alta este limba pe
care acesta o vorbete.
Cronologie:
mileniul IV .Hr. formarea oraelor-state sumeriene;

3600 .Hr. marea inundaie din Mesopotamia, probabil potopul biblic;

mileniul III .Hr. - apariia oraelor akkadiene Akkad, Ki, Babilon;
3500 .Hr. prima scriere din lume (Sumer);
1728-1686 Hammurabi (mare rege amorit) ia n stpnire Cmpia lui inar, Babilon devine
capital;
1115-1077 .Hr.- domnia lui iglatpalasar I, ntemeietorul Imperiului asirian;
704-681 .Hr.- domnia asirianului Sennacherib care distruge Babilonul i construiete oraul
Ninive;
605-562 .Hr. - Nabucodonosor II creeaz Imperiul Noului babilon.
Egiptul antic. Creterea numrului populaiei i schimbarea climei, care devenise mai
secetoas, au dus la apariia agriculturii. Practicarea agriculturii a avut ca efect stabilirea pe un
anumit teritoriu. Migraia unor triburi punea ns n pericol securitatea comunitii. n aceste
condiii, oamenii au acceptat ca din rndul lor, unii s devin conductori permaneni i
garani ai vieii lor. Astfel au aprut regatele. Cronologie:
formarea Egiptului de Sus i a Egiptului de Jos;
3100 .Hr. Menes unete cele dou state mici (capitala era oraul Tinis);
2700-2200 .Hr. perioada Regatului vechi (a piramidelor) capitala se mut la Memphis;
2200 .Hr.- frmntri provocate de nomarhi anarhie;
2000 1700 .Hr. - perioada Regatului de mijloc capitala se mut la Teba (4 dinastii);
1700 .Hr. - hicsoii, nomazi din Asia iau n stpnire Delta; ei aduc calul i carul de lupt;
1570 .Hr. - ncepe perioada Regatului nou sau a Imperiului maxima nflorire;
1504 .Hr. - Hatseput prima femeie faraon;
1482-1450 .Hr.- domnia lui Tutmes al III-lea cel care a dat maxima nflorire Imperiului;
1085 .Hr. - se stinge dinastia Ramesizilor; statul se mparte din nou; conduc regi strini;
525 .Hr. - Imperiul persan cucerete Egiptul;
398 .Hr. - Egiptul se elibereaz, 345 Hr. Perii cuceresc din nou Egiptul;
332 .Hr. - Alexandru Macedon devine faraon al Egiptului.
Regatele erau mult mai ntinse dect oraele stat. Cel mai vechi regat cunoscut n istorie
a fost cel al Egiptului. Cu mii de ani n urm nomazii n cutare de hran s-au stabilit n
aceast oaz luxuriant. Au nvat s stpneasc revrsrile Nilului, s sape canale i puuri,
apoi s-au adunat n sate care la rndul lor s-au asociat. Aa au luat natere Regatul Egiptului
de Sus (de la Assuan la Memphis) i Egiptul de Jos (din Delt pn la rmul Mediteranei). n
anul 3100 .Hr. regele Narmer (Menes) a unificat cele dou regate devenind primul faraon. O
cauz a unificrii a fost necesitatea de a supraveghea i ntreine mai bine sistemul de irigaii
pe ntreg spaiul Vii Nilului. Egiptul era mprit n 38 de nome (provincii) care erau conduse
de nomarhi. Nomarhii vegheau la ntreinerea canalelor i alctuiau situaia aurului i
ogoarelor. Tot lor li s-au ncredinat poliia i recrutrile. Ei erau controlai de un vizir, omul
de ncredere al faraonului, care era un fel de prim-ministru. Nomarhii aveau n subordine
primarii satelor.
Persia Regatul asirian s-a destrmat iar capitala Ninive a fost distrus n anul 612 .Hr.
Locul su a fost luat de Regatul Noului babilon, devenit celebru datorit regelui
Nabucodonosor al II-lea care i-a adus n robie pe locuitorii Palestinei (robia babilonian). nc
nainte de cderea Babilonului, energia lui Cirrus, mare rege persan i miestria soldailor si
uimiser deja ntreaga lume. Armata era format n majoritate din arcai care provocau o
ploaie de sgei. Apoi cavaleria de pe ambele flancuri intra n lupt. Regele persan Cirrus a
reuit s nving coaliia antipersan compus din Egipt i oraele state ale Asiei Mici.
ntreaga Asie Mic a fost zdrobit de peri. Triburile nrudite ale mezilor i perilor s-au

aezat n mileniul II .Hr. n Podiul Iranului. Viteji, buni clrei i arcai, mezii i perii au
format state, unite n timpul lui Cirrus al II-lea. Acest monarh a fost unul dintre cei mai de
seam cuceritori ai istoriei conducnd un teritoriu imens ce se ntindea din Asia Central pn
la Marea Mediteran.
Cronologie
Cirrus cucerete panic Babilonul i i slobozete pe evreii luai n captivitate de
Nabucodonosor al II-lea;
525 .Hr.- Cambise al II-lea cucerete Egiptul; 522-486 .Hr. - domnia lui Darius I - are loc
reorganizarea Imperiului;
490 .Hr. nfrngerea lui Darius I la Maraton n lupta cu grecii;
Xerxes I este nfrnt de greci la Salamina n anul 480 .Hr.
Darius I ia urmat la tron lui Cambise. Era un bun conductor. Grania imperiului a fost
mpins spre est ctre India iar spre nord ctre Rusia unde ns a gsit o clim rece pentru
soldaii si. Armata sa de 50.000 de soldai a fost nvins la Maraton de ctre greci n anul 490
.Hr. A mprit imperiul n 20 de provincii satrapii, conduse de ctre un satrap (guvernator).
rile supuse plteau tribut n argint, aur sau produse. Satrapul era ajutat de numeroi
funcionari i verificat de ctre inspectorii imperiali. A construit o reea de drumuri n mare
parte pavate cu lespezi de piatr. Drumul regal de la Sardes la Suza era presrat cu hanuri i
staii de pot. A ncurajat comerul, a btut moned proprie numit dareicul, a fondat o coal
medical n Egipt la Sais i a renovat anticul dar nefolositul canal ce lega Nilul de Marea
Roie n Golful Suez. Luptele dintre Satrapi, emancipai n secolul IV .Hr. de sub autoritatea
regelui, au slbit i mai mult statul. El a fost cu uurin cucerit de macedonienii condui de
Alexandru Macedon. India n India s-au remarcat templele spate n stnc, cel mai
reprezentativ fiind templul Kailasa din Ellora, adevrat sculptur i nu construcie a unui
templu, realizat prin sculptarea unui bloc de stnc a elementelor necesare unui templu:
portaluri, coloane, capele mpodobite cu sculpturi, statui de elefani i lei. Sculptura era strns
legat de arhitectur pentru care predomina basorelieful ce nfia legendele.
Modele de organizare politic n Grecia antic: constituirea polisului grec; statul
spartan; tirania; democraia atenian; Atena n epoca lui Pericle; imperiul maritim atenian.
Constituirea polisului grec Din pricina reliefului, anticii greci comunicau anevoie unii
cu alii. Ei rmneau izolai alctuind state diferite ce ncercau s le supun pe celelalte.
Natura se mpotrivea unui stat grec unitar. Etapele constituirii unei ceti-polis au fost:
ranii din vale au construit o fortrea numit polis pe un deal central numit acropolis;
casele au fost nconjurate de zidul acestei fortree; construirea unui al doilea zid n afara
aezrii.
Colonizarea s-a format prin trimiterea familiilor fr pmnt din polisuri spre locuri
ndeprtate pentru a crea aezri. Acestea purtau denumirea de colonii iar oraele mam se
numeau metropole. Dintre colonii s-au remarcat Sicilia i Grecia de Nord care au fost cele
mai vechi precum i Siracuza care a fost ntemeiat de corinteni i care a devenit unul din cele
mai importante porturi de la Marea Mediteran. Colonitii erau mesagerii culturii greceti la
Roma. Metodele de organizare politic n Grecia antic au fost: monarhia regele deinea
puterea singur sau mpreun cu un consiliu de nobili (era mare preot, comanda armata,
mprea dreptatea): mono=putere, archos=conductor; sistemul aristocratic nobilii provenii
din rndul vechilor familii gentilice au preluat puterea din minile regelui i au guvernat n
locul lui: aristos=nobil, kratos=putere; tirania conducerea o avea tot un singur om, dar el lua
puterea prin for; oligarhia conducerea o aveau puini oameni, cei cu avere: oligos=puin,

archos=putere;
democraia toi brbaii puteau lua parte la elaborarea legilor i puteau ocupa funcii
n stat (demos nsemna popor iar kratos, putere) .
Statul spartan Spartanii erau vechii invadatori dorieni care au ajuns n provincia
Laconia, i-au supus pe localnicii ahei, transformndu-i n sclavi (hiloi). Spartanii i obligau
pe hiloi s le munceasc pmnturile i s le cedeze jumtate din produse. Modul de via al
spartanilor era influenat de faptul c ei erau nevoii s in sub control aceast populaie
supus. Licurg a fost cel care a elaborat o constituie prin care a stabilit modul de guvernare n
Sparta. Doi regi ereditari conduceau statul. Ei erau judectori i capii armatei. Senatul sau
Sfatul btrnilor era format din 28 de fruntai alei pe via. Adunarea poporului cuprindea
toi spartanii cu vrsta de peste 30 de ani. Acest organism declara rzboiul i ncheia pacea.
Spartanii duceau o via foarte dur, fiind supranumii soldaii Heladei. Serviciul militar era
obligatoriu i dura ntre vrsta de 20 i 30 de ani. Ei urau confortul, mncarea bun, hainele
fine i vorbria fr rost.
Tiraniile Comerul nfloritor i schimbarea tacticii militare sunt cele dou cauze care au
sporit puterea demosului i au micorat-o pe cea a democraiei. S-a format o puternic clas
de mijloc (fermieri, meteugari, negustori nstrii). ranii, meteugarii i negustorii au
devenit tot mai necesari cetii fiindc alctuiau armata. Alturi de demos, ei reprezentau
majoritatea populaiei. Prin secolul al VII-lea .Hr. a crescut numrul populaiei. A fost o
perioad secetoas i a sporit numrul celor sraci i al sclavilor. Sub presiunea maselor,
aristocraii stabilesc oameni care s elaboreze primele legi scrise. Acetia nu au rezolvat toate
problemele i astfel demosul a recurs la violen. Prin rscoale, demosul l-a adus la conducere
pe un singur om care s pun capt situaiei de criz. El a fost numit tiran pentru c prelua
puterea prin for.
Democraia atenian n secolul V .Hr. toi cetenii statelor asemntoare Atenei
participau la guvernare. Acest lucru se asemna democraiilor moderne. n Atena, cetenii i
mpreau conducerea. Fiecare i ndeplinea slujba pentru un singur an. Astfel, un atenian
putea fi ntr-un an general iar n altul soldat. Majoritatea cetenilor aveau ferme i ateliere dar
i timp suficient pentru treburile politice. n timpul lui Pericle se pltea chiar o sum de bani
funcionarilor publici astfel nct i cei mai sraci s poat ocupa funcii n stat. Fiecare putea
fi judector, arhonte, membru al consiliului sau strateg cel puin odat. Cnd nu deinea nici
una din acele funcii, lua parte la guvernare prin Adunarea poporului. Guvernarea atenian
democraia- se baza pe:
Adunarea poporului Ecclesia, care vota legile;
Consiliul celor 500 bule, ales de mulime pentru un an prin tragere la sori; fceau propuneri
de legi i se ntrunea n piaa public, Agora;
Curtea cu jurai heliaia, aleas pentru judecarea fiecrui caz;
Consiliul strategilor, era format din zece generali i se alegea anual;
Alte consilii erau:
- cei 9 arhoni care erau alei din popor;
- Areopagul, un tribunal special care judeca omuciderile.
Atena n epoca lui Pericle Dup rzboaiele medice, n istoria Atenei a urmat o perioad de
maxim nflorire. Bogia oraului i a cetenilor, produciile artistice i puterea militar se
afla la apogeu. Prin poporul su i prin geniul politic al lui Pericle, Atena a devenit coala
ntregii Helade. Pericle s-a bucurat de o educaie aleas. A fost elevul filosofului grec
Anaxagora. Era un foarte bun orator, astfel c poporul l-a numit olimpianul. A fost ales
strateg de mai multe ori, timp de 25 de ani. n timpul su s-au ridicat cele mai impuntoare

construcii ateniene: Partenonul, Teseionul, Propileele, Odeonul, Erehteionul i Templul

Atenei Nike. I-a ajutat pe scriitori, istorici, filosofi din banii statului. Secolul al V-lea .Hr.,
numit i secolul de aur al civilizaiei greceti a devenit Secolul lui Pericle.
Imperiul maritim atenian Atena a devenit dup victoria de la Salamina cea mai mare
putere maritim a Greciei. Ea i-a asumat sarcina de a apra cetile aliate prin Liga care-i
avea sediul n Insula Delos (447 .Hr.). Atena a aprat aliaii nu numai de atacurile perilor ci
i de cele ale cetilor care nu iubeau democraia. Astfel, se poate spune c Liga de la Delos
nu a fost numai un imperiu maritim ci i unul al democraiei. Atena a devenit o mare putere
care-i exercita hegemonia asupra unei bune pri a lumii greceti, ca de exemplu: Insulele
egeene, Ionia .a.
Armatele greceti se deosebeau de cele persane deoarece erau formate doar din ceteni.
Ostaii greci luptau cu ardoare pentru pmnturile i cminele lor i de aceea au nfrnt
armate mult mai
numeroase. Cea mai important parte a armatei era condus de hoplii, pedestrai narmai cu
o sabie, scut, coif, armur i lance. naintau umr la umr ntr-un dispozitiv de lupt numit
falang. Flota era format din corbii de dou sau trei rnduri de vslai, fiind cea mai
puternic din Grecia.
Alexandru cel Mare si regalitatea elenistic
S-a dezvoltat n nordul Greciei ncepnd cu secolul al V-lea .Hr. Cel care a transformat
Macedonia dintr-un regat oarecare ntr-o mare putere a fost regele Filip al II-lea (359-336
.Hr.). Diplomat i militar abil, a profitat de conflictele dintre cetile greceti pentru a-i
impune stpnirea asupra lor. Aliana antimacedonean a cetilor elene s-a realizat prea
trziu. Armata cetilor greceti coalizate a fost nfrnt de ctre armata macedonean la
Cheroneea, n anul 338 .Hr. Filip al II-lea s-a purtat blnd cu supuii si pe care i-a unit n
Liga de la Corint i i-a tratat ca pe aliai egali. El avea nevoie de sprijinul lor n realizarea
unui mre plan de cucerire a statului persan. A fost ucis n anul 336 .Hr. La tron i-a urmat
fiul su, Alexandru Macedon. Falanga macedonean organizat de ctre regele Filip al II-lea,
ca element de baz a unei armate de cucerire, era alctuit din hoplii care purtau lnci de 7 m
lungime. Acetia erau dispui n 16 rnduri compacte, primele 5 rnduri aveau dispuse lncile
orizontal spre inamic.
Alexandru cel Mare Alexandru cel Mare a fost cel mai faimos militar grec din toate
timpurile. i-a nceput cariera militar nvingndu-l pe regele persan Darius al III-lea n
btlia de la Granicus. n fruntea a 35.000 de soldai a obinut victorie dup victorie izbutind
s-i izoleze pe peri de marea Mediteran. A pus temeliile oraului Alexandria n anul 331
.Hr. i a ptruns adnc n interiorul Imperiului persan (celebra expediie Anabaza a ajuns
pn n Asia Central i n India). i-a stabilit capitala Imperiului la Babilon i a luat msuri
pentru consolidarea Imperiului su uria, ncercnd s-i apropie pe greci de orientali. Astfel,
el s-a cstorit cu fiica unui nobil persan, a acordat funcii aristocraiei persane, a reformat
finanele statului nlocuind moneda persan dareicul cu moneda macedonean. A respectat
credinele perilor. Victoriile sale s-au datorat n principal unei bune organizri a armatei. A
murit tnr, la vrsta de 33 de ani, n anul 323 .Hr.
Culturile greac si elenistic: educaia, stiinele si filosofia, religia si artele.
Anticii greci au lsat posteritii valoroase creaii n domeniul literaturii, teatrului, filosofiei

dar i descoperiri n domeniul tiinei. Cunoscute sunt poemele homerice Iliada i Odiseea i
poeziile lui Pindar i Sappho. n domeniul teatrului s-a remarcat tragedia greac care
cuprindea teme din mitologie i poeme homerice:
Eschil a scris Perii, Prometeu nlnuit, Agamemnon;
Sofocle a scris Antigona, Oedip rege;
Euripide care a scris Electra, Medeea.
Comedia greac ridiculiza moravurile societii greceti. Cel mai cunoscut a fost
scriitorul Aristofan care a creat piese de teatru precum: Norii, Viespile, Pacea, Broatele,
Lisistrata. n domeniul tiinei s-au remarcat:
Pitagora (secolul al VI-lea .Hr.), teorema care-i poart numele;
Euclid (secolul al III-lea .Hr.), a stabilit principii de geometrie plan;
Arhimede (secolul al III-lea .Hr.) a pus bazele mecanicii i hidraulicii;
Aristah, a stabilit c Pmntul se nvrte n jurul Soarelui;
Hipocrates (secolul al V-lea .Hr.), medicin.
Strabo, n opera sa Geografia a prezentat lumea roman;
Herodot i Tucidide au scris Istorii respectiv Istoria rzboiului peloponesiac.
Cei mai cunoscui filosofi au fost: Thales din Milet, Heraclid din Efes, Democrit,
Socrate, Platon i Aristotel. Religia era politeist, grecii credeau n mai muli zei. Zeus era cel
mai mare dintre zeiti iar Ares era zeul rzboiului. n Grecia antic s-au ridicat temple din
marmur, construite n stil ionic, doric i corintic. Cele mai impuntoare construcii au fost:
Parthenonul, Erehteionul, Propileele, Templul Atenei Nike pe Acropole n Atena, Muzeul din
Alexandria, Mausoleul din Halicarnas, Templul zeiei Artemis din Efes.
Statul roman: republica; principatul; imperiul.
Romanii au fost primul popor din istorie care a introdus forma de organizare politic
numit republic, crend astfel o alternativ la modelul monarhic pe care l-a cunoscut
Orientul. Roma a devenit republic n anul 509 .Hr. dup ce regele etrusc Tarquinius
Superbus a fost izgonit n urma unei rscoale. Republica nseamn treburile poporului i a
fost o form de organizare politic n care cetenii participau, ca i la Atena, la conducerea
rii prin dezbateri n Forum i prin vot. Organizarea societii Republica roman era condus
de magistrai, Senat i Adunarea poporului. Magistraii ndeplineau funcii publice i alctuiau
o categorie distinct, organizat potrivit unei ierarhii foarte riguroase numit scara onorurilor.
Chestorul se ocupa de finane, edilul rspundea de administrarea i aprovizionarea oraului.
Cei mai importani magistrai erau consulii, n numr de doi i erau alei pe o perioad de un
an. Ei erau comandanii armatei, prezidau Senatul i Adunarea poporului.
Plebeii constituiau parte a poporului roman. Ei erau mpovrai de datorii i nu aveau
drepturi politice. Alctuiau grosul armatei i aveau un rol esenial n meteuguri i n comer.
Au recurs la secesiune n lupta lor pentru drepturi politice. n anul 494 .Hr. s-au retras din
Roma i au cerut apoi legi scrise care s anuleze abuzurile patricienilor. Aa au aprut Legile
celor XII table care consacrau principiul egalitii n faa legii. Au obinut drepturi egale cu
patricienii pn n secolul al III-lea .Hr., putnd deveni senatori sau magistrai. Statul roman
a nceput s se consolideze. Principalii factori au fost: supunerea n faa legii i a autoritii
instituiilor se garanta pacea i echilibrul social; simplitatea vieii, care fcea ca un cetean
roman s ocupe diferite funcii n stat; respectarea tradiiilor prin care se asigura devotamentul
i rspunderea cetenilor pentru tot ceea ce fceau.

Astfel, Roma a devenit unul dintre oraele-state cele mai bine organizate i consolidate din
Antichitate.
Rzboaiele punice (264-146 .Hr.) s-au desfurat ntre Cartagina, colonie a Tyrului
i Roma. Au fost n numr de trei i s-au desfurat cu sori schimbtori, pe un vast teritoriu.
n btlii s-au distins marele comandant cartaginez Hannibal i marele comandant roman
Scipio, supranumit Africanul. n decursul conflictelor Cartagina a fost distrus n anul 146
.Hr. iar alte teritorii au devenit provincii romane. Sicilia a devenit prima provincie roman.
Corsica i Sardinia au fost ocupate apoi de romani. Ambele insule aparinuser anterior
cartaginezilor.
Sfritul Republicii romane n secolul I .Hr. Republica roman a intrat ntr-o criz
general care i va aduce sfritul. Roma va trece la o alt form de conducere politic,
principatul. Expansiunea roman a continuat pe o scar tot mai larg. Roma devenea o mare
putere, a cucerit noi teritorii n Europa, Asia, Africa. Generalii Sulla i Pompeius au urmrit
stpnirile romane n Orient. n Peninsula Balcanic, romanii au ajuns pn la Dunre. Ei au
intrat n contact cu Dacii. Gallia, Frana de astzi, a fost cucerit de Caesar devenind una din
cele mai importante provincii ale Romei. Criza instituiilor republicane s-a manifestat prin
rzboaie civile care au durat cteva decenii. La captul acestora, forma de conducere
republican va fi nlocuit cu o form de conducere monarhic. Comandant victorios al
armatei n orient, generalul Sulla l-a nvins pe Marius, eful popularilor i a luat ntreaga
putere. Era pentru prima oar cnd un general roman i folosea armata n lupte politice. El a
instaurat o dictatur sngeroas. Dup moartea sa, popularii au izbutit s anuleze msurile
luate de Sulla.
Cele dou triumvirate n anul 60 .Hr. cei mai importani oameni politici de la Roma
erau: Caesar, Pompeius i Crassus. Ei au ncheiat o nelegere prin care i mpreau puterea
n stat (primul triumvirat). n anul 53 .Hr. Crassus moare ntr-o lupt n Orient. Se ajunge la
rzboi civil ntre Caesar i Pompeius. n anul 48 .Hr. Caesar l nvinge pe Pompeius devenind
unicul stpnitor al Romei. A luat demnitile de dictator pe via i consul unic. Caesar a fost
asasinat de Senat n anul 44 .Hr. Al doilea triumvirat s-a realizat ntre Lepidus, Marcus
Antonius ambii generali ai lui Caesar i Octavianus, nepotul de 18 ani ai lui Caesar. n
timpul proscripiei este ucis marele orator Cicero. Dup retragerea lui Lepidus, ntre
Octavianus i Antonius, care era sprijinit de regina Cleopatra a Egiptului, s-a declanat un nou
rzboi. n lupta de la Actium din anul 31 .Hr. Antonius a fost nfrnt. Antonius i Cleopatra sau sinucis, Egiptul a devenit provincie roman.
PRINCIPATUL Octavianus (27.Hr-14d.Hr.) a instaurat o nou form de guvernare
numit principat. Toate puterile erau concentrate n minile efului statului numit principe
(princeps), adic primul cetean al Republicii. Temndu-se s nu aib soarta lui Caesar,
Octavianus a pstrat instituiile republicane, golite ns de putere real. Primind de la Senat
titlul de Augustus mritul, Octavianus a rmas n istorie sub acest nume.
Principele avnd puterea militar (imperium) era comandant suprem al armatei i al
provinciilor pe care acesta staiona (imperator). Avea atribuiile tribunilor plebei i era de
asemenea mare preot.
Aadar, principele sau mpratul cumula cele mai importante funcii. Augustus era
ajutat la conducerea statului de un consiliu format din oamenii de ncredere. Senatul avea
atribuii mult diminuate. Se bucura nc de un mare prestigiu iar membrii si alctuiau clasa
social cea mai bogat. Magistraturile republicane (consulat, tribunat) se menineau dar aveau
caracter onorific. Pentru a-i asigura securitatea, Augustus a nfiinat o gard personal.

5.3.IMPERIUL Urmaul pe Augustus a fost fiul su adoptiv Tiberius (14-37 .Hr.). Prin
adopii au ajuns majoritatea mprailor pn n secolul al III-lea d.Hr.
Augustus i Tiberius dinastia Iulio-Claudienilor (27.Hr.-68d.Hr.)
Dinastia Flavienilor (69-96)
Dinastia Antoninilor (96-193) Imperiul atinge maxima nflorire
Dinastia Severilor (193-235)
Din cadrul dinastiei Antoninilor s-au remarcat Traian, Hadrian i Antonius Pius. Traian
A fost un mprat bun, modest i iubit de toi romanii. Cele mai importante lupte le-a dat cu
dacii 2 rzboaie grele. Trei monumente amintesc de luptele cu dacii: Columna lui Traian,
monumentul de la Adamclisi, podul de peste Dunre realizat de Apollodor din Damasc. A
transformat Dacia n provincie roman. De asemenea, Armenia, Mesopotamia i Asiria devin
provincii n timpul su. Imperiul atingea maxima lui ntindere i avea o populaie de 55 de
milioane de locuitori.
Instituiile politice Fa de perioada lui Augustus, a crescut rolul mpratului i al
organismelor care depindeau de el (consiliul principelui). mpratul cumula puterea militar
fiind comandant suprem al armatei, deinea puterea tribunalului i a consulatului care i
conferea dreptul de a propune i aplica legile precum i puterea religioas. Prin titlul de
Augustus sau Caesar obineau un statut asemntor cu al monarhilor orientali: persoana
mpratului fiin sacr a crei putere emana din voina divin. A sczut continuu
importana Senatului. Ierarhia social Societatea era dominat de aristocraia senatorial i
cavaleri care formau nobilimea. Senatorii i cavalerii ocupau cele mai nsemnate funcii civile
i militare n stat. Restul populaiei era format din oameni liberi (cu cetenie sau fr) i din
sclavi (aflai n scdere). Sclavii eliberai deveneau liberi. Imperiul era mprit n provincii
imperiale i senatoriale n fruntea crora se afla un guvernator. nflorirea i unitatea
Imperiului au fost favorizate de anumii factori. Pax romana - lunga pace roman din secolul
al II-lea a fost meninut de o armat bine organizat i narmat. Mobilitatea acesteia era
asigurat de ctre o reea de drumuri care uurau i schimburile comerciale. Majoritatea
armatei era cantonat la frontiere mrginite de forturi castre, ziduri, valuri de pmnt. La
terminarea serviciului militar soldaii deveneau veterani i primeau pmnt. nflorirea
economic a atins apogeul n timpul Antoninilor.
Dominatul Diocleian (284-305) A pus capt anarhiei militare prin instaurarea unui
regim politic numit dominat, un sistem bazat pe puterea absolut a mpratului considerat a fi
dominus (stpn) i deus (zeu). A instaurat o form de conducere numit tetrarhie prin care
puterea a fost mprit ntre 2 Auguti i 2 Caesari. A mutat capitala la Nicomedia i a
condus asemeni unui stpn absolut. A mrit numrul provinciilor, a sczut puterea
guvernatorilor, a mprit armata n trupe de grani i trupe mobile. A introdus mercurialul
(impunerea de preuri maxime) i i-a persecutat pe cretini. Constantin cel Mare (306-337)
Devine mprat unic n anul 324. A recunoscut cretinilor dreptul la credin n anul 313 prin
Edictul de la Milan. A oprit vnzarea oamenilor i a desfiinat crucificrile. A construit un pod
peste Dunre la Sucidava i a ntemeiat la Tomis o episcopie cretin. A construit oraul
Constantinopol care era supranumit n epoc a doua Rom.
Divizarea Imperiului roman n anul 375, hunii, popor de neam mongol din Asia s-au
npustit asupra Europei i i-au obligat pe goi (ostrogoi i vizigoi) i pe alte seminii
germanice s dea nval n Imperiu. Pentru a stvili prdciunile vizigoilor, mpratul
Teodosius le-a dat voie s se stabileasc n Peninsula Balcanic cu obligaia de a servi n
armat. nainte de a muri n anul 395, a mprit puterea celor doi fii ai si. Honorius a primit
Occidentul cu capitala la Roma (din anul 402 la Ravenna) iar Arcadius a primit Orientul cu

capitala la Constantinopol. Aceast mprire a dus la o separare definitiv a imensului stat

roman n dou imperii: Imperiul roman de rsrit i Imperiul roman de apus. Unitatea
Imperiului roman nu s-a mai refcut niciodat.
Preistoria n spaiul romnesc - trsturi definitorii
Preistoria este perioada cuprinsa intre momentul in care omul faureste in mod constient
primele unelte si pana la aparitia izvoarelor scrise.
In aceasta perioada progresul are loc in mod lent, iar progresele dobandite sunt
evidentiate cu ajutorul sapaturilor arheologice. In acest sens sunt descoperite adevarate culturi
arheologice, ce reprezinta un ansamblu de vestigii materiale (ruine, vase) si spirituale
provenite dintr-o anumita epoca si o anumita zona, avand caracteristici comune.
culturi neolitice.
Cultura Cris-Starcevo
Se remarc ca fiind cea mai veche cultur neolitic din spaiul carpato-danubian.
Original din Asia, s-a extins pe teritoriul actual al Romniei, exceptnd Dobrogea i estul
Munteniei Majoritatea aezrilor erau dispuse n vecintatea cursurilor de ap, n peteri c
cea de la Climente sau Veterani. Purttori culturii au adus cu ei cea mai veche ceramic
pictat nainte de ardere, predominnd motivele geometrice, de culoare maro, alb sau negru,
pe fond rou.
Cultura ceramicii liniare
Original din Europa Central, s-a extins spre vest, pn n valea Rinului i bazinul
Parisului, i spre est, spre Ucraina i bazinul Bugului. Denumirea provine de la decorul
ceramicii, ce este incizat n benzi de linii paralele cu motive spiralice i unghiulare. Din
mileniul V i.en., s-a extins n Transilvania, Moldova i nord-estul Munteniei.
Cultura Hamangia
De origine est-mediteranean, s-a extins n Dobrogea i sud-estul Munteniei. i-a lsat
amprenta prin varietatea de forme ceramice i prin plastic excepional de bogat i original,
c Gnditorul i Femeia eznd, descoperite n 1956 ntr-o necropola de la Cernavod.
Cultura Vinca-Turdas
Prezena n Banat, n vestul i sud-vestul Olteniei, pe valea Mureului i n
Transilvania, purttorii ei au impus primele vase antropomorfe i zoomorfe realiste.
Cultura Boian
Prezena n Cmpia Romn, s-a extins pe un spaiu larg, cuprins ntre Munii Carpai i
Balcani. Se caracterizeaz prin rspndirea toporului cu gaur pentru coad, utilizarea
frecvena a aramei pentru producerea podoabelor i uneltelor i pictur cu grafit.
Cultura Cucuteni
Aprut n mileniul IV i.en., a fost prezena n sud-estul Transilvaniei i sud-vestul
Moldovei. S-a extins ctre est, pn la Nipru. Impresioneaz prin ceramic, decorat cu forme
geometrice, n care predomin motivul spiralei. Vasele erau realizate dintr-un material fin i
frmntat, cu diversitate de forme. Au fost descoperite la Cucuteni, pe Dealul Cetuiei.
Cultura Gumelnita
S-a extins din sud-estul Europei, fiind prezena n sud-estul Moldovei i n Dobrogea,
fiind perioada de apogeu a tehnicii de cioplire a pietrei-renaterea prelucrrii silexului.
Ceramic era neagr, variat decorat, cu ornamente n alb i rou, statuetele erau din lut i
marmur c i vasele cu caracter zoomorf sau antropomorf. Locuitorii din aria culturii
creteau cornute mari, cai, oi, capre i porci. n aezarea de la Cscioarele, a fost descoperit i

un model de sanctuar din lut ars, un soclu lung i cu nlime de 22,5 cm, peste care s-a ridicat
patru tipuri de locuine i vasele modelate pentru a imit diverse animale, precum cele
descoperite la Frumuica-Neam, Bereti-Galai, Rusetii Noi din Lpuna. Pies Hora de la
Frumuica este un vas format din ase siluete feminine, n vltoarea unui dans popular. Sunt
bine reprezentate i cuptoarele din lut ars.
Cultura bugo-nistrean
Prezena la est de Prut, atestat dup descoperirile de la Selite de pe rul Ru, Orhei,
Zahareuca sau valea Botnei.
Cultura Cernavod
Apar unelte din aram i de bronz, iar purttorii culturii rspndesc calul domestic n
spaiul carpato-danubian i central-european.
Cultura Cotofeni
Prezena n Transilvania, Banat, Oltenia, vestul Munteniei.
epoca bronzului
nceputul Epocii bronzului n Romnia poate fi plasat la mijlocul mileniului al III-lea
.Hr. Cele mai importante culturi sunt:
Cultura Coofeni
Cultura Horoditea
Cultura Schneckenberg
Cultura Glina
Cultura Monteoru
Cultura Periam-Pecica.
procesul de indoeuropenizare.
Procesul de indo-europenizare, s-a desfasurat pe parcursul unui mileniu (cca. 3500 2500 i.Hr.). Din stepele nord-pontice si din Asia Centrala, au migrat spre Europa si Asia, in
mai multe valuri, triburi de pastori indo-europeni care, prin asimilarea populatiilor stravechi
neolitice si geneza etnica, au format noi popoare. Ei sunt creatorii civilizatiei bronzului.
- tracii: s-au asezat in Peninsula Balcanica si la Nord de Dunare, ocupand un spatiu intins. In
epoca bronzului s-au impartit in doua ramuri:
- geto-dacii, ce ocupau teritoriul de la nord si sud de Dunare;
- tracii propriu-zisi (sudici): odrizii, bessii, moesii;
Geii si dacii - structuri economice si social-politice.
erau conduse de efi militari (basilei);
aveau centrul n ceti fortificate de tip dava (Argedava, Buridava, Piroboridava etc.).
Burebista (82-44 .H.) a fost conductorul get care a unit pentru prima
dat toate triburile daco-geilor sub o singur autoritate politic,
punnd astfel bazele statului dac.
Condiiile care au favorizat ntemeierea statului n secolul I .H.au fost:
unitatea etnic, lingvistic i religioas a daco-geilor;
dezvoltarea organizrii sociale i apariia aristocraiei tribale
(tarabostes, pilleati);
Geto-dacii din Dobrogea de astzi au intrat sub stpnirea roman din
anul 46 d. Hr., fcnd parte din provincia Moesia.
Decebal (87-106) conductor dac ce a purtat iniial numele de
Diurpaneus, i care a reuit s refac unitatea statului dac, n condiiile

agravrii ameninrii romane.

Noul stat dac era mai redus teritorial dect n secolul I .H. dar mai
dezvoltat n plan economic i mai bine organizat militar, capitala sa
fiind la Sarmizegetusa, n Munii ureanu (sud-vestul Transilvaniei).
Pacea dintre Decebal i Domiian. Avnd
caracterul unui compromis, aceasta prevedea:
transformarea Daciei ntr-un stat clientelar Romei;
acordarea de subsidii bneti i asisten din partea romanilor, utilizate
pentru ntrirea capacitii militare a statului dac.
Conflictele daco-romane se reiau odat cu urcarea pe tronul Romei a lui
Traian (98-117). n anul 101 izbucnete primul rzboi daco-roman (101102). Decebal este nfrnt la Tapae. n iarna 101/102 lupt mpotriva
romanilor n Moesia, alturi de aliaii si, burii i sarmaii, dar este
nevoit s ncheie pace. Tratatul din 102, defavorabil dacilor, prevedea :
drmarea zidurilor cetilor dacice;
cedarea Banatului, Olteniei i Munteniei ctre romani;
anularea politicii externe a lui Decebal.
ntre anii 105 i 106 se desfoar cel de-al doilea rzboi daco-roman.
ntreaga Dacie este cucerit, rezistena dacilor este nfrnt.
Decebal se sinucide (106). Dacia devine provincie roman.
Dacia n epoca roman - romanizarea spaiului daco moesic
Principalul rezultat al romanizrii a fost formarea unui nou popor
daco-roman.
Atunci cnd mpratul Aurelian a decis retragerea armatei i
administraiei din provincia imperial Dacia, din raiuni strategice, n
anul 271 d.Hr., majoritatea populaiei nu a prsit acest teritoriu i a
continuat s triasc la nord de Dunre.
n urma procesului de romanizare, s-a format populaia daco-roman
romanitate si crestinism, administraia roman n provincia Dacia.
armata roman adus n provincia Dacia i cantonat n castre;
veteranii (soldai romani lsai la vatr, stabilii n Dacia);
administraia i justiia roman;
colonitii latinofoni, adui masiv, din toate provinciile imperiului
i prezeni n toate domeniile vieii social-economice a provinciei;
nvmntul n limba latin;
religia roman. Au fost onorai n special zeii romani Jupiter,
Junona, Minerva. S-au manifestat urmtoarele fenomene
religioase: sincretismul (amestecul atributelor unor zei diferii,
inclusiv ale celor locali, ntr-un singur cult) i interpretatio
romana (adorarea unor zeiti dacice sub nume romane).
Deoarece la nord de Dunre a continuat s triasc o numeroas
populaie daco-roman, vorbitoare de limb latin, statul roman nu a
ntrerupt legturile cu locuitorii de pe acest teritoriu.
Cretinismul a avut, la rndul su, o contribuie important n procesul

de romanizare a autohtonilor, noua credin fiind rspndit n limba

latin de misionarii venii din imperiu.
Dobrogea de astzi a fcut parte din Imperiul Roman de Rsrit pn n
anul 602.
Etnogeneza - apariia popoarelor romanice si a limbilor romanice pe plan european, cazul
romnesc;
Etnogeneza romneasc a fost un proces complex, desfurat de-a
lungul mai multor secole, al crui rezultat a fost apariia unui popor
neolatin (nrudit, prin aceasta cu italienii, spaniolii, francezii,
portughezii), singurul motenitor al romanitii orientale.
Limba romn. Face parte din familia limbilor neolatine, cu care este asemntoare
n privina stratului fundamental latin i a etapelor de formare,
corespunztoare etnogenezei romneti. Se formeaz pn n secolul al
VIII-lea, cnd se poate vorbi de o limb proto- sau strromneasc. Astfel,
limba romn prezint o structur compus din:
substratul traco-dacic (circa 10% din fondul lexical de baz);
stratul fundamental latin (60 % din vocabularular);
adstratul slav (n jur de 20% din fondul lexical, reprezentnd
cuvinte ptrunse n limba romn ncepnd cu secolul al IX-lea,
cnd procesul etnogenezei era deja ncheiat).
originile si continuitatea romnilor din perspectiva istoriografiei romnesti.
Principalele etape ale formrii poporului romn au fost:
perioada stpnirii romane (sec. II-III), cnd asupra dacilor i-au
exercitat influena romanizatoare armata, colonitii, veteranii,
administraia roman, constituindu-se astfel poporul dacoroman;
perioada migraiilor, ulterioar retragerii aureliene, cnd
fenomenul romanizrii s-a extins i asupra dacilor liberi.
Totodat, a continuat s existe o populaie daco-roman i la
sudul Dunrii, urma a daco-geilor i moesilor din provincia
roman Moesia. Acetia, cunoscui cu numele de vlahi, vor fi
vorbitorii dialectelor limbii romne: aromn, megleno-romn,
istro-romn. Pn la sfritul secolului al VIII-lea, n timpul
desfurrii invaziei migratorilor, populaia daco-roman se
transform n populaie romneasc, asimilnd influene din
partea migratorilor germanici i mai ales a slavilor.
n secolul al XIX-lea, Robert Roesler, a dezvoltat teoria
imigraionist, n lucrarea intitulat Studii romneti (Viena,
1871). De aceea, teoria imigraionist se mai numete i teorie
roeslerian.
Fa de teoria roeslerian au luat poziie, ntre alii, istoricii B. P.
Hasdeu i A. D. Xenopol, n secolul al XIX-lea, conturndu-se, pe
baze tiinifice, teoria continuitii romnilor n spaiul
carpato-danubiano-pontic.
n secolul al XX-lea, ca i n cele precedente, au fost elaborate
lucrri tiinifice, care au demonstrat vechimea i continuitatea
romnilor pe teritoriul de la nord i de la sud de Dunre. Dintre

acestea, se remarc lucrarea istoricului Gheorghe I. Brtianu, O enigm i un miracol istoric:

poporul romn.
Evul mediu
Geneza evului mediu: originile crestinismului si organizarea bisericii; marile migraii si
regatele barbare; formarea relaiilor de dependen.
1.1.ORIGINILE CRETINISMULUI I ORGANIZAREA BISERICII n Betleem, mic
localitate de lng Ierusalim s-a nscut n anul I al Erei cretine (754 de la fondarea Romei)
Isus Hristos, furitorul cretinismului. Isus, ai crui prini, Iosif i Maria erau din neamul
regelui David, s-a nscut n Palestina cnd rege al iudeilor era Irod cel Mare. Despre viaa i
faptele lui Isus Hristos ne vorbesc cele 4 Evanghelii Buna Vestire ai cror autori sunt
discipolii si Ioan, Marcu, Luca i Matei. Cea mai mare parte i-a petrecut-o n Nazaret,
aezare din Galileea, propovduind egalitatea i iubirea ntre oameni ca fpturi ale lui
Dumnezeu. ns el nu a fost considerat Mesia (trimisul Domnului) nici de ctre romani i nici
de ctre o parte din semenii si. Predat romanilor i judecat pentru instigare la revolt
mpotriva mpratului Tiberius, Isus a fost crucificat n Ierusalim n preajma srbtorii
Patelui evreiesc. Cei 12 apostoli au anunat atunci lumii c Isus a nviat i s-a nlat la cer.
Jertfa lui Isus a devenit simbol central a noii religii, cretinismul . Cretinismul reprezint
religia iubirii universale. Prin moartea pe cruce, Isus a devenit Mntuitorul, fiina care a luat
asupra sa toate pcatele oamenilor, dndu-le iubirea sa. Omul devine cretin prin botez i se
mprtete prin pine i vin adic devine frate cu toi oamenii prin iubirea ntru Domnul.
Activitatea apostolilor Mesajul lui Isus a fost rspndit prin activitatea misionar a apostolilor
i ucenicilor acestora n ntreaga lume roman. Apostolul Pavel a devenit din prigonitor al
cretinilor cel mai nsemnat predicator i misionar al noii religii. El a fost cel care, strbtnd
Marea Mediteran, a rspndit credina cretin n toate colurile Imperiului, realiznd n
acelai timp separarea cretinismului de iudaism. Apostolul Petru, unul dintre primii nvcei
ai lui Isus, a devenit conductorul comunitii de cretini. El a fost cel care, chiar la Roma, n
inima Imperiului a ntemeiat Biserica drept instituie fundamental a cretinismului. Noul
mesaj religios, ntemeiat pe iubirea de semeni i pe nonviolen, a fost foarte repede receptat
de oameni, n special de ctre cei sraci, defavorizai de legile romane. De aceea unii mprai
au cutat s pun capt existenei acestei religii, considerat a fi un pericol pentru stat. n
timpul persecuiilor au murit muli adepi ai noii credine (martirii). Cei mai cruzi au fost
mpraii Nero (54-68) i Diocleian (284-305). Pentru a scpa de prigoan, cretinii se
refugiau mai ales la Roma, n galerii spate sub pmnt numite catacombe. Persecuiile n-au
reuit s opreasc stpnirea cretinismului. Tot mai muli oameni, inclusiv aristocraii au
devenit adepi ai noii religii.
Organizarea Bisericii cretine. O cauz important a victoriei cretinismului a fost
organizarea cretinilor. Comunitatea cretin, n care se intra prin botez, a devenit o instituie
numit Biseric. n snul ei s-a stabilit o ierarhie format din preoi, episcopi i diaconi.
Roma, locul unde a predicat i a fost martirizat apostolul Petru a devenit centrul
cretinismului. Petru a fost primul episcop al Romei iar urmaii si, papii sunt reprezentanii
primului apostol al cretinismului. Conciliile sau sinodurile ecumenice sunt adunri formate
din preoi care hotrsc asupra principalelor chestiuni ecleziastice. Consiliul de la Niceea a
pus bazele Bisericii cretine. n ciuda persecuiilor din secolul al III-lea, cretinismul s-a
rspndit n ntreg Imperiul roman. Recunoscndu-i dreptul de manifestare liber, mpratul
Constantin cel Mare a deschis noii credine calea spre transformarea ei n religie de stat. Pe tot

parcursul secolului al III-lea, persecuiile mpotriva cretinilor s-au manifestat constant. Cu

toate acestea, noua religie se rspndea fr contenire ndeosebi n rndul plebei de la orae.
La nceputul secolului al IV-lea, mpratul Constantin cel Mare (306-337) a dorit s
scoat Imperiul din criza puternic n care se afla, printr-o serie de reforme. Printre acestea,
cea mai important a fost inspirat de viziunea pe care a avut-o naintea btliei pentru
supremaie cu rivalul su la tron Maxeniu, cnd i s-a nfiat ca simbol al victoriei semnul
crucii. Astfel el s-a convertit la cretinism iar n anul 313 a promulgat Edictul de la Milan prin
care recunotea cretinilor dreptul de a-i celebra public cultul. Recunoaterea cretinismului
a provocat o divizare a cetenilor Imperiului pe criterii religioase. O serie de mprai au dorit
s ntreasc coeziunea statului prestabilind unitatea de credin. mpratul Teodosius (379395) a proclamat cretinismul drept singura religie oficial acceptat din Imperiu, interzicnd
toate cultele pgne, n anul 392. n acelai timp, autoritatea imperial capt o nvestitur
divin, mpratul fiind socotit alesul lui Dumnezeu. Circumscripiile ecleziastice au fost
organizate dup modelul celor imperiale avnd n frunte un episcop. n cteva zone
importante au fost stabilii patriarhi (Constantinopol, Ierusalim). Cretinismul a devenit religie
universal.
Fragmentarea ntinsului Imperiu pe care l consolidase Carol cel Mare a fost grbit i
de naterea feudalismului. Aceasta s-a ntmplat ca urmare a faptului c guvernul central nu a
mai putut exercita o autoritate eficace asupra teritoriilor aflate sub controlul lui. Puterea
regelui a fost nlocuit cu puterea proprietarilor lor, fiecare stpn (numit senior) al unei moii
devenea rege pe moia lui (domeniu).
Feudalismul a reprezentat un sistem de organizare politic bazat pe proprietatea asupra
pmntului. Pe atunci acesta era singurul mijloc prin care se puteau menine dreptatea i
ordinea, dup frmiarea Imperiului lui Carol cel Mare. Foarte repede, Europa Central a fost
acoperit de o puzderie de state mrunte conduse de ctre un baron, duce, conte sau episcop
i care erau organizate n uniti de lupt. n schimbul serviciului militar, nobilii fr pmnt
jurau credin seniorului de la care primeau spre folosin un lot de pmnt. Primii deveneau
vasali (servitori, n limba celtic) ai unui nobil mai mare numit senior. Pmntul primit de
vasal de la suzeran se numea feud, de aici provenind i cuvntul feudalism. Vasalul datora
seniorului su, n primul rnd, 40 de zile de munc pe an. Dar mai avea i alte obligaii de
natur material. Seniorul ddea pmnt spre folosin nu numai oamenilor de arme ci i
ranilor fr pmnt primind n schimb produse dijm, bani cens, sau munc clac.
Societatea feudal era organizat ca o piramid, fiecare vasal avnd un senior iar seniorul din
vrful piramidei, regele era vasalul lui Dumnezeu. Domeniul a fost unitatea economic
specific Evului mediu. Pe domeniul feudal, pmntul se mprea n dou pri: pmntul
feudalului, avnd n centru castelul i pmntul aflat n folosina ranilor dependeni.
Pmntul feudalului era lucrat de ctre aceti rani care munceau la clci cu uneltele i cu
vitele lor. Toate necesitile materiale mbrcminte, nclminte, unelte agricole i alte
produse necesare erau realizate prin resurse proprii. Economia natural a dat posibilitatea ca
feudalii s devin independeni ceea ce a contribuit la frmiarea statelor feudale din acel
timp.
Occidentul si Orientul: dou modele diferite de evoluie politic si social-economic
(secolele al V-lea al VII-lea); Bizanul - modelul imperial si cultural bizantin; Muhammad si
geneza Islamului; califul arab; Imperiul carolingian.
Divizarea Imperiului Roman mpratul Teodosius a mprit, nainte de a muri, puterea
celor doi fii ai si. Honorius a primit Occidentul cu capitala la Roma (din anul 402 Ravenna)
iar Arcadius a primit Orientul cu capitala la Constantinopol. Aceast mprire a dus la o

separare definitiv a imensului stat roman n dou imperii: Imperiul roman de rsrit i
Imperiul roman de apus. Imperiul roman de rsrit este cunoscut sub denumirea de Imperiul
Bizantin sau Bizanul. Bizanul a durat cu aproape 1000 de ani mai mult dect Imperiul roman
de apus. Limba greac lua tot mai mult locul limbii latine. Alfabetul roman era nlturat. Dei
dup nume era roman, imperiul era grec dup organizarea instituiilor sale i dup limba
vorbit n societate. Imperiul roman de rsrit era situat pe 3 continente: Europa, Asia i
Africa, la intersecia drumurilor comerciale ce uneau Orientul de Occident. Cauzele
meninerii Imperiului roman de rsrit au fost:
poziia geografic, poziia bine ntrit a capitalei;
mpratul (din anul 629 basileus) avea putere absolut i era considerat sfnt;
marile orae au continuat s aib o situaie nfloritoare, activitate comercial intens;
creterea viermilor de mtase adui n secolul VI din China au adus beneficii;
folosirea pe scar larg a muncii sclavilor i a colonilor;
rspndirea colonatului i a rnimii libere a fost mult mai mare dect n Apus;
comerul era foarte dezvoltat, meteugarii lucrau obiecte cutate n toat lumea.
Bizanul a fost primul stat medieval centralizat i singurul pn n secolul al XIII-lea.
ntreaga administraie depindea de mprat: justiia, finanele, armata i biserica. La
demnitile i funciile cele mai nalte din stat, chiar la cea de mprat, se putea ajunge prin
merite personale. Administraia era centralizat i era constituit din birouri cu numeroi
oameni n subordine. Sediul ei era n palatul imperial. Religia oficial era cretinismul
ortodox. Biserica era sub autoritatea mpratului. Armata era bine organizat, soldaii primind
n schimbul serviciului militar un lot de pmnt. Mai mult dect forei armelor sale, Bizanul
i-a datorat diplomaiei ndelungata sa existen politic i prestigiul n lume. Convertirea la
cretinism, legturile matrimoniale, spionajul, primirile fastuoase ale solilor la curtea
imperial, dezbinarea popoarelor dar i crimele mieleti erau armele diplomaiei bizantine.
Iustinian i restaurarea imperiului universal Ideea refacerii Imperiului Universal i-a
aparinut lui Iustinian (527-565). Prin generalii si Belizarie i Narses el a cucerit regatul
vandal din nordul Africii n anul 534, regatul ostrogot din Italia n anul 552 i parial regatul
vizigot din Spania. Dar peste tot el a introdus rnduielile i legile sclavagiste ceea ce nsemna
un veritabil regres.
Abuzurile administraiei imperiale au provocat adnci nemulumiri poporului care s-a
rsculat n anul 532 la Constantinopol. Rscoala numit Nika a fost nbuit n snge de ctre
Belizarie.
Cuceririle militare ale lui Iustinian s-au dovedit efemere. Singurele lui opere care au
rezistat timpului au fost dou: Codul lui Iustinian i biserica Sfnta Sofia din Constantinopol.
Pierderea cuceririlor La numai trei ani de la moartea lui Iustinian, Imperiul bizantin a nceput
s se destrame. n Europa, Italia era cucerit de ctre longobarzi iar Spania de ctre vizigoi.
n anul 681 bulgarii, populaie de neam mongol, condui de Asparuch formeaz un hanat. n
Asia, din anul 634 ncepe ofensiva arab. Bizanul a pierdut Palestina, Siria, Mesopotamia i
Egiptul. Asia Mic a devenit coloana vertebral a statului pn n anul 1014, cnd mpratul
Vasile al II-lea Bulgaroctonul i-a nimicit pe bulgari iar Balcanii au fost recucerii.
Mahomedanismul A reprezentat cea mai simpl credin care a fost propovduit omenirii.
Nu are nici un ceremonial complicat i nici o clas de preoi care s se interpun ntre om i
Dumnezeu. Coranul reprezint pentru mahomedaniti cartea sfnt. Stlpii credinei islamice
sunt: existena unui singur Dumnezeu, rugciunea rostit de 5 ori pe zi cu faa ctre Mecca,
Mahomed este considerat trimisul pe Pmnt al lui Allah, pomana dat sracilor, postul de 2930 de zile al Ramadanului, Jihadul (rzboiul sfnt). Rolul culturii arabe:

trigonometrie: tangenta i sinusul, algebra;

califii arabi au construit mari observatoare astronomice i instrumente precum astrolabul;
peste jumtate din leacuri proveneau din Arabia: siropuri, plasturi, unguente, camfor, ap
distilat;
alchimia fabricarea oelurilor, vopsele pentru stofe, colorani;
arabii au adus n Europa busola, praful de puc i hrtia;
cuvintele de origine arab: algebr, algoritm, cifr, zero, almanah, zahr, alcool, sirop, ah,
talisman.
Arabii, cuceritori ai unei mari pri din Peninsula Iberic, unde din anul 929 exista un
califat independent, stpneau n secolul al X-lea sudul Italiei i Sicilia. Ei vor fi alungai
treptat din Spania de ctre suveranii micilor regate cretine iar din Italia de ctre normanzi.
Ameninarea sasanizilor (aa erau numii n Evul mediu arabii) va fi pentru mult vreme un
motiv de team pentru cretini. Oraul Bagdad s-a format n timpul expansiunii Islamului, era
o aezare ntins, cu o populaie superioar oraelor europene. n secolul al XI-lea depea un
milion de locuitori beneficiind de nzestrri deosebite, aprovizionare cu ap, canalizare,
iluminat nocturn, avea numeroase bi publice, spitale, aziluri pentru btrni, grdini, moschei,
coli i biblioteci. A cunoscut un mare avnt cultural cnd a devenit capital a califilor
abbasizi. Statul i societatea islamic s-au format pe baza perceptelor cuprinse n Coran. Din
punct de vedere economic, societatea musulman era agricol i pastoral. Dezvoltarea
meteugurilor i a comerului a contribuit la transformarea societii musulmane care a
devenit urban prin apariia a zeci de orae meteugreti, comerciale i culturale. Califul se
afla n fruntea statului, avea putere religioas (imam) i politic, fiind succesorul Profetului.
Vizirul era eful guvernului. El va prelua puterea politic.
Statul islamic nu a fost unitar datorit ntinderii dobndite prin rzboiul sfnt purtat de ctre
musulmani mpotriva necredincioilor. Diverse dinastii au condus regate (emirate). O
organizare birocratic foarte riguroas reglementa funcionarea statal.
IMPERIUL CAROLINGIAN
Dup anul 476, pe ruinele Imperiului roman de apus apar o serie de state i popoare noi.
Rsare i o civilizaie nou numit european, rezultat al mpletirii a 3 elemente: motenirea
cultural greco-roman, cretinismul i feudalismul. Apusul a fost lsat la discreia barbarilor.
Mult timp, crimele, rzboaiele, jafurile au fost la ordinea zilei. Civilizaia era ameninat s
dispar. Biserica cretin a fost cea care a salvat Europa de primejdia de a-i vedea civilizaia
distrus cu totul. Au urmat secolele migraiilor. Popoarele germanice erau cele mai apropiate
de Imperiul roman. Din aceast grup fceau parte: goii, gepizii, vandalii, longobarzii, anglosaxonii i cei mai importani dintre ei francii.
Germanicii au ptruns mai ales n Imperiul roman de apus contribuind la cderea lui.
Astzi, de origine germanic sunt: englezii, suedezii, danezii, norvegienii, austriecii,
elveienii, olandezii i, desigur germanii. Francii au fost principalii beneficiari ai migraiilor.
Regele Clovis (481-511) a fost primul conductor care i-a unit pe franci i a extins stpnirea
asupra ntregii Galii. Acceptarea cretinismului de ctre Clovis n anul 496 a nsemnat un
moment important pentru Europa Occidental, francii devenind protectori ai Bisericii
apusene. La moartea lui Clovis, statul franc s-a mprit ntre urmaii si. Acetia au lsat
afacerile statului pe mna primului-ministru majordom sau supraveghetorul palatului,
majordomul din Austrasia, una din rile desprinse din statul lui Clovis, pe nume Pepin cel
Scurt. Acesta a inaugurat n anul 751 o nou dinastie, cea carolingian. Sub fiul acestuia,
Carol cel Mare (768-814) statul franc a devenit un mare imperiu. Carol a cucerit regatul
longobard n anul 774, pe cel avar n anul 797 i pe saxoni ntre anii 772-804. n ziua de

Crciun a anului 800, Carol cel Mare, aflat la Roma, a fost ncoronat ca mprat roman de
ctre papa Leon al III-lea. De data ceasta mpratul era german iar centrul de putere al statului
se afla n nord, spre Marea Nordului. Carol cel Mare a murit n anul 814 iar prin Tratatul de la
Verdun, din anul 843, nepoii si au mprit imperiul n trei state: Frana, Germania i Italia.
Ulterior, ideea imperial a fost preluat i de ctre germani, Otto I ntemeind n anul 962
primul reich (imperiu) german, statul fiind cunoscut pn n anul 1809 sub numele de Sfntul
Imperiu Roman de Naie German. Carol cel Mare a reuit s dubleze posesiunile tatlui su,
ocupnd Italia pn la Roma, aproape ntreg teritoriul Germaniei i Franei de astzi. Imperiul
era mprit n comitate conduse de coni. n zonele de frontier erau organizate mrci
guvernate de ctre un markgraf care exercita aici nu doar puterea civil ci i pe cea militar.
Avntul Occidentului medieval (secolele al X-lea - al XIV-lea): structuri economicosociale si instituionale (proprietatea si structura social feudal - "oratores", "bellatores",
"laboratores", vasalitatea si feudul; monarhia si procesul de centralizare teritorial,
instituional si politic); orasul medieval european.
STRUCTURA SOCIETII FEUDALE
Regalitatea (suveranul) se afla n vrful piramidei; persoana regelui era predominant
la nceputul Evului mediu iar spre finele Evului mediu s-a impus funcia monarhic naintea
persoanei. Puterea regelui era consacrat prin ncoronare i ungere cu mir. Astfel, el devenea
alesul lui Dumnezeu i avea obligaii fa de poporul su. Regele era cel mai mare senior, el
neputnd fi vasalul nimnui n afar de Dumnezeu.
Nobilimea provenea din vechea aristocraie local i era laic i ecleziastic. n
funcie de avere se diferenia n nobilime mare, mijlocie sau mic. Beneficiind de imunitate
feudal, nobilii i-au instituit autoritatea de suzerani, nemaiascultnd de rege.
rnimea dependent provenea din fotii servi ai epocii carolingiene. erbii nu
aveau libertatea de a se muta de pe un domeniu pe altul iar ranii dependeni liberi depindeau
de feudali pentru pmntul primit de acetia. Ambele categorii de rani dependeni erau
obligate s plteasc pentru pmntul primit de nobili ca rent.
ranii liberi i proprietarii de pmnt s-au meninut n Europa apusean mai ales n
zonele mai izolate din Elveia, Corsica, Scoia. Ei triau n obti steti n cadrul crora o
parte a pmntului se afla n proprietate comun.
Orenimea a crescut numeric dup renaterea vieii urbane din apusul Europei.
Cuprindea negustori, meteugari i alte grupuri sociale care se difereniau prin avere i prin
ocupaii. Cea mai numeroas populaie oreneasc se ntlnea n Italia de Nord, Italia
Central i n Flandra.
Domeniul i castelul feudal era format din proprietatea funciar (pmntul) i din
bunurile aflate n cuprinsul su dar i din drepturile pe care le avea seniorul feudal ca urmare a
faptului c era stpnul acestui domeniu.
Domeniul feudal cuprindea:
- rezerva feudal (sesia) ale crei produse reveneau n ntregime nobilului i cuprindea ogoare,
vii, livezi, puni i era lucrat de ranii dependeni, aceast activitate purtnd denumirea de
robot sau corvoad;
- centrul domeniului, care cuprindea castelul puternic ntrit, care avea n componen curtea
feudalului cu locuina stpnului;
- gospodriile i loturile ranilor dependeni, ranii erau stpnii animalelor i uneltelor cu

care lucrau pmntul;

Domeniul feudal putea aparine suveranilor i principilor teritoriali, feudalilor laici i
feudalilor ecleziastici (episcopi, abai). Suveranul acorda n temeiul drepturilor regale diverse
feude vasalilor si, astfel nct s-a putut ajunge la situaia n care domeniul regal s fie mai
mic dect teritoriul pe care monarhul i exercita autoritatea, din punct de vedere juridic.
Castelul feudal, reprezenta locuina nobilului i avea un rol militar fiind o parte important a
domeniului feudal. Pn n secolul al XI-lea castelul era construit din lemn. Apoi a devenit un
edificiu monumental construit din piatr. Era mprejmuit de un zid cu creneluri i ntrit cu
tunuri. n afara zidului se afla un an adnc umplut cu ap peste care putea fi cobort un pod
mic de lemn. n interior se gsea un turn nalt numit donjon unde locuia nobilul cu familia sa.
Rolul militar al castelului feudal scade dup apariia artileriei. Cavalerii au fost o component
de baz a feudalismului. Erau lupttori clare i practicau meteugul mnuirii armelor.
MONARHIA I PROCESUL DE CENTRALIZARE TERITORIAL ntre
secolele al XI-lea i al XV-lea n unele ri din Europa Occidental precum Frana, Spania sau
Anglia s-a desfurat procesul de unificare teritorial i centralizare politic. S-a diminuat
frmiarea feudal i s-a ngrdit puterea nobilimii. Monarhia feudal a reprezentat cel mai
important aspect politic i social al secolelor XI-XIII. Suveranii au reuit s-i subordoneze
ntreaga societate situndu-se n fruntea ierarhiei feudale. Realizat cu mijloace panice sau
brutale acest fapt a asigurat dezvoltarea economic i social accelerat a statului. Autoritatea
monarhic a concentrat puterea de decizie asociindu-i Biserica i o serie de instituii. Aceast
centralizare a fost favorizat de anumite mprejurri precum dezvoltarea oraelor i lrgirea
schimburilor comerciale care au dus la slbirea puterii economice a nobilimii deoarece
domeniile feudale nu mai reprezentau principala surs de bogie. Aliana regalitii cu
orenii, ranii i clerul, categorii sociale nemulumite de starea de anarhie feudal le punea
n primejdie feudalilor activitile economice sau bogiile. Caracterul ereditar al monarhiei a
fost impus atunci cnd puterea nobilimii de a influena alegerea monarhului a fost restrns.
Tronul era motenit n cadrul unor dinastii, fapt ce reprezenta un factor de stabilitate. Dotarea
armatelor regale cu arme de foc le fcea mai puternice dect cele ale nobililor. Necesitatea de
a face fa primejdiei strine a grbit uneori parcursul de unificare teritorial i centralizare
politic. Aa s-a ntmplat n Spania unde centralizarea statului s-a desfurat concomitent cu
lupta de recucerire a teritoriilor aflate sub stpnirea arab.
Monarhia strilor (secolele XIII-XV) Regalitatea nefiind destul de puternic a fost
nevoit s colaboreze cu clerul, nobilimea i orenimea. Reprezentanii acestora fceau parte
din Adunarea Strilor Generale (Frana), Parlament (Anglia) sau Cortesuri (Spania). Aceast
instituie, alturi de Consiliul regal avea rolul de a sprijini monarhia n rezolvarea celor mai
importante probleme ale statului. Din acest punct de vedere, monarhiei din secolele XIII-XV i
s-a spus monarhia strilor.
Anglia n anul 1066, ducele Normandiei, Wilhelm a cucerit Anglia dup btlia de la
Hastings. Wilhelm Cuceritorul (1066-1087) a devenit cel mai puternic rege al Europei
apusene, stpnind un ntins domeniu regal i numeroase posesiuni n Frana. A creat o
ierarhie feudal bine controlat de el, a ntrit puterea regal prin organizare administrativ,
juridic i financiar a rii. A suprimat unele privilegii ale Bisericii, devenind cel mai
puternic monarh european, stpnind teritorii din Irlanda i pn la Munii Pirinei. ntre
secolele al XIII-lea i al XIV-lea autoritatea regal a sczut. Regelui Ioan Fr ar (11991216) i s-a impus de ctre nobilime Magna Charta Libertatum, fiind recunoscute privilegiile
clerului, nobilimii i ale orenilor. Parlamentul compus din nobilime, cler, burghezie a fost
convocat din anul 1265. Rzboiul de 100 de ani (1337-1453) i rzboiul celor dou roze

(1455-1485) au slbit i ele autoritile regelui. Rzboiul de 100 de ani a fost cel mai lung i
mai sngeros conflict dintre statele feudale din apusul Europei pn la rzboaiele pentru
stpnirea Italiei. Se viza tronul francez de ctre regii Angliei i stpnirea bogatelor provincii
Flandra importante centre comerciale. n anul 1346 are loc btlia de la Crecy, prima
confruntare armat n care s-au folosit tunurile. Armata francez a suferit o grea nfrngere. n
anul 1429 Ioana dArc depresurizeaz oraul Orleans a crui cucerire de ctre englezi ar fi
deschis drumul ctre sudul Franei. ncepe lupta de eliberare a poporului francez. n anul 1453
englezii sunt izgonii din Frana unde nu mai pstreaz dect oraul Calais.
Frana Centralizarea i unificarea statului francez s-a realizat prin mrirea domeniului regal,
care iniial se ntindea pe o suprafa restrns n jurul oraului Paris. Etapele importante ale
acestui proces s-au desfurat n timpul dinastiei Capetienilor (987-1328) i Valois (13281589). Filip al II-lea August (1180-1223) a confiscat ntinse posesiuni ale regelui englez de pe
teritoriul Franei; Ludovic al IX-lea cel Sfnt (1226-1270) a ntrit instituiile administrative i
financiare ale statului; Filip al IV-lea a alipit domeniului regal, bogata provincie Champagne
i a convocat pentru prima dat Adunarea strilor generale n anul 1302.
Ludovic al XI-lea (1461-1483) a anexat regatul Burgundiei.
Au crescut atribuiile regalitii. Cele mai importante instituii ale statului se gseau la
curtea regal. Consiliul regal discuta problemele cele mai nsemnate ale politicii interne i
externe ale statului iar hotrrea final revenea regelui.
Spania ncepnd cu anul 711 cea mai mare parte a Peninsulei Iberice a fost cucerit de
ctre arabi. Spania arab era cea mai bogat ar a Europei apusene. Cordoba i Toledo erau
mari centre economice i culturale. n regiunile muntoase din nord s-a meninut un mic stat
cretin Asturia de unde a nceput lupta pentru recucerirea teritoriilor ocupate de ctre arabi. Sau format regatele Leon, Castilia, Aragon, Portugalia. n urma victoriei de la Las Navas de
Tolosa din anul 1212 aproape ntreaga Spanie a fost eliberat, cu excepia sudului rii.
Unificarea teritorial a Spaniei s-a realizat prin cstoria motenitoarei tronului Castiliei,
Isabella cu motenitorul tronului Aragonului, Ferdinand, n anul 1479. Armata spaniol a
cucerit i emiratul Granadei n anul 1492. Regatul Spaniei era o monarhie centralizat.
Cortesurile cuprindeau reprezentanii marii nobilimi (granzii de Spania), nobilimii mici,
clerului i oraelor. Regii erau sprijinii de Biseric i Inchiziie care veghea asupra fidelitii
supuilor fa de catolicism i regalitate.
Germania i Italia Spre deosebire de Frana, Anglia i Spania unde monarhia feudal a
realizat centralizarea statului, n Germania i Italia s-a meninut frmiarea feudal. Imperiul
romano-german i-a irosit forele n lupta cu papalitatea. Imperiul carolingian a fost mprit
prin tratatul de la Verdun din anul 843. Partea central corespundea n linii mari cu Italia iar
cea rsritean cu Germania. Germania era mprit n ducate: Bavaria, Saxonia, Franconia,
Suabia, asupra crora regele nu avea autoritate. Puterea central s-a impus temporar n timpul
lui Otto I cel Mare care a cucerit inuturile slavilor dintre Elba i Oder, regatul Burgundiei,
ducatul Lorenei, nordul i centrul Italiei, devenind rege n anul 962. Statul ntemeiat de el a
fost cunoscut n Evul mediu sub numele de Imperiul romano-german. Mai muli mprai au
ncercat s cucereasc i Italia dar nu au reuit. Cauzele frmirii Germaniei au fost:
mpratul avea doar autoritate nominal asupra principilor locali; oraele germane aveau
interese economice diferite; prin Bula de Aur din anul 1356 erau recunoscute privilegiile
principilor locali; autoritatea mpratului a slbit ntre secolele XII-XIII din cauza
insucceselor din Italia, de nfrngerea n faa papalitii, nereuind s creeze monarhia
universal.

Cauzele frmirii Italiei au fost:

oraele din nord erau foarte dezvoltate i aveau interese economice proprii;
meninerea frmirii a fost provocat de micarea comunal precum i de lupta dintre
papalitate i mpratul romano-german; state existente n Peninsula Italic au fost: statul
papal, un stat teocratic, regatele feudale, Neapole i Sicilia, republica Genova, ducatul
Milano, Veneia i alte principate.
ORAUL MEDIEVAL EUROPEAN La nceputul Evului mediu are loc declinul
oraelor, activitile economice desfurndu-se exclusiv pe domeniul feudal. ncepnd cu
secolul al X-lea a nceput procesul de urbanizare, de dezvoltare a aezrilor urbane,
determinat de nflorirea negoului local i internaional i de desprinderea meteugarilor
domaniali de agricultur. Din a doua jumtate a secolului al X-lea asistm la stabilirea
negustorilor i meteugarilor n locuri propice desfurrii activitii lor. Alturi de ei s-au
stabilit i alte categorii sociale: rani, crui, hangii etc. Astfel de aezri urbane medievale
timpurii (burguri) s-au nfiripat n apropierea centrelor fortificate, la ncruciarea de drumuri
comerciale, n apropiere de porturi, trguri periodice i blciuri. Apariia i dezvoltarea
oraelor a favorizat nlocuirea economiei naturale cu economia de schimb.
Ipostaze ale universalismului medieval: Papalitatea si Imperiul; Cruciadele.
CRUCIADELE Expediii militare, cruciadele au reprezentat o form de expansiune
teritorial i de colonizare. Principalele cauze care au generat cruciadele au fost:
ocuparea Ierusalimului de ctre arabi n secolul VII, care mpiedica pelerinajul cretinilor n
locurile sfinte; papalitatea, iniiatoarea cruciadelor, dorea refacerea unitii Bisericii cretine
sub conducerea sa; nobilimea dorea s dobndeasc noi teritorii, bogii i s deturneze
revendicrile ranilor; oraele, mai ales cele italiene, doreau s-i amplifice legturile
comerciale cu Orientul.
ntre secolele XI-XIII au avut loc opt cruciade. Prima dintre ele a dus la cucerirea rii
Sfinte i la formarea mai multor state cruciate n Siria i Palestina. Cel mai important era
regatul Ierusalimului, pentru a crui aprare s-au creat noi ordine militaro-clugreti:
ospitalierii, templierii, teutonii. n urmtoarele decenii, musulmanii au izbutit s recucereasc
o mare parte din teritoriile pierdute, inclusiv Ierusalimul, profitnd de dezbinarea dintre
cretini.
Scopul politic al expediiilor cruciate a ieit n eviden n timpul cruciadei a IV-a
(1202-1204) cnd a fost cucerit Constantinopolul, capitala Imperiului Bizantin, care era un
stat cretin. n urma acestui eveniment, Imperiul Bizantin a ncetat a mai fi o mare putere i nu
i-a mai revenit niciodat, chiar dac n anul 1261 Imperiul latin de rsrit, cum se numea
statul creat de cruciai, a disprut, Constantinopolul fiind cucerit de ctre bizantini. Cruciadele
iniiate ntre secolele al XIV-lea i al XVI-lea, ca rspuns la ameninarea reprezentat de
Imperiul otoman, se numesc cruciade trzii. Urmrile cruciadelor au fost mai de grab
negative. Au mobilizat o mare parte din forele occidentului. Oraele au srcit dar a crescut
comerul i navigaia n Marea Mediteran. Au amplificat ostilitatea dintre catolici i
ortodoci i au reafirmat spiritul expansionist musulman. Lumea apusean a pierdut prestigiul
de aprare a credinei drepte. Dintre urmrile pozitive amintim amplificarea contactelor
culturale cu lumea musulman precum i contribuia la configurarea ideii unitii europene
care-i gsete originile n Evul mediu.
PAPALITATE I IMPERIU
ntre secolele al XI-lea i al XIII-lea, Occidentul a asistat la o confruntare acerb ntre
papalitate i mpraii romano-germani pentru supremaia asupra lumii cretine. Gndirea
medieval considera c n fruntea lumii cretine se situa mpratul n calitate de deintor al

puterii laice (temporale) i papa, ca deintor al puterii religioase (spirituale). Confruntarea

pentru supremaie ntre cele dou puteri, Cearta pentru nvestitur sau Lupta sacerdoiului cu
Imperiul, a marcat puternic societatea occidental slbind-o sub aspect politic. n Germania,
nvestitura sau numirea nalilor prelai avea o importan deosebit cci asigura mpratului
care o nfptuia, garantarea puterii. Prin decretul su din anul 1075, papa Grigore al VII-lea
proclama dreptul exclusiv al papalitii de a acorda demnitatea imperial i chiar de a-l
destitui pe mprat n caz de nesupunere.
Mentaliti si via cotidian n evul mediu (perceperea Universului, a timpului si
spaiului, atitudinea fa de munc, imaginarul si simbolurile, familia si condiia elementului
feminin).
Timpul si spatiul
Pentru orice cultura, perceptia si modul de utilizare al timpului si spatiului constituie
elemente definitorii.
Pentru omul medieval occidental, timpul era atent si precis masurat. Activitatile
cotidiene se desfasurau intr-un timp laic, profan, dominat de activitatile productive, atat
pentru tarani, cat si pentru mestesugari, negustori si intr-un timp sacru, consacrat sarbatorilor
religioase, stabilite de calendarul oficial.
Pentru tarani, ritmul zilei era reglat de mersul soarelui pe cer sau de clopotele
manastirii din apropiere, care trageau din trei in trei ore. Se crede ca primul Papa care a
ordonat ca slujbele religioase sa fie anuntate de sunetul clopotelor a fost Sabinian, la inceputul
secolului VII. Carol cel Mare a generalizat aceasta masura in tot imperiul sau. Primele
clopotnite au fost construite in secolul VII si s-au raspandit in tot Occidentul.
Pentru taran, ziua incepea odata cu rasaritul soarelui iar pentru calugari la miezul noptii.
Noaptea, clopotarul manastirii se orienta dupa pozitiile astrelor, daca cerul era senin, sau dupa
durata arderii unei lumanari de o anumita dimensiune (o noapte de iarna, de exemplu, se
impartea in 3 lumanari) sau dupa un anumit numar de pagini pe care le citea ori un numar de
rugaciuni pe care le recita. In timpul zilei, comunitatile manastiresti se foloseau de cadrane
solare, cunoscute si de antici sau de ceasornice cu nisip ori apa, asemanatoare clepsidrelor.
Ciclul vietii omului
In familiile nobile, se nota cu grija ziua si ora nasterii unui copil, pentru a i se putea face
cat mai precis horoscopul. Botezul avea loc chiar in ziua nasterii sau cel mai tarziu peste trei
zile. Acest ritual se facea, pana in secolul XV, prin cufundarea cu totul in cristelnita. Exista
obiceiul ca un copil sa aiba mai multi nasi si nase, pentru a avea cat mai multi ocrotitori, al
caror nume se treceau in registrele parohiale. Acest obicei avea si dezavantaje, deoarece nasii
erau considerati ca facand parte efectiv din familie, iar daca cei care urmau sa se casatoreasca
aveau nasi comuni, erau considerati rude. Din aceasta cauza, Biserica a limitat numarul
acestora la cel mult doi nasi si o nasa pentru baieti si cel mult doua nase si un nas pentru fete.
Copilul primea un singur nume de botez, ales de regula de nasi, care era singurul sau nume si
nu prenume , ca in timpurile moderne. La acesta se adauga un supranume, care putea fi o
porecla, numele unui mestesug, al unei localitati etc., care cu timpul devin ereditare, ceea ce
astazi sunt numele de familie. Mult timp insa, in documentele epocii, oamenii erau indicati
prin singurul lor nume, cel de botez, cu specificarea originii, a localitatii de resedinta sau a
ocupatiei. Dupa nastere, timp de 2-3 saptamani, mama primea vizitele prietenilor si rudelor,
mergea la biserica pentru a i se face o slujba de purificare.
Educatia era practica si concreta. La 7ani, copiii incepeau sa mearga la scoala, inclusiv
cei de la tara, pentru ca existau scoli satesti. La tara, baiatul cel mare ramanea in familie
pentru a-si ajuta tatal la muncile campului si ale gospodariei, pe care o si mostenea. Ceilalti

frati se angajau la stapani, ca zilieri, servitori, taietori de lemne etc. sau intrau ca ucenici la
diferiti mestesugari. Cei de la oras urmau, de obicei, profesiunea tatalui. In familiile nobile,
erau instruiti acasa, de un preceptor, care putea fi si capelanul familiei. La 10 ani, baietii
incepeau si o pregatire militara, fiind invatati sa calareasca, sa-si ingrijeasca calul, sa
manuiasca armele. Educatia fetelor era orientata spre sensurile practice ale viitoarei lor vieti,
ca sotii si mame. In familiile nobile, pe langa educatia intelectuala, fetele primeau si o
educatie asa-zis mondena, care insemna lecturi literare, broderie, dans, calarie, vanatoare.
Pe langa scolile laice, existau inca din secolul VII si cele episcopale, in orasele mari, precum
si scoli ale manastirilor, unde predau doar oameni ai Bisericii. In timpul lui Carol cel Mare
exista si o scoala a Palatului, cu profesori eruditi si renumiti, unde se pregateau viitorii
functionari ai Imperiului. Cu timpul, au reaparut in Occident si universitatile, care existasera
in perioada antica. Orfanii erau, de regula, educati in scoli manastiresti, pentru a deveni
calugari sau notari, scribi, invatatori, preceptori, functionari in administratie.
Casatoria era precedata de logodna, un act religios si in acelasi timp un contract juridic.
In familiile nobile, casatoria insemna o alianta intre cele doua familii si era hotarata de parinti
de la o varsta mica a copiilor. Cu timpul, Biserica a obtinut drepturi exclusive in ce priveste
aprobarea unor casatorii, dupa ce in prealabil cerceta legaturile de rudenie intre viitorii soti,
desfacerea acestora, impartirea bunurilor intre soti. Biserica catolica nu admitea si nici astazi
nu admite divortul. Tot Biserica a introdus consimtamantul reciproc al sotilor, nemaifiind
necesar acordul parintilor. Ceremonia propriu-zisa a casatoriei nu era cu mult diferita de cea
religioasa de astazi. Mirii veneau la biserica imbracati in hainele cele mai bune dar nu in
costume speciale. La toate clasele sociale, ospatul de nunta dura 2-3 zile, participa toata
comunitatea rurala sau, in cazul nobililor, toti vasalii seniorului, care trebuiau sa faca daruri
bogate, mai ales la casatoria fiicei celei mari.
In ce priveste moartea, atitudinea omului medieval era calauzita de credinta religioasa
despre sufletul nemuritor si lumea fericita de dincolo de moarte. Datoria civica si religioasa a
oricarui om era sa isi faca testamentul iar pentru rascumpararea pacatelor se recomanda sa se
faca o donatie Bisericii, care sa fie prevazuta in testament. Ceremonia inmormantarii era
simpla, cei nobili prefera sa fie inmormantati in biserica, in sarcofage, plasate in ziduri sau
sub paviment, lucru interzis de Biserica dar de cele mai multe ori nerespectat. Dupa moarte,
se faceau diferite slujbe si ritualuri religioase de pomenire.
Sarbatori si divertismente
In general, acestea erau comune tuturor claselor sociale, cel putin in privinta ospetelor,
plimbarilor, spectacolelor de teatru sau balci, dansului, cantului, jocurilor de noroc sau de
societate. Turnirele, jocul de sah si vanatoarea erau exclusiv pentru nobili.
Vanatoarea era cel mai de seama sport si totodata divertisment al nobililor, practicata tot
timpul anului , inclusiv de femei. Se foloseau caini de rasa, atent selectionati in acest scop. In
secolul XI s-a introdus in Europa, dupa modelul oriental, vanatoarea cu soimi. Dresajul
soimilor, considerati pasari nobile, constituia subiectul unor tratate de vanatoare speciale.
Taranii nu aveau voie sa vaneze decat cu curse si plase puse la marginea padurilor si nu aveau
voie sa aiba soimi, care costau de altfel foarte mult. Dintre jocurile de societate, cel mai
popular, pe care il jucau si calugarii, era cel cu zaruri, de origine romana. Mizele erau bani,
haine de pret, cai, armuri sau chiar proprietati. Rezervat nobililor era jocul de sah, aparut intai
in Franta in secolul XI, adus din Orient. Practicarea acestuia, cu piese de dimensiuni mult mai
mari decat astazi, facea parte din educatia oricarui nobil. Turnirul era, initial, un joc de echipe,
abia din secolul XV a devenit confruntarea dintre doi cavaleri. Era si prilej de pariuri intre
spectatori si un prilej de divertisment popular, caci puteau asista oameni din toate categoriile

sociale.
Mentalitati, sensibilitati si atitudini
Ceea ce domina mentalitatea, sensibilitatea si atitudinile oamenilor din Evul mediu este
sentimentul nesigurantei lor. Nesiguranta materiala si morala, pentru care, potrivit bisericii, nu
exista decat un singur leac : sa te sprijini pe solidaritatea grupului, a comunitatilor din care
faci parteAstfel, mentalitatile, sensibilitatile, atitudinile sunt mai ales conditionate de nevoia
de a-si insela frica. (J. le Goff).
Aceasta nevoie, dupa parerea autorului citat, a determinat la oamenii medievali sprijinirea pe
trecut, pe inaintasi, pe autoritati, cu alte cuvinte. Suprema autoritate era Scriptura si scrierile
parintilor Bisericii. Aceasta autoritate s-a materializat in citate, care erau adunate in carti
antologii de glose, des consultate si plagiate. Aceste autoritati carmuiau si viata morala a
acelor timpuri. In cultura populara, ele corespund proverbelor, care joaca un rol capital.
Dreptul si practica feudala se bazeaza pe trecut, pe obiceiuri, pe cutume. La dovezile
autoritatii se adauga dovezile minunilor si ordaliile, judecatile lui Dumnezeu.
Geneza capitalismului si tranziia spre modernitate: Marile descoperiri geografice;
Renasterea; Reforma.
MARILE DESCOPERIRI GEOGRAFICE
Cauzele marilor descoperiri geografice au fost:
economice: nevoia de mirodenii, aur, argint;
progresele tehnice n navigaie, descoperirea caravelei, busolei, a astrolabului;
ameninarea otoman, dorindu-se ocolirea zonelor stpnite de ctre otomani;
prozelitismul religios.
Principalele descoperiri geografice au fost noul drum spre India, prin ocolirea Africii pe
la Sud, descoperit de ctre portughezi i descoperirea Americii.
Henric Navigatorul exploreaz n secolul al XV-lea coastele vestice ale Africii;
1487 - Bartolomeo Diaz a ajuns la Capul Bunei Sperane;
1497-1498, Vasco da Gama a traversat oceanul Indian i a ajuns n India;
1492, Cristofor Columb, aflat n slujba Spaniei, a realizat prima cltorie spre vest;
1519-1522, expediia lui Fernando Magellan n jurul lumii, care a fost continuat de El Cano,
i care a demonstrat sfericitatea Pmntului.
Spania i Portugalia au luat n stpnire teritoriile descoperite i i-au format imperii
coloniale. Cele dou ri i-au mprit zonele prin Tratatul de la Tordesilas din anul 1494.
Imperiul colonial Portughez era format din forturi militare i factorii comerciale. Brazilia era
o colonie cu ntindere mare. Acest Imperiu cuprindea Brazilia, Goa, Peninsula Malacca i
Insulele Moluce i era condus de un vicerege i de guvernatori.
Imperiul colonial spaniol cuprindea teritorii mai ales din America unde conquistadorii au
distrus civilizaiile aztec i inca i se ntindea n Mexic, America Central i America de
Sud. Era organizat n mai multe viceregate iar pmnturile, proprietate a Coroanei, erau
concesionate cuceritorilor. Scderea numrului amerindienilor a dus la intensificarea
comerului cu sclavi adui din Africa i care erau folosii la munci foarte grele. n anul 1542
regele Spaniei a interzis transformarea btinailor n sclavi. Consecinele marilor descoperiri
geografice au fost:

economice: axa comerului s-a mutat din Marea Mediteran la Oceanul Atlantic, s-au adus n
Europa mari cantiti de aur, a crescut inflaia, s-a dezvoltat comerul mondial i s-au
aclimatizat plante americane n Europa i invers;
sociale: a crescut rolul burgheziei;
intelectuale: s-au mbogit cunotinele geografice, tiinifice, etc.
5.2.RENATEREA Umanismul i Renaterea au aprut n Italia secolelor XIVXV datorit mai multor factori:
dezvoltarea economic a oraelor italiene, redescoperirea textelor antice;
susinerea vieii culturale, artistice i tiinifice de ctre protectori cu mari posibiliti
financiare precum familia Medici de la Florena; noile aspiraii mbinate cu modelul antic,
greco-roman.
S-a extins n Europa n secolele al XV-lea i al XVI-lea i mai trziu n rile Romne.
Umanitii urmreau crearea unui om cu o cultur enciclopedic. Ei doreau asigurarea fericirii
tuturor precum i renvierea gndirii greco-romane i a celei de la nceputurile cretinismului.
Rspndirea ideilor umaniste a fost favorizat de inventarea i rspndirea tiparului, folosirea
limbilor naionale n scrierea lucrrilor, transformrile din nvmnt (studierea critic a
textelor autorilor antici), de apariia unor mari biblioteci precum i de frecventarea
universitilor italiene de ctre tinerii din Europa. Creaii literare i istoriografice umaniste
Italia :
- Dante cu Divina comedie, cltorie alegoric n Infern, Purgatoriu, Paradis; - Francesco
Petrarca (1304-1347) Despre brbai ilutri, interes pentru istoria Romei; - Giovanni
Boccaccio (1313-1375) Decameronul, realitile societii florentine; - Nicolo Machiavelli
(1469-1527) Principele, oamenii politici trebuiau s acioneze conform raiunii de stat; Pico della Mirandola (1463-1494) a dorit aducerea cretinismului n dezbaterea filosofilor.
Europa :
- Erasmus din Rotterdam Elogiul nebuniei, critica moravurile societii; - Francois Rabelais
Gargantua i Pantagruel, critica societatea; - William Shakespeare (1564-1616) Othello,
Romeo i Julieta, prezenta aspectele societii umane; - Miguel Cervantes Don Quijote de la
Mancha, satirizeaz valorile cavalereti. Renaterea tiinific s-a realizat datorit creterii
interesului pentru alctuirea Universului i a fiinei umane. Nicolaus Copernic a formulat
teoria heliocentric, preluat de Galileo Galilei (Soarele se afla n mijlocul Sistemului solar).
n medicin s-au remarcat Ambroise Pare, printele chirurgiei i Miguel Serveto care a
cercetat circulaia sangvin. Renaterea artistic s-a realizat mai nti n Italia, deoarece acolo
existau numeroase monumente antice iar artitii puteau fi susinui financiar de oameni care le
comandau opere. Artitii i semnau operele, au introdus legile perspectivei n pictur, au
redat frumuseea corpului uman i au realizat inovaii n arhitectur (bolta, cupola). Cei mai
importani artiti renascentiti italieni au fost sculptorii Donattelo i Verrochio, arhitecii
Donato Bramate i Filippo Brunelli. coli de pictur mai importante au fost n Italia:
coala nordic (Padova, Milano, Mantova) reprezentat prin Giotto din Bandone;
coala florentin reprezentat prin Sandro Botticelli;
coala veneian, reprezentat prin Vecellio Tizian i Paolo Veronese.
Leonardo da Vinci s-a nscut n Vinci lng Florena. A fost cel mai de seam reprezentant al
Renaterii. A avut preocupri n arhitectur, anatomie, muzic, tiine. A activat la Milano,
Florena i n cele din urm la Paris unde a i murit. Picturile sale impresioneaz prin expresia
feei i a gesturilor personajelor. Este celebru datorit unor picturi impresionante precum
Mona Lisa sau Cina cea de tain.

REFORMA (secolul al XVI-lea) Cauzele reformei religioase au fost:

religioase:
- preocuparea oamenilor de a gsi salvarea etern nu a putut fi rezolvat de Biserica Catolic;
- majoritatea clerului era ignorant i corupt, episcopii i abaii fiind mai mult preocupai de
proprietile i de veniturile lor dect de misiunea lor religioas;
intelectuale:
- descoperirile tiinifice i noua concepie despre om i lumea nconjurtoare au zdruncinat
autoritatea Bisericii Catolice; - au aprut idei care propovduiau rentoarcerea la valorile
cretinismului primar i la o biseric simpl, preocupat numai de actul de caritate i de
spiritul de sacrificiu; economico-sociale:
- marii nobili i chiar orenii erau invidioi pe bogia Bisericii, care era cel mai mare
proprietar de pmnt, i doreau confiscarea averilor acesteia n sperana c i le vor nsui ei.
politice :
- regii i principii apuseni a cror putere sporise foarte mult nu mai acceptau imixtiunea papei
n treburile statelor lor i au nceput s contexte autoritatea acestuia. Precursori ai Reformei au
fost Jan Hus, rector la Universitatea din Praga i Girolamo Savonarda. Reforma n Germania
Situaia social-economic i politic a creat la nceputul secolului al XVI-lea condiiile
apariiei Reformei. Nobilimea i burghezia erau nemulumite de bogia episcopilor germani.
Clerul de jos, srcit era i el nemulumit de luxul celui superior i de comerul cu indulgene
practicat de papalitate i de episcopi. rnimea era apsat de numeroase taxe la care era
supus de ctre nobili i de lipsa sprijinului clerului n faa acestora. mpratul cuta s-i
ntreasc puterea n dauna principilor i a oraelor din Imperiu aflndu-se n conflict cu
acetia. Cauza imediat a Reformei a fost vnzarea de indulgene pentru rscumprarea
pcatelor. Iniierea Reformei a fost realizat de Martin Luther (1483-1546). S-a manifestat
mpotriva luxului din Biserica Catolic. S-a ridicat mpotriva papei Leon al X-lea care a
introdus vnzarea indulgenelor (iertrilor) pentru a face rost de fonduri pentru finalizarea
lucrrilor la Catedrala San Pietro. Martin Luther a formulat n anul 1517, 95 de teze la
Wittenberg, teze care au fost ndreptate mpotriva papei i a comerului cu indulgene. A fost
declarat eretic, dar ascuns de Frederic de Saxa n castelul de la Wartburg, i-a definitivat
doctrina i a tradus Biblia n limba german. Doctrina lui Luther cuprindea:
- mntuirea se realizeaz prin credin, unica surs a credinei fiind Sfnta Scriptur;
- singurele Sacramente (taine) acceptate sunt botezul i mprtania;
- cultul fecioarei Maria i al sfinilor trebuia abolit iar preoii se puteau cstori;
- ordinele clugreti i mnstirile trebuiau desfiinate.
Aceast doctrin a avut ca efect apariia Protestantismului ieit de sub controlul papei. A
avut un ecou foarte mare n Germania. n anul 1529 n Dieta de la Speyer, principii adepi ai
Reformei lutherane au protestat mpotriva Dietei imperiale care interzisese aplicarea reformei
religioase n teritoriile lor. Lutheranismul a fost mbriat de ctre diverse categorii sociale n
funcie de propriile sale interese:
- mica nobilime dorea s-i nsueasc averile bisericeti;
- ranii considerau ideile lui Luther drept un ndemn de a se revolta mpotriva nedreptilor
din societate;
- burghezii vedeau n ideile Reformei exprimarea propriilor concepii despre via.
Reforma s-a rspndit cu putere n inuturile mai srace din nordul, centrul i din estul
Germaniei n diferite state, astfel:
- cultul religios i clerul au trecut sub controlul puterii laice, ierarhia bisericeasc fiind
nlturat

- cultul n biseric era simplificat, mnstirile fiind desfiinate iar bunurile bisericii
confiscate.
Reforma religioas n Europa
Protestantismul (lutheranismul) s-a extins n Germania, Norvegia, Suedia, Danemarca
i Finlanda;
Calvinismul (omul are un destin de dinainte stabilit) a aprut n Elveia bazele noii
religii fiind puse de Jean Calvin i Ulrich Zwingli; s-a rspndit n Frana (hughenoii), rile
de Jos, Boemia, Ungaria, Scoia;
Anglicanismul reprezint forma particular a Reformei adoptat n Anglia datorit
regelui Henrich al VIII.lea. n anul 1534 Parlamentul a votat Actul de supremaie prin care
Biserica englez devenea independent fa de pap dar intra sub autoritatea regelui Angliei.
Mnstirile au fost desfiinate iar bunurile lor au fost distribuite fidelilor regelui. Biblia a fost
tradus n limba englez ns dogmele i liturghia catolic au fost pstrate.
Consecinele Reformei religioase au fost numeroase. Au aprut noi confesiuni (biserici)
protestante: lutheranismul (Biserica Evanghelic), calvinismul (Biserica Reformat), Biserica
Unitarian, care contest existena Sfintei Treimi. S-a diminuat autoritatea papei n Occident.
Prin traducerea Bibliei n limbile materne i prin introducerea acestora n slujb, n locul
limbii latine, a contribuit la ptrunderea limbilor vorbite n cultura sacr i n nvmnt.
Curentele reformate au contribuit la dezvoltarea spiritului capitalist.
Geneza si organizarea statelor medievale romnesti: structuri politice n secolele IXXIII;
Geografia armeana pomeneste despre tara Balah.
Anonimus vorbeste despre existenta in Transilvania a trei formatiuni statale:
- formatiunea lui Menumorut din Crisana cu centrul la Biharea; Menumorut s-a luptat cu
ungurii si spune ca el nu asculta decat de Bizant, dar este infrant;
- formatiunea lui Gelu qididas blochus = duce roman; pe Somes cu centrul la Dabaca;
- formatiunea lui Glad asezat in Banat cu centrul la Cuvin.
Pentru secolul XI legenda sfantului Gerrard ne aminteste despre formatiunea Ahtum care
cuprindea vechea formatiune a lui Glad, dar era mai intinsa. Si despre o formatiune condusa
de Gyla, o tara intinsa si prospera in centrul Transilvaniei.
Pentru Dobrogea este mentionat Jupan Dimitrie (943).
Ana Comnena, fiica lui Alexi Comnenul, imparat bizantin ne vorbeste de formatiunile lui
Tatos, Setslav si Szata.
Diploma cavalerilor ioaniti din 1247 aminteste urmatoarele formatiuni prestatale:
1. Tara Severinului;
2. Voievodatul lui Litovoi asezat pe Jiu care contine si Tara Hategului;
3. Voievodatul lui Seneslau pe Arges si Muscel care contine si Tara Fagarasului;
4. Cnezatele lui Ioan si Farcas.
Pentru Moldova amintim de formatiunile mentionate de Dimitrie Cantemir, Tara Vrancei,
Campulungului, Tigheci.
Mai existau si Tara Brodnicilor, Berladnicilor, Codrii Orheiului, Codrii Cosminului, Campul
lui Dragos si Tara Sipemitului.
Tari: Maramures, Amlas, Fagaras, Hateg, Lapus, Vrancea, Campulung.
Din tara Maramuresului va avea loc descalecatul lui Dragos, in Moldova.
Din tara Fagarasului va avea loc descalecatul lui Negru-Voda in Tara Romaneasca.
constituirea statelor medievale;
Intemeierea statelor medievale

Conditiile intemeierii:
Intemeierea statelor medievale este stimulata de factori interni (dezvoltarea sociala,
economica, politica) si factori externi (decaderea puterii tatarilor si luptele interne din
Ungaria.
Se remarca contributia romanilor din Transilvania care intrand in conflict cu regalitatea
maghiara trec muntii peste Carpati si contribuie la intemeierea celor doua state medievale.
Organizarea in voievodate cu structuri asemanatoare reflecta unitatea civilizatiei de pe intreg
teritoriul romanesc.
Intemeierea Tarii Romanesti:
La sud de Carpati exista o dezvoltare economica sociala si politica. Astfel Diploma
cavalerilor ioaniti din 1247 ne arata existenta Banatului de Severin a cnezatelor lui Ioan si
Farcas, a voievodatelor lui Litovoi si Seneslau.
Existau de asemenea fanete, pasuni si se pescuia in Dunare. Exista o stratificare sociala,
astfel, se vorbeste despre mai marii pamantului.
Prima incercare de intemeiere a Tarii Romanesti porneste din dreapta Oltului cand
Litovoi sau altul cu acelasi nume in 1272-1275, refuza sa plateasca tribut regalitatii maghiare
iar in 1277 se ajunge la razboi si Litovoi moare in lupta, iar fratele sau, Barbat, este luat
prizonier si se rascumpara cu o mare suma de bani.
Potrivit cronicilor secolului XVII bazate pe traditii orale in 1291 a avut loc
Descalecatul lui Negru-Voda din Fagaras, care a intemeiat un stat in regiunea Campulung si
care mai apoi s-a extins catre Vest in Oltenia si spre est avand capitala la Curtea de Arges.
Prin descoperiri arheologice se arata ca atat la Campulung cat si la Arges, erau asezari
infloritoare.
Desavarsirea unificarii statului s-a realizat in timpul lui Basarab I (? 1352).
In 1324 Basarab recunoaste suzeranitatea maghiara in schimbul recunoasterii unitatii statului.
Basarab apare in documente ca a luptat pentru eliberarea sudului Moldovei de sub tatari. Este
mentionat in documente ca voievod si domn.
In 1330 intra in conflict cu Carol Robert de Anjou pentru Banatul de Severin si iese
victorios in lupta de la Posada (9 12 noiembrie 1330). Aceasta victorie insemnand
independenta.
Nicolae Alexandru (1352-1364) isi ia numele de singur stapanitor si pune bazele
mitropoliei ortodoxe.
Vladislau Vlaicu (1364 1377), bate moneda, acorda privilegii comerciale
brasovenilor si in 1368 recunoaste suzeranitatea maghiara primind Banatul de Severin si
Fagarasul.
Intemeierea Moldovei:
Si aici se cunoaste o dezvoltare economica sociala si politica astfel in 1277 sunt
mentionati romanii in conflict cu rusii. Documentele germane mentioneaza o tara numita
Wlacheland, iar in secolul XIV se vorbeste despre Baia ca cetate a Moldovei.
Privind dezvoltarea economica remarcam rolul drumului comercial care venea de la
Marea Baltica, trecea prin Moldova la Dunare. Din punct de vedere social in 1322
documentele vorbesc despre puternicii locurilor.
In 1352-1353 are loc descalecatul lui Dragos care trece muntii din Maramures cu o
armata maghiara si infiinteaza la Baia o marca (un mic stat cu rol de aparare impotriva
expansiunii tatarilor).
In 1363-1364 Bogdan tot din Maramures care-i inlatura pe urmasii lui Dragos si sunt

respinse armatele maghiare ce incearca sa redobandeasca stapanirea.

Se obtine astfel independenta iar statul se dezvolta si devine o domnie (Ioan de Tarnave
spune acest lucru).
Urmeaza Latscu care se apropie de papalitate si apoi Petru Musat (1375-1391), care
pune bazele mitropoliei, bate moneda si incheie cu polonezii un tratat.
Urmeaza Roman Musat (1391-1394) care-si ia numele de mare si singur stapanitor de la
munti pana la tarmul marii.
Intemeierea Dobrogei:
Tara Carvunei la sud de Mangalia, era stapanita de Balka (1346-1354). Acesta se
amesteca in luptele interne din imperiul Bizantin.
Urmeaza Dobrotici care devine despot si stapaneste toata Dobrogea.
Ivanca ce moare intr-o lupta cu turcii in 1388-1389 ii lasa tara lui Mircea cel Batran.
Organizarea voievodatului Transilvania:
In fruntea Transilvaniei se afla un voievod, comandant militar, ajutat de un voievod.
Pe masura ce maghiarii cuceresc Transilvania ei organizeaza comitate. (exemple: Bihor,
Crasma, Dabaca, Cluj, Satu Mare)
Sasii se organizeaza in scaune ca si secuii, iar apoi mai multe scaune vor forma o
universitatea romaneasca. Teritoriile cu specific romanesc sunt organizate in districte.
(exemple: Fagaras, Maramures, Hateg etc.)
instituiile statului medieval - Domnia, Biserica, organizarea militar,
Adunrile de stri.
1. Domnia reprezenta principala institutie a statului medieval, domnitorul
avand autoritate absoluta in stat. Era ereditara si electiva (alegerea domnitorului de
catre Adunarea Tarii, indiferent ca este fiu legitim sau nelegitim, obligativitatea era
doar sa fie os domnesc). Principalele familii domnitoare erau basarabii in Tara
Romaneasca si musatinii in Moldova.
Domnia era considerata de caracter divin, fapt exprimat si in titulatura
domnitorilor: Io, mare voievod si domn, particula io reprezentand prescurtarea
cuvantului grecesc ioannes care insemna cel ales de Dumnezeu.
In Moldova si in Tara Romaneasca, conducatorul statului isi atribuia titlul
de Voievod si Domn. Domn provine din latinescul dominus, singur stapanitor, iar
termenul voievod inseamna conducator suprem al armatei.
In Transilvania se folosea doar termenul de voievod pentru a desemna
conducatorul statului, deoarece acest teritoriu era vasal Ungariei.
Daca domnitorii din T.Ro si Mold. sunt alesi de Adunarea Tarii, voievodul
Transilvaniei este numit de regele Ungariei si supus acestuia. Exista situatii in care
voievozii din Transilvania, precum Ladislau Kan si Roland Borsa, nu s-au subordonat
pe deplin regelui maghiar.
2. Sfatul domnesc in Moldova si in Tara Romaneasca acesta era alcatuit
din 12 mari boieri cu dregatorii. Cele mai importante dregatorii erau cele de Portar
al Sucevei (Moldova) si de Ban al Olteniei (Tara Romaneasca).
In Sfatul Domnesc existau atributii ca:
- logofatul, raspundea de Cancelaria Domneasca, acte;
- vistiernicul, raspundea de visteria statului;
- spatarul, purta spada domnitorului;
- postelnicul, avea grija de casa si de camasi;
- comisul, avea grija de grajduri;

- paharnicul, verifica bauturile.

Sfatul Domnesc avea doar rol consultativ, deciziile finale apartinandu-i
domnitorului. Din secolul XIX il gasim si sub denumirea de Divan.
3. Adunarea tarii reprezenta populatia din Tarile Romane convocata de
domnitor in cazul luarii unei decizii importante.
4. Organizarea administrativa - in Moldova teritoriul era organizat in
tinuturi, iar in Tara Romaneasca in judete. In Transilvania ungurii erau organizati in
comitate, secuii in scaune si sasii in districte.
In 1437 maghiarii, sasii si secuii se vor organiza intr-o uniune privilegiata,
Unio Trium Nationum, care-i va exclude pe romani.
5. Legislatia - in Moldova si Tara Romaneasca a predominat dreptul
cutumiar (obiceiul pamantului), peste care s-au suprapus principii de drept bizantin.
Domnitorul reprezenta instanta judecatoreasca suprema.
In 1517, in Transilvani, juristul Stefan Werboczi a redactat un cod de legi in
3 parti, Tripartitul lui Werboczi, prin care taranii romani erau legati de glie
definitiv.
6. Armata - a reprezentat o institutie esentiala in mentinerea fiintei statale.
In perioada sec XIV-XVI era organizata din oastea cea mare, alcatuita din tarani
liberi (proprietari de pamant), si oastea cea mica formata din boierimea mare si
mijlocie.
7. Biserica - a reprezentat, alaturi de domnie, o institutie centrala a statelor
feudale. In Moldova si in Tara Romaneasca mitropolitul era cel care recunostea
domnitorul, il ungea. Domnul era aparator al bisericii si colabora din punct de
vedere religios cu ierarhia ecleziastica. Cu toate acestea, mitropolitul putea fi
inlaturat de catre domnitor daca era banuit de tradare. Mitropoliile celor doua tari
extracarpatice au avut un rol important in consolidarea autoritatii domnesti si a
structurilor statale.
rile Romne n context internaional (secolele XIV-XVI): voievozii romni n cruciada
trzie
Politica de cruciada a Tarilor Romane (sec. XIV-XVI)
In aceasta perioada, expansiunea Imperiului Otoman catre centrul Europei a
determinat implicarea Tarilor Romane in ceea ce s-a numit Cruciada tarzie (lupta
statelor crestine de la nord de Dunare impotriva musulmanilor)(expeditie cu scop
religios).
Conflictul romano-otoman a fost considerat asimetric din cauza inegalitatii
de forte dintre cele 2 armate. Tactica folosita de domnitorii romani a fost cea a
pamantului parjolit, avand ca scop slabirea fortelor inamicului. Consecinta acestor
conflicte a fost pastrarea independentei sau plata unui tribut catre Imperiul Otoman,
ca pret al pacii.
Mircea cel Batran (1386-1418) - a fost domn al Tarii Romanesti si s-a
remarcat de la inceputul domniei prin politica antiotomana. In acest scop, a incheiat
un tratat de alianta cu Polonia la Radom in 1389. In martie 1395, Mircea incheie o
alianta la Brasov cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg. Prin acest tratat cei
doi conducatori isi promiteau sprijin militar in cazul unui atac otoman.
In 17 mai 1395 s-a desfasurat batalia de la Rovine, unde Mircea s-a opus
unui atac turcesc asupra Tarii Romanesti. El obtine victoria pe campul de lupta, dar
o parte din marea boierime foloseste aceste imprejurari pentru a-l inlocui cu un

pretendent la tron, Vlad Uzurpatorul.

Mircea se retrage la aliatul sau in Transilvania, iar in 1396 participa, alaturi de Sigismund de
Luxemburg, la Cruciada de la Nicopole. Cruciatii crestini suntinvinsi, dar acest context politic
ii permite lui Mircea sa-si recapete tronul Tarii Ro.In 1402, in urma bataliei de la Ankara,
sultanul otoman Baiazid este invinssi luat prizonier de catre capetenia tataro-mongola Timur
Lenk. Baiazid moare, iarintre fiii sai incepe lupta pentru tron. Mircea intervine si il sustine pe
Musa, dar, in final, Mahomed e cel care obtine tronul. Asadar, domnitorul roman e nevoit sa
plateasca tribut Imperiului Otoman pentru mentinerea pacii.In 1417, Dobrogea e anexata de
turci, iar in 1418 Mircea moare si e inmormantat la Manastirea Cozia.
Alexandru cel Bun (1400-1432) a fost domn al Moldovei si a incheiat un sistem de
aliante cu Polonia in scopul apararii hotarelor de turci. L-a sprijinit pe regele polonez in
luptele acestuia impotriva Cavalerilor Teutoni la Grunwald (1410)si la Marienburg (1422). In
1420 turcii au atacat Chilia si Cetatea Alba, dar Alexandru a reusit sa le apere.
Iancu de Hunedoara (1441-1456) voievod al Transilvaniei. In politica externa s-a
orientat catre aliante si campanii antiotomane.
In 1441 invinge o armata otomana la Alba Iulia.
In 1442 invinge turcii pe raul Ialomita.
In 1443 organizeaza o campanie militara cu care ajunge pana la Adrianopol.
Scopul acesteia era de a determina armata otomana sa renunte la asediul orasului
Constantinopol. In acelasi an, Imperiul Otoman incheie un tratat de pace la Seghedin
(Ungaria) cu Iancu de Hunedoara pe o perioada care ar fi trebuit sa dureze 10 ani.Prevederile
tratatului sunt incalcate in anul urmator (1444), cand, la initiativa papei, se organizeaza
Cruciada de la Varna. Cruciatii crestini sunt invinsi de turci, iar regele Ungariei e ucis in
lupta. Deoarece urmasul lui Vladislav era preatanar, la tronul ungar a venit Iancu de
Hunedoara, in calitate de Guvernator, pe o perioada de 6 ani. Iancu de Hunedoara s-a
preocupat si de mentinerea unor relatii diplomatice cu Moldova si cu Tara Romaneasca.
In 1456, in lupta de la Belgrad impotriva turcilor (Mahomed al II-lea), Iancu obtine o victorie
remarcabila si impiedica astfel inaintarea turcilor catre Europa centrala. Dupa aceasta victorie,
el moare de ciuma in acelasi an.
Vlad Tepes (1456-1462; 1476 - o luna jumatate) a fost domnitor al Tarii Romanesti si s-a
orientat catre o politica antiotomana, refuzand plata tributului.A organizat expeditii pe malul
drept al Dunarii impotriva garnizoanelor otomane. Avand in vedere faptele, sultanul
Mahomed al II-lea a trimis o expeditie condusa de Hamza Pasa cu scopul de a-l captura si de
a-l aduce la curtea otomana peTepes. Domnitorul roman a intuit complotul; i-a capturat si i-a
tras in teapa pe atacatori.
In 1462, sultanul Mahomed al II-lea intra in Tara Romaneasca, in fruntea unei armate
numeroase, cu scopul de a-l inlatura pe Tepes si de a-l impune la tron pe
fratele acestuia, Radu cel Frumos.In lupta de la Targoviste din noaptea 16-17 iunie 1462,
Tepes obtine victoria, dar e tradat de marea boierime care prefera sa se inchide lui Radu cel
Frumos. Tepes se retrage in Transilvania, dar e arestat din ordinul regelui ungar Matei Corvin,
fiul lui Iancu de Hunedoara. Dupa 14 ani de prizonierat, Vlad revine la tron pentru o luna
jumatate, iar apoi este omorat.
Stefan cel Mare (1457-1504) o prima etapa in politica externa a lui Stefan
a fost eliberarea Moldovei de sub tendinta de suzeranitate a Ungariei. In 1465, Stefan
cucereste cetatea Chilia care se afla sub control politic ungar. Regele Ungariei Matei Corvin
vine cu armata in Moldova, dar e invins in lupta de la Baia din 1467. Prin aceasta batalie se
obtine independenta Moldovei fata de Ungaria. Politica antiotomana a lui Stefan s-a

concretizat prin inlaturarea din Tara Romaneasca a domnitorului Radu cel Frumos, deoarece
era supus turcilor.
In 10 ianuarie 1475, Stefan invinge o numeroasa armata otomana in lupta de la Podul
Inalt, actualul Vaslui. Dupa aceasta confruntare, Stefan a trimis o scrisoare capetelor
incoronate crestine din Europa pentru a cere sprijin impotriva dusmanilor crestinatatii, insa a
primit doar scrisori de incurajare, nu si sprijin concret. Domnitorul exprima clar conceptia
despre Moldova ca poarta a crestinatatii: daca aceasta poarta a crestinatatii va fi pierduta,
atunci toata crestinatatea va fi in mare primejdie (fragment din scrisoarea trimisa de Stefan).
Neprimind niciun raspuns din partea principilor crestini, in iulie 1475, Stefan cel Mare ii
fagaduieste credinta vesnica regelui Matei Corvin, sperand ca,in virtutea relatiilor de
suzeranitate-vasalitate, o sa beneficieze de ajutorul sau in cazul unei campanii otomane
impotriva Moldovei. In 1480 ungurii incheie pace cu Imperiul Otoman si, prin urmare, tratatul
lui Stefan isi pierde valoarea. In 1476 este atacat simultan de o armata tatara si una turceasca.
Stefan se confrunta cu armata otomana la Razboieni, dar este invins. Cu toate acestea,
Mahomed al II-lea nu reuseste sa cucereasca si sa supuna Moldova.
In 1484 turcii cuceresc Chilia si Cetatea Alba.
In 1485, incercand sa recapete cetatile pierdute, Stefan cel Mare depune juramant de vasalitate
fata de regele Poloniei, Cazimir al IV-lea, la Colomeea. In 1486/1487, domnul Moldovei se
regaseste din nou singur in fata otomanilor, ceea ce-l sileste sa incheie pace si sa accepte plata
tributului in schimbul conservarii autonomiei tarii. Marea expeditie polona, al carei tel
proclamat era recuperarea Chiliei si a Cetatii Albe, dar de fapt urmarea instalarea unui print
polonez pe tronul Moldovei, s-a soldat cu un esec. Stefan a invins armata regelui polonez Ioan
Albert in lupta de la Codrii Cosminului din 1497. Asadar, conditiile subordonarii au fost
anulate in 1499, prin tratatul de la Harlau in care se recunostea egalitatea politica intre Pol. si
Mold. La moartea sa, Stefan a lasat o tara bine consolidata politic si economic.
*Conflictul multisecular cu Imperiul Otoman nu s-a soldat cu supunerea totala a romanilor.
Tarile Romane n-au fost transformate in pasalacuri, ceea ce a permis, in plan intern,
conservarea fiintei statale si a confesiunii religioase. Pe plan extern, lupta capata o dimensiune
europeana. Expansiunea otomana in aceasta parte a Europei a fost oprita pe linia Dunarii, iar
fortele turcilor au fost uzate in lupte nu intotdeauna de mare amploare, dar care surveneau la
intervale destul de stranse, ceea ce-i impiedica sa se concentreze in alte directii. Rezistenta
romanilor, alianta cu statele crestine (Polonia, Ungaria), precum si faptul ca nu se aflau in
principala cale de inaintare a turcilor spre Europa Centrala sunt tot atatia factori care au
contribuit la mentinerea autonomiei Tarilor Romane. Pentru turci devenise mai rentabil un
regim indirect de dominatie prin intermediul administratiei romanesti. Asadar, in sec. XV
Moldova si Tara Romaneasca au fost silite sa accepte plata tributului si s se resemneze cu
pierderea cetilor dunarene si pontice (Turnu, Giurgiu, Chilia si Cetatea Alba) (Transilvania
plateste abia din secolul XVI). Totodata, ele asigurau provizii pentru armata si imperiu. In
schimbul acestor renuntari, Imperiul Otoman a promis si a recunoscut autonomia celor doua
tari, statut inscris in conventii numite Capitulatii.
Mihai Viteazul (1593-1601) Conform obiceiului din epoca, Mihai, fost ban al Craiovei, isi
cumpara domnia in 1593, dar acest semn de fidelitate fata de turci este superficial. A avut inca
de la inceputul domniei o politica antiotomana si a aderat de bunavoie la Liga Sfanta
antiotomana, creata din initiativa papei. Lupta antiotomana e declansata de Mihai in 1594,
prin uciderea creditorilor si masacrarea garnizoanei turcesti din Bucuresti. Dupa aceea, el
invinge o armata otomana la Stanesti si una tatara la Putinei. Deoarece anticipeaza un atac
otoman, a incercat sa obtina alianta statelor vecine. Asadar, a trimis o delegatie de boieri

munteni la principele Transilvaniei, Sigismund Bathory, pentru a incheia un tratat cu acesta.

Incalcand indicatiile date de domnitor, boierii au incheiat, in 20 mai 1595 la Alba Iulia, un
tratat prin care Mihai devenea subordonat principelui. Prin urmare, domnitorul roman devenea
loctiitor al lui Sigismund Bathory, dar se recunostea suprematia Mitropoliei Ordodoxe a Tarii
Romanesti asupra Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Mihai accepta tratatul si organizeaza
armata de mercenari pentru viitoarea confruntare militara. Reactia Portii se produce in vara
anului 1595. O puternica armata condusa de vizirul Sinan Pasa ataca Tara Romaneasca. In 23
august la Calugareni, Mihai zdrobeste avangarda turca, dar apropierea marii armate otomane
il obliga sa se retraga in munti, in asteptarea ajutorului transilvan. Intre timp Sinan Pasa ocupa
Bucurestiul, asediaza Targovistea si incepe organizarea tarii in pasalac, prin numirea
reprezentantilor otomani in administratie. O luna mai tarziu, beneficiind de ajutorul lui
Sigismund Bathory si Stefan Razvan, domnul Moldovei, Mihai trece in ofensiva, eliberand
tara de turci.In 1597 incheie o pace avantajoasa cu Imperiul Otoman, pe toata durata
domniei sale, prin care se diminua considerabil tributul datorat Portii.In 1598 incheie alianta
cu imparatul Austriei, Rudolf al II-lea, la Manastirea Dealu.
Intre timp, Sigismund Bathory renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul
Andrei Bathory. Acesta s-a declarat ostil lui Mihai si i-a cerut sa paraseasca tronul. In aceste
conditii, Mihai isi organizeaza armata si il invinge pe acesta in lupta de la Selimbar din 28
octombrie 1599.
La 1 noiembrie 1599, Mihai intra triumfal in Alba Iulia, marcand astfel, prin acest
gest, unirea politica a Tarii Romanesti cu Transilvania. In dieta/forul legislativ al
Transilvaniei, Mihai a luat masuri in limba romana si a adoptat legi in favoarea preotilor
romani.In primavara anului 1600, el intra cu armata in Moldova. Dupa ce Ieremia Movil se
refugiaza in Polonia si cetatile Moldovei se predau fara lupta, Mihai redacteaza la Iasi, in 27
mai 1600, primul document al unirii celor 3 tari. In absenta lui, in Transilvania se rascoala
nobilimea maghiara si il proclama conducator militar pe generalul Gheorghe Basta. Mihai se
lupta cu armata acestuia.la Mireslu in septembrie 1600, dar este invins pierzand Transilvania.
In Moldova revine Ieremia Movil, iar in Tara Romaneasca se pregateainscaunarea lui Simion
Movil. In aceste conditii, Mihai pleaca la Viena pentru a primi sprijin din partea lui Rudolf al
II-lea. Acesta revine in Transilvania si o recastiga in urma luptei de la Guruslu din august
1601, ca aliat al lui Gheorghe Basta. La cateva zile dupa victorie, insa, Mihai e asasinat pe
Campia Turzii dinordinul lui Gheorghe Basta. (Rudolf s-a folosit de el ca sa castige
Transilvania).Unirea se destrama dupa moartea sa, dar va ramane un ideal pentru epoca
moderna.
Cultur si spiritualitate n rile Romne ( sec. XVI-XVII):
Reforma religioas si Ortodoxia;
n timpul Reformei Bisericii din sec.XVI au aprut trei biserici sau denominaii/culte
protestante. Acestea sunt: Biserica Evanghelic Lutheran, Biserica Reformat i Biserica
Anabaptist (care are mai multe ramuri).
Spre deosebire de sai care erau adepi ai ideilor lui Luther, maghiarii n marea lor
majoritate au devenit adepi ai lui Jean Calvin. Cu timpul au aprut tensiuni ntre ramurile
lutherane i calviniste ale Bisericii Protestante din Transilvania care au dus n 1564 la
desprirea lor n timpul Sinodului de la Aiud. Astfel a aprut Episcopia Reformat a
Ardealului care cuprindea membrii de etnie maghiar adepi ai teologiei lui Jean Calvin. O
mic parte din maghiari ns a decis s rmn lutherani. Att lutheranii ct i reformaii au
ncercat s i atrag pe romni la protestantism i n acest sens au tradus cri i catehisme n

limba romn, au numit preoi i episcopi din rndurile lor.

Reforma a reuit s ptrund i n Moldova n timpul domniei lui Despot Vod (Ioan
Iacob Heraclid) ntre 1561 i 1563, acesta fiind singurul domnitor al unei ri romneti de
confesiune reformat. Despot Vod, originar din Creta sau Samos (insul din Grecia), a fost
fiul adoptiv al unui nobil grec. n perioada ct a stat n Germania Despot Vod a devenit adept
al protestantismului, pe care a ncercat s l promoveze apoi i n Moldova. Din nefericire
pentru el moldovenii nu au fost prea interesai s devin protestani, ci au rmas fideli
Bisericii Ortodoxe. Dei nu a reuit s rspndeasc principiile Reformei n Moldova, Despot
Vod a avut un rol important n dezvoltarea culturii i educaiei n Moldova ntemeind coala
latin de la Cotnari, prima universitate romneasc.
n Transilvania au existat nu doar biserici reformate sau lutherane ci i anabaptiste.
Anabaptitii (care nseamn reboteztorii, nume dat de adversarii lor datorit faptului c
nerecunoscnd validitatea botezuluiaplicat lor la natere au nceput s se autoboteze sau s
se lase botezai ca aduli), reprezint ramura radical a Reformei care pe lng principiile
introduse de Luther i Calvin au reintrodus i botezul adulilor, au eliminat botezul nou
nscuilor, au promovat nonviolena i libertatea religioas. Persecutarea anabaptitilor n sec.
XVIII a fost singurul caz de persecuie pe motive religioase din Transilvania, aceast regiune
a Europei fiind foarte tolerant din punct de vedere religios.
Renasterea si Umanismul.
Umanismul romnesc
Umanismul romnesc valorific tradiia cultural a Antichitii n scopul demonstrrii
originii romane a poporului nostru i a originii latine a limbii romne.
n spaiul autohton de civilizaie, umanismul a avut o dezvoltare special, legat de
redescoperirea romanitii noastre i de comunitatea surselor de limb i de cultur cu multe
ri europene. Legturile celor mai de seam voievozi ai notri din secolele al XV-lea i al
XVI-lea cu papii i principii umaniti s-au datorat, nti, necesitilor istorice, observndu-se o
incipient comuniune de spirit european pentru aprarea valorilor cretine i spiritual-laice
ale btrnului continent, aflat deja fa n fa cu agresiunea turceasc i a mahomedanismului
( a pgnismului ).
Primii reprezentanti de seama ai Umanismului romanesc sunt: domnitorul Negoe
Basarab,( care prin Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie realizeaza o
sinteza romaneasca de intelepciune medievala) si carturarul Udriste Nasturel; in Transilvania,
in acelasi timp se afirma Nicolaus Olahus.
Umanismul romnesc este preponderent legat de istoriografia n limba romn, care sa nscut odat cu ridicarea noii boierimi la confluena veacurilor al XVI-lea i al XVII-lea, ca
o consecin a renunrii la uzul limbii slavone n actele de cancelarie i a tendinei marilor
feudali de a subordona puterea domneasc. Un rol nsemnat n dezvoltarea istoriografiei, mai
ales a celei moldoveneti, l-a jucat umanismul trziu al colilor iezuite din Polonia, cunoscut
de viitorii cronicari n mod direct. Umanismul tardiv a afectat concepia cronicarilor n
privina rolului educativ al istoriei, a importanei personalitilor n devenirea unui popor, a
concepiei despre rzboi i glorie n sensul sporirii renumelui individual al monarhilor i
principilor Europei. Ideea apartenenei poporului romn i a limbii sale la ginta latin, aceea a
originii comune i a legturilor de neam i limb ntre toi romnii, a integrrii idiomului
nostru n familia lingvistic romanic, alturi de ndemnul la studiul limbii latine i al
autorilor clasici trebuie puse, de asemenea, pe seama influenei umanismului.
Acelai curent cultural i literar a influenat stilul cronicarilor, oferindu-le modele de
ntocmire i redactare savant a letopiseelor. Fraza lui Miron Costin, influenat de

construcia latin, se distinge prin claritate, precizie i naturalee.

Scrisul cronicresc s-a nscut dintr-o necesitate stringent: provinciile romneti
parcurseser veacuri de istorie, care riscau s fie necate n uitare. Prima intenie a istoricilor
cronicari a fost s recupereze trecutul: ca s nu s nece a toate rile anii trecui i s nu s
tie ce s-au lucrat ( Gr. Ureche ); ca s nu s uite lucrurile i cursul rii ( Miron
Costin ). n viziunea umanitilor notri, un popor fr istorie, care i ignor trecutul, nu va ti
s-i construiasc prezentul i nici s-i imagineze viitorul. Un astfel de popor nu are
contiin, nici for vizionar, asemnndu-se fiarelor i dobitoacelor celor mute i fr
minte ( Gr. Ureche ). Aadar, istoria unui neam este purttoarea unor valori educative i
scrierea ei devine o responsabilitate integral asumat: Eu voi da sam de ale mele, cte
scriu( Miron Costin )
n celebra Predoslovie la opera cu cel mai pronunat caracter umanist pe care a
redactat-o, De neamul moldovenilor, Miron Costin critic vehement activitatea copitilor
iresponsabili care modificaser cronica original a lui Grigore Ureche, afirmnd c
moldovenii ar fi provenit din tlharii Romei exilai pe teritoriul Daciei, fcnd, n acest mod,
neamul de ocar. Miron Costin e convins c a scrie ocar vecinic unui neam nseamn ai leza mndria devenirii istorice.
Ideile, atitudinile, sentimentele evideniate att n Predoslovie, ct i n opera
propriu-zis despre etnogeneza romnilor nu sunt doar ale lui Miron Costin, ci aparin
tuturor cronicarilor: patriotismul discret, dar clar exprimat, preocuparea fa de originea
noastr romanic, dar i convingerea de sorginte umanist c romnii trebuie s ias din
ntunericul netiinei, contiina c scrisul lor este dator s slujeasc adevrul ( devenind un
act de responsabilitate istoric ), sentimentul unei continuiti ( prin contribuia fiecruia ) a
efortului de a scoate la tirea tuturor istoria poporului romn.
Ion Neculce mbin relatarea istoric i ficiunea pilduitoare ( n cele 42 de legende aezate
naintea cronicii propriu-zise, sub titlul O sam de cuvinte ), devenind un evocator autentic al
trecutului i, cnd povestete ntmplri la care el nsui a luat parte, gsind accente elegiace
sau dramatice ale unui memorialist nentrecut. Ironia este calitatea principal a expunerilor lui
Ion Neculce, cronicar moralist, ca i Miron Costin, dar cu o vdit predispoziie spre
jovialitate.
Cronicarii munteni ( anonimi sau cunoscui ) sunt mai puin individualizai dect cei
moldoveni, dar au o pronunat fizionomia colectiv, toi fiind vehement polemici, pamfletari,
mpingnd riposta pn la invectiv. S-a afirmat c, din punct de vedere documentar, se
cuvine maxim precauie n judecarea cronicilor muntene, prtinitoare fa de anumii
voievozi. Din punct de vedere literar, ns, tocmai subiectivitatea, tendina spre satir i arj
caricatural fac din autorii acestora veritabili scriitori. Cel mai vehement dintre istoriografii
munteni este Radu Popescu, cronicarul oficial al domnitorului Nicolae Mavrocordat, ale crui
pamflete vor fi valorificate, apoi, n literatura romn, de Ion Heliade Rdulescu, N. D.
Cocea sau Tudor Arghezi.
O figur aparte printre cronicarii munteni o reprezint stolnicul Constantin
Cantacuzino, care a studiat la Pavia, nsuindu-i ideile umaniste. n Istoria rii Romneti,
discutnd despre cucerirea roman n Dacia, stolnicul crturar insist, dintr-o perspectiv
umanist, asupra rolului civilizaiei aduse de colonitii care prea mari oameni au fost i atta
ntru viteji au fost ispitii, educai i alei, i att ntru nelepciunea lumeasc de iscusii, ct
nice un neam, nice o limb pe lume, niciodat ca ei n-au sttut. n opinia intelectualului
instruit i rafinat, conceptul de civilizaie are un sens pur umanist: civilizat n accepia lui
Constantin Cantacuzino este omul supus i cuprins n legi i drepti, omul care triete

dup anumite norme ale societii ( numit de el soiire ), nu acela care d fru liber
instinctelor ca varvarul ( Barbarul ).
Tot un umanist a fost i Nicolae Milescu, traductor n limba romn al Bibliei ( al
crui manuscris a fost ulterior folosit de fraii erban i Radu Greceanu, traductorii Bibliei de
la Bucureti, n 1688 ) i autor al unui faimos Jurnal de cltorie, scris n limba slavon i
intitulat Descrierea Chinei.
Cu opera lui Nicolae Milescu apare alta direcie de dezvoltare a literaturii romne
vechi, consecin fireasc a orientrii religioase i istoriografice precedente: direcia
superioar estetic a literaturii de concepie i de imaginaie. Ea s-a concretizat artistic n dou
specii noi, eseul i romanul, ambele reprezentate de un singur autor, voievodul Moldovei, mai
trziu consilier intim al arului petru cel Mare, Dimitrie Cantemir. Eseul lui Cantemir,
Divanul sau glceava neleptului cu lumea sau giudeul sufletului cu trupul, a fost redactat n
limbile elin ( greaca veche ) i romn, aprnd la Iai n 1698. Volumul este un mic tratat de
etic, realizat dup tehnica dialogurilor platoniciene, pe tema fortuna labilis ( soarta
schimbtoare ), citnd chiar i versuri din poemul Viaa lumii, de Miron Costin.
Romanul Istoria ieroglific, al lui Cantemir, scris la Constantinopol, n 1705, este o fabul
alegoric, personajele aparinnd lumii animale, sub ale cror mti se ascund protagonitii
certurilor dintre casa domnitoare a rii Romneti, n frunte cu Brncoveanu ( Corbul ) i
aceea a Moldovei, conduse de Cantemir nsui ( Inorogul ). Umanismul i renaterea ne-au
redat sentimentul comunitii de civilizaie, limb i cultur cu rile Europei Apusene,
contiina unitii teritoriale a provinciilor romneti, idealuri din care ne-am tras
nvmintele duratei noastre ca neam, permanen spiritual i ca misiune istoric.
Epoca modern
- Geneza lumii moderne: monarhiile absolutiste; modelul politic britanic si nasterea
democraiei americane; civilizaia european
MONARHIILE ABSOLUTISTE N SECOLUL AL XVI-LEA Secolul al XVI-lea s-a
desfurat n apusul Europei sub semnul avntului capitalismului, al consolidrii statelornaiune dar i al conflictelor religioase acerbe. Monarhiile absolute au aprut n condiiile
sporirii puterii regale exercitat asupra ntregii societi precum i datorit slbirii rolului
nobilimii i creterii celui al burgheziei, concomitent cu adncirea rivalitii dintre ele.
Caracteristicile monarhiei absolute:
regalitatea era instituia suprem n stat, regele avnd urmtoarele atribuii: emitea legile, avea
dreptul de a bate moned, de a conduce armata, era judector suprem, numea funcionarii
regali, stabilea impozitele, conducea politica extern;
monarhul era ajutat de ctre un consiliu regal i se sprijinea n special pe burghezie;
numai regele avea armat permanent; a sczut rolul adunrilor de stri.
Frana S-a dezvoltat economic datorit implicrii statului. S-au nfiinat numeroase
manufacturi. Instituiile bancare i companiile comerciale au prosperat mai ales dup marile
descoperiri geografice. Nobilimea a fost subordonat de ctre rege i transformat n nobilime
de spad. Unii burghezi i-au cumprat titluri nobiliare devenind nobilime de rob. ntrirea
absolutismului s-a realizat prin nlocuirea relaiilor de vasalitate cu organe centrale i locale
de conducere, prin creterea atribuiilor consiliului regal, aplicarea eficient a unui sistem de
impozite precum i prin crearea unei armate regale permanente cu mercenari. n urma
ncheierii acordului dintre Francisc I i papa Leon al X-lea, regele i numea pe nalii prelai i
beneficia de venituri ecleziastice. Regi absolutiti au fost Francisc I (1515-1549), care a ataat

la domeniul regal ultimele posesiuni senioriale, a protejat cultura i artele i Henric al IV-lea
(1589-1610) care a ntrit autoritatea regal punnd capt rzboaielor religioase, a stabilit
pacea religioas prin Edictul de la Nantes din anul 1598 i a refcut economia. Anglia
Manufacturile de postav englezeti erau printre cele mai vestite din Europa (lna era de
calitate superioar iar mna de lucru ieftin). Activitatea companiilor comerciale, favorizat
de poziia geografic, a dus la dezvoltarea capitalist. S-au remarcat Compania Levantin
(1581) pentru comerul cu Marea Mediteran i Compania Indiilor orientale (1600) pentru
comerul cu Asia. Pmnturile prsite erau mprejmuite i transformate n puni. Aceste
mprejmuiri au contribuit la dezvoltarea economic a Angliei i la apropierea intereselor noii
nobilimi i burgheziei. Regalitatea i-a impus supremaia asupra Bisericii, Reforma
realizndu-se din iniiativa instituiilor monarhice, sprijinit de burghezie. Regele Henric al
VIII-lea s-a proclamat ef al Bisericii iar averile acesteia au fost confiscate. Aceast nou
form de confesiune s-a numit anglicanism. Henric al VII-lea, ntemeietorul dinastiei
Tudorilor a pus capt rzboiului celor dou roze i a zdrobit toate ncercrile marii nobilimi de
subordonare a puterii regale. Absolutismul monarhic s-a consolidat n timpul regelui Henric al
VII-lea (1509-1547) i a reginei Elisabeta I (1558-1603) care a pus bazele puterii maritime i
coloniale a Angliei. Navigatorii englezi au explorat noi rute maritimo-comerciale i au
ntemeiat noi colonii n America. n anul 1558 flota englez nvinge puternica flot spaniol.
n secolul al XVII-lea Anglia devine cel mai puternic stat din Europa. Rusia Autoritatea
central a continuat s se ntreasc mai ales n timpul domniei lui Ivan al IV-lea, supranumit
Cel Groaznic, care a dus o lupt necrutoare cu feudalii. Rusia cunoate o mare expansiune
teritorial prin cucerirea unor hanate ttreti i a Siberiei. Acest stat a devenit aprtorul
cretintii ortodoxe n faa islamului, devenind o justificare pentru tendinele expansioniste.
Familia romanovilor instalat n secolul al XVII va da Rusiei prestigiul european.
MONARHIILE ABSOLUTISTE N SECOLELE AL XVII-LEA I AL XVIII-LEA
Frana A fost, pn n anul 1713, cea mai mare putere de pe continent. Ludovic al XIII-lea
(1610-1643) a impus rolul statului n dirijarea economiei. A fost ajutat n conducere de
cardinalul Richelieu care a fost un politician i un diplomat foarte bun. A asigurat echilibrul
politic i a nbuit orice ncercare de revolt a nobililor sau a hughenoilor. Ludovic al XIVlea (1643-1715) avea puteri absolute. Pe plan economic a fost ajutat de ctre ministrul Colbert
care a promovat mercantilismul, a nfiinat manufacturi, a creat o flot puternic, a
mbuntit cile de comunicaie, a ncurajat crearea de companii comerciale. Frana a ajuns o
mare putere economic, dar revocarea Edictului de la Nantes (1685) va slbi o perioad
economia rii. ara a devenit cea mai mare putere n urma rzboaielor provocate de ctre
Ludovic al XIV-lea mpotriva Spaniei, a Imperiului Romano-German, a Angliei, Olandei i
Suediei. A protejat cultura, clasicismul fiind curentul acestei perioade.
n anul 1713 Frana a pierdut preponderena pe continent. n secolul al XVIII-lea
clericii i nobilii erau n continuare exceptai de la plata impozitelor. n a doua jumtate a
veacului, Anglia a nvins Frana i i-a cucerit numeroase colonii. Rusia Devine o mare putere
n secolul al XVIII-lea. Era o ar napoiat economic n secolul al XVII-lea, fiind dominat
de nobilime. Majoritatea ranilor erau erbi care se rsculau des. ara era ntins, ncorporase
Siberia i Ucraina. Cel mai de seam ar a fost Petru I Cel Mare (1689-1725). A transformat
ara ntr-o mare putere, modificnd legislaia dup model occidental i ncurajnd dezvoltarea
industriei i a comerului. n Rusia s-au nfiinat manufacturi i au fost adui meteri din
Occident. A perfecionat sistemul de strngere a impozitelor i a nceput construirea oraului
Sankt-Petersburg care va deveni capitala Imperiului n anul 1712. n timpul arinei Ecaterina

supranumit Cea Mare, ara i-a extins teritoriile pn la Marea Neagr.

MODELUL POLITIC BRITANIC (REVOLUIA BURGHEZ, RESTAURAIA I
REVOLUIA GLORIOAS) Anglia devine ncepnd cu secolul al XVIII cea mai puternic
ar din punct de vedere economic. Burghezia i nobilimea nou erau cele mai importante n
plan social. Monarhia avea puterea absolut i se sprijinea pe vechea nobilime feudal. Pe
plan religios, burghezia i noua nobilime erau adeptele puritanismului (variant a
calvinismului) i considerau anglicanismul regelui i al vechii nobilimi ca fiind conservator.
n anul 1603 pe tronul Angliei a ajuns dinastia scoian Stuart. Regii din dinastia Stuart, Iacob
I i Carol I au dorit puterea absolut intrnd n conflict cu Parlamentul englez. Camera
Comunelor se opunea politicii regale absolutiste i apra interesele burgheziei. Conflictul
rege-parlament s-a agravat, n anul 1628 Parlamentul a adoptat Petiia drepturilor act care
condamna politica regelui. n anul 1629 Carol I dizolv Parlamentul ns nevoia de bani l-a
fcut pe rege s-l convoace din nou, n anul 1640. n anul 1641 Parlamentul nu a votat
impozitele i a redactat Mustrarea cea mare prin care era acuzat politica absolutist a regelui.
Un an mai trziu izbucnete conflictul rege-parlament care duce la apariia rzboiului civil.
Rzboiul civil i-a avut ca protagoniti pe tabra regelui compus din Biserica Anglican,
vechea nobilime, armata bine pregtit i narmat i tabra Parlamentului compus din
deputaii puritani, burghezia, mica nobilime i cea mai mare parte a orenimii. Regele Carol I
a fost judecat i executat. Dup victoria taberei Parlamentului, Anglia a devenit republic. Cea
mai important personalitate a istoriei Angliei n acea perioad a fost puritanul Oliwer
Cromwell. El a organizat armata noului model cu care tabra Parlamentului a obinut victoria
n rzboiul civil, a declanat rzboiul cu Olanda pentru supremaia maritim i a instaurat
protectoratul, un regim de dictatur militar (ntre anii 1653-1658). Stuarii au fost readui pe
tronul Angliei n anul 1660 de armat i de Parlament, deoarece fiul lui Oliwer Cromwell s-a
dovedit a fi un conductor incapabil. Carol al II-lea Stuart (1660-1685) a avut relaii bune cu
Parlamentul. n anul 1673 Parlamentul decreteaz faptul c toate slujbele civile i militare nu
puteau fi ocupate dect de anglicani. Iacob al II-lea Stuart, catolic i apropiat de Frana, a
intrat n conflict cu Parlamentul din cauza politicii sale absolutiste. n anul 1688 Parlamentul
i-a ndeprtat de la tron pe Stuari, momentul fiind cunoscut sub denumirea de revoluia
glorioas. A fost ales ca rege Wilhelm al III-lea de Orania, stathuderul Olandei, care era
cstorit cu Maria, fiica lui Iacob al II-lea. Wilhelm al III-lea a acceptat Declaraia drepturilor,
document care prevedea: garantarea respectrii libertilor proclamate n timpul revoluiei;
puterea regal era limitat i se stabileau atributele Parlamentului;
ncepea s funcioneze principiul separaiei puterilor n stat: puterea legislativ
(Parlamentul), puterea executiv (regele i guvernul), puterea judectoreasc (instanele
judectoreti), Anglia devenind monarhie constituional.
NATEREA DEMOCRAIEI AMERICANE
ncepnd cu anul 1607 englezii au nfiinat colonii n America de Nord. Colonitii au
ocupat teritorii ale indienilor pieile roii. Muli btinai au fost ucii n lupte sau de bolile
aduse de europeni. Coloniile engleze s-au dezvoltat economic datorit existenei resurselor
importante. S-au nfiinat multe coli, ziare, reviste, universiti precum Yale i Harvard i s-a
manifestat toleran religioas. Anglia mpiedica dezvoltarea normal a coloniilor din
America. n fruntea coloniilor se aflau guvernatori care erau reprezentani ai regelui Angliei i
adunri legislative alese prin vot de ctre coloniti. n Parlamentul de la Londra colonitii nu
erau reprezentai, se adoptau legi prin care dezvoltarea coloniilor era stnjenit, punndu-se
taxe mari pentru produsele importate din Anglia. De asemenea, colonitilor li se interzicea
colonizarea pmnturilor aflate la vest de Munii Alleghani. ntre anii 1763-1765 s-au creat

asociaiile Fiii libertii i Fiicele libertii care au boicotat mrfurile englezeti. Englezii au
renunat la taxele impuse n afar de cea asupra ceaiului. Importana primului congres al celor
13 colonii const n faptul c s-a hotrt organizarea rezistenei prin boicotarea produselor
englezeti i respingerea autoritii Parlamentului englez. n anul 1775 a nceput lupta pentru
independen. La data de 4 iulie 1776 Congresul reprezentanilor coloniilor de la Philadelphia
a adoptat Declaraia de independen redactat de ctre Thomas Jefferson. Armata englez era
bine narmat, pregtit i avea numeroi mercenari germani. Armata american era format
din voluntari, la nceput prost narmat i pregtit. Armata american a reuit ns s treac
peste momentele grele deoarece generalul George Washington, comandantul suprem al
forelor militare, era un foarte bun organizator. El a beneficiat de nrolarea unor voluntari
europeni simpatizani ai idealurilor americane de libertate precum francezul La Fayette sau
polonezul Tadeusz Kosciuszko. Frana declar rzboi Angliei n anul 1778. Cele mai
importante victorii ale americanilor au fost la Saratoga (1777) i Yorktown (1781) n anul
1783 Anglia a fost nevoit s recunoasc independena S.U.A. prin tratatul de pace de la
Versailles. n anul urmtor este elaborat Constituia S.U.A. prin care statul era organizat pe
baze federative. George Washington a fost ales primul preedinte al S.U.A. n anul 1789 i a
condus ara timp de dou mandate. Constituia S.U.A. a fost adoptat n anul 1787 la
Philadelphia, S.U.A. devenind un stat federativ; guvernul central se ocupa de politica extern,
politica de aprare i de relaiile dintre statele componente;
Prevedea separarea puterilor n stat: puterea legislativ deinut de Congres (compus
din Senat i Camera Reprezentanilor), puterea executiv deinut de preedinte i puterea
judectoreasc, atribuie ce revenea Curii Supreme de Justiie i instanelor judectoreti.
- Europa n perioada 1789-1849: revoluia francez, nasterea ideologiilor moderne,
revoluiile din Europa;
REVOLUIA FRANCEZ Organizarea social politic a Franei de pn la 1789 a
constituit o piedic n calea evoluiei societii franceze spre modernitate. Contradiciile
acumulate au condus la o rezolvare violent care a devenit Revoluia francez. Sistemul
politic al Franei de pn la 1789 s-a numit Vechiul Regim meninndu-se vechea organizare
medieval pe stri: starea nti (clerul), starea a doua (nobilimea) i starea a III-a,
neprivilegiat, format din burghezie, orenime, rnie. Frana era n acel moment o
monarhie absolut. Pe plan economic, dup anul 1770, s-a manifestat o criz puternic
deoarece rnimea avea obligaii numeroase. Burghezia a ntmpinat numeroase obstacole n
dezvoltarea industriei iar privilegiile nobilimii i vmile interne au ncetinit dezvoltarea
economic i au determinat creterea preurilor. Starea finanelor publice s-a agravat.
La data de 5 mai 1789 s-a ntrunit la Versailles Adunarea Strilor Generale, regele dorind
redresarea finanelor. Delegaii strii a III-a s-au organizat ntr-o Adunare Naional
Constituant pe care regele dorea s o dizolve. Poporul parizian s-a opus i la data de 14 iulie
1789 fortreaa Bastilia, simbolul absolutismului, a fost cucerit i drmat. Astfel, ziua de
14 iulie 1789 a reprezentat data declanrii revoluiei franceze. A fost adoptat Declaraia
Drepturilor Omului i Ceteanului la data de 29 august 1789. Aceasta stabilea principiile de
organizare ale unei societi democratice: egalitatea n drepturi a tuturor iar naiunea era
recunoscut ca izvor al suveranitii. Adunarea Naional Constituant a luat msuri de
modernizare a Franei. S-au desfiinat vmile interne i breslele. Au fost confiscate averile
bisericeti care s-au vndut burgheziei. Au fost desfiinate privilegiile feudale la data de 4
august, n acelai an. A fost adoptat Constituia din anul 1791 bazat pe Declaraia
drepturilor omului i ale ceteanului care prevedea: separarea puterilor n stat: executiv
(regele), legislativ (Adunarea) i judectoreasc (judectorii);

Frana devenea o monarhie constituional, drept de vot aveau numai cetenii activi cu
avere, cei pasivi neavnd drepturi politice.; s-au format dou grupri politice, girondinii i
iacobinii .
La data de 21 septembrie 1792, Frana a fost proclamat republic deoarece regele nu
dorea s renune la puterea absolut i va fi nlturat. Monarhii Prusiei i Austriei au trimis
armate mpotriva revoluiei. La Valmy, la data de 20 septembrie, acelai an, armata francez a
obinut o important victorie mpotriva prusacilor. Regele Ludovic al XVI-lea a fost judecat,
condamnat i ghilotinat n anul 1793. Convenia naional aleas n anul 1792 a fost dominat
de girondini. Acetia nu au putut s rezolve criza economic i financiar acut. Girondinii au
fost nlturai la 2 iulie 1793 de ctre iacobini. Dictatura iacobin i-a avut ca principali
reprezentani pe Danton, Marat, Robespierre i Saint Just. Cele mai importante msuri luate
de iacobini au fost: declararea mobilizrii generale, instaurarea terorii revoluionare,
instituirea Comitetului Salvrii Publice, Comitetului Siguranei Generale i al Tribunalului
revoluionar. Au elaborat o nou Constituie care ns nu a mai intrat n vigoare. n rndurile
Iacobinilor s-au format: gruparea lui Danton (indulgenii), gruparea lui Hebert (turbaii) i
gruparea lui Robespierre, care considerau c teroarea nu era necesar. Nenelegerile dintre
grupri au dus la nlturarea iacobinilor i a lui Robespierre la 27 iulie 1794. Directoratul a
funcionat ntre anii 1795-1799. n aceast perioad s-a pus capt terorii, au fost eliberai
deinuii politici, s-au ntors emigranii. Era format din cinci membri care alctuiau puterea
executiv. Puterea legislativ era exercitat de Consiliul celor 500 i Consiliul Btrnilor. A
fost regimul noilor mbogii care i-au strns averi prin specul, corupie etc. Dei exista
corupie, Directoratul i-a prelungit existena datorit succeselor militare ale lui Napoleon
Bonaparte. Directoratul s-a dovedit incapabil s mai conduc i a fost nlocuit n anul 1799 cu
un regim nou, Consulatul.
EPOCA NAPOLEONIAN. Napoleon Bonaparte, adus n fruntea Franei de valul
Revoluiei, a ntemeiat un imperiu care prin dimensiuni i importan este comparabil cu
imperiile universale ale lui Carol cel Mare i Carol Quintul. Consulatul (1799-1804) a
reprezentat un regim instaurat de Napoleon printr-o lovitur de stat la data de 9/10 noiembrie
1799. Puterea executiv era deinut de 3 consuli. Napoleon a fost ales prim consul, a devenit
consul pe via i avea puteri nelimitate. Msuri de politic adoptate n timpul Consulatului au
fost: Constituia din anul 1799 care stabilea c puterea legislativ era ncredinat tribunalului,
Corpului legislativ i Senatului. De asemenea, au fost eliminate corupia i nesigurana
cetenilor, au fost relansate industria i comerul i a fost reorganizat sistemul monetar. S-a
modernizat nvmntul iar Biserica a fost subordonat statului. La data de 2 decembrie 1804
Napoleon s-a proclamat mprat al francezilor. El a luat urmtoarele msuri de politic
extern: conducea prin decrete, i-a subordonat ntreaga societate, a fost restabilit cenzura i
a creat o nobilime care i era credincioas. mpratului i erau subordonate toate instituiile de
stat.
n acelai an, 1804 a intrat n vigoare Codul Civil. Acesta prevedea printre altele:
abolirea privilegiilor feudale, reglementa relaiile de proprietate, familie, stabilea egalitatea
succesorilor la mprirea motenirii. Cuprindea principiul egalitii i toleranei religioase.
Stabilea rspunderea individual. A fost aplicat n Frana, n statele din Peninsula Italic,
Westphalia, Iliria, Marele Ducat al Varoviei etc. A contribuit la modernizarea legislaiei din
Moldova i ara Romneasc. Campaniile militare ale lui Napoleon ntre anii 1796-1797
francezii obin victorii n Italia dei armata lor numra doar 38.000 de soldai; prin Pacea de la
Campo Formio impunea Austriei s recunoasc obinerea malului stng al Rinului i controlul
asupra Italiei de Nord de ctre francezi; ntre anii 1798-1799 are loc campania militar din

Egipt organizat pentru a bloca englezilor calea spre Indii i pentru a transforma Marea
Mediteran ntr-un lac francez dar s-a ncheiat printr-un eec; n anul 1800 Napoleon a obinut
victoria asupra austriecilor la Marenga n Italia, Austria recunoscnd cuceririle francezilor:
Belgia, zonele la est de Rin i Italia; n anul 1805 i nvinge pe austrieci i rui la Austerlitz;
n anul 1806 i nvinge pe prusaci iar din Berlin instituie blocada continental mpotriva
Angliei; n anul 1807 ruii sunt nvini i ncheie cu Frana pacea de la Tilsit; n anul 1808
armatele lui Napoleon intr n Spania; n anul 1811, Imperiul capt maxima ntindere
teritorial, regiunile anexate i statele vasale trebuiau s respecte legile franceze.
Eecuri militare n perioada Imperiului armatele franceze sunt nfrnte n Peninsula
Iberic, spaniolii au luptat pentru eliberare; n anul 1812 armatele franceze sunt nfrnte n
Rusia pierznd 500.000 de soldai; n anul 1813 are loc nfrngerea de la Leipzig;
n anul 1814 Frana este nfrnt pe propriul teritoriu de ctre o armat a coaliiei europene.
n Frana se instaureaz monarhia sub Ludovic al XVIII-lea. Napoleon a revenit la
putere n anul 1815 dar nu a rezistat dect 100 de zile fiind nfrnt la Waterloo, la data de 18
iunie 1815, iar apoi exilat n Insula Sfnta Elena.
NATEREA IDEOLOGIILOR MODERNE n contextul rzboaielor napoleoniene sa declanat un amplu proces de afirmare a identitii naionale a popoarelor cucerite. Filosofia
luminilor (ndeosebi prin germanul Herder) proclamase ideea c fiecare popor constituie o
naiune individualizat fa de altele prin limb, istorie, cultur, obiceiuri. Revoluia francez
a adugat acestei idei, prin Declaraia Drepturilor, principiul c fiecare naiune trebuie s fie
liber i suveran. Pentru popoarele care aveau aceast contiin a identitii naionale,
Frana a avut un dublu i contradictoriu rol: ea a rspndit principiul constituirii ca naiune a
unui popor dar a dus n acelai timp, prin cuceririle napoleoniene, la afirmarea acestui
principiu. Potrivit lui Napoleon, popoarele trebuiau s se contopeasc n mari confederaii.
Aceast contradicie a fost motivul principal al violenei cu care multe popoare au rspuns
planurilor lui Napoleon, el fiind perceput ca un cuceritor i nu ca un eliberator. Rzboaiele de
eliberare purtate de popoarele cucerite de Napoleon s-au soldat pentru scurt vreme cu
dobndirea statutului de autonomie pentru multe dintre inuturile europene (Italia, Polonia),
care pn atunci fcuser parte din diferite imperii. La nceputul secolului al XIX-lea Europa
era continentul cel mai populat. Congresul de la Viena a consfinit prin tratatele semnate
autoritatea Rusiei, Austriei i Prusiei ca state absolutiste pe continent. S.U.A. erau o republic
federativ democratic, dar n care mai exista sclavie. Pe coastele Africii, marile puteri
europene deineau colonii iar interiorul continentului nu era bine cunoscut. Japonia i China
erau imperii care ns nu porniser pe calea modernizrii iar India era cea mai important
colonie englez. Regimurile politice i ideologiile existente la nceputul secolului al XIX-lea
erau:
regimurile absolutiste: Austria, Rusia, Prusia precum i majoritatea rilor Europene n care
puterea monarhului era de necontestat i considerat de drept divin; liberalismul, curent de
centru;naionalismul care susinea egalitatea tuturor naiunilor i crearea statelor naionale n
secolul al XIX-lea;
Anglia era o monarhie parlamentar. Parlamentul era bicameral fiind compus din
Camera Lorzilor i Camera Comunelor iar minitrii erau desemnai de ctre Camera
Comunelor. Ideologiile existente n aceast ar erau tory (Partidul Conservator care apra
interesele aristocraiei funciare) i whing ( Partidul Liberal care apra interesele burgheziei
oreneti). S.U.A. erau o republic federativ democratic n care alegerile se desfurau pe
baza votului universal. Puterea legislativ era exercitat de ctre Congres care era alctuit din
Senat i Camera Reprezentanilor iar puterea executiv era exercitat de ctre preedinte.

Frana era o monarhie constituional. Regimul politic era un amestec de absolutism monarhic
i liberalism. Regele trebuia s respecte Charta din anul 1814. Parlamentul era bicameral.
Revoluia industrial i revoluia agrar Revoluia industrial a aprut n Anglia, la
sfritul secolului al XVIII-lea, n producia textil. Secolul al XIX-lea este cunoscut ca
secolul revoluiei industriale. Cauzele apariiei industriei au fost numrul mare al
descoperirilor tiinifice, utilizarea unor noi forme de energie, introducerea mainilor n
diferite ramuri productive. Revoluia industrial a avut urmtoarele consecine: creterea
produciei, realizarea de profituri mai mari, ieftinirea forei de munc prin extinderea folosirii
mainilor, dezvoltarea capitalismului, dezvoltarea cultural. Industria a devenit principala
ramur economic. Anglia a fost ara primei revoluii industriale, revoluie care s-a declanat
n anul 1780. n anul 1830 Anglia era denumit atelierul lumii. Dezvoltare industrial
puternic a fost n zona Manchester. ara dispunea de mari rezerve de crbune i de minereuri
de fier, for de munc ieftin, capitaluri importante. Pn la sfritul secolului al XIX-lea,
Anglia a fost cea mai mare putere economic a lumii. Revoluia transporturilor s-a realizat
datorit apariiei vaporului cu abur n anul 1807, a locomotivei cu abur n anul 1814 i a
primei ci ferate n Anglia n anul 1830. Revoluia agrar a aprut datorit folosirii
ngrmintelor chimice, a introducerii mainilor agricole, a mbuntirii metodelor de
cultivare a pmnturilor, a dezvoltrii fermelor agricole moderne. Agricultur dezvoltat
exista n acea perioad n Anglia, Olanda, S.U.A., Frana i n statele germane.
Europa ntre absolutism i liberalism Lucrrile Congresului de la Viena desfurate
ntre anii 1814-1815 au reunit toate statele care l-au nfrnt pe Napoleon i au fost dominate
de personalitatea cancelarului austriac Metternich. S-a hotrt reorganizarea Europei pe baza
principiilor conservatorismului i legitimismului. Cele mai puternice state ale continentului
erau Anglia, Prusia, Rusia i Austria. n multe state a fost reintrodus absolutismul
(restauraia). Marile puteri conservatoare (Austria, Rusia i Prusia) doreau restabilirea
echilibrului i ordinii de dinainte de anul 1789. Hotrrile Congresului de la Viena au fost:
Frana era redus la graniele din anul 1792 i pltea despgubiri de rzboi;
S-a constituit Confederaia German i cea a Regatului rilor De Jos (Olanda i Belgia);
Peninsula Italic rmnea divizat n mai multe state;
Rusia primea cea mai mare parte a Poloniei i i se recunotea stpnirea asupra
Finlandei; Austria a pierdut Belgia, dar a primit Veneia, Dalmaia i stpnea Galiia;
Rusia se extindea n Saxonia, Renania i stpnea Poznania.
Sfnta Alian a fost creat la 26 septembrie 1815 la Paris de ctre mpratul Austriei,
Francisc I, regele Prusiei, Frederic Wilhelm al III-lea de Hohenzollern i arul
Rusiei,Alexandru I. Scopul ei era meninerea statu-quo-ului, nbuirea oricror micri
revoluionare i naionale, meninerea regimurilor conservatoare. Frana va fi primit n Sfnta
Alian n anul 1818 ieind din izolarea impus de la Viena. Aceast alian se va prbui
datorit micrilor revoluionare ale popoarelor din perioada 1815-1848. La nceputul
secolului al XIX-lea popoarele luptau pentru realizarea idealurilor naionale i pentru
transformri burgheze. n unele ri s-au nfptuit reforme, n altele s-a ncercat nnoirea
politic prin revoluie. n Frana, Ludovic al XVIII-lea a ncercat s menin echilibrul prin
moderarea preteniilor nobilimii, compromis cu burghezia liberal. Carol al X-lea a ncercat
s instaureze un regim neoabsolutist, ceea ce a dus la declanarea revoluiei din iulie 1830 n
urma creia burbonii au fost nlturai iar rege a fost proclamat Ludovic Filip de Orleans
(monarhia din iulie). Frana devenea o monarhie constituional.
REVOLUIILE DE LA 1848-1849 Cauzele revoluiilor de la 1848-1849 au fost specifice
de la ar la ar. Acestea au fost politice (se dorea nlturarea absolutismului i instaurarea

regimurilor liberale), sociale (se urmrea desfiinarea privilegiilor i respectarea drepturilor i

libertilor) i naionale (dorina de nlturare a dominaiei strine). Forele sociale
participante au fost burghezia, aflat n fruntea luptei, susinut de nobilimea liberal,
muncitorii industriali i rnimea. n Frana, revoluia a izbucnit la Paris. Revoluionarii au
ridicat baricade pe strzi, s-au luptat cu autoritile i l-au nlturat pe Ludovic Filip. La 25
februarie 1848 a fost proclamat republica, s-au decretat drepturi i liberti democratice de
ctre guvernul provizoriu. n luna martie 1848 este aleas prin vot universal Adunarea
Naional care adopt o Constituie democratic. n luna iunie n urma desfiinrii cluburilor
i Atelierelor naionale au izbucnit lupte ntre fotii aliai, burghezia parlamentar i
muncitorii care susineau ideile i reformele socialiste. Burghezia dorea reinstaurarea ordinii
i a ctigat confruntarea. n luna decembrie 1848 Ludovic Bonaparte, nepotul lui Napoleon, a
fost ales preedinte prin vot universal. La data de 2 decembrie 1852 s-a proclamat mprat sub
numele de Napoleon al III-lea. Acesta a promovat un regim autoritar n Frana. n Imperiul
habsburgic cauzele politice s-au mpletit cu cele naionale (naiunile luptau fie pentru
autonomie programul minimal , fie pentru crearea de state naionale independente, programul
maximal). n luna martie a anului 1848 izbucnete revoluia la Viena. Metternich a fost
nlturat de la putere, cenzura a fost desfiinat i a fost adoptat o Constituie. Trupele
imperiale au intervenit nfrngnd revoluia. La data de 2 decembrie 1848, Franz Joseph a
ajuns mprat austriac i a instaurat regimul politic neoabsolutist. n teritoriile stpnite
Imperiul habsburgic a aplicat politica dezbin i stpnete pentru instaurarea ordinii.
n Ungaria, parte component a Imperiului habsburgic, revoluia a izbucnit la data de
15 martie 1848. S-a constituit guvernul lui Lajos Kossuth. Maghiarii luptau pentru
independena naional, emanciparea iobagilor prin rscumprare de ctre stat, egalitate n
faa legii. Maghiarii nu au inut cont de idealurile naionale ale altor popoare i au trecut la
nfptuirea Ungariei Mari, anexnd Transilvania la Partium. De asemenea, maghiarii nu au
acordat drepturi romnilor, pe care se strduiau s-i marginalizeze. Revoluia a fost nfrnt n
anul 1849 de ctre austrieci cu ajutorul Rusiei. n Cehia, n luna martie 1848, o Adunare
popular a adoptat o petiie ctre mprat. Cehii doreau limba ceh n coal i n
administraie, abolirea iobgiei, liberti democratice, unirea teritoriilor cehe ntr-o regiune
administrativ. Trupele imperiale au intervenit, au luat cu asalt Praga iar revoluia a fost
nfrnt. n statele germane, cauzele care au declanat revoluia au fost realizarea reformelor
i a unitilor naionale. Revoluia s-a desfurat fie pe cale panic fie prin confruntri
armate. Revoluia a izbucnit n martie 1848 la Berlin. Regele prusac Wilhelm a acceptat
formarea unui guvern i alegerea unei adunri constituante. n luna decembrie 1848 regele a
profitat de nenelegerile dintre burghezia liberal i muncitori, a dizolvat Adunarea de la
Frankfurt i a elaborat o Constituie monarhic. Revoluia a fost nfrnt prin for armat, n
iunie 1849. Parlamentul de la Frankfurt nu a putut rezolva problema unirii germanilor ntr-un
singur stat, regele Prusiei refuznd Coroana.
- stat, naiune si cultur n epoca modern: formarea statelor naionale europene, caracteristici
ale culturii moderne;
Formarea statelor naionale europene Naiunile s-au constituit mai nti n apusul
Europei, apoi pe ntreg continentul i n ntreaga lume. Elementele constitutive ale naiunii au
fost:
economice, prin existena unei piee comune;
culturale, o cultur comun, un sistem unitar de nvmnt care s transmit valori;
lingvistice, prin dispariia sau scderea importanei dialectelor;
alte elemente care au sporit coeziunea au fost: legislaia unitar, controlul administrativ i

armata.
Constituirea unor state naionale s-a realizat pe ci diferite, fie prin rzboi de
independen (vezi cazul S.U.A. sau al rilor din America Latin), fie prin lupta de unificare
teritorial i politic (vezi Italia, Germania sau Romnia). n Frana, statul naional s-a ntrit
prin creterea coeziunii datorit dezvoltrii capitaliste, a democratizrii ntregii societi, a
nlturrii particularismelor regionale a privilegiilor, prin introducerea unei legislaii unitare
sau a altor factori precum sistemul de nvmnt, armata, economia i administraia de stat
(reeaua administrativ creat de al doilea Imperiu francez). ara a ajuns s fie prima
democraie din Europa n timpul celei de-a treia Republici, dup anul 1870, datorit
introducerii votului universal i funcionrii principiului separrii puterilor n stat. n Anglia,
democraia se consolidase n prima jumtate a secolului al XIX-lea. La putere alternau
liberalii i conservatorii. Reformele au mrit accesul oamenilor la viaa politic. S-a ntrit
coeziunea pentru c ntre partidele liberal i conservator nu existau mari deosebiri n
programele politice. Din anul 1884 s-a introdus votul universal iar oricine putea s urmeze
orice form de nvmnt. n estul i sud-estul Europei, Bosnia-Herzegovina (1875) i
Bulgaria (1876) s-au rsculat mpotriva stpnirii otomane. n urma rzboiului ruso-otoman
(1877-1878) ctigat de ctre rui, Romnia, Serbia i Muntenegru a fost recunoscute ca state
independente i se nfiina un principat autonom al Bulgariei. Unificarea Germaniei s-a
realizat n jurul Prusiei. Cancelarul prusac Otto von Bismark a acionat pentru realizarea
unificrii Germaniei prin fier i snge i pentru transformarea Germaniei n cea mai mare
putere european. Aceast unificare s-a realizat, ca i n cazul Italiei, n mai multe etape:
1864 Prusia a nfrnt Danemarca i a anexat Schleswig;
1866 Prusia a nfrnt Austria i a ctigat ducatul Holstein i oraul Frankfurt pe Main;
1867 Prusia a realizat Confederaia German de Nord pe care o domina i din care Austria era
exclus; 1870-1871 rzboiul franco-prusac a fost ctigat de Prusia care obinea Alsacia i o
parte din Lorena; 1871 Statele germane au aderat la Confederaia German de Nord;
La 18 ian. 1871 regele Prusiei, Wilhelm I a fost ncoronat ca mprat german n Sala
Oglinzilor de la Versailles. n anul 1849 n Imperiul habsburgic s-a instaurat regimul
neoabsolutist caracterizat prin catolicizare i centralizare. Dup ce, n anul 1859, Austria a
fost nfrnt n rzboiul cu Frana i Piemont, n anul urmtor (1860) mpratul Franz Joseph a
introdus regimul federalist. n anul 1866 Austria a fost nfrnt de ctre Prusia i Piemont
fiind exclus din Confederaia german. Pentru a salva Imperiul, Franz Joseph a recurs la un
compromis instaurnd regimul dualist austro-ungar. n urma reorganizrii Imperiului,
mpratul Austriei devenea i rege al Ungariei, recunoscndu-se individualitatea statal a
Ungariei n cadrul Imperiului. Austria i Ungaria aveau cte un guvern i cte un parlament
propriu la Viena i la Budapesta. Ministerele de externe, de rzboi i de finane erau comune
iar armata era comandat de ctre mprat. Austriecii i maghiarii asupreau numeroase
popoare n cadrul statului dualist. Austriecii stpneau Slovenia, Cehia, Galiia i Bucovina
iar Ungaria stpnea Croaia, care era autonom, Slovacia, Transilvania i Banatul. Prin
Legea naionalitilor din anul 1868 s-a stabilit c nu exista dect o singur naiune n
teritoriul ei, cea maghiar. Nobilimea maghiar devenea aliata austriecilor. Naionalitile s-au
ridicat la lupt pentru obinerea de drepturi i mpotriva politicii de maghiarizare forat.
Secolul al XIX-lea a nsemnat Unirea Principatelor Romne. Civilizaia la rscruce de secole
n secolul al XIX-lea, tiina i tehnica s-au dezvoltat foarte mult i au cptat o importan tot
mai mare n societate. Statul, ntreprinderile i universitile au sprijinit cercetarea tiinific.
A sporit prestigiul oamenilor de tiin. Au aprut tiine noi precum fiziologia, chimia
organic, etc. Descoperiri tiinifice mai importante:

Biologie:
- germanul Robert Koch a izolat bacilul care declaneaz T.B.C. n anul 1882;
- francezul Louis Pasteur a aplicat la oameni vaccinul antirabic n anul 1885;
Fizic:
- s-a descoperit radioactivitatea, aplicaii n industrie i n medicin;
- Maxwell a descoperit electromagnetismul;
- Italianul Guilemo Marconi a cercetat propagarea undelor radio;
- Albert Einstein a formulat teoria relativitii.
Chimie:
- sintetizarea compuilor organici din substane minerale;
- s-a dezvoltat industria chimic, s-au descoperit noi tehnici metalurgice;
- s-au produs gaze toxice i explozivi n industria militar;
- suedezul Alfred Nobel a inventat dinamita.
Caracteristici ale culturii moderne n epoca modern a sporit considerabil numrul
cititorilor de cri. Rspunznd acestei cereri, creaia intelectual s-a lrgit i s-a diversificat,
caracterizndu-se printr-o mare varietate a tendinelor i a operelor. Oamenii de cultur au
fost artiti-ceteni. Ei au susinut idealurile i aspiraiile popoarelor crora le-au aparinut.
Muzica lui Franz Liszt, Ciprian Porumbescu, poeziile lui H. Heine au atras atenia opiniei
publice asupra luptei naionale a polonezilor, romnilor, maghiarilor, germanilor. Artitii au
aprat, totodat, instituiile democratice i drepturile omului. Artele s-au influenat reciproc.
De exemplu, n arhitectur, formele clasice i decoraia bogat au fost nlocuite de decoruri cu
motive i simboluri tradiionale devenite caracteristice pentru stilurile naionale. Prima
jumtate a secolului a fost dominat de curentul romantic. Romantismul a reprezentat triumful
individului ca om i al rii ca naiune. Alte curente care s-au manifestat au fost realismul
(observaia exact, precis i minuioas a realitii), impresionismul (afirmat mai ales n
pictur) i simbolismul afirmat mai ales n literatur.
- Europa si lumea la cumpna secolelor: relaiile internaionale, Primul rzboi mondial
Relaiile internaionale n perioada 1856-1914 Europa Occidental domina lumea pe plan
economic, politic i cultural. Pe btrnul continent existau regimuri politice diferite.
Democraii parlamentare erau n Marea Britanie, Frana i Romnia iar regimuri autoritare n
Rusia, Turcia .a. Cele mai multe ri erau monarhii dar existau i cteva republici precum
Frana, Elveia sau Portugalia. Cele mai mari puteri erau Marea Britanie (cea mai mare putere
financiar, naval, industrial i colonial a lunii), Germania (principalul concurent al
englezilor) i Frana. Pe Glob au nceput s apar noi puteri precum Japonia, care a nvins
China n rzboiul dintre anii 1894-1895 i a ocupat Coreea. ntre anii 1904-1905 armata
japonez a nvins-o pe cea rus, flota arist fiind nvins n luptele de la Port Arthur,
japonezii anexnd Peninsula chinez Liaotung i sudul Insulei Sahalin. Statele Unite ale
Americii au devenit cea mai mare putere economic a lumii. Au aprut contradicii ntre
marile puteri, ntre Anglia i Germania, pentru colonii, ntre Frana i Germania (francezii
doreau s recupereze regiunile Alsacia i Lorena), ntre Austro-Ungaria i Serbia fa de
Bosnia Herzegovina. Peninsula Balcanic a reprezentat zona cea mai tensionat din Europa la
sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea deoarece aici se intersectau
interesele Rusiei, Austro-Ungariei i Imperiului Otoman. Popoarele din zon mbriau
religii diferite: cretinismul (ortodoxia, catolicismul) i islamismul. Aceast peninsul avea o
poziie strategic deosebit. Bulgaria a obinut independena n anul 1808, iar ntre anii 19121913 s-au desfurat rzboaiele balcanice n urma crora Albania a devenit independent iar
srbii i grecii au obinut noi teritorii de la turci. Romnia i-a obinut independena (prin

participarea la rzboiul ruso-turc dintre anii 1877-1878), recunoscut la Congresul de la

Berlin, din anul 1878. Regatul Romniei a fost proclamat n anul 1881, primul rege fiind
Carol I de Hohenzollern Sigmaringen. Cancelarul german Otto von Bismark a creat Aliana
celor 3 mprai (1872-1873) din care fceau parte Germania, Austro-Ungaria i Rusia i avea
scopul de a contracara Frana. Aliana celor 3 mprai nu a mai putut funciona dup anul
1878 fiindc au aprut divergene n problema influenei n Balcani. n anul 1882 s-a
constituit Tripla Alian sau Puterile Centrale format din Germania, Austro-Ungaria i Italia.
n anul 1890 mpratul german Wilhelm al II-lea a declarat c Germania se lansa n politica
mondial pentru dominaia asupra lumii, dezvoltnd flota de rzboi. Consecina imediat a
fost apropierea dintre Frana i Rusia din anul 1893, apropierea dintre Anglia i Frana din
anul 1904 i apropierea dintre Anglia i Rusia din anul 1907. S-a format o nou alian
politico-militar numit Tripla nelegere sau Antanta care cuprindea, evident, Frana, Rusia i
Anglia.
Imperiile coloniale ale marilor puteri Colonialismul a avut mai multe cauze: economice
(obinerea a noi piee de desfacere i materii prime), sociale (orientarea surplusului
demografic) i politice (dorina de dominaie asupra lumii). Africa era mprit ntre marile
puteri europene. Etiopia i Liberia erau state libere. Asia a cunoscut dominaia colonial n
numeroase teritorii. Imperiul colonial francez cuprindea teritorii n Africa i n Asia. Imperiile
coloniale spaniol, portughez i olandez mai pstrau teritorii stpnite nc din perioada
marilor descoperiri geografice. Germanii i Italienii descoperiser noi teritorii n aceast
perioad dar acestea nu erau ntinse i nu aveau resurse importante. Statele Unite ale Americii
au nvins Spania n rzboiul din anul 1898, au obinut Filipinele i au anexat apoi Insulele
Hawaii. Rusia poseda imense teritorii precum Siberia, Caucaz i zone din Asia Central.
Primul rzboi mondial Principala cauz care a dus la declanarea primului rzboi
mondial a fost lupta pentru remprirea lumii de ctre marile puteri, pentru dominaie
economic i politic. Pretextul declanrii rzboiului a fost asasinarea prinului motenitor al
Austro-Ungariei, Franz Ferdinand, la Sarajevo, la data de 28 iunie 1914 de ctre un student
bosniac pe nume Gavrilo Princip. La data de 28 iulie 1914 Austro-Ungaria a declanat rzboi
Serbiei iar n luna august marile puteri au intrat n conflict, declarndu-i rzboi. Fronturile n
care s-au desfurat luptele au fost Belgia, Frana, Prusia, Galiia i Rusia (fronturi principale)
i fronturi secundare : Italia, Serbia, Romnia, Asia, Africa i n Oceanul Pacific.
Rzboiul a fost unul nou datorit tehnicilor i strategiilor militare folosite.
anul 1914:
- 3 august 1914, Germania a invadat Belgia nclcndu-i neutralitatea;
- Frana a fost luat prin surprindere de ctre Germania, fiind atacat prin N-V dinspre Belgia;
Parisul a fost salvat de ctre generalul Gallieni care a oprit naintarea german pe rul Marna
iar englezii au intrat imediat n rzboi n ajutorul francezilor;
- Armata rus a declanat o puternic ofensiv n Prusia oriental, dar a fost nfrnt la
Tannenberg i la Lacurile Mazuriene;
- Armata srb a rezistat eroic n faa puternicei armate austro-ungare;
- Japonia a intrat n rzboi de partea Antantei n luna aprilie 1915 iar Turcia de partea
Puterilor Centrale.
anul 1915:
- pe frontul de vest s-a desfurat rzboiul pe poziii iar pe frontul de est Puterile Centrale i-au
silit pe rui s se retrag 150 km (ruii au pierdut 2.000.000 soldai);
- armata srb a fost nfrnt prin intervenia germanilor i bulgarilor care au venit n ajutorul
armatei austro-ungare;

- Italia a intrat n rzboi de partea Antantei n luna aprilie 1915 iar Bulgaria a intrat de partea
Puterilor Centrale.
anul 1916:
- ntre lunile februarie-decembrie francezii au rezistat n btlia de uzur de la Verdun iar
mpreun cu englezii au declanat ofensiva pe rul Somme;
- ofensiva rus a fost oprit din lipsa muniiei;
- la data de 28 august 1916, Romnia a intrat n rzboi de partea Antantei, dup doi ani de
neutralitate; scopul era ntregirea teritoriului ns la scurt timp fiind atacat de ctre austroungari, germani i bulgari; Romniei i-au fost ocupate 2/3 din teritoriu inclusiv oraul
Bucureti, suprafaa Romniei reducndu-se la teritoriul Moldovei.
anul 1917:
- S.U.A. au intrat n rzboi de partea Antantei n luna aprilie, schimbnd soarta rzboiului;
- Germania au declanat rzboiul submarin total;
- Puterile Centrale aveau probleme din ce n ce mai mari din cauza resurselor limitate de
materii prime;
- Armata romn a obinut n var victorii la Mreti, Mrti i Oituz ns frontul de est a
avut de suferit din cauza evenimentelor revoluionare din Rusia i ale armatei ruse bolevice.
anul 1918:
- Rusia bolevic a semnat pacea separat cu Puterile Centrale la 7 mai;
- Antanta a declanat o puternic ofensiv pe frontul de vest iar germanii au fost nvini din
nou pe rul Marna; aliaii germanilor au fost de asemenea nvini;
- mpratul Wilhelm al III-lea a abdicat la Berlin, Germania proclamndu-se republic;
- La data de 11 noiembrie germanii au semnat armistiiul iar primul rzboi mondial a luat
sfrit.
Primul rzboi mondial a adus pierderi umane i materiale uriae (peste 10 milioane de
mori i 22 milioane de rnii). Economiile au fost dezorganizate iar mii de localiti au fost
distruse. Statele Unite ale Americii au devenit cea mai mare putere economic.
Epoca modern 2
rile Romne n secolul al XVIII-lea si n prima jumtate a secolului al XIX-lea:
Problema Oriental;
Chestiunea Oriental a aprut odat ce puterea Imperiului Otoman a intrat n declin dup
1683, cnd forele sale au fost nfrnte n btlia de la Viena de ctre forele aliate austriece i
polono-lituaniene conduse de Ioan Sobieski. Prin tratatul de la Karlowitz semnat n 1699,
Imperiul Otoman a fost obligat s cedeze o serie de posesiuni europene, printre care i
Ungaria. Expansiunea otoman spre vestul Europei a ncetat, iar turcii au ncetat s mai fie o
ameninare pentru Austria, care a devenit n schimb puterea dominant n sud-estul Europei.
Chestiunea Oriental a devenit cu adevrat evident doar n timpul rzboaielor rusoturce din secolul al XVIII-lea. Primul dintre aceste rzboaie din 1768 1774 s-a ncheiat cu
semnarea tratatului de la Kuciuk-Kainargi. Acest tratat a permis arului s devin protector
al cretinilor ortodoci aflai sub suzeranitatea sultanului i a asigurat Imperiului Rus statutul
de putere naval la Marea Neagr. Un nou conflict ruso-turc a izbucnit n 1787. mprteasa
Ecaterina a II-a semnat o alian cu mpratul Iosif al II-lea. Cei doi au czut de acord asupra
mpririi Imperiului Otoman, alarmnd prin aceast alian o serie de puteri europene
Regatul Unit, Frana i Prusia. Austria a fost forat s se retrag din rzboi n 1791. Tratatul
de la Iai din 1792 a dus la creterea dominaiei ruse n zona Mrii Negre.

Poziia marilor puteri europene fa de Imperiul Otoman a devenit clar la nceputul secolului
al XIX-lea. Rusia era cea mai interesat n Chestiunea Oriental. Imperiul Rus dorea s dein
controlul n Marea Neagr i s obin accesul la Marea Mediteran (n principal prin
ocuparea Constantinopolului i a strmtorilor Bosfor i Dardanele). Rusia dorea cu ardoare s
i asigure drepturi de navigaie liber n regiune pentru vasele comerciale i militare, negnd
ns aceste drepturi altor puteri europene. Rusia se arta interesat i de aprarea intereselor
cretinilor ortodoci din Imperiul Otoman, dat fiind faptul c era cea mai mare putere
ortodox. Faptul c cea mai important patriarhie ortodox, cea a Constantinopolului era sub
stpnirea otoman, oferea ruilor un motiv n plus pentru aciunile lor militare i politice
mpotriva otomanilor.
Austria era puterea care se opunea cel mai puternic intereselor ruilor n Imperiul
Otoman. n ciuda faptului c habsburgii fuseser cei mai mari inamici ai otomanilor n trecut,
Austria considera c ameninarea turcilor la Dunre era mai puin important dect cea a
ruilor. Austria se temea de asemenea c dezintegrarea Imperiului Otoman ar fi dus la crearea
mai multor state naionale, ceea ce ar fi dus la creterea naionalismului n rndul etniilor din
imperiu. Din toate aceste motive, Austria i-a fcut un el principal din meninerea unitii
Imperiului Otoman.
Pe de alt parte, Regatul Unit considera c limitarea puterii Imperiului Rus este vital
pentru asigurarea securitii posesiunilor coloniale din India. De asemenea, britanicii
considerau c n cazul n care Rusia ar deine controlul asupra strmtorilor Bosfor i
Dardanele, aceasta ar putea afecta dominaia Londrei n estul Mediteranei i ar pune n pericol
importanta rut naval prin Canalul Suez. Regatul Unit considera de asemenea c echilibrul
puterilor ar fi fost grav afectat n cazul prbuirii Imperiului Otoman.transformri economice
si social-politice; Pe parcursul secolelor XVII-XVIII, istoria Tarilor Romane s-a derulat intrun context extern dominat de conflictul de interese dintre Imperiul Otoman, pe de o
parte, si Imperiul Habsburgic, Polonia si mai tarziu Rusia, pe de alta parte. Domnitorii romani
renunta in aceasta perioada la confruntarea deschisa cu Poarta, acceptandu-i pretentiile si
inclinand tot mai mult sa promoveze actiunidiplomatice orientate catre una sau alta din partile
aflate in conflict.In plan intern, ordinea feudala romaneasca este alterata de sistemul de
cumparare al domniei, prezent inca din secolul al XVI-lea (vezi Mihai Viteazul).
Oameni cu spirit intreprinzator (greci, albanezi) incep sa se aseze in Tarile Romane
si primesc pozitii importante in Stat / Sfatul Domnesc. La inceputul sec. XVII se
sting dinastiile domnitoare: cea a basarabilor (T.Ro.) si cea a musatinilor (Mold.).
Pentru inceput, victorioasa iese boierimea pamanteana, care reuseste sa stavileasca accesul
strainilor si sa-si impuna pe tron lideri proprii (e situatia lui Matei Basarab in T.Ro. si a lui
Vasile Lupu in Mold.).
Ctitor a mai multor monumente de arhitectura, Vasile Lupu a introdus
tiparul in Moldova si a intemeiat Academia Vasiliana. Domnia sa a fost o epoca de
prosperitate, de buna organizare a institutiilor si de stralucire culturala. Bisericile si
manastirile ridicate in Moldova sunt o dovada in acest sens.
Chiar daca nu mai putem vorbi despre o politica externa de amploare ca in secolele
precedente, in plan intern, in secolele XVII-XVIII, domnia si-a pastrat toate atributiile
traditionale: dreptul de a face legi, de a pedepsi pe locuitori, de a face boieri ori de a scoate
din boierime, de a pune dari si chiar de a face episcopi. Ambele state medievale romanesti siau pastrat institutiile proprii, in ciuda agravarii dominatiei otomane, inclusiv in timpul
domniilor fanariote din sec. XVIII.Controlul politic al Portii devine tot mai evident, prin
numirea / inlaturarea de la tron a unor domnitori, si se observa crestere substantiala a

tributului.Infrangerea turcilor sub zidurile Vienei din 1683 a marcat inceputul decaderii
Imperiului Otoman. Slabirea puterii otomane i-a determinat pe ultimii domnitori autohtoni,
Constantin Brancoveanu (T.Ro) si Dimitrie Cantemir (Mold),sa promoveze o politica de
emancipare de sub suzeranitatea Portii.Brancoveanu s-a remarcat prin politica antiotomana si
alianta cu statelecrestine vecine. Cantemir, incercand o apropiere cu Rusia, a incheiat o alianta
cu tarul Rusiei, Petru cel Mare (prin Tratatul de la Luk din 1711), si a participat la o
campanie antiotomana. In urma luptei de la Stanilesti, Imperiul Otoman invinge, iar
Dimitrie Cantemir se retrage la curtea lui Petru cel Mare.
reformismul - fanarioii si iosefinismul;
Dupa inlaturarea lui Constantin Brancoveanu (1714), a lui Stefan Cantacuzino (T.Ro. 1716) si a lui Dimitrie Cantemir (Mold - 1711), Imperiul Otoman a decis instituirea unui nou
sistem politic pentru principatele romane: fanariotismul. Acest sistem consta in numirea
(cumpararea) la tron a unor greci din cartierul Fanaral orasului Istambul. Grecii plateau sume
enorme pentru a obtine tronul pe o perioada scurta.Fanariotismul a reprezentat un sistem
economic, politic si cultural care a caracterizat Moldova (din 1711) si Tara Romaneasca (din
1716) pana in 1821.Contextul extern in care s-a instaurat acest sistem a fost determinat de
declansarea Problemei Orientale (criza orientala). Aceasta a constat in izbucnirea unui sir
de razboaie ruso-turce si ruso-austro-turce pentru preluarea teritoriilor ce apartineau
Imperiului Otoman, care intrase intr-o perioada de declin, fiind supranumit Omul bolnav al
Europei. Sistemul fanariot a insemnat pentru Tarile Romane instabilitate politica,
determinata de desele schimbari la tron. Din punct de vedere economic, a crescut
tributul datorat Portii (numit haraci). La acesta se adauga sumele pentru confirmarea
si reconfirmarea domniei, daruri de mucarer si de bairam.
Practica unui despot luminat. In ultimii ani ai domniei Mariei Terezia se afirma in
scena politica austriaca personalitatea lui Iosif al II-lea. Pe la mijlocul deceniului opt el
controleaza cateva departamente importante, astfel ca anunta prin initiativele sale un
preiosefinism in care se pot descifra mai vechile sale propuneri. Din 1780 cand isi incepe
domnia si pana in 1790 printr-o serie de edicte infaptuieste o seama de reforme, potrivit unui
program schitat inca din 1765. Formata in ambianta ideilor secolului luminilor practica lui
reformista a fost inraurita de ideile Aufklarungului catolic, dar si de reformismul de traditie
austriaca care coboara in timp in vremea lui Iosif I. in formatia lui eclectica poate fi distinsa
practica politica a lui Frederic al II-lea, influenta stiintelor camerale si mostenirea lui Iosif I in
legatura cu relatiile cu Curia papala. Prin seria reformelor el a continuat masurile tereziene,
dar a asociat reformelor pe care le-a practicat inca din epoca coregentei nota sa personala,
alimentata de ideologia des-potismului luminat. Reformele iosefine au nazuit sa confere
statului prin centralism unitatea care ii lipsea, prin actiuni menite sa fie aplicate pe tot intinsul
imperiului.
Reformele debuteaza printr-o ordonanta asupra presei (1781), scotand cenzura de sub
controlul bisericii, instituind o comisie destinata revizuirii cartilor. Hotarat sa centralizeze
puterea, el inlatura dependenta ordinelor calugaresti fata de autoritatea papala, desfiinteaza o
seama de manastiri, le secularizeaza bunurile. in general a tintit la un control asupra bisericii
pe care o subordoneaza statului. Emite Edictul de toleranta (1781) ce asigura liberul exercitiu
religiilor necatolice, fara ca sa prejudicieze insa primatul catolicismului.
Politica de centralizare a avut in vedere institutiile statului, astfel a unit Cancelaria
aulica ungara si transilvaneana, a reorganizat administratia provinciala, a instituit un control
asupra comitatelor prin functionari numiti, lovind astfel in autonomia nobilimii, separand
totodata administratia de justitie. in general a avut in vedere suprimarea autonomiilor locale,

ale natiunilor politice, decretand concivilitatea locuitorilor de pe Pamantul regesc, iar prin
Norma Regia a accentuat rolul invatamantului elementar. insa reforma care a influentat
ordinea sociala feudala a fost desfiintarea servitutii prin Patenta din 22 august 1785 care
suprima dependenta personala.
La sfarsitul domniei, in urma izbucnirii Revolutiei franceze, nobilimea impune o
restitutio in integrum care a insemnat anularea reformelor, cu exceptia Patentei de desfiintare
a iobagiei.
Iluminismul;
In tarile romane iluminismul se manifesta cu intarziere datorita dominatiei straine si
feudalismului autohton. E de provenienta franceza.
Se manifesta original in urmatoarele aspecte:
1) Are caracter militant, social si national, fiind atasat de valorile nationale si chiar locale
2) Nu este reformist, are caracter moderat
3) Culturalizarea este foarte puternica
Se manifesta mai puternic in Transilvania intre 1750-1850, deoarece burghezia era
mai dezvoltata in Transilvania si era legata de interesele nationale.
Burghezia era nemultumita de lipsa de drepturi sociale si politice ale poporului roman,aspect
care duce din 1437, cand se semnase unio trium notionum", act care excludea participarea
romanilor de la viata social-politica.
Si-a gasit expresia cea mai fidela in Scoala Ardeleana care a reprezentat prima scoala de
patriotism exemplar a romanilor din Transilvania.Numele de scoala face referire la sensul de
organizare.
Programul politic al Scolii Ardelene e prezentat in memoriul din 1791 intitulat Suplex
Libellus Valachhorum Transilvanie" trimis imparatului Leopod al II-lea prin care se cerea
recunoasterea romanilor din Transilvania ca natiune egala in drepturi cu celelalte. Deci, in
primul rand Scoala Ardeleana a fost o miscare de eliberare sociala si nationala.
A fost si o miscare culturala care a stimulat:
1) Studiul istoriei si al limbii romane
2) Dezvoltarea stiintelor naturale si a invatamantului
Reprezentantii Scolii Ardelene au actionat in doua directii:
1) Cu un pronuntat caracter iluminist,asa numita directie obsteasca care urmarea emanciparea
maselor populare prin cultura,mai ales a taranilor. In acest sens s-au infiintat aproximativ 300
de scoli in limba romana, Gheorghe Sincai fiind initiator si director. s-au scris abecedare,
aritmetica, calendare satesti, manuale de economie practica.
2) Directia erudita a constat in publicarea de lucrari de istorie si filologie
Regulamentele Organice si reformele domnilor regulamentari.
Revolutia de la 1821 din Tarile Romane
La 30 ianuarie 1821 moare ultimul domn fanariot Alexandru uu.
La 31 ianuarie 1821 Tudor Vladimirescu, fost ofiter in armata rusa si capitan
de panduri, lanseaza la Padis Proclamatia prin care cheama la lupta, impotriva
Tagmei jefuitorilor, pe toti locuitorii Tarii Romanesti. Tudor a colaborat in declansarea
acestei miscari cu societatea secreta sreceasca Eteria condusa de Alexandru Ipsilanti.
Scopul acestei societati era eliberarea grecilor din Balcani de sub dominatia otomana.
Tudor Vladimirescu si-a organizat armata si a pornit catre Bucuresti. Aici marea boierime
formase Comitetul de Oblduire si a incredintat conducerea Tarii Romanesti lui Tudor.
Acesta a stat in Bucuresti aproximativ 2 luni, timp in care a facut cunoscut programul
revolutiei intitulat Cererile Norodului Romanesc. Aici Tudor revendica inlaturarea

domniilor fanariote, numirea in functie sa se faca pe merit, infiintarea armatei nationale si

desfiintarea vamilor interne intre Moldova si Tara Romaneasca. Concomitent cu actiunea lui
Tudor in Tara Romaneasca, in Moldova intra armata eterista condusa de Ipsilanti. Ipsilanti a
anuntat la Iasi ca actiunea sa e sprijinita de tarul Rusiei, dar acesta a negat orice implicare,
fapt ce a permis Imperiului Otoman sa intervina cu armata in Tara Romaneasca. Intre timp,
Tudor e acuzat de tradare de catre Ipsilanti si apoi e ucis din ordinul acestuia. Armata lui se va
destrama, iar Tara Romaneasca va fi ocupata cateva luni de armata otomana.
Desi miscarea a fost infranta, principala sa urmare a fost restaurarea in 1822 a domniilor
pamantene prin Ionita Sandu Sturdza in Moldova si Grigore Dimitrie Ghica in Tara
Romaneasca.
Tratatul de pace de la Adrianopol 1829
Tratatul de pace de la Adrianopol (numit si Tratatul de la Edirne) a fost semnat la incheierea
razboiului ruso-turc din 1828-1829. Prin acest tratat puterea Portii asupra Tarilor Romane
scadea in favoarea Imperiului Rus.
Regulamentele organice
Reprezinta un cod de legi cu valoare de constitutie ce au fost aplicate la 1 iulie 1831 in
Tara Romaneasca si la 1 ianuarie 1832 in Moldova. Aceste legi au fost elaborate de o comisie
formata din boieri munteni si moldoveni sub coordonarea generalului rus Pavel Kiseleff.
Regulamentele precizau fixarea domniei pe toata durata vietii domnitorului. Acesta era ales
din randul boierimii pamantene (romne) si era confirmat de Imperiul Otoman.
Acestea prevedeau principiul separarii puterilor in stat. Puterea executiva era detinuta
de catre domnitor, iar puterea legislativa apartinea Adunarii obstesti, care prezenta
domnitorului rapoarte numite anaforale. Puterea judecatoreasca era detinuta de instante de
judecata, modernizate prin aparitia corpului de avocati si a procuraturii. De asemenea, se
desfiintau vamile interne intre Moldova si Tara.Ro.
Regulamentele prevedeau stabilirea unui impozit unic (capitaia), iar burghezia platea un
impozit pe venit numit patent. De asemenea, se stabilea norma de lucru pentu tarani (numita
nart) si se organiza invatamantul in limba roman. Parte negativa: se mentineau privilegiile
boierimii.Primii domnitori regulamentari au fost din 1834: Mihail Sturdza in Moldova
si Alexandru Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca.
Constituirea Romniei moderne: Revoluia romn de la 1848;
Revolutia Europeana a fost ocazia si nu cauza Revolutiei Romane. In contextul politic
al anului 1848 s-a declansat revolutia si in Tarile Romane, obiectivele fiind nationale (unirea
Moldovei cu Muntenia si independenta lor), politice (regim deguvernare republican,
reformarea societatii) si sociale (improprietarirea taranilor cu pamant).
Moldova 27 martie 1848 o adunare formata din boierimea Moldovei, intrunita la
hotel Petersburg, a redactat si a prezentat domnitorului Mihail Sturdza Petitia Proclamatie
din 35 de articole. Continutul acestora era moderat si se preciza Sfanta Pazirea a
Regulamentelor Organice, adica mentinerea de fapt a situatiei existente si pana atunci. In
privinta problemei taranesti se preciza doar relativa imbunatatire a situatiei taranilor.
Domnitorul Mihail Sturdza a respins acest document si a cerut arestarea sau chiar exilarea
autorilor. O parte din revolutionari s-au refugiat la Brasov (exilatii), unde, in mai 1848, au
redactat un document cu caracter secret numit Principiile noastre pentru reformarea patriei,
in care se revendica unirea Moldovei cu Muntenia, independenta acestora si improprietarirea
taranilor fara despagubire.
Transilvania in acest teritoriu problemele politice si sociale s-au impletit cu cele
nationale, deoarece obiectivul revolutiei maghiare era cel de anexarea Transilvaniei la

Ungaria. Reactia de protest a revolutionarilor romani transilvaneni a fost organizarea la 3-5

mai 1848 a Marii Adunari Nationale de la Blaj, pe Campia Libertatii. In cadrul acestei adunari
s-a adoptat documentul Petitia Nationala cu 16 articole. Cele mai importante revendicari au
fost improprietarirea taranilor fara despagubire si infiintarea garzilor nationale romanesti.
Pentru a provoca conflicte in randul revolutionarilor romani si maghiari, imparatul
Austriei a fost de acord cu anexarea Transilvaniei la Ungaria. Acest fapt a determinat un
conflict deschis intre revolutionarii romani si cei maghiari in perioada septembrie 1848 - iulie
1849.
Nicolae Balcescu a intervenit in Transilvania pentru a media conflictul cu ungurii,
rezultatul tratativelor fiind Proiectul de pacificare de la Seghedin, din iulie 1849. Acesta nu
a mai avut nicio valoare practica, deoarece in august 1849 armatele habsburgice si tariste au
intervenit in Transilvania si au infrant revolutia.
Tara Romaneasca revolutia s-a declansat la 9 iunie 1848, in urma Proclamatiei de
la Islaz. Sub presiunea maselor, domnitorul Gheorghe Bibescu s-a retras la Brasov, iar la
conducerea Tarii Romanesti s-a impus un guvern provizoriu format din membrii revolutiei:
Nicolae Balcescu, fratii Golescu si Gheorghe Magheru.
Continutul proclamatiei cuprindea principii ca:
- independenta administrativa si legislativa;
- egalitate politica si libertatea tiparului;
- alegerea domnitorului din 5 in 5 ani;
- improprietarirea taranilor prin despagubire;
- desfiintarea pedepsei cu bataia si celei cu moartea.
Guvernul s-a confruntat cu 2 incercari de inlaturare din partea contrarevolutiei, dar
ambele au fost esuate. In perioada celor 2 luni si jumatate, membrii guvernului provizoriu au
incercat sa puna in aplicare prevederile Proclamatiei de la Islaz. Totodata, s-a intrunit o
comisie a proprietatii care a dezbatut problema Reformei Agrare.
In aceasta perioada apare drapelul tricolor, devenit oficial abia la A.I.Cuza. Imperiul
Otoman nu a acceptat aceasta situatie politica in Tara Romaneasca si l-a trimis pe Suleiman
Pasa pentru a restabili ordinea. Acesta a ajuns la un compromis cu membrii guvernului
provizoriu, care a fost inlocuit de o locotenenta domneasca formata tot din fostul guvern
provizoriu (aceiasi membri). Rusii si turcii nu au acceptat aceasta situatie. De data asta
sultanul l-a trimis pe Fuad Pasa, care a intrat cu armata in Bucuresti si, dupa o incercare de
rezistenta a Companiei de Pompieri condusa de Pavel Zaganescu, a ocupat Tara Romaneasca.
Regimul de ocupatie militara otomana a durat pana in 1849, cand, prin Conventia de la Balta
Liman, s-a inlaturat regimul de ocupatie militara si s-a revenit la regimul regulamentar.
constituirea si organizarea statului naional (problema romneasc - si Europa
1848-1858; Unirea din 1859;
Hotararea marilor puteri cu privire la unire s-a concretizat in Conventia de la Paris din
1858. Conform acesteia, noul stat creat urma sa se numeasca Principatele Unite ale Moldovei
si Valahiei (care ramaneau sub suzeranitatea Majestatii Sale Sultanul). Statul se organiza pe
baza principiului separatiei puterii in stat si trebuia sa aiba 2 domnitori (alesi pe viata, prin vot
cenzitar), 2 guverne, 2 capitale, 2 adunari, iar comune sa fie Inalta Curte de Justitie si de
Casatie, si Comisia Centrala de la Focsani. Se desfiintau privilegiile boieresti. Aceste decizii
au fost considerate un amestc de unire si despartire. VasileBoerescu a afirmat ca Europa
ne-a ajutat destul, ramane sa ne ajutam noi insine. In 5 ianuarie 1859 e ales (cu unanimitate)
la Iasi, ca domn al Moldovei, Alexandru Ioan Cuza. In Tara Romaneasca lucrarile adunarii
elective s-au desfasurat la data de 24 ianuarie 1859. Aici Alexandru Ioan Cuza a fost ales cu

majoritate de voturi. Prin urmare, s-a realizat dubla alegere a lui Al. I. Cuza, unirea politica a
Moldovei cu Tara Romaneasca si, implicit, crearea statului roman modern. Marile Puteri au
fost puse in fata faptului implinit, iar incalcarea textului Conventiei de la Paris a fost motivata
prin faptul ca nu se preciza ca cei doi domnitori sa fie persoane diferite.
reformele lui Al. I. Cuza;
Poarta si Austria au considerat dubla alegere ca fiind nefavorabila si cer convocarea
unei Conferinte. Aceasta Conferinta este convocata la Constantinopol si in aprilie 1859
Franta, Prusia, Anglia si Rusia recunosc dubla alegere a lui Cuza si abia in 1859 Austria si
Turcia recunosc dubla alegere. Unirea reala a celor doua state este recunoscuta in urma unor
tratative duse de Costaghe Negri. Astfel, in decembrie 1861, Cuza a putut sa uneasca cele
doua Adunari Legislative, care s-au intrunit intr-o singura Adunare la 24 ianuarie 1862. In
viata politica s-au distins doua grupari: cea radicala, in frunte cu C. A. Rosetti, care dorea
reforma imediata, si cea conservatoare, care era pentru reforme lente, ca sa-si pastreze pozitia
dominanta. Alexandru Ioan Cuza avea o pozitie moderata si era sprijinit de Mihail
Kogalniceanu. Alexandru Ioan Cuza ia mai intai masuri pentru:
- unificarea administratiei, a armatei si a vamii;
- stabileste un curs monetar unic si stema tarii;
- 24 ianuarie devine zi nationala;
- capitala se stabileste la Bucuresti si tara ia numele de Romania;
- in 1863 are loc secularizarea averilor manastiresti, adica mai mult de un sfert din suprafata
arabila a tarii care apartine manastirilor este trecuta in proprietatea statului.
Lovitura de la 2 mai
Cuza si Kogalniceanu pregatesc un proiect de reforma agrara, dar in Adunarea
Obsteasca erau majoritatea conservatori care se opuneau. In aceste conditii, Cuza dizolva
Adunarea si la 2 mai 1864 da o noua lege electorala si o noua Constitutie care va purta
numele de Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris, prin care se inaugureaza un regim
autoritar si se infiinteaza senatul. Noua Constitutie este adoptata printr-un plebiscit (votul
intregii tari). Cu noul Parlament domul adopta reforma agrara (1 august 1964), prin care sunt
improprietarite, in functie de numarul de vite, 463000 de familii, cu 1800000 de ha. Se
desfiinteaza claca.
Reforma invatamantului din 1864
In 1860 se infiinteaza Universitatea de la Iasi si in 1864 se infiinteaza Universitatea de
la Bucuresti. Tot in 1864 se adopta legea instructiunii publice, prin care invatamantul primar
devine obligatoriu si gratuit. In ultimii trei ani de domnie, Cuza a promulgat Codul Civil si
Penal (camerele de comert). Adversari domnului, conservatorii si liberalii, au alcatuit o
monstruasa coalitie, si in noaptea de 10 11 februarie 1866 l-au detronat pe domn si l-au
inlocuit cu o locotenenta domneasca. Cuza moare in 1873 in Germania.
Unirea si reformele lui Cuza au pus bazele Romaniei moderne.Constituia din 1866;
cucerirea Independenei de Stat).
Este promulgata la 1 iulie 1866, fiind prima Constitutie interna romaneasca dupa
modelul constitutiei belgiene din 1866. Are un caracter democratic si umanist. Ea consacra in
mod oficial numele de Romania, care devine ca forma de stat monarhie constitutionala.
Cuprinde 8 titluri, impartite pe capitole si sectiuni care se refera la teritoriul romanesc,
drepturile cetatenesti, organizarea puterii in stat, prerogativele domnului si ministrilor.
Succesiunea la tron e reglementata prin principul ereditar in familia lui Carol I, pe linie
barbateasca, iar mostenitorii urmau sa fie crescuti in religie ortodoxa.
Contine prevederi privind separarea puterilor in stat:

- puterea executiva o aveau domnul si guvernul;

- puterea legislativa o avea Adunarea Legislativa (Parlamentul bicameral);
- puterea judecatoreasca o aveau organele judecatoresti.
Nici un act nu era valabil daca nu era contrasemnat de un ministru. Constitutia mai cuprindea
drepturile si libertatile cetatenilor: egalitate in fata legilor, libertatea constiintei, a presei, a
intrunirilor, dreptul de azil politic. Proprietatea era considerata sacra si inviolabila. Se
mentinea sistemul electoral cenzitar si numai barbatii crestini aveau drepturi politice
(negativ).
Domnul avea largi prerogative:
- sanctiona si promulga legi;
- numea si revoca ministri;
- era seful armatei;
- conferea decoratii si grade militare;
- batea moneda;
- incheia conventii cu alte state, cu acordul prealabil al Parlamentului;
- avea drept de veto (negativ).
Semnificatia Constitutiei: Constitutia a oferit cadrul pentru evolutia statului roman pe bazele
moderne. Ea a avut o existenta indelungata si sta la baza Constitutiei din 1923.
Au fost aduse unele modificari:
- in 1879 se acorda drept de vot si persoanelor care erau crestine;
- in 1884 se reduce numarul colegiilor electorale;
- in 1917 nevoia de a infaptui reforma agrara a dus la anularea articolului ce declara
proprietatea sacra si inviolabila.
Razboiul de independenta (1877 1878)
Dupa realizarea unirii din 1859, principalul obiectiv al politicii externe era reprezentat de
obtinerea independentei, deoarece Romania era inca o provincie a Imperiului Otoman. In
1875 se declanseaza o noua etapa a crizei orientale, concretizata prin rascoalele antiotomane
ale popoarelor din Balcani (Bosnia - Hertegovina in 1875, Bulgaria in 1876, precum si
atacarea turcilor de catre Serbia si Muntenegru in 1876).In aceasta situatie, Imperiul Tarist sia anuntat intentia de a interveni in Balcani impotriva Imperiului Otoman, sub pretextul
sprijinirii popoarelor ortodoxe aflate sub dominatie otomana.Pentru a se evita situatiile
precedente, cand, in cazul razboaielor ruso-turce, teritoriul romanesc devenea loc de
confruntari militare, o delegatie a Guvernuluiroman s-a deplasat in Rusia, in septembrie 1876,
pentru a discuta conditiile traversarii teritoriului romanesc de catre armata rusa. Negocierile
nu au dus la incheierea unei intelegeri privind independenta si semnarea unei conventii de
colaborare. Acest lucru se va intampla anul urmator, la 4 aprilie 1877, cand se incheie o
conventie militara romano-rusa, care stabilea traseul trupelor tariste pe teritoriul
Romaniei, precum si obligatia Guvernului rus de a-si intretine trupele si de a
respecta integritatea teritoriala a Romaniei.La 12 aprilie 1877 se declanseaza razboiul rusoturc. Romania nu aparticipat imediat la razboi, deoarece, initial, guvernul rus a refuzat
colaborarea cuarmata romana. Dupa declansarea razboiului, in Romania s-a decretat
mobilizare generala si la 9 mai 1877 Mihail Kogalniceanu declara independenta de stat in
Parlamentul Romaniei.Ofensiva armatei turcesti pe frontul din Balcani a determinat ca Marele
duce Nicolae, comandantul armatei ruse, sa solicite lui Carol I, printr-o telegrama, interventia
armatei romane. Primele divizii romanesti trec Dunarea si participaalaturi de armata rusa la
cucerirea redutelor: Grivita, Rahova, Smardan (punctmilitar fortificat / cetate pe frontul din
Balcani in timpul razboiului ruso - turc).Contributia armatei romane la obtinerea victoriei a

fost esentiala. Rusii au esuat in fata Plevnei, dar, dupa un lung asediu de 2 luni, Plevna
capituleaza in fataarmatei romane la 28 noiembrie 1877, dupa care Osaman Pasa se preda
armateiromane. Luptele au continual pana in februarie 1878, cand Imperiul Otoman
recunoaste victoria Rusiei.
Tratatul de pace de la San Stefano din 19 februarie 1878
Romania nu a fost acceptata la tratativele de pace dintre Rusia si Turcia. Tratatul de la
San Stefano a recunoscut independenta Romaniei, dar a decis si un
schimb de teritorii: Rusia cedeaza Dobrogea si Insula Serpilor in favoarea Romaniei,
iar aceasta cedeaza sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail) in favoarea Rusiei. In
sudul Muntilor Balcani se crea un mare principat, care reprezenta in realitate un loc
de stationare al armatelor tariste. Se recunoaste autonomia Bosniei si a Hertegovinei.
Tratatul de pace de la Berlin din 1 iulie 1878 Tratatul de pace incheiat la Berlin a avut drept
cauza nemultumirea marilor puteri fata de cresterea influentei ruse in Balcani. Se recunoaste
independenta Romaniei, dar in mod conditionat, impunandu-se modificarea articolului 7 din
Constitutie, care prevedea acordarea cetateniei pe criterii religioase. De asemenea, se
accepta schimbul teritorial facut de Rusia, iar Bosnia si Hertegovina sunt date spre
administrare Austro-Ungariei.
Alte precizari separate de tratat:
- In toamna anului 1878 Carol I primeste titlul de Alteta Regala.
- In 14 martie 1881 Parlamentul a votat transformarea Romaniei in regat.
- Ia 10 mai 1881 Carol I si Elisabeta au fost incoronati.
Aceste acte politice au consacrat progresul statului si au contribuit la cresterea
prestigiului international al Romaniei, care in 1881 avea relatii diplomatice cu 18
state.
Stat, societate si cultur n Romnia modern (1866-1914): Monarhia; Parlamentul;
formarea si evoluia partidelor politice; activitatea guvernamental; romnii din afara
granielor (Transilvania, Banat, Peninsula Balcanic, Dobrogea, Basarabia, Bucovina);
situaia internaional si politica extern a Romniei la sfrsitul secolului al XIX-lea si
nceputul secolului al XX-lea; curente de idei privind formarea civilizaiei romne moderne;
viaa economic si transformrile sociale (geneza si evoluia grupurilor burgheze, rnimea,
clasa muncitoare), formarea elitelor politice moderne; instituiile de cultur; cultura si viaa
cotidian.
1. A. Tendine i politici n cultura european a secolului al
XIX-lea.
Progresul nregistrat prin cercetarea tiinific i inovaiile
tehnice din secolul al XIX-lea;
Promovarea ideilor liberale i naionale n plan politic;
s-au reflectat n mediile culturale prin diversificarea curentelor
intelectuale i artistice, ca i prin accentuarea rolului social al
culturii, respectiv a interesului public pentru stimularea creaiei sau
a politicilor culturale.
Dac artitii i scriitorii au nceput s se adreseze unui public tot mai
larg, ei dovedeau, n acelai timp, preocupri i convingeri politice, pe
care le fceau cunoscute prin operele lor.
Aceast evoluie a fost favorizat de dezvoltarea presei, de creterea
tirajelor publicaiilor i ale crilor, a interesului general pentru lectur

i instruire.
n domeniile literaturii i artei, secolul al XIX-lea a debutat prin
afirmarea (cu deosebire dup 1815) a romantismului. Exprimarea liber a sentimentelor i
tririlor, cutarea modeleloreroice n istorie, valorizarea idealurilor naionale i democratice
au reprezentat trsturi definitorii ale operelor artistice i literare romantice.
La mijlocul secolului al XIX-lea, realismul, aducea o viziune nou n creaia artistic.
Preocupai de descrierea realitii sociale aacum se prezenta aceasta, fr alte artificii, a
omului ca produs al mediului social al vremii sale, reprezentanii realismului urmreau
observarea cu obiectivitate a lumii reale, prezentarea i explicarea ei cu precizie i cu
minuiozitate.
Naturalismul, inspirat de fiziologia experimental dezvoltat de Claude Bernard, a accentuat
interesul pentru influena mediului, dar i a fiziologicului sau a ereditii, asupra evoluiei
omului i a societii.
La cumpna secolelor al XIX-lea al XX-lea, simbolismul i parnasianismul, exprimau
dorina de desprindere de realitatea imediat i de cutare a unor noi valori culturale.
n artele plastice, ultimele decenii ale secolului al XIX-lea au fost marcate de impresionism,
exprimare a cutrilor pentru redareaunor nuane i fenomene subtile ale luminii i ale
micrii.
Cultura a fost asumat n secolul al XIX-lea ca o problem de stat, fiind adoptate msuri
politice pentru susinerea ei.
Trsturi fundamentale ale epocii au fost:
perfecionarea nvmntului;
eforturile pentru reducerea analfabetismului;
constituirea de asociaii culturale, academii naionale, manifestrile expoziionale.
Preocuparea pentru urbanism a permis avntul arhitecturii, construirea unor edificii
impresionante (gri, biblioteci, monumente, cldiri guvernamentale) i utilizarea unor
materiale noi, precum betonul armat, oelul i sticla. Preocupri culturale n spaiul romnesc,
pn la Primul RzboiMondial.
Dezvoltarea literaturii i artei a fost caracterizat, pe de o parte, de racordarea mediului
cultural romnesc la cel occidental i pe de alt parte de cultivarea specificului naional, prin
alegerea temelor de inspiraie din creaia folcloric sau din trecutul istoric.
nceputurile afirmrii culturale au fost puse n perioada prepaoptist, odat cu dezvoltarea
gustului pentru lectur i apariia primelor publicaii n limba romn (Curierul romnesc,
Albina romneasc - 1829; Romnia, primul cotidian romnesc 1837, Gazeta de
Transilvania - 1838).
Un rol deosebit n promovarea culturii naionale a revenit societilor literare, artistice i
tiinifice, ca de pild, Societatea Academic Romn (Bucureti, 1867), devenit, din 1879,
Academia Romn, instituie de prestigiu care i desfura activitatea n trei secii:
literar, istoric i tiinific.
Medii i politici culturale europene n secolul al XX-lea.
Cultura european a secolului al XX-lea a fost influenat de
schimbrile n modul de via i mentalitatea oamenilor, produse
de Primul Rzboi Mondial.
Trsturile culturii interbelice au fost:
Protestul fa de rzboi, fa de uniformizare i tehnicizare;

 cutarea unor noi forme artistice;

apariia culturii de mas;
a dus la decderea culturii tradiionale;
ncurajarea consumului de mas;
standardizarea gusturilor publicului;
la impunerea unor modele comportamentale noi.
n rile cu regimuri politice totalitare, cultura de mas a
reprezentat un instrument de propagand, n slujba puterii
politice.
n literatur, arte plastice, muzic i filosofie au aprut noi curente, ca:
expresionismul;
dadaismul;
suprarealismul;
abstracionismul.
Filosofia european interbelic a fost dezvoltat de gnditori i scriitori ca Jean Paul
Sartre, Simone de Beauvoir, Albert Camus.
Dup al Doilea Rzboi Mondial, progresele n plan tehnic i social, mai ales n statele
occidentale, dezvoltarea rapid a mijloacelor de comunicare n mas, au produs anumite
modificri ale practicilor culturale, in favoarea cinematografiei, a televiziunii i a noilor
tehnologii informatice.
n arhitectur s-a impus concepia funcional, modern, cu noi forme i materiale
(aluminiu, beton, sticl). Cel mai important curent a fost coala de arhitectur i arte plastice
Bauhaus, ntemeiat n 1919, la Weimar, de W. Gropius.
n perioada postbelic, modelele arhitecturale au accentuat caracterul funcional i social al
edificiilor, printre arhitecii epocii numrndu-se Le Corbusier, A. Aalto, M. Breuer, R. Bofil.
Tendine n cultura romneasc a secolului al XX-lea.
Constituirea statului naional unitar i afirmarea Romniei n rndul statelor europene
moderne s-a reflectat n plan cultural printr-o ampl efervescen a formelor i modalitilor
de expresie, ca i prin deschiderea spre cultura european, fr a nega valoarea specificului
naional.
Scriitori din perioada interbelic precum Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil
Petrescu, George Bacovia, Tristan Tzara i Saa Pan (ultimii doi fiind fondatorii
dadaismului), Mircea Eliade, Lucian Blaga i Al. Phillipide au ilustrat curentele culturale ale
vremii.
n dramaturgie, Eugen Ionescu a devenit celebru ca un reprezentant de seam al teatrului
absurdului.
n art, Constantin Brncui s-a dovedit, prin operele sale Poarta srutului, Coloana fr
sfrit, Pasrea miastr, Masa Tcerii, un precursor al artei abstracte.
n perioada postbelic, legturile culturale dintre Romnia i restul Europei au fost limitate
de regimul comunist. Eugen Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, dirijorul Sergiu
Celibidache, muzicianul Constantin Briloiu, aflai n exil, au continuat s reprezinte cultura
romneasc.
Dup nlturarea regimului comunist, deschiderea politic a Romniei spre spaiul euroatlantic a fost nsoit de dorina de a reveni n marea familie cultural european.
1.C. Identiti naionale i identitate european Identiti naionale n spaiul european.

 Expresie a evoluiei politice i istorice de la sfritul secolului al XVIIIlea i nceputul

secolului al XIX-lea, constituirea naiunilor, comuniti umane coerent structurate, cu o
identitate etnic, lingvistic i istoric proprie, a reprezentat totodat rezultatul impunerii
burgheziei n plan social i politic.
Acest proces a marcat cu deosebire perioada dintre anii 1815 i 1914 (Secolul
naionalitilor).
Astfel, pe continentul european, n aceast perioad, i-au ndeplinit treptat nzuinele de
independen i unitate naional belgienii, romnii, italienii, germanii, norvegienii, n timp ce
imperiile multinaionale, austro-ungar, rus sau otoman, s-au confruntat cu revendicrile i
revoltele popoarelor supuse.
La asigurarea coeziunii statelor naionale europene au contribuit politicile de stat,
manifestate prin impunerea nvmntului obligatoriu, a limbii oficiale, a votului universal i
a recrutrii obligatoriin sistemul militar.
n acelai timp, naionalismul excesiv a reprezentat sursa a numeroase
conflicte care au afectat continentul european n secolele al XIX-lea i
al XX-lea
Epoca contemporan
- Democraie si totalitarism n perioada interbelic
Regimurile democratice i regimurile totalitare n perioada interbelic. Statele
democratice se caracterizau prin existena n cadrul lor a unei viei democratice bazat pe
separarea puterilor n stat: executiv, legislativ i judectoreasc. Sistemul politic era unul
pluripartit, partidele politice ajungnd la putere n urma alegerilor bazate pe votul universal.
Au fost respectate libertatea presei, a persoanei, a cuvntului. Au existat i neajunsuri n
sensul c nu a fost acordat votul universal pentru femei dect n puine ri precum Germania
i Anglia. Un exemplu tipic de stat democratic a fost Marea Britanie, care era o monarhie
parlamentar. n plan economic a cedat primul loc n favoarea S.U.A. ns rmnea n
continuare prima putere colonial a lumii. n viaa politic Partidul Liberal a slbit, cele dou
partide principale fiind Partidul Conservator i Partidul Laburist, care au alternat la putere. n
anul 1931 a fost creat Commonwealth-ul prin care statele coloniale l recunoteau ca ef pe
regele Angliei. Irlanda a devenit independent n anul 1937. Statele totalitare s-au difereniat
n state cu regimuri politice de extrem dreapta i state totalitare cu regimuri politice de
extrem stnga. Regimurile de extrem dreapta au aprut ca urmare a ameninrii comuniste.
Drepturile i libertile democratice au fost limitate sau suprimate. Erau state dictatoriale (un
singur partid, un dictator, o singur ideologie acceptat) i erau bazate pe teroare. Economia
de pia a funcionat, dar statul intervenea n raporturile dintre patron i sindicate pentru a
nltura orice tensiune social. Asemenea regimuri au existat n Italia, Germania, Portugalia,
Ungaria .a. Italia a fost un stat guvernat de ctre un regim de extrem dreapta. Criza
economic, social i naional a avantajat Partidul Fascist ntemeiat de ctre Benito
Mussolini i care n anul 1919 a devenit o for paramilitar. Mussolini a preluat puterea n
anul 1922 dup Marul asupra Romei i a devenit dictator, fiind cunoscut sub titulatura de
duce. Regimul su s-a bazat pe poliia politic i a exaltat ideea de stat. Partidele i sindicatele
au fost interzise. A fost desfiinat votul universal iar deputaii erau alei de ctre guvern.
Mussolini a recunoscut independena Vaticanului deoarece era contient de importana
Bisericii Catolice n Italia. A angajat ara n rzboaie i a mpins Italia spre catastrof prin
implicarea n cel de-al doilea rzboi mondial. Regimurile de extrem stnga, numite dictatura

proletariatului erau n realitate o dictatur a partidului comunist, partidul unic. Toate partidele
de opoziie au fost desfiinate. S-a practicat teroarea de stat prin organele de represiune.
Economia de pia a fost desfiinat i transformat ntr-una de stat, planificat rigid i fr s
se in cont de concuren. A existat n U.R.S.S. n luna februarie/martie 1917 are loc n Rusia
revoluia liberal. arul Nicolae al II-lea a abdicat i s-a proclamat republica. n luna
octombrie/noiembrie a aceluiai an, sovietele care erau adunri ale muncitorilor i ranilor
conduse de bolevici (comunitii rui) au preluat puterea la Petrograd. Sub conducerea lui
Lenin, comunitii rui au nlturat guvernul provizoriu iar arul i familia sa au fost asasinai
n anul urmtor. ntre anii 1919-1920 s-a desfurat rzboiul civil n care albii, partizani ai
arului, doreau rsturnarea regimului comunist. Albii, sprijinii de armate ale mai multor state
capitaliste, au fost nfrni. Dup acest moment, Lenin i Troki au plnuit o revoluie
comunist mondial dar nu au avut succes. Astfel, revoluia din Germania a fost nfrnt i
conductorii ei ucii n ianuarie 1919. n acelai an, revoluia din Ungaria a fost nfrnt iar
conductorul Bela Kun a fost nlturat. n luna martie a anului 1919 Lenin a creat
Internaionala al III-a de la Moscova (Comintern) pentru a conduce revoluia mondial. n
anul urmtor, armata roie a invadat Polonia dar a fost nfrnt. n anul 1922 s-a constituit
U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste). Doi ani mai trziu, sovieticii comuniti
au ncercat s declaneze tulburri n Basarabia care au fost nbuite de autoritile romne.
Forele democratice din Europa au reuit n acea perioad s mpiedice extinderea
comunismului n lume.
Economie, societate i cultur n perioada interbelic n anii imediat de dup rzboi se
produce o criz de subproducie. Doar S.U.A. i Anglia, neatinse de linia frontului, s-au putut
dezvolta nentrerupt n timp ce, majoritatea statelor se gseau n criz din cauza greutilor
generate de rzboi. ntre anii 1922-1928 cele mai multe state au cunoscut o perioad de
cretere economic. Anii 1929-1933 au reprezentat anii marii crize economice. Criza a fost
depit prin intervenia statului n economie, protecionism vamal etc. n S.U.A., F.D.
Roosevelt a aplicat politica New Deal. Dup anul 1933 are loc o nou perioad de cretere
economic.
Pentru a rspunde noilor cerine ale industriei, publicitii, cererii de locuine i de
divertisment, oraele i-au schimbat nfiarea. n centru lor s-au construit edificii pentru
birourile marilor companii industriale i financiare, ale administraiei, magazine somptuoase,
cinematografe i restaurante. A sporit interesul pentru amenajarea parcurilor i a zonelor de
distracii. Locuinele au nceput s fie dotate cu frigider, telefon, main de splat, aspirator.
n anii `30 aprea televiziunea la care puini aveau acces. Cutarea frenetic a distraciilor a
dus la sporirea numrului slilor de spectacole, de dans, al cluburilor i al staiunilor de
vacan. S-a extins muzica de jazz, tangoul, charlestonul iar moda vestimentar a devenit
comod i nonconformist. Cinematograful sonorizat, aprut n anul 1927, a devenit o
adevrat industrie iar sportul a provocat entuziasmul popular ca joc, ca spectacol, ca spirit de
competiie. Publicitatea, filmul, dansul, cntecele au format gustul public i au difuzat o
cultur care uniformiza statutul social, numit cultura de mase.
- Al doilea rzboi mondial si organizarea lumii postbelice
Al doilea rzboi mondial Cauzele rzboiului au fost dorinele de expansiune teritorial
ale Germaniei, Italiei i Japoniei. La aceast mare conflagraie mondial au participat puterile
Axei Roma-Berlin-Tokyo care s-au confruntat cu Coaliia Naiunilor Unite, care a fost
nfiinat ntre anii 1941-1943, i din care fceau parte mari puteri precum S.U.A., Marea

Britanie, U.R.S.S. Rzboiul s-a desfurat pe un vast teritoriu din Europa, Africa, S-E Asiei,
Marea Mediteran, Oceanul Atlantic i Oceanul Pacific. Desfurarea rzboiului:
anul 1939:
- la 1 septembrie Germania atac Polonia iar n mai puin de 3 sptmni Polonia dispare ca
stat de pe harta politic fiind mprit ntre Germania i U.R.S.S.;
- Frana i Marea Britanie au declarat rzboi Germaniei;
- n perioada septembrie 1939-mai1940 are loc rzboiul ciudat n vest nedesfurndu-se
operaiuni militare;
anul 1940:
- germanii au declanat rzboiul fulger n vest;
- n luna aprilie au fost cucerite Danemarca i Norvegia;
- Belgia, Olanda i Luxemburg au fost ocupate fulgertor n luna mai;
- Frana a fost nvins rapid i obligat s capituleze, 2/3 din teritoriu a fost ocupat de ctre
germani iar n sud, teritoriul era condus de regimul colaboraionist de la Vichy;
- ntre lunile august-octombrie a avut loc Btlia Angliei, atacurile aviaiei germane fiind
respinse de artileria britanic;
- n luna octombrie italienii au atacat Grecia dar nu au putut s-o cucereasc dect cu ajutorul
germanilor n luna aprilie a anului urmtor;
- n Africa de Nord, trupele italiene au fost oprite din naintare de ctre cele britanice.
anul 1941:
- italienii au fost ajutai de germani n luptele din nordul Africii;
- n luna aprilie germanii au invadat Iugoslavia;
- la 22 iunie 1941 U.R.S.S. a fost atacat de trupele germane, naintarea german fiind oprit
n faa Moscovei iar Leningradul a fost supus unei blocade de 900 de zile;
- 7 decembrie 1941- atacul japonez de la Pearl Harbour a determinat S.U.A. s intre n
rzboi;
anii 1942-1943:
- pe frontul din Oceanul Pacific, americanii au obinut victorii n Insulele Midway,
Guadalcanal i n Marea Coralilor;
- n Africa de Nord, englezii au obinut victoria de la El Alamein, anglo-americanii
alungndu-i pe germani i pe italieni din Africa de Nord;
- a avut loc o contraofensiv sovietic puternic cu victorii asupra germanilor la Stalingrad i
Kursk;
- n toamna anului 1943 Mussolini a fost rsturnat i italienii au ntors armele mpotriva
germanilor;
- din anul 1942 germanii au aplicat soluia final evreilor;
anii 1944-1945:
- a avut loc operaiunea Owerlord;
- Romnia a trecut de partea Coaliiei Naiunilor Unite la data de 23 august 1944;
- Hitler s-a sinucis la 30 aprilie 1945 iar Germania a capitulat la 8 mai 1945;
- n urma bombardamentelor atomice de la Hiroshima i Nagasaki din 6,9 august 1945,
Japonia a fost nevoit s capituleze la data de 2 septembrie 1945;
- organizarea postbelic a lumii a fost hotrt de ctre cei 3 mari efi de state: Stalin,
Roosevelt i Churchill la Conferinele interaliate de la Teheran 1943, Ialta i Potsdam din anul
1945 .
Urmrile rzboiului Au murit peste 50 milioane de oameni. S-au nregistrat imense pagube
materiale. Milioane de oameni au murit n lagre de exterminare la Auschwitz, Dachau,

Treblinka. Stalin a putut s-i impun dominaia asupra Europei de rsrit prin acordul secret
cu Churchill de la Moscova. Pentru a se prentmpina un nou rzboi mondial a fost creat
Organizaia Naiunilor Unite (O.N.U.) la data de 26 iunie 1945. n perioada 29 iulie-15
octombrie 1946 a avut loc Conferina de Pace de la Paris unde s-au stabilit clauzele tratatelor
de pace. La data de 10 februarie 1947 Italia, Romnia, Bulgaria, Finlanda au trebuit s
semneze tratate de pace cu puterile aliate. Apariia i evoluia unor noi state independente
Foarte multe state independente au aprut dup rzboi, majoritatea nscndu-se n urma
procesului de decolonizare. Decolonizarea a fost favorizat de:
- dorina de libertate a popoarelor din colonii;
- presiunea opiniei publice internaionale pentru eliberarea coloniilor;
- participarea popoarelor coloniale la cel de-al doilea rzboi mondial, n schimbul ajutorului
militar oferit de acestea, marile puteri au promis independena lor dup terminarea
conflictului.
Dup anul 1945 Organizaia Naiunilor Unite a luptat pentru nlturarea
colonialismului. Imperiile coloniale ale puterilor europene s-au prbuit dup terminarea
rzboiului. Imperiul colonial britanic s-a prbuit pe cale panic, India obinnd
independena n anul 1947. S-a format Commonwealth-ul. Imperiul colonial francez s-a
prbuit dup lupte violente n Indochina i Algeria. n anul 1960 Frana a acordat
independena pentru 14 state africane, pe cale panic. Tot prin rzboi s-a desfiinat i
Imperiul colonial Olandez, la fel i cel Portughez care s-a destrmat prin lupte n anul 1975.
Pe cale panic s-au desfiinat Imperiile coloniale Belgia i Italia. Majoritatea noilor state erau
subdezvoltate economic, nu aparineau nici unui bloc militar (erau nealiniate n urma hotrrii
din anul 1955 de la Conferina de la Bandung) i formau lumea a III-a.
- Evoluia lumii postbelice
Instaurarea comunismului n lume Armate roie a ocupat Europa de Est. n aceast regiune
U.R.S.S a instaurat dictaturi comuniste (n perioada anilor 1945-1948) n Bulgaria, Polonia,
Romnia, Cehoslovacia, Ungaria i Estul Germaniei. Comunitii au preluat singuri puterea n
Iugoslavia i Albania. n aceste ri U.R.S.S a creat aliane: economic (C.A.E.R.) i militar
(Tratatul de la Varovia din anul1955). China a devenit stat comunist n anul 1949. Din anul
1960 s-a aflat ntr-un conflict ideologic cu U.R.S.S. A fost condus dictatorial pn n anul
1976 de ctre Mao Zedong. Cuba a devenit stat comunist din anul 1959 cnd Fidel Castro a
preluat puterea prin for. Comuniste au devenit i ri precum Vietnam, Cambodgea sau
Coreea de Nord. Statele comuniste aveau o economie centralizat i planificat de ctre stat.
Regimurile politice se bazau pe dictatura unui singur partid care instaura teroare, poliie
politic i nu respecta drepturile omului. U.R.S.S era o superputere mondial care domina
lumea comunist. Stalin moare n anul 1953. Urmaul su Hrusciov (1953-1965) a criticat
cultul personalitii promovat de ctre predecesorul su. La conducerea U.R.S.S a urmat apoi
Leonid Brejnev care a condus ara pn n anul 1982. n timpul su U.R.S.S nu le-a permis
statelor comuniste aflate sub influena Moscovei dect o suveranitate limitat numit doctrina
Brejnev. Ultimul lider sovietic a fost Mihail Gorbaciov (1985-1991). El a ncercat s
restructureze comunismul iniiind perestroika i glaznost. Aceste ncercri au euat. Alte ri
comuniste, democraii populare, au avut o lung perioad de timp regimuri comuniste de tip
stalinist. Iugoslavia condus de I.B.Tito a refuzat s se supun Moscovei i a avut un regim
socialist diferit, ntr-o perioad n care sovieticii controlau orice micare din spaiul est
european. Rezistena fa de regimurile comuniste s-a manifestat n ri precum R.D.G.,
Polonia, Ungaria, Cehoslovacia.

Evoluia lumii libere

n statele libere, capitaliste, economia era de pia. Regimurile politice erau democratice,
bazate pe pluripartitism, pe respectarea drepturilor omului. S.U.A. erau o superputere
mondial, cel mai important stat din lumea liber, devenind aprtorul lumii libere n faa
comunismului. S-a dezvoltat puternic n anii 1950-1960 n toate domeniile. Prin Planul
Marshall au ajutat la reconstrucia vestului european, precum i a Greciei i Turciei. Valoarea
ajutoarelor s-a ridicat la suma de 13 miliarde dolari americani. Cei mai importani aliai ai
S.U.A. au fost rile vest europene. n anul 1949 s-a constituit o alian militar N.A.T.O. din
care fceau parte S.U.A., Canada i ri ale Europei de Vest. Statele din lumea liber au avut o
dezvoltare puternic ntre anii 1945-1973. Statul a intervenit n economie i s-au aplicat
programe de bunstare social. Din deceniul opt intervenia statului n economie s-a redus
ncurajndu-se iniiativa privat. Rzboiul rece i urmrile sale Dup rzboi lumea era
mprit n dou blocuri politico-militare: blocul rilor capitaliste i blocul rilor comuniste.
Europa era divizat de o cortin de fier. Cele dou blocuri se confruntau pentru dominaia
asupra lumii, crendu-se dou aliane militare: N.A.T.O. i Tratatul de la Varovia. Lumea a
devenit bipolar i era dominat de superputerile S.U.A. i U.R.S.S. care dispuneau de
cantiti uriae de arme. Simbolul divizrii lumii a fost oraul Berlin care a fost mprit ntre
anii 1948-1989 n dou pri. O parte estic, comunist aflat sub influena Moscovei i o
parte vestic aflat sub influena statelor democratice, capitaliste: Marea Britanie, SUA i
Frana. Acelai lucru s-a petrecut i cu Germania care pn n anul 1990 a fost divizat n
R.F.G., stat liber i R.D.G. stat comunist. Rzboiul rece a reprezentat confruntarea politic,
ideologic, economic dar nu militar dintre S.U.A. i U.R.S.S. A durat de la finele celui de-al
doilea rzboi mondial i pn la dispariia comunismului din rile Europei de est n anul 1989
i dispariia U.R.S.S. n anul 1991. Aceast perioad a fost dominat de perioade de ncordare
(vezi criza rachetelor din Cuba din anul 1962, rzboiul din Coreea 1950-1953, rzboiul din
Vietnam etc.) dar i perioade de destindere (1963-1975) cnd s-au semnat tratate de reducere
a narmrilor (nucleare i convenionale). n anul 1975 reprezentanii S.U.A., Canadei i a
statelor est europene au semnat la Helsinki, Actul Final din cadrul Conferinei Pentru
Securitate i Cooperare n Europa, CSCE prin care se recunoteau graniele existente. O alt
zon tensionat n lume a devenit Orientul mijlociu, zon cu probleme care este astzi n
atenia ntregii lumi.
Unirea din 1918: etapele Unirii; recunoasterea internaional a Unirii.
Dupa declansarea Primului Razboi Mondial s-a organizat Consiliul de Coroana de la Sinaia,
21 iulie 1914, in cadrul caruia s-a dezbatut problema intrarii Romaniei in razboi. In cadrul
consiliului s-au conturat 3 orientari:
1. Orientarea progermana, sustinuta de regele Carol I, dorea intrarea Romaniei in razboi de
partea Puterilor Centrale, pentru ca Romania aderase in 1883 la Tripla Alianta, iar AustroUngaria ii ceruse statului roman sa respecte tratatul. Regele a intampinat o opozitie crancena
din partea partidului si se spune ca aceasta i-ar fi provocat moartea subita pe 27 septembrie
1914, cu toate ca avea 75 de ani. A doua zi, Ferdinand I depune juramantul solemn si devine
rege.
2. Orientarea proantanta sustinea intrarea imediata in razboi.
3. Orientarea neutra sustinea neutralitatea necesara pregatirii militare si a tratatelor
diplomatice.
In urma dezbaterilor s-a impus solutia neutralitatii.
La 18 septembrie 1914, printr-un acord secret, Rusia se angaja sa apere integritatea teritoriala
a Romaniei si ii recunostea drepturile asupra teritoriilor din Austro-Ungaria in schimbul unei

neutralitati binevoitoare. Timp de 2 ani, prim-ministrul Ion I.C. Bratianu a dus tratative cu
statele antante pentru a obtine din partea acestora recunoasterea drepturilor Romaniei
asupra teritoriilor locuite de romani din cadrul monarhiei Austro-Ungare. Puterile Centrale
sperau, in cel mai fericit caz, in neutralitatea Romaniei, iar Franta si Rusia, nemultumite de
tergiversarile lui Bratianu, puneau Guvernul de la Bucuresti, in vara anului 1916, in fata
alternativei: acum ori niciodata.Neutralitatea excludea insa infaptuirea idealului national,
asa ca Romania incheie la 4 august 1916 o conventie politica si militara cu Antanta.
Prevederi:
- Se recunoasteau drepturile Romaniei in Transilvania si Bucovina.
- Romania era sprijinita militar in cazul in care intra in razboi.La 14 august armata romana a
pornit ofensiva in Transilvania. Dezastrul de la Dunare si contraofensiva Puterilor Centrale in
Transilvania au condus la ocuparea de catre inamic a 2/3 din teritoriul tarii. Armata, guvernul
si o parte a populatiei s-au refugiat in Moldova, Iasiul devenind pentru o perioada capitala
tarii.
In iarna anilor 1916-1917, armata romana s-a pregatit sub conducerea unei misiuni
militare franceze. In iulie-august 1917, armata romana a oprit ofensiva germana pe frontul de
vest, in luptele de la Marasti, Oituz si Marasesti, evitand astfel ocuparea Moldovei.
Aceste victorii nu au putut fi valorificate, deoarece Rusia, principalul aliat al Romaniei pe
frontul de est, iese din razboi si incheie pace separata cu Germania.Aceasta decizie a fost
adoptata de catre Lenin dupa ce a preluat puterea in stat, caurmare a Revolutiei Bolsevice
(comuniste). Din cauza faptului ca armata romana nu mai putea continua rezistenta,
guvernul condus de Alexandru Marghiloman incheie un tratat de pace cu Puterile
Centrale la Bucuresti, in 24 aprilie 1918. Documentul impunea tarii conditii grele:
- erau cedate Dobrogea si culmile Carpatilor;
- economia era subordonata Germaniei;
- armata era demobilizata.
Regele Ferdinand I nu a recunoscut tratatul. Asadar, victoriile Antantei au determinat
reinceperea ofensivei in octombrie de catre armata romana, astfel incat sfarsitul razboiului a
gasit Romania in tabara invingatorilor.Participarea la razboi a insemnat aproape 800.000 de
morti, raniti si disparuti, dar si distrugeri enorme si pierderi materiale.
Marea Unire de la 1918
Primul Razboi Mondial a determinat o transformare radicala pe harta geopolitica
a Europei. Imperiile multinationale s-au destramat, permitand reforma unitatii nationale si
afirmarea unor noi state independente.
1. Basarabia - primul teritoriu care s-a unit cu Romania la 27 martie 1918, ca urmare a
deciziei adoptate de Sfatul Tarii.
2. Bucovina a fost provincie a Austro-Ungariei. Dupa destramarea acesteia, Ucraina a
manifestat pretentia de a o anexa. In acest context, in cadrul Adunarii Nationale de la
Cernauti, s-a decis unirea Bucovinei cu Romania, iar la 15 noiembrie 1918 Congresul General
al Bucovinei a votat in unanimitate unirea neconditionata si pentru vecie.
3. Transilvania - in cadrul fostei monarhii Austro-Ungare existau opinii referitoare la
refacerea imperiului in forma unei federatii. Pentru a afirma interesele nationale, membrii
Consiliului National Roman Central (CNRC) au convocat Marea Adunare Nationala de la
Alba Iulia la 1 decembrie 1918. In cadrul acestei adunari, Vasile Goldis a citit Rezolutia
Unirii cu Romania. Ungaria recunoaste unirea abia in 1920, prin tratatul de la Trianon.
Denumirea de Romania Mare este valabila incepand cu 1 decembrie 1918. In plan
international, noua configuratie teritoriala a tarii a fost recunoscuta prin tratatele semnate in

cadrul Conferintei de Pace de la Paris din anii 1919-1920.

Pacea realizata la Paris n-a fost durabila deoarece:
- statele mici din tabara invingatoare au fost discriminate;
- Rusia Sovietica n-a fost invitata la conferinta;
- statele invinse nu au fost admise la tratative;
- statele invinse au fost considerate responsabile de declansarea razboiului;
- desi s-a constituit Societatea Natiunilor (sau Liga Natiunilor), care avea drept obiectiv
mentinerea pacii in lume, aceasta nu avea mijloacele necesare pentru a o impune. La 15
octombrie 1922 a avut loc la Alba Iulia incoronarea regelui Ferdinand I (1914-1927), numit si
Intregitorul si a reginei Maria, ca suverani ai Romaniei Mari. La festivitati vor fi prezenti
reprezentanti din 13 state ale lumii, aceasta fiind o noua dovada a recunoasterii Marii Uniri pe
plan international.
Schimbarea calendarului
In 1919 Romania Mare trece de la calendarul iulian la cel gregorian.
Pentru obtinerea noii date se procedeaza astfel:
- se adauga 12 zile in perioada 1 martie 1800 28 februarie 1900
- se adauga 13 zile in perioada 1 martie 1900 1 octombrie 1924
- se adauga 14 zile din 1924
*Pana acum am incercat sa folosesc date vechi in sinteza
Romnia interbelic: integrarea provinciilor romnesti; Constituia din 1923; sistemul
politic(Parlamentul, Monarhia, partidele, guvernele); statutul minoritilor;Constitutia
din martie 1923
In 1921, printr-un decret , este desfiintata marea proprietate si mosieria
boiereasca, pamantul fiind impartit taranilor (avand prioritate cei care au participat
la razboi, invalizii si vaduvele). Regele Ferdinand si-a indeplinit astfel promisiunile
facute pe frontul din Moldova, in primavara anului 1917. Ca urmare a desfiintarii
marii proprietati, mosierimea dispare ca si clona politica, iar de pe scena politica
dispare Partidul Conservator.
Noua lege relua, in cea mai mare parte, continutul Constitutiei din 1866,
fiind o sinteza intre aceasta si proiectele constitutionale votate in 1917. Noutati:
- Constitutia din 1866 accentua caracterul indivizibil al statului, pe cand cea
din 1923 insista si asupra caracterului national;
- in Constitutia din 1923 dreptul la proprietate nu mai este unul absolut, ci este nuantat, prin
referire la utilitatea sociala;
- este prevazut votul universal, prezent inca din 1918 (doar pentru barbati, de la 21 de ani), in
urma revizuirii din 1917 a Constitutiei din 1866; disparand votul cenzitar, se desfiinteaza
colegiile din Camera Deputatilor si Senat;
- drepturile cetatenesti, ca si drepturile minoritatilor, sunt fara deosebire de origine etnica, de
limba si de religie;
- se introduce controlul preventiv al constitutionalitatii legilor; se creeaza un Consiliu
Legislativ care trebuie sa avizeze legile, dar al carui rol este consultativ. In concluzie,
Constitutia din 1923 a pastrat spiritul liberal al celei din 1866, a perfectionat sistemul de
control al respectarii drepturilor si libertatilor cetatenesti, si a consacrat in plan juridic unirea
din 1918.
Romania dupa Marea Unire

Dupa infaptuirea Unirii din 1918, guvernele care au condus Romania au trebuit sa depaseasca
criza economico-sociala creata de razboi, sa dezvolte in continuare tara si sa integreze
provinciile care s-au unit in 1918.
Integrarea provinciilor romane si statutul minoritatilor
Dupa ce a avut loc unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu Romania in urma
unor adunari democratice desfasurate la Chisinau, Cernauti, Alba Iulia si dupa ce aceasta
Unire a fost recunoscuta in anii 1919-1920 prin pacea de la Paris, Romania trebuia sa asigure
integrarea politico-administrativa a noilor provincii.
Primul Parlament al Romaniei intregite s-a deschis la 29 decembrie 1919 sub
presedintia lui Nicolae Iorga. Acest Parlament a ratificat documentele Unirii. Cu acest prilej
Vasile Goldis sublinia ca Unirea a fost un act al dreptatii istorice si o pretentie a civilizatiei
umane, iar Nicolae Iorga spunea ca Romania unita o avem, si o vom pastra. Pentru ca
provinciile unite aveau propriile lor legi si institutii, s-a trecut la adoptarea unor reforme
pentru a asigura evolutia unitara a intregului teritoriu. Au fost preluate sectoarele economice,
mijloacele de transport si vamile de catre administratia romaneasca.
- in 1918 a fost data legea electorala, prin care votul era egal, direct si secret si pe care il
aveau barbatii de peste 21 ani, indiferent de avere;
- in 1920 sunt dizolvate comitetele politice locale din Bucovina, Basarabia si Transilvania;
- in 1921 are loc reforma agrara;
- in 1923 se da o noua Constitutie;
- in 1924 invatamantul devine obligatoriu si gratuit si este extins la intreg teritoriul;
- in 14 iunie 1925 se face o noua impartire administrativ-teritoriala. Tara va fi impartita in
judete, plaji, comune si sate.
Marea Unire din 1918 a creat un nou cadru teritorial, economic si etnografic. Suprafata
tarii s-a marit la 295000 km2, fata de 137000 km2, inainte de 1916, iar populatia a ajuns la 18
milioane, conform recensamantului din 1930, fata de 7250000 locuitori in anul 1918. Din
acestia 71,9% romani, 28,1% minoritati, din care: 7,2% unguri, 4,1% germani, 4% evrei,
3,8% ucraineni etc. S-a dublat suprafata arabila fata de 1913, a crescut aproape de 3 ori
suprafata padurilor. Lungimea cailor ferate a crescut de la 4300 km2 la 11000 km2.
Atitudinea minoritatilor fata de Unire a fost diferita de la provincie la provincie. Astfel, in
Bucovina si Basarabia reprezentantii minoritatilor au fost prezenti la luarea deciziilor si au
fost prezenti in organele provizorii de conducere. In Transilvania reprezentantii germanilor,
evreilor si tiganilor si-au exprimat adeziunea la rezolutia de unire a Transilvaniei cu Romania.
De asemenea, reprezentanti ai maghiarilor au inteles actul de la 1 decembrie 1918.
Statul roman a acordat egalitate cetatenilor in fata legii, indiferent de etnie, limba sau religie si
de asemenea a acordat fonduri cutelor religioase si scolilor apartinand minoritatilor.
In 1934 apareau 492 de titluri de ziare si reviste. In aceste conditii, minoritatile s-au
integrat in viata politica romana cat si in cea culturala. Exemple: s-au format partide ca:
Uniunea Evreilor Pamanteni (1900), Partidul Maghiar (1921), Partidul German (1921). Se
remarca activitatea minoritatilor etnice in literatura, stiinta, arta etc. Exemple: in literatura
Tristan Tzara si Nagy Istvan; in medicina Iosif Reiner; in sculptura Francisc Storck.
Au existat si unele diferende intre statul roman si reprezentantii minoritatilor. In acest
sens se remarca reprezentantii revizionismului maghiar si bulgar si a expansionismului
sovietic, fapt care a dus la evenimentele tragice din 1940.

Evolutia economica intre 1918-1939

In evolutia economica din aceasta perioada exista mai multe etape:
- perioada de refacere economica, proces incheiat in linii mari in 1923;
- perioada de ascensiune economica 1924 1928;
- perioada de criza economica 1929;
- perioada de cea mai mare dezvoltare economica, intre cele doua razboaie mondiale 1934
1939, cand are loc relansarea industrializarii.
Agricultura: Tara noastra are o economie predominant agrara.
Reforma agrara
Inca din 1917, cand guvernul era refugiat la Iasi, regele Ferdinand promite soldatilor ca dupa
terminarea razboiului vor primi pamant. In decembrie 1918 se da un decret de lege care
prevedea exproprierea proprietatilor funciare din vechiul regat.
In 1919 decrete asemanatoare sunt adoptate pentru Basarabia, Transilvania si Bucovina.
Reforma a fost definitivata in 1921, cand au fost expropriate 6 milioane de hectare de teren si
au fost improprietariti 2 milioane de locuitori.
Masura a imbunatatit situatia taranilor, dar faramitarea proprietatilor si inapoierea tehnica au
diminuat efectele initiale ale reformei.
Industria
Industria tarii a fost afectata de razboi. Astfel, in 1919 ea a realizat 25% din productia anului
1913.Dupa refacerea sa, industria va cunoaste o perioada de avant, in timpul guvernarilor
liberale din 1922 1928, 1934 1937. Liberalii, folosind deviza prin noi insine au incurajat
capitalul autohton. In schimb, national-taranistii veniti la putere in 1928 au incurajat
investitiile straine folosind deviza porti deschise pentru capitalul strain.Criza economica din
anii 1929 1933 a oprit temporar procesul de industrializare (se inchid fabrici, scade
productia, se inchid bancile, sunt 300000 de someri). In 1934 1938 industria se relanseaza si
Romania produce alimente, textile, produse chimice, locomotive, avioane, echipament militar,
motoare electrice, cauciuc sintetic. Industria energetica: rafinarii care prelucreaza 95% din
titei.
Are loc un proces de concentrare si centralizare a industriei.
- trustul metalurgic Titan-Nadrag-Calan;
- concernul aurifer Mica;
- sindicatul petrolier Distributia;
- magnati industriali: Malaxa, Mociornita, Gigurtu, G.G. Mironescu;
In 1938, Romania detinea locul I in Europa si VII in lume privind productia petroliera.
Aur si gaze naturale: locul II in Europa.
Productia de grau: locul IV in Europa.
Privind dezvoltarea comertului aveam relatii comerciale cu Franta, Anglia si Germania
(1933).
Intelectualii au un rol tot mai important in viata culturala si politica.
Existenta unor mari contraste sociale a determinat o serie de nemultumiri. Ca urmare se
organizeaza sindicate si au loc masuri de protest.
Criza economiei scade nivelul de trai, ceea ce determina somaj si tensiuni sociale. Ca urmare,
are loc greva generala din 1920, apoi greva minerilor de la Lupeni, apoi grevele de la
Bucuresti si Valea Prahovei din 1932 1933, cand are loc folosirea fortei armatei si cad

victime.
Transporturile
Romania a contractat mari imprumuturi. Instaurarea controlului strain asupra finantelor
(exemple: planul de la Geneva 1933, Mulat 1934).
Structuri si probleme sociale in perioada interbelica: Reformele si industrializarea au produs
schimbari pe plan social. Burghezia isi consolida pozitia. Ea detinea industria, bancile si viata
politica.
Clasa marilor proprietari funciari s-a dezintegrat in urma reformei agrare, pentru ca nu
puteau sa aiba mosii mai mari de 100000 hectare. Taranimea este majoritara, 78,9% din
locuitori locuind la sate. Creste numarul muncitorilor in urma industrializarii. Intelectualii vor
avea un rol din ce in ce mai important in viata cultural-politica.
Existenta unor mari contraste sociale determina izbucnirea unor framantari sociale. In aceste
conditii se organizeaza miscarea sindicala si au loc proteste mai ales in timpul crizei
economice din 1929 1933, cand a crescut somajul.
Proteste: greva generala din 1920; greva de la Lupeni din 1929 si grevele de la
Bucuresti si Valea Prahovei din 1932 1933, cand s-a folosit forta armata.
Monarhia din Romania
Sistemul politic din Romania este dat de schimbarile produse dupa razboi.
Institutia monarhica: un element cheie in relatiile politice, are rolul de mediator al regelui,
asigurand echilibrul politic in tara.
Carol I (1866 1914): va domni ca principe constitutional, iar din 1884 ca rege constitutional.
Carol I se implica in momentele cele mai importante ale tarii: alcatuirea regimului
constitutional si independent.
Ferdinand I (1914 1927): se implica in construirea statului national roman unitar si la 15
martie 1922 regele Ferdinand si regina Maria sunt incoronati ca suverani ai tuturor romanilor,
iar Ferdinand poarta numele de Intregitorul.
Ferdinand nu si-a depasit atributiile, dar a fost acuzat ca s-a lasat dominat de Ionel I.C.
Bratianu.
In 1925 se declanseaza criza dinastica, cand printul Carol al II-lea revine la tron si face totul
ca sa compromita regimul constitutional si partidele politice. Ca urmare, se instaureaza
dictatura regala din 1938.
Partidele politice din Romania
Dupa 1918 creste numarul partidelor politice, dar unele dispar.
Dispare Partidul Conservator ca urmare a legii electorale si legii agrare.
Partidul Liberal, creat in 1875 il avea in frunte pe I.C. Bratianu, I. Gh. Duca, si Gheorghe
Tatarascu. Guverneaza intre anii 1918 1919, 1922 1926, 1927 1928 si 1933 1937. El
alcatuieste Constitutia din 1923 si legea administrativa, legea electorala (aici da legea primei
guvernamentale).
Legea pentru invatamantul primar, legea pentru unitatea teritoriala si legea Mavescu, prin care
Partidul Comunist este scos in afara legii.
Partidul National Taranesc, creat in 1926 din Partidul National Taranesc al lui Ion Mihalache
si Partidul National Roman, are in frunte pe Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Vaida Voievod.
Guverneaza intre anii 1928 1933. Da legea minelor, legea pentru organizarea administratiei
locale si legea pentru conversiunea datoriilor agricole. Toate acestea il readuc pe Carol al IIlea la conducerea tarii.

Partidul Nationalist Democratic este creat de Nicolae Iorga in 1909.

Partidul Poporului este creat de Alexandru Averescu la 1 aprilie 1919. Guverneaza intre 1920
1921 si 1926 1927. Da reforma agrara si face unificarea monetara.
Partidul Social Democrat, creat in 1927, il are in frunte pe Constantin Titel Petrescu.
Partide extremiste:
Partidul extremist de stanga: Partidul Comunist creat in 1921 in frunte cu Gheorghe Cristescu,
considera ca Romania este un stat multinational.
Partidul extremist de dreapta: Legiunea arhanghelului Mihail este creata de A. C. Cuza in
1923. In 1927 aceasta devine Garda de fier, iar din 1930 este condusa de Corneliu Zelea
Codreanu. In 1933 Garda de fier este scoasa in afara legii, drept urmare seful partidului liberal
I. G. Duca este ucis.
Reapare in 1933 sub numele de Totul pentru tara si in 1937 obtine 15% din voturi.
Legionarii au ucis pe: Nicolae Iorga, Virgil Madgearu, Victor Iamandi si Armand Calinescu.
Constitutia din 1923 este constitutia unificarii si exprima transformarile petrecute in Romania
dupa Marea Unire din 1918. Constitutia este aprobata de Camera Deputatilor pe 26 martie si
de Senat pe 27 martie. Ea apare in Monitorul Oficial pe 28 martie.
Cuprinde 8 titluri si 138 de articole. Primele articole arata ca Romania este un stat national
unitar indivizibil, cu teritoriul inalienabil. Stat national inseamna ca, desi erau unele
minoritati, ele nu au schimbat caracterul national al statului nostru.
Constitutia arata ca forma de stat este monarhia parlamentara, bazata pe separarea puterilor in
stat. Astfel:
- puterea executiva apartine regelui si guvernului. Regele numea si revoca ministrii, dizolva
Parlamentul, sanctiona si promulga legile, era seful armatei, batea moneda si conferea
decoratii. Ministrii contrasemnau orice act al regelui, de care raspundeau;
- puterea legislativa o aveau regele si Reprezentanta Nationala (Parlamentul format din doua
camere: Senat si Camera Deputatilor); atat regele cat si Parlamentul puteau sa aiba initiativa
legilor;
- puterea judecatoreasca apartinea Curtii de Casatie si Justitie (Instanta Suprema), care apoi
organiza activitatea judecatoreasca.
Constitutia mai cuprindea drepturi si libertati democratice, dreptul la vot, egalitatea in fata
legii, libertatea presei, a cuvantului si drepturi egale pentru nationalitati.
Importanta Constitutiei: este una din cele mai democratice constitutii din acea perioada.

Optiuni politice privind evolutia societatii romane interbelice

Democratia interbelica si problemele ei:
Dupa 1918 democratia Romaniei s-a maturizat. Tara avea vot universal, partide politice,
constitutie care prevedea separarea puterilor in stat si presa libera. Cu toate acestea,
functionarea mecanismului democratic a fost foarte anevoios. Insasi legea fundamentala
(constitutia) a suferit atacurilor opozitiei ( PNL si PT), acesteia neaducandu-i-se nici o
modificare dupa venirea la putere a PNT.
O problema a mecanismului democratic o constituiau alegerile care se remarcau prin violenta,
frauda, coruptie si intimidare. La toate acestea se adaugau coruptia si afacerile scandaloase.
Afacerile Skoda au implicat oameni politici si generali. In Romania, perioadele de stabilitate
au alternat cu cele de instabilitate politica.
In perioada 1918 1938 au fost 24 de guverne. Perioadele de stabilitate au fost in vremea

guvernelor PNL (1922 1926, 1933 1937) si corespund cu o relansare a vietii economice.
PNT a guvernat intre 1929 1933, dar nu a reusit sa creeze statul taranesc asa cum dorea. Ca
urmare, Carol al II-lea a instaurat un regim de autoritate.
Diversitatea optiunilor politice privind evolutia societatii romanesti:
Dupa Marea Unire din 1918, clasa politica era preocupata de cursul viitor al dezvoltarii
intregite. Astfel, s-au format diferite curente de gandire, si anume:
- Europenismul considera ca Romania trebuie sa parcurga aceeasi cale ca si tarile dezvoltate
ale Europei si sa cunoasca urbanizarea si industrializarea;
- Traditionalismul critica formele de imprumut ale civilizatiei europene si considera ca
Romania, tara agrara, cu o populatie rurala majoritara trebuie sa-si conserve valorile
traditionale.
Pe de alta parte, viata politica interbelica era marcata de o confruntare dintre democratie si
tendintele autoritariste. Tendintele democratice sunt prezentate de liberalism si taranism.
Liberalismul e reprezentat de PNL, care considera ca Romania trebuie sa-si formeze o
economie capitalista prospera, bazata pe industrie si sa se emancipeze fata de capitalismul
strain. Dezvoltarea Romaniei trebuie sa fie realizata prin noi insine, adica prin stimularea
capitalului autohton.
Stefan Zeletin, unul din reprezentantii acestui curent, considera ca in deceniul al II-lea al
secolului XX burghezia a cunoscut de la faza de tinerete a liberalismului, a carei caracteristica
este productia industriala, la neoliberalism, a carei caracteristica era marea finanta, adica
sistemul bancar. Nasterea neoliberalismului a avut loc odata cu Constitutia din 1923. Esenta
neoliberalismului era interventia statului asupra vietii sociale pentru a indruma chiar si
economic asa cum cer interesele sale (ale statului). Reprezentantii curentului au fost Stefan
Zeletin, Vintila Bratianu si Mihail Manolescu.
Taranismul sustine ideea statului taranesc, in care taranimea este emancipata economic, prin
reforma agrara si politica. Reforma electorala urma sa aiba rolul principal. Ramura principala
era agricultura, iar industria urma sa asigure numai materii prime pentru agricultura.
Doctrina politica era politica portilor deschise, pentru a atrage capitalul strain.
PNT (1928 1930, 1932 1933) a facut imprumuturi pentru a reduce efectele crizei
economice. Reprezentantii curentului taranesc au fost: Virgil Madgearu, Constantin Stere si
Gheorghe Zane.
Miscarea sociala e reprezentata de Partidul Social Democrat (PSD) care lupta pentru preluarea
puterii de catre miscarea muncitoreasca, fenomen care trebuie sa aiba loc in cadrul
democratiei parlamentare, dar miscarea a avut o influenta redusa.
Romnia n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial: de la regimul democratic la
regimul autoritar si de dictatur; participarea la rzboiul antisovietic; rsturnarea regimului
Antonescu;
participarea Romniei la rzboi alturi de Naiunile Unite.
Dictatura militara a lui Antonescu
La 4 septembrie 1940 regele numeste in fruntea guvernului pe Antonescu. Acesta cere
puteri diplomatice. Cere apoi abdicarea lui Carol, in favoarea fiului sau Mihai. La inceput,
Antonescu formeaza un guvern in care majoritatea sunt legionari si se numeste Statul National
Legionar (14 septembrie 1940). Ei introduc romanizarea intreprinderilor, indeparteaza evreii,
iar in noaptea din 26 27 septembrie, ucid 60 de fosti demnitari.
Sperand la sprijinul lui Hitler, Horia Sima, seful legionarilor, organizeaza rebeliunea
legionara din 21 23 ianuarie 1941, pentru a-l indeparta pe Antonescu de la putere.
Antonescu, cu ajutorul lui Hitler ii infrange pe legionari. Aresteaza 8000 de legionari, dar

Sima si alti conducatori fug la Hitler.

Antonescu instaureaza dictatura militara (din 23 de membri ai guvernului, 15 erau militari).
Sunt interzise adunarile publice. Antonescu modifica legile vechi si initiaza altele noi.
Controleaza administratia locala cu ajutorul militarilor. De asemenea, economia se afla sub
controlul armatei. La 23 noiembrie 1940 adera la Pactul Tripartit.
Romania in al II-lea razboi mondial
Ca beneficiar al tratatelor de la Paris, cand se realizeaza unitatea nationala, Romania privea cu
ingrijorare la evolutia politica internationala si continua linia traditionala de apropiere de
Franta si Anglia, dar acestea si-au dovedit incapacitatea de a se opune politicii expansioniste a
Germaniei, care a anexat Austria in 1938 si a dezmembrat Cehoslovacia intre 1938 si 1939.
Prin pactul Ribbentrop Molotov (23 august 1930) Germania si Rusia isi imparteau zonele de
influenta.
Dupa invadarea Poloniei, la 1 septembrie 1939, se trece la punerea in aplicare a
pactului. Romania a adoptat o pozitie binevoitoare fata de Polonia si statele occidentale, dar
dupa caderea Frantei cu acordul Germaniei, Romaniei i se impun cedari teritoriale.
Cedarea Basarabiei (28 iunie 1940)
La 26 iunie, printr-un ultimatum, i se cere Romaniei cedarea Basarabiei si nordul
Bucovinei.
Partea romana a incercat sa negocieze si in acelasi timp sa obtina sprijinul Germaniei,
insa Hitler a conditionat orice colaborare cu Romania de pretentiile teritoriale ale statelor
revizioniste.
URSS trimite un nou ultimatum la 28 iunie 1940. In aceste conditii are loc un Consiliu
de Coroana. Din 26 de participanti, 6 au votat pentru rezistenta armata: Nicolae Iorga, Victor
Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu si E. Urdareanu.
Sovieticii au ocupat abuziv si tinutul Herta, care nu fusese pomenit in notele ultimatumului.
Astfel, cedam Basarabia cu un teritoriu de 44500 km2 si cu o populatie de 3,2 milioane de
locuitori si nordul Bucovinei si teritoriul Herta cu 6000 km2 si cu o populatie de 500000 de
locuitori.
Pierderea nord-vestului Transilvaniei (Dictatul de la Viena din 30 august 1940)
La 15 iulie Hitler a trimis o scrisoare lui Carol al II-lea, in care il sfatuieste sa accepte
revendicarile teritoriale ale Ungariei si Bulgariei, si apoi Romania va fi incadrata in politica
de protectie a Germaniei.
La Drobeta Turnu Severin au avut loc negocieri ungaro-romane. Pretentiile exagerate ale
Ungariei au dus la esuarea acestor tratative. Pentru a rezolva aceasta situatie, Hitler avand
interes sa nu extinda razboiul in est si sa protejeze petrolul roman, il cheama pe Mihail
Manolescu la Viena sa semneze cedarea NV Transilvaniei catre Ungaria. In conditiile in care
la granitele romane erau masate trupe ungare, si sub amenintarea ca daca nu accepta, Romania
va fi stearsa de pe harta Europei, guvernul roman accepta situatia propusa (impusa) de Hitler
si cedeaza un teritoriu de 42493 km2 cu o populatie de 1,6 milioane de locuitori, din care 50%
erau romani. Acest dictat nemultumea si Romania si Ungaria. Hitler a realizat acest act cu
scopul mentinerii celor doua state in Axa (Berlin-Roma-Tokyo).
In septembrie, in urma discutiilor de la Craiova cu Bulgaria, Romania a cedat Cadrilaterul, ce
avea 6000 km2 si o populatie de 400000 de locuitori.
Participarea Romaniei la cel de-al II-lea razboi mondial
La 23 noiembrie 1940 guvernul a aderat la Pactul Tripartit (Italia, Germania, Japonia).
La 22 iunie 1941 Romania intra in razboi impotriva URSS-ului, alaturi de Germania, Finlanda
si Ungaria. La razboi au participat 47000 de soldati. Pana la sfarsitul lunii iulie sunt eliberate

Basarabia si Bucovina. Evreii din Basarabia si Bucovina au fost deportati. Deportarile au

incetat in 1943. Regimul lui Antonescu nu a adoptat solutii de a-i masacra pe evrei in masa.
Romanii au suferit mari pierderi. Exemplu: in luptele de la Odesa au murit 17729 de oameni.
In aceste conditii, multi oameni politici au actionat in secret pentru a incheia pace cu aliatii
(Anglia, SUA, URSS).
In acest timp, Antonescu si colaboratorii lui au initiat in septembrie tratative cu aliatii, dar
SUA, Anglia si URSS hotarasc ca nici una dintre ele sa nu incheie pace separata. Discutiile sau prelungit pana in vara anului 1944.
Actul de la 23 august 1944
In aceste conditii, Romania risca sa fie ocupata de armata sovietica, intrucat aceasta ajunsese
la 20 august pe linia Fagaras, Neamt, Chisinau, Cluj. Si Anglia a incercat sa organizeze
rezistenta pe linia Focsani-Galati.Fortati de imprejurari, se trece la aplicarea unui plan
organizat din timp de reprezentantii Blocului National Democrat, format din PNC, PNT, PCR
si PSD. In ziua de 23 august, Antonescu cere o audienta la rege, regele ii propune sa incheie
pace cu aliatii SUA, URSS si Anglia, Antonescu refuza si regele il aresteaza. In aceeasi zi
sunt arestati si alti reprezentanti si sustinatori ai guvernului Antonescu. Regele formeaza un
nou guvern, in frunte cu generalul Sanatescu, si da o proclamatie catre tara la radio.La 23
august, Romania intra sub influenta URSS. Schimbarea politica din Romania a insemnat o
grea incercare pentru Germania, pentru ca pierdea petrolul romanesc si se prabuseste institutia
strategica si militara din Balcani. Romania a contribuit la scurtarea razboiului cu cateva luni.
Trupele germane din Bucuresti au incercat sa reziste, dar romanii au ripostat cu putere si la 30
august, cand armata sovietica intra in Bucuresti, acesta fusese deja eliberat.
O delegatie romana, in frunte cu comunistul Lucretiu Patrascanu merge la Moscova sa incheie
un armistitiu cu URSS. Acesta se incheie in noaptea din 12 13 septembrie 1944 si prevedea
urmatoarele:
- Romania ceda Basarabia;
- Romania platea 300 de miliarde de lei despagubire in grau si petrol.
Prevederile dictatului de la Viena erau anulate. Romania trebuia sa participe la razboi cu 12
divizii, dar a participat cu 19 si apoi cu 16.
Razboiul se desfasoara si in vest, pentru eliberarea Transilvaniei. Se remarca luptele de pe
Mures. La 25 octombrie 1944 se elibereaza orasele Carei si Sf. Maria.
Romania a contribuit si la eliberarea oraselor Budapesta, Banska-Bystrica, precum si a
Muntilor Tatra. In acest razboi Romania a pierdut 170000 de militari, iar efortul economic a
costat Romania 1 miliard 200 de milioane de lei.
In al II-lea razboi mondial Romania a pierdut 1 milion de oameni, din care 800000 pe
front.
Romnia sub regimul comunist: impunerea modelului sovietic (1945-1958);
"naionalizarea" comunismului si destinderea intern (1959-1970); regimul Ceausescu, viaa
intelectual, ideologie si politici culturale.
Inceputul dominatiei sovietice
In urma intelegerilor dintre aliati, Romania a fost abandonata sovieticilor. Astfel, la
conferinta de la Moscova, din noiembrie 1944 Stalin si Churchil si-au impartit zonele de
influenta. Astfel, Romania avea 90% influenta sovietica si 10% influenta englezeasca. In
aceste conditii, in Romania se aplica modelul Sovietic, bazat pe partidul comunist roman, care
la 23 august 1944 avea 1000 de membrii, revolutia mare de profesie, cum se intitulau. O
parte din ei formau aripa nationala: Gheorghe Ghiorghiu Dej, Lucretiu Patrascanu si Nicolae
Ceausecu, iar cealalta parte aripa moscovita, din care faceau parte comunisti formati in URSS

 Ana Paucar, Vasile Luca.

Comunistii sustineau principiul luptei de clasa si doreau sa instaureze dictatura proletariatului.
Pentru a santaja fortele romane politice in favoarea comunistilor, URSS-ul a instituit controlul
asupra NV-ului Transilvaniei si la 25 octombrie 1944, justificand aceasta masura prin dorinta
de a asigura controlul in spatele frontului. De asemenea, sub acoperirea lozincii totul pentru
front, totul pentru victorie, sovieticii au cautat sa ia masuri pentru slabirea armatei si politicii
romanesti.
Lupta comunistilor pentru putere
Pentru ca dupa inlaturarea lui Antonescu, PNT, condus de Iuliu Maniu, refuza sa formeze
guvernul regelui, formeaza un guvern din militari si tehnicieni in frunte cu Sanatescu.
Urmeaza al doilea guvern Sanatescu, dupa care, comunistii, sperand instalarea politica, impun
demiterea lui Sanatescu si se formeaza un guvern in frunte cu generalul Radescu.
Incepand lupta pentru putere, PCR a iesit din Blocul National Democrat (PCR, PCD, PNT) si
a constituit FND (Frontul National Democrat) din PCR, PSD si gruparile desprinse din
partidele istorice (PNT, al lui Anton Alexandru si cel PNL, al lui Gheorghe Tatarascu). La
mijlocul lui ianuarie 1945 Dej si Ana Paucar au facut o vizita la Moscova, unde li se cere
cucerirea intregii puteri politice. Tot acum s-a hotarat ca liderul comunist sa fie Dej.
La 24 februarie 1945 se organizeaza la Bucuresi o demonstratie in care se cere demiterea lui
Radescu, considerat dusman al poporului. Cad morti si raniti. La 28 februarie a sosit la
Bucuresti Vusinski, care cere formarea unui guvern in frunte cu Petru Groza, care era liderul
Frontului Plugarilor, apropiat de comunisti.
La 6 martie 1945 s-a format un guvern FND condus de Patru Groza. Dupa trei zile se
reintroduce administratia romana in NV-ul Transilvaniei. La 23 martie 1945 are lor reforma
agrara si sunt luate mosiile mai mari de 50 de hectare de la 900 de mosieri.
In aprilie 1945, prin interpretarea abuziva a legii pentru sanctionarea criminalilor de razboi au
fost confiscate bunurile unui mare numar de persoane care isi pierd libertatea. Incurajat de
americani, regele intra in greva regala (refuza sa mai contrasemneze acte).
In decembrie 1945 are loc Conferinta de la Moscova a celor trei mari puteri si s-a propus ca in
guvernul lui Groza sa intre cate un reprezentant al partidelor istorice: Emanoil Hatieganul in
PNT si Mihail Romniceanu in PNL. In aceste conditii, Guvernul lui Groza este recunoscut de
occidentali si regele inceteaza greva regala.
La 19 noiembrie 1946 au loc alegeri parlamentare care sunt falsificate de comunisti.
La 10 februarie 1947 semnam pacea de la Paris prin care:
- Romani plateste despagubiri de razboi;
- ne revine NV-ul Transilvaniei;
- Basarabia si N Bucovinei raman la URSS;
- trupe sovietice raman in Romania.
La 14 iulie 1947 are loc inscenarea de la satul Tamadau. In felul acesta s-a creat pretextul
interzicerii partidelor istorice si lichidarea opozitiei.
Proclamarea RPR (Republica Populara Romana)
Regele face o vizita in Anglia la 22 decembrie, cu ocazia nuntii reginei Elisabeta si se
asteapta sa primeasca ajutor de la occidentali, dar nu primeste. Dupa ce regele se intoarce in
tara, in ziua de 30 decembrie Dej si Petru Groza se prezinta in fata acestuia si ii cer sa abdice.
Regele accepta sa abdice si tara devine Stat Democrat Popular.

Impunerea deplina a stalinismului

Prima etapa a regimului comunist (1948 - 1965): Liderul comunist din aceasta perioada este
Gheorghe Gheorghiu Dej. In aceasta perioada s-au pus la punct instrumentele statului
totalitar. Astfel, in februarie 1948 are loc unirea Partidului Comunist Roman cu Partidul
Social Democrat Roman si se formeaza Partidul Muncitoresc Roman. Liderii PSD care nu au
fost de acord au fost de acord au fost inchisi.
In 21 23 februarie 1948 are loc primul congres al Partidului muncitoresc roman si
este ales Gheorghe Gheorghiu Dej. Apoi, in ordinea importantei urmeaza Ana Paucar si
Vasile Luca, care fusesera adusi din URSS. La acest congres nu a fost adoptata o viziune
proprie asupra dezvoltarii tarii si s-a copiat modelul sovietic. In aprilie 1948 s-a adoptat
constitutia Republicii Populare Romane, dupa modelul constitutiei din URSS. Din 1956
organul suprem legislativ era Marea Adunare Nationala compusa din muncitori si tarani dar si
intelectuali precum Sadoveanu.
Controlul statului supra economiei si culturii
La 11 iunie 1948 are lor nationalizarea mijloacelor de productie dupa care se trece la
planificarea centralizata a economiei pe baza de planuri cincinale.
In 1955 are loc confiscarea proprietatilor de pana la 50 de hectare prin care este desfiintata
chiaburimea (taranii instariti). Cei care au refuzat au fost inchisi si stramutati pe alte locuri. In
perioada 1949 1962 are loc colectivizarea agriculturii. S-au format mai intai gospodarii
agricole colective si apoi cooperative agricole de productie.
Reforma culturala: pe plan cultural s-a adoptat modelul sovietic (proleculturismul). In august
1948 se da Legea invatamantului, prin care este eliminata religia din invatamant si inlocuita
cu istoria partidului comunist URSS si geografia URSS. Se preda ideologia marxist-leninista
si se introduce obligativitatea invatari limbii ruse. Profesorii care nu s-au adaptau, au fost
eliminati. Se introduce cenzura presei. In 1948 se da Legea cultelor religioase prin care religia
greco-catolica este desfiintata si greco-catolicii urmeaza sa se uneasca cu ortodocsii.
Represiuni si rezistente
Impotriva regimului comunist a fost organizata rezistenta fortelor democratice. Astfel,
s-au organizat grupuri armate in munti din care faceau parte medici, studenti, tarani si
muncitori. Acestia sperau sa primeasca ajutor de al americani.
Impotriva acestora s-a organizat un aparat represiv care se numea Securitate (in 1948) si care
reprezinta de fapt politia politica. Aceasta urmarea, aresta, executa si ucidea pe detinutii
politici. Are loc deportarea taranilor care se impotriveau colectivizarii. Au fost infiintate
inchisori ale mortii la Pitesti, Adjud, Gherla si Sighet. Au fost organizate lagare de munca
fortata, unde au murit mii de oameni. Exemplu: canalul Dunare Marea Neagra. Intre 1949 si
1952 s-a realizat experimentul de reeducare de la Pitesti, cand prin aplicare unor torturi
fizice insotite de presiuni ideologice individul devenea complicele calailor.
Relatiile externe din timpul regimului lui Dej:
In ianuarie 1949 Romania este membra fondatoare a Consiliului de Ajutor Economic
Reciproc (CAER), care cuprinde toate statele comuniste din Europa plus Cuba si Mongolia.
In 1953 moare Stalin si se produce o destindere in timpul urmasului sau, Hrusciov, care ataca
puternic cultul personalitatii lui Stalin.
In 1955 Romania este membra fondatoare a tratatului militar de la Varsovia, care urma sa se
opuna pactului militar NATO.
In 1956 trupele sovietice intervin impotriva Ungariei, unde se incearca reformarea regimului
Comunist. Actiunea este sustinuta si de regimul lui Dej.
In 1958 trupele sovietice au fost retrase din Romania si comertul roman se indreapta spre

occident.
In 1961 sovieticii incearca sa puna in aplicare planul Valev, dupa numele autorului sau. Prin
acest plan urma sa se creeze o zona economica internationala, formata din URSS, Romania si
Bulgaria. Romania refuza acest lucru si prin urmare se indeparteaza de Uniunea Sovietica.
In martie 1965 a intervenit pe neasteptate moartea lui Dej. Astfel se incheie o scruta perioada
a reformismului dejist, dar acesta nu a insemnat o abandonare a principiilor comuniste.
Regimul nationalist comunist
Dupa moarte lui Dej la conducerea partidului vine Nicolae Ceausescu. Acesta a fost adoptat
din 1952 in secretariatul partidului. Dupa ce merge la Moscova sa fie educat, este numit in
mai multe functii:
- sef al tineretului comunist;
- general locotenent;
- sef al directiei politice a armatei;
- secretar al comitetului central al Partidului Muncitoresc Roman;
- membru al biroului politic.
Dupa moartea lui Dej, la propunerea lui Ion Gheorghe Maured, Ceausescu a venit in fruntea
tarii.
Prima etapa a regimului ceausist (1965 - 1971):
Ajuns la conducere, Ceausescu s-a proclamat ca deschizator al unei noi politici, desi politica
de destindere incepuse din vremea lui Dej. El a atacat in primul rand pe fostul conducator,
acuzandu-l de abuzuri. Pe plan intern incepe o politica de liberalizare:
- da o noua constitutie in 1965;
- schimba denumirea tarii in RSR (Republica Socialista Romania);
- schimba denumirea partidului in PCR (Partidul Comunist Roman);
- reabiliteaza victimele din perioada lui Dej (Lucretiu Patrascanu);
- invatamantul este organizat pe principii nationale (limba rusa este aproape eliminata din
scoala);
- se introduc limbile occidentale;
- literatura este mai putin cenzurata si cunoaste un avant remarcabil;
- se sprijina initiativa particulara in comert;
- se construiesc locuinte, proprietati particulare.
Pe plan extern se duce o politica independenta fata de Moscova, cultivand sentimentul de
antipatie fata de mari vecini.
In 1967 Romania a reluat relatiile diplomatice cu Republica Federala Germana. De asemenea,
Romania mentine relatiile cu Israelul in timpul razboiului celor 6 zile din 1967.
In 1968 Bucurestiul refuza sa participe la invazia din Cehoslovacia. Ceausescu critica violent
URSS-ul.
In urma acestor masuri Ceausescu se bucura de marea prestigiu si urmeaza vizitele in: Franta,
Anglia, Germania si SUA.
A doua etapa a regimului ceausist (1971 - 1980):
In urma vizitelor facute de Ceausescu in China si Coreea (1971), acesta a lansat tezele din
iulie si se indreapta spre un regim bazat pe cultul personalitatii (se revine la metodele
staliniste). Revolutia culturala inaugurata in 1971, dupa modelul chinezesc, pune la baza
culturii ideile comuniste. In acelasi timp, elimina posibilii rivali prin rotirea cadrelor. In 1973
incepe sa puna membrii familiei in posturi de conducere. In 1974 Elena Ceausescu este

promovata in Comitetul Executiv al PCR.

In 1974 Ceausescu devine presedintele RSR.
Perioada 1980 1987:
Regimul lui Ceausescu a intensificat la maximum politica de industrializare. Marile proiecte
precum Casa Poporul, Canalul Bucuresti-Dunare-Marea Neagra au secatuit resursele
economice. Prin urmare sunt contractate mari imprumuturi externe. Pentru achitarea
datoriilor, Ceausescu a extins exporturile si a redus importul. Incepand din 1981 s-au introdus
ratii la alimente. De asemenea, s-a trecut la economisirea energiei, caldurii si a apei calde. Se
sistematizeaza satele (unele sunt desfiintate).
Sfarsitul dictaturii (1987 1989):
In 1985 in frunte URSS-ului vine Mihail Gorbaciov. Acesta in cearca sa modernizeze
comunismul dar Ceausescu refuza. In aceste conditii, la noi se contureaza opozitia si miscarea
de rezistenta. Intelectuali ca Paul Goma, parintele Gheorghe Calciu, Ana Blandiana, Mircea
Dinesc si Aurel Dragos Munteanu au criticat regimul lui Ceausescu. Se remarca de asemenea
celor sase, in 1977 a avut loc o mare greva pe Valea Jiului. In 1987, la 15 noiembrie, la
Brasov, au atacat sediul Partidului. In 1989 s-a accentuat criza regimurilor comuniste si astfel
acestea cad din Ungaria, Polonia, Cahoslovacia si Bulgaria. Dar la doi in noiembrie 1989 are
loc Congresul al 14-lea al PCR care l-a reales pe Ceausescu presedinte. Insa peste o luna avea
sa cada si in Romania regimul Comunist.
Transformri politice, economice si sociale n Romnia dup 1989.
Decembrie 1989
Contextul intern si extern:
Pe plan intern se accentueaza nemultumirile ca urmare a:
- esecului economic;
- urbanizarii necontrolate;
- rationalizarii alimentelor;
- suprimarii libertatii de gandire;
- cultului familiei Ceausescu;
- daramarii bisericilor;
- incalcarii drepturilor omului;
- formalismului Constitutiei.
Nici contextul international nu mai era favorabil dictatorului:
- sefii de stat occidentali nu mai viziteaza Romania;
- Romania se orienteaza spre tarile slab dezvoltate;
- Romania intra in conflict cu URSS pentru ca Ceausescu a refuzat reformismul lui Gorbaciov
si la Congresul al 14-lea a declarat ca se impune revizuirea patului Ribentrob-Monotov;
- in Polonia, Ungaria, RDG, Bulgaria si Cehoslovacia sunt rasturnate regimurile comuniste.
Caderea regimului lui Ceausescu a fost sustinuta de statele occidentale si de URSS prin
actiuni ale serviciilor secrete.
Timisoara (16 decembrie 1989):
Conflictul incepe de la incercarea de evacuare a episcopului Laslo Tkes. Au loc ciocniri intre
popor si militie. A doua zi aceste ciocniri se transforma in manifestatii anticomuniste.
Ceausescu vorbeste la televiziune despre huligani si agenturi straine.
In 17 decembrie 1989 are loc sedinta Consiliului politic executiv, unde s-au cerut masuri
aspre pana la folosirea armelor de foc. Ceausescu pleaca apoi in Iran. La Timisoara are loc un
adevarat masacru: 40 de cadavre sunt transportate la Bucuresti si treptat evenimentele se
transforma in revolutie.

Bucuresti (21 22 decembrie 1989):

La 21 decembrie are loc un miting la Bucuresti, Ceausescu este huiduit. Armata, militia si
securitatea sunt aduse in strada. Se formeaza baricade. Noaptea se trage asupra multimii. Cad
zeci de victime.
In dimineata de 22 decembrie zeci de mii de oameni se indreapta spre Piata Palatului. La ora
12 cuplul prezidential pleaca cu un elicopter. Manifestantii ocupa televiziunea si radioul.
Astfel, revolutia este televizata in direct.
Noua structura a puterii:
Vidul de putere este repede ocupat. La Comitetul Central (CC) se formeaza Frontul Salvarii
Nationale (FSN). Programul acestuia este dat publicitatii si este citit de Ion Iliescu. In acesta
se precizeaza:
- abandonarea rolului conducator al PCR-ului;
- alegeri libere;
- separarea puterilor in stat;
- restructurarea economiei;
- reorganizarea invatamantului;
- respectarea drepturilor si libertatilor minoritatilor;
- politica externa de integrare in Europa Unita;
- respectarea drepturilor si libertatilor omului.
In primele zile dupa Revolutie au fost eliberati detinutii politici. S-a redus pretul la gaz si
electricitate. S-au inlaturat ratiile alimentare.
Dupa un proces sumar Ceausestii au fost impuscati la 25 decembrie.
Consecintele interne si externe:
Pe plan intern se creeaza conditii pentru trecerea la democratie, la pluralism si la economia
descentralizata.
Pe plan extern capatam un imens capital.
Revenirea la democratie
Programul Frontului Salvarii Nationale, prezentat natiunii la 28 decembrie 1989 anunta
reaparitia pluralismului politic. Ca urmare, au reaparut partidele politice istorice: PNL, PNT
precum si alte noi partide, cum ar fii: Consiliul Frontului Salvarii Nationale care a preluat
puterea la 22 decembrie 1989 si a devenit FSN (Frontul Salvarii Nationale). Din acesta se vor
desprinde PD si PDSR. In anul 1990 isi fac aparitia sindicatele, care se vor organiza in
federatii si confederatii pentru a avea o mai mare putere in dialogul cu Guvernul.
In martie 1990 are loc un moment tensionat, determinat de unele probleme din judetele cu
populatie maghiara. Invrajbirea etnica a fost determinata de radicalismul unora dintre
maghiari si refuzul oricaror concesii de catre nationalistii romani. Presa a avut si ea un rol
negativ, atat cea interna cat si cea externa, prin prezentarea deformata a realitatilor.
La 20 mai 1990 au loc alegeri parlamentare. FSN-ul are 66% si Ion Iliescu 87%. Manifestarile
anticomuniste dau nastere la fenomenul din Piata Unirii. La 13 iunie politia intervine in forta.
Manifestantii riposteaza violent, sunt incendiate masini ale politiei, sediu acesteia, SRI-ul si
televiziunea. La 14 iunie intervin minerii care isi atribuie rolul de forte de ordine. La 28 iunie
1990 Parlamentul aproba noul Guvern, condus de Petre Roman. Acesta intra in conflict cu
Parlamentul privind reformele.
In septembrie 1991 Guvernul lui Petre Roman este inlaturat printr-o noua mineriada. Noul

Guvern, in frunte cu Teodor Stolojan, fost ministru de finante cuprinde si personalitati din
PNL. La 21 noiembrie 1991 se da noua constitutie.
Constitutia din 1991:
Este adoptata la 21 noiembrie 1991 prin vot nominal. Are 7 titluri impartite in capitole,
sectiuni si capitole. Se bazeaza pe urmatoarele principii:
- suveranitatea nationala;
- separarea puterilor in stat;
- suprematia legii;
- ocrotirea persoanei;
- descentralizarea administratiei locale;
- forma de stat este republica semiprezidentiala, deoarece presedintele este ales direct, prin
votul natiunii dar parlamentul este cel care voteaza membrii guvernului si legile.
Statul este national, suveran, independent, unitar, iar teritoriul este indivizibil si inalienabil.
Puterile in stat sunt separate:
- puterea legislativa o are Parlamentul (Camera Deputatilor si Senatul);
- puterea executiva o are Guvernul (realizeaza politica interna si externa);
- presedintele este ales pe 4 ani, cel mult doua legislaturi, el are functia de mediere intre
puterile statului sau intre stat si societate.
Drepturi si indatoriri:
Se acorda drepturi la: viata, cetatenie, libera circulatie, constiinta de exprimare, munca, vot,
asociere de proprietate si libertate individuala. Nimeni nu este mai presus de lege.
Indatoriri: fidelitate fata de tara, de constitutie, de legi, contributie financiara si contributie la
apararea tarii.
Constitutia mai precizeaza pluralismul politic, activitatea partidelor politice, rolul sindicatelor,
relatiile internationale. Se mai arata simbolurile nationale: drapelul, imnul, ziua nationala si
limba.
Semnificatie: legea suprema in stat pune bazele unui stat democratic, respecta principiile
declaratiei universale a drepturilor.
Guvernarea PDSR (1992 1996):
In 1992 are loc scindarea FSN in PD si in FDSN, acesta din urma devenind PDSR. La 27
martie 1992 au loc noi alegeri. Victoria este a FDSN-ului, dar aceasta nu a mai fost
categorica. Opozitia, formata din Conventia Democratica obtine victoria in marile orase,
inclusiv in Bucuresti. Se formeaza un nou Guvern, in frunte cu Nicolae Vacaroiu, din PDSR
plus PNL plus PSN plus PDAR. Ca presedinte este ales Ion Iliescu.
Noul Guvern adopta strategia reformelor graduale, incetinindu-le. Ca urmare, scade nivelul de
trai, apar miliardarii de carton si urmele coruptiei.
In octombrie 1993 se semneaza acordul de asociere la Uniunea Europeana si se semneaza
parteneriatul pentru pace, o anticamera a NATO.