P. 1
proiect

proiect

|Views: 3,731|Likes:
Published by urzisan

More info:

Published by: urzisan on Jan 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/13/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA”, SIBIU FACULTATEA DE STIINTE AGRICOLE, INDUSTRIE ALIMENTARA SI PROTECTIA MEDIULUI

ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI IN INDUSTRIA ALIMENTARA
STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI LA “S.C. MUVI IMPEX S.R.L.”

STUDENT:URZICEANU ANCA TUFA ROXANA ANUL:I.P.A. I GRUPA:912/3

SIBIU 2007

MOTTO: “Facem parte din mediu. Distrugand mediul ne distrugem pe noi insine, protejandu-l ocrotim viitorul omenirii. Am putea oare trai intr-un mediu artificial, in altul decat cel in care traim de milioane de ani? Avem oare atata putere de adaptare? Omul a reusit sa realizeze atat de multe lucruri, insa numai cu ajutorul resurselor naturale, a MEDIULUI. Si atunci ce ne-ar putea face sa credem ca se poate trai si astfel?”

SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU
SMM este o abordare... un instrument... un set de proceduri... un mod planificat si organizat de a face lucrurile... pentru gestionarea interactiunii cu mediul a unei organizatii. Sistem pentru imbunatatirea continua a performantei de mediu si in consecinta a performantei si viabilitatii comerciale a intreprinderii. Instrument care da unei intreprinderi posibilitatea de a - si imbunatati performanta de mediu prin ajustarea operatiunilor, nu doar prin verificarea conformarii cu o colectie de standarde necorelate si neierarhizate conform prioritatilor de mediu. Mijloc pentru conducerea superioara de a aborda proactiv, strategic si cuprinzator modul in care intreprinderea interactioneaza cu mediul, in conformitate cu principiile de baza ale unui bun management. In linii mari, un SMM este ca orice alt sistem de management a planificarii si implementarii in vederea imbunatatirii continue. Aceleasi etape de baza se aplica gestionarii unei intreprinderi, unei linii de productie, navetei la locul de munca, sau chiar gestionarii dezvoltarii economice. SMM parcurge etapele unui model clasic de planificare si implementare, construit intr-o spirala de imbunatatire continua. Folosind acest model, o intreprindere isi examineaza sistematic activitatile proprii, stabileste obiective si tinte de mediu catre o performanta mai buna de mediu , si pune in practica programe sau proiecte de management de mediu in vederea atingerii tintelor sale .
SMM este integrat in sistemul general de management al intreprinderii. Ca sistem general de management , el reprezinta un proces de permanenta analiza, planificare si implementare; el necesita angajarea conducerii superioare si organizarea resurselor umane, financiare si materiale, inclusiv echipamente, pentru atingerea obiectivelor intreprinderii; in plus, necesita angajarea de resurse pentru sustinerea sistemului de management in sine.

AVANTAJELE UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU
1. Economii la costurile managementului de mediu, prin integrarea managementului de mediu cu sistemele de management a calitatii si cu cele de protectie a muncii ale intreprinderii. 2. O performanta de mediu imbunatatita cu costuri mai mici, ca rezultat al dezvoltarii in cadrul intreprinderii a competentelor de management strategic de mediu, incluzand anticiparea exigentelor viitoare de mediu si identificarea continua a oportunitatilor de prevenire a poluarii, nu doar simpla reactie la prevederile legii. 3. Un mai bun management general al intreprinderii si o performanta de ansamblu mai buna a intreprinderii, ca rezultat al cerintelor SMM de alocare clara a raspunderii in cadrul organizatiei, de instituire de a unor sisteme de monitorizare, de asigurare a unor controale operationale adecvate si de minimizare a deseurilor si a consumului de energie. 4. Pregatirea pentru tendintele viitoare in domeniul reglementarilor de mediu, ca de pilda prin trecerea treptata de la abordari de asigurare a conformarii bazate pe mediu la cele bazate pe sisteme, care necesita o planificare strategica de mediu din partea conducerii superioare. 5. O mai mare probabilitate a viabilitatii pe termen lung , ca rezultat al minimizarii cererii de resurse naturale pentru activitatile intreprinderii, minimizarii riscului raspunderilor de mediu si conformarii cu prevederile reglementarilor de mediu printr-un management proactiv. 6. Costuri reduse de functionare, ca rezultat al minimizarii deseurilor si a cresterii eficientei energetice. Aceste reduceri de costuri ? prin cresterea economiei de energie, de exemplu ? se acumuleaza in timp continuand sa creasca an dupa an.

7. Rate inalte de recuperare ale investitiilor pentru prevenirea poluarii si cresterea eficientei energetice (in special daca se ia in calcul reducerea riscului de raspundere de mediu), rate care adesea depasesc cu mult ratele pe care intreprinderea le obtine pe piata de capital normala. 8. Un mai bun acces la capitaluri si o reducere a costurilor capitalurilor si a altor costuri. Deoarece investitorii si creditorii tind sa favorizeze intreprinderile care au un SMM, uneori creditorii le ofera rate mai reduse ale dobanzii, uneori companiile de asigurari le ofera prime mai reduse, iar unele jurisdictii de stat sau inferioare sunt dispuse sa excepteze de la anumite taxe si obligatii de mediu intreprinderile care au un SMM. Si lista poate continua. 9. Un mai bun acces pe piata, deoarece guvernele, firmele client mari si consumatorii pretind in tot mai nare masura, ca o conditie pentru a face afaceri, ca furnizorii lor sa demonstreze un angajament responsabil in domeniul mediului prin conformarea la ISO 14001 sau la un alt standard de SMM. 10. Relatii publice mai bune cu comunitatea si autoritatile, printr-o abordare de management de mediu care incurajeaza dialogul si receptivitatea la preocuparile celorlalte parti.

S.C MUVI IMPEX S.R.L.
Infiintata in anul 1994, cu o suprafata de 4000 de metrii patrati, din care construita 800 de metrii patrati, cu sediul in Sibiu, pe strada Drumul Ocnei nr:4, functioneaza dupa aurorizatia de mediu nr:SB 2375 din 16.01.2007. Are 77 de angajati organizati astfel:

ORGANIGRAMA FIRMEI:

CONDUCERE: 10

ADMINISTRATIE: 10

JURIDIC 1

ABATOR 13

TRANSARE 7

PRODUCTIE 18

DESFACE RE 10

MAGAZIN 8

S.C MUVI IMPEX S.R.L. produce semipreparate si preparate din carne: Anticot vita; cabanos; caltabos; carnati picant; carnati muntenia; carnati porc afumat; carnati polonez; carnati harghita; carnati taranesc; crenwursti vita; crenwursti piept pui; carne mici; carne toccata; carcasa porc cu slanina; ceafa afumata; ceafa porc fara os; ciolane afumate; coaste afumate; costita afumata; cotlet de porc fara os; muschi de vita; muschi file; muschi tiganesc; muschiulet de porc; oasa garf afumate; parizer de porc;

parizer de vita; pastrama de porc; picioare de porc afumate; piept fiert; pulpa de porc fara os; pulpa vita; pate royal; salam de casa Muvi; salam Elvetian; salam de porc; salam de vara; salam Dumbrava; salam Italian; salam cu sunca; salam Transilvania; slanina afumata; sunca; salam de misec; toba; untura; gusa fiarta; coaste afumate speciale. CARNATI MUNTENIA Materie prima:carne de vita, calitatatea III pt bradt -40 kg carne de vita de la capatani pt bradt -35 kg carne de pe capatani de vita -15 kg slanina tare -10 kg Materii auxiliare: usturoi -0.200 kg Boia de ardei -0.250 kg Polifosfati o.500 kg Sfoara Invelis: mate subtiri de vita cu calibru de 40-43 mm sau mate subtiri de porc cu calibru de 40 mm Tehnologia de fabricatie:carnea de vita de calitatea a III-a si carnea de pe capatani de vita(40+35 kg)se toaca la masina Wolf prihn sita cu ochiurile de 3 mm.La fel se toaca si restul de carnede pe capatani(15 kg).Toata material prima va fi conservata si maturate.Se introduce in cutter carnea de calitatea a III-a si carnea de pe capatani 35 kg si se fabrica bradtul adaugandu-se polifosfatul.Cand bradtul este aproape terminat se adauga condimentele.Se introduce apoi carnea de pe capatani 15 kg si slanina.Se toaca in cutter impreuna pana cand granulatia slaninei va fi de circa 8mm.Pasta obtinuta se umple in membranele pregatite cu ajtorul spritului.Se formeaza bucati de circa 35-40 cm. lungime prin rasucirea membranei la distante egale in sireag ,se aranjeaza pe bete si se introduce la fum cald. Afumare calda:Inainte de introducerea carnatului in afumatorie,aceasta va fi bine incalzita.Afumarea se face la temperature de80-95 grade C,adica pana cand membranele primesc o culoare caramizie-roscata. Fierberea carnatului:fierberea se face in cazane cu apa sau in celule de

afumare fierbere in abur.Temperatura de fierbere este de 73-75 grade C,timp de 45 de minute,in functie de dimensiunea membranelor. Afumarea la rece:Dupa fierbere produsul se introduce in afumatorie asa-zisa rece,unde cu ajutorul rumegusului din lemn de esenta tare,se afuma circa 10 ore.Se introduce in magazine,se eticheteaza si se fac analizele fizico-chimice,apoi se pun in vanzare.

CARNE PENTRU MITITEI Materie prima:carne de vita-80 kg seu de vita-20 kg Materii auxiliare:piper-0.300 kg cimbru-0.100 kg bicarbonate de sodium-0,120 kg usturoi-0.500 kg sare curate-2,500 kg supa de oase-15 kg Tehnologia de fabricatie: Carnea de vita ce se preteaza pentru acest produs este carne ce provine de la gat, ceafa si piept. Seul ce se recolteaza sin transarea carnii se taie in bucati, la fel si seul, se amesteca bine amandoua impreuna cu condimentele. Se toaca la masina Wolf pe sita cu ochiurile de 2.3 mm. Dupa tocare si introduce in malaxor unde se adauga supa sis area (supa la nevoie se poate inlocui cu apa). Se amesteca bine pana la omogenizare completa. Se introduce in navete curate de tabla, aluminiu, inox sau in tavi de material plastic. Se introduce in frigorifer la temperatura de 5-6 grade C unde va ramane 24 ore pentru maturare. Se fac analizele la laborator si apoi se pune in consum. Unitatile de alimentatie publica si consumatorii individuali, inainte de a-i pune pe gratar se portioneaza dupa preferintele fiecaruia (aproximativ una bucata este de 0.040 kg ). Nota: Seul se poate inlocui cu slanina de porc (slanina tare).

SALAM ELVETIAN Materia prima: -carne de bovina calitatea I-a-40 kg -carne de porc fara grasime-32 kg -slanina cu gusa-28 kg Materii auxiliare: -sare amestec-2.600kg -piper-0.350 kg -zahar-0.150 kg -coriandru-0.050 kg -ienibahar-0.050 kg -usturoi 0.100 kg -sfoara -invelis: Membrane artificiale cu diametrul 50-70 mm. Membranele se taie in lungime de 50 cm. Tehnologia de fabricatie: la fabricarea salamului elvetian folosim carne de bovine aleasa de calitatea I-a, carne de porc provenita de la porci nu prea grasi, care sa aiba greutatea maxima de 40 kg taiati in jumatate. Slanina va fi numai provenita de la gusa si bine racita. Carnea de bovina si carnea de porc, se dezoseaza, se alege de flaxuri, tendoane, pielite, ganglioni, intocmai ca la salamul de Sibiu. Dupa alegere, toata carnea se taie in bucati de circa 250 gr si se aseaza pe un plan inclinat in frigorifer la temperatura de +4 - +5 grade C, sau in cosuri captusite ci panze, lasandu-se la scurs timp de 24 ore, dupa aceasta perioada, carnea se toaca la masina Wolf prin sita cu ochiurile de 20 mm. si se lasa din nou la scurs timp de 72 ore, la temperature de mai sus. Slanina se allege –slanina tare, iar slanina moale se inlatura. Slanina tare se taie fasii lungi de circa 50 cm, si late de circa 40 cm, dupa care se agata pe carlige in frigorifer, la temperatura care san u depaseasca 0 grade C, unde se lasa 12 ore. Se scoate din frigorifer si se taie in cuburi de 5 cm, apoi se introduce din nou in frigorifer intinzandu-se pe un plan inclinat la care fundul sa fie prevazut cu gratare sau cu plasa de sarma galvanizata, in straturi de circa 5 cm grosime. Pe aceste piciuri, racirea se face timp de 36 ore, avandu-se grija ca in tot acest timp cuburile de slanina sa fie intoarse cu

ajutorul unor lopeti, pentru ca racirea sa se faca uniform in toata masa. Carnea de bovine si carnea de porc scursa dupa tocarea la Wolf se introduce in frigorifer la temperatura de 0 grade C. Dupa racier carnea de bovine se trece la Wolf prin sita cu ochiurile de 3 mm. In frigorifer, carnea sta 12 ore, dupa care se trece la tocat, adaugandu-se slanina si condimentele si tocarea in cuter dureaza pana cand cuburile de slanina ajung la dimensiunea de 3 mm. Compozitia astfel pregatita se aseaza in granduri unde se preseaza foarte bine, in scopul eliminarii aerului din pasta, sau se umple in membrane unde se lasa timp de 72 ore, pentru maturare. Pasta obtinuta se umple in membrane. Dupa umplere si legare, batoanele se introduce in afumatorie unde se lasa la un fum rece timp de 3 zile cu o temperatura de +8 - +10 grade C. Batoanele afumate se introduce in depozit unde continua maturarea si unde stau pana la atingerea umiditatii de 32% maxim. Compozitia chimica a salamului la livrare va fi urmatoare: -apa % -grasime % -cenusa % maxim 32 maxim 48 maxim 8

-clocura de sodium % maxim 6 -azotiti(NO2) mg/100 gr. Produs 12

FLUXUL TEHNOLOGIC

TAIERE
(porcine,ovine,bovine)

REFRIGERARE
(24-48 ore,la 2-4 gradeC)

TRANSARE

SEPARARE

SARARE

CANTARIRE TOCARE
(masina Wolf)

CUTERIZARE
(CUTTER)

MALAXARE

UMPLERE

ZVANTARE

AFUMARE

FIRBERE

RACIRE

DEPOZITARE

LIVRARE

TAIEREA – la taierea animalelor poate aparea pericolul poluarii cu materii organice.
De aceea firmele din industria alimentara trebuie sa aiba fosa septica pentru deversarea rezidurilor organice. In aceasta etapa a fluxului tehnologic este un consum mare de apa, de asemenea deversata in fosa septica. Se evita astfel poluarea solului si a apelor.

REFRIGERARE – Dupa taiere carnea este pusa la rece timp de 1-2 zile. In aceasta
etapa se produce in cunsum foarte mare de current electric in cele 3 camere frigorifice existente in firma.

TRANSAREA – In aceasta etapa exista din nou pericolul poluarii cu resturorganice
si cu ape reziduale rezultate din acest proces.

SEPARARE – Carcasele de porc si vita vor fi taiate si separate in scopul producerii
preparatelor din carne. Pericolul deversarii apelor reziduale esti din evitat prin existenta fosei septice.

CANTARIRE – Dupa separare carnea este cantarita in functie de reteta cu ajutorul
balantei. Mediul nu este afectat in urma acetui proces.

TOCARE – tocarea se face cu ajutorul masinei Wolf. Acest utilaj este mare
consumator de energie electrica ceea ce poate dauna mediului, de aceea firmele trebuie sa se orienteze in cumpararea masinilor cu consum redus de electricitate. De asemenea apare si poluarea fonica.

Descriere masinei de tocat

Capacitate 400kg/ora Consum 1,1kW Tensiune 230/400V 50/60Hz Alte detalii corp inox Produs disponibil si la capacitatile 500kg/ora si 800kg/ora Cutit si sita din otel Melcul si bratara din fonta

CUTERIZARE – Pentru unele produse tocarea nu este suficienta de aceea este
necesara o cuterizare pentru obtinerea unei paste cat mai fine (exemplu:crenwusti). Apare poluarea fonica si de asemenea consumul mare de electricitate.

MALAXARE – apare poluarea
fonica si consumul mare de electricitate. Se foloseste pentru amestecarea ingredientelor. Descriere malaxorului

Capacitate

7,5litri Consum 0,37kw Tensiune 220V / 50/60Hz Dimensiuni 25x49x49cm

UMPLEREA – Membranele de natura organica sunt umplute cu aceast utilaj. Apare
consumul de electricitate si riscul deversarii materiei organice. Deoarece membranele sunt naturale acestea sunt biodegradabile nepunand mediul in pericol.

ZVANTARE, FIERBERE, AFUMARE – produsele din carne au ajuns
acum aproape de final.In aceasta etapa apare consumul de energie electrica si de

apa.Firmele din industria alimentara trebuie din nou sa aleaga utilaje cu consum mic de energie si apele trebuie deversate in fose septice.

DEPOZITARE – Produsele sunt depozitate la temperature diferite: majoritatea la 810 grade C cu umiditate relative de 75-80 % si altele la 0-4 grade C cu aceeasi umiditate a aerului.

LIVRAREA – firma are in dotare 4 autoutilitare frigorifice, 2 dotate euro 2 si
celelalte euro 4. Mediul este afectat prin emisia gazelor de esapament.

CONTROLUL MEDIULUI SI MANAGEMENTUL RISCULUI
-Legislatie-:
1. HOTĂRÂRE nr. 1502 din 25 octombrie 2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 541/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere 2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării - Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 1078 din data de 30 noiembrie 2005 3. Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării Publicată în Monitorul Oficial cu numărul 327 din data de 11 aprilie 2006
o

Legea nr. 92/2003 pentru aderarea României la Convenţia privind efectele transfrontiere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992 - Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 220 din data de 2 aprilie 2003

4. Ordinul MAPM nr.1144/09.12.2002 privind înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa art. 3 alin. (1) lit. g) şi h) din OUG nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării şi modul de raportare a acestora - M.Of nr. 35/22.01.2003 5. Ordinul MAPM nr.1440/12.03.2003 pentru aprobarea Ghidului naţional de implementare a Registrului poluanţilor emişi de activităţile care intră sub incidenţa prevederilor OUG nr.34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, - M.Of nr. 177/20.03.2003 6. Ordinul MAPM nr.37/02.04.2003 pentru aprobarea Documentului de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru industria celulozei şi hârtiei - M.Of nr. 247/10.04.2003 7. Ordinul MAPAM nr.566/01.09.2003

8. Ordinul MAPAM nr.818/17.10.2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu - M.Of nr. 800/13.11.2003
o

Ordinul MMGA nr. 1158/2005 pentru modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 818/2003 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu - Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 1091 din data de 5 decembrie 2005

9. Ordinul MAPAM nr.36/07.01.2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu-M.Of. nr. 43/19.01.2004 10. Ordinul MAPAM nr.169/02.03.2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmării directe, a Documentelor de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea Europeană - M.Of nr. 206/09.03.2004
o

Ordinul MAPAM 1301/27.12.2005 pentru infiintarea Comisiei pentru analiza contestatiilor in cadrul procedurii de autorizare integrata

o

Ordinul MMGA nr. 249/2005 pentru înfiinţarea Centrului naţional de coordonare, informare, reactualizare a ghidurilor privind cele mai bune tehnici disponibile si de comunicare cu Biroul European pentru Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării şi cu Forumul European de Informare - Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 296 din data de 8 aprilie 2005

11. HG nr.541/17.05.2003 privind stabilirea unor măsuri pentru limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi din instalaţii mari de ardere - M.Of nr. 365/29.05.2003 modificata si completata prin HG nr. 322 din 14 aprilie - M.Of. nr. 359/27.04.2005 12. Ordinul comun MAPAM, MEC, MAI, nr.712/ 24.09.2003 pt aprobarea Ghidului privind elaborarea propunerilor de programe de reducere

progresivă a emisiilor anuale de dioxid de sulf, oxizi de azot şi pulberi provenite din instalaţii mari de ardere - M.Of. nr. 145/18.02.2004 13. Ordinul MAPAM nr.1052/15.12.2003 privind organizarea şi funcţionarea Secretariatului tehnic pentru controlul activităţilor instalaţiilor mari de ardere - M.Of nr. 32/15.01.2004 14. Ordinul MMGA nr.347/17.08.2004 privind modelul de notificare a autorităţilor publice de protecţie a mediului privind limitarea funcţionării instalaţiilor mari de ardere, în vederea derogării de la respectarea valorilor limită de emisie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.541/2003 - M.Of. nr. 786/26.08.2004 15. HG nr.699/12.06.2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compuşi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii - M.Of nr. 489/08.07.2003 modificata si completata de HG nr.1902/04.11.2004 M.Of. nr. 1102/25.11.2004 16. Ordinul MMGA *) pentru aprobarea "Ghidului privind elaborarea procedurilor de autorizare, notificare privind elaborarea planurilor (schemelor) de reducere a emisiilor de compusi organici volatili si privind elaborarea planului de gestionare a solventilor organici cu continut de COV" 17. HG nr.95/ 23.01.2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase - M.Of nr. 120/25.02.2003 18. Ordinul MAPAM nr.1441/2003 privind înfiinţarea Secretariatelor de risc pentru controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase - M.Of nr. 196/26.03.2003 19. Ordinul MAPAM nr.1084/22.12.2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse - M.Of nr. 118/10.02.2004

20. Ordinul MAPAM 142/25.02.2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase - M.Of nr. 191/04.03.2004 21. Ordinul MMGA nr. 251/2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase - Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 298 din data de 11 aprilie 2005 22. Infiintarea Comisiei pentru analiza contestatiilor in cadrul procedurii de autorizare integrata 23. Ordinul MMGA 50/14.01.2004 privind Stabilirea procedurii de organizare si coordonare a schemelor de management de mediu si audit (EMAS) in vederea participarii voluntare a organizatiilor la aceste scheme 24. Regulamentul de organizare si functionare a Comitetului Consultativ EMAS si a Biroului EMAS 25. Ordin pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 50 din 14 ianuarie 2004 privind Stabilirea procedurii de organizare şi coordonare a schemelor de management de mediu şi audit (EMAS) în vederea participării voluntare a organizaţiilor la aceste scheme

IMPORTANTA MEDIULUI
Realităţile zilelor noastre arată că secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri şi transformări ale civilizaţiei omeneşti, dar şi cele mai complexe şi uneori nebănuite efecte asupra vieţii. Până nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. În prezent, ca urmare a exploziei demografice şi a dezvoltării fără precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie primă şi energie pentru producţia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensă a resurselor pământului relevă, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Perfecţionarea şi modernizarea proceselor tehnologice, utilizând cele mai noi cuceriri ştiinţifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu şi pe cele energetice. Ca urmare a industrializării şi creşterii producţiei de bunuri au sporit mult materialele ce afectează mediul ambiant. Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regăsesc în aer, apă şi în sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezenţei dioxidului de sulf din aer, datorită dezvoltării proceselor termice şi a utilizării unor combustibili inferiori; sunt evacuate în atmosferă importante cantităţi de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, săruri şi oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte dăunătoare asupra vegetaţiei, în general, şi direct sau indirect asupra omului. La acest sfârşit de secol şi început de mileniu, lumea se află în efervescenţă. Schimbările care au avut loc şi vor avea loc, creează, într-o viziune optimistă, speranţe şi pentru remedierea fie şi treptată a mediului înconjurător. În tumultul generalizat al schimbărilor, trebuie să tragem încă un semnal de alarmă legat de mediul înconjurător şi de supravieţuirea omului şi a existenţei vieţii pe Terra. “Mediul natural”, adică aerul, oceanele, mările, lacurile, apele curgătoare, solul şi subsolul şi formele de viaţă pe care aceste ecosisteme le creează şi le susţin este imaginea

cea mai comună pe care omul obişnuit şi-o face atunci când vorbeşte despre mediul înconjurător. O pădure, o baltă sau un lac, de exemplu, formează fiecare în parte un “ecosistem” care se intercondiţionează reciproc şi se readaptează continuu în căutarea unui anumit echilibru. Totalitatea factorilor naturali, determină condiţiile de viaţă pentru regnurile vegetale, animale şi pentru exponentul său raţional – omul, reprezentând mediul natural. În mediul natural distingem componente fizice naturale – elemente abiotice: aer, apă, substrat geologic, relief, sol. Componentele biotice reprezintă viaţa, organismele ce le dezvoltă pe fundalul sportului ecologic. Ele apar sub forma vegetaţiei şi animalelor depinzând atât de factori tereştri, cât şi cosmici (radiaţia solară de exemplu) ceea ce ne ajută să înţelegem implicaţiile care pot urma unor modificări fie terestre, fie cosmice, sau ambele în acelaş timp. Mediul înconjurător apare ca o realitate pluridimensională care include nu numai mediul natural, dar şi activitatea şi creaţiile omului, acesta ocupând o dublă poziţie: de “component” al mediului şi de “consumator”, de beneficiar al mediului. Conceptul actual de “mediu înconjurător” are un caracter dinamic, care caută să cunoască, să analizeze şi să urmărească funcţionarea sistemelor protejate în toată complexitatea lor. Prin “resurse naturale” se înţelege: totalitatea elementelor naturale ale mediului înconjurător ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile – minerale şi combustibili fosili; resurse regenerabile – apă, aer, sol, floră, faună sălbatică; resurse permanente – energie solară, eoliană, geotermală şi a valurilor. În întreaga activitate a mediului înconjurător se urmăreşte nu numai folosirea raţională a tuturor aceste resurse, ci şi corelarea activităţii de sistematizare a teritoriului şi localităţilor cu măsuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producţie căt mai puţin poluante şi echiparea instalaţiilor tehnologice şi a mijloacelor de transport generatoare de poluanţi cu dispozitive şi instalaţii care să prevină efectele dăunătoare asupra mediului înconjurător, recuperarea şi valorificarea optimă a substanţelor reziduale utilizabile.

Astfel noţiunea de “mediu înconjurător” cuprinde de fapt, toate activităţile umane în relaţia om-natură, în cadrul planetei Terra. Când se vorbeşte de progres sau de sărăcie, se vorbeşte de fapt, în termenii cei mai globali, de mediul înconjurător care caracterizează planeta noastră la un moment dat, căci între toate acestea şi poluarea, degradarea apei şi a aerului, ameninţarea păturii de ozon, deşertificarea, deşeurile toxice şi radioactive şi multe altele, există o strânsă interdependenţă. În toate civilizaţiile care s.au dezvoltat până în secolul al XVII-lea, de natură predominant agricolă,”pământul era baza economiei, vieţii, culturii, structurii familiei şi politicii”, viaţa era organizată în jurul satului, economia era descentralizată, astfel că fiecare comunitate producea aproape tot ce îi era necesar. Energia chieltuită corespundea în esenţă lucrului forţei musculare, umană sau animală, rezervelor de energie solară înmagazinată în păduri, utilizării forţei hidrauliuce a râurilor sau mareelor, forţei eoliene. Natura reuşea până la urmă să refacă pădurile tăiate, vântul care unfla velele, râurile care puneau în mişcare roţile, deci sursele de energie utilizate de civilizaţiile agricole erau regenerabile. Odată cu sporirea populaţiei globului, ce a decurs paralel cu perfecţionarea organizării sociale şi, în special odată cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole, încercarea omului de a domina în lupta aspră cu natura, de a-i smulge lacom bogăţiile ascunse, începe să aibă tot mai mult succes. Peste un miliard şi jumătate din populaţia actuală a Terrei aparţine civilizaţiei industriale. Industrialismul a fost mai mult decât coşuri de fabrică şi linii de asamblare. A fost un sistem social multilateral şi bogat care a influenţat fiecare aspect al vieţii omeneşti. Creşterea economică, enorm accelerată, se bazează în majoritate nu pe surse regenerabile de energie, ci pe energia cheltuită prin folosirea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni, ţiţei, gaze naturale. Alvin Toffler observă cu sarcasm: “Pentru prima dată o civilizaţie consumă din capitalul naturii, în loc să trăiască din dobânzile pe care le dădea acest capital!”. Problema rezidurilor activităţilor umane a luat proporţii îngrijorătoare, prin acumularea lor provocând alterarea calităţii factorilor de mediu. Aceste alterări sunt

cauza unor dezechilibre în faună şi floră şi ăn sănătatea şi bunul mers al colectivităţii umane din zonele supraaglomerate. Prin accelerarea ritmurilor de dezvoltare, bazată pe consumarea resurselor neregenerabile de energie, s-a ajuns, în unele ţări industrializate, la un grad de bunăstare ridicat, constatându-se practic că apare, cu iminenţă, ameninţarea consecinţelor acţiunii umane asupra mediului, poluarea lui la nivel global. Deteriorarea mediului ambiant este cauzată de: existenţa prea multor automobile, avioane cu reacţie şi nave de mare tonaj, a prea multor fabrici care funcţionează după tehnlogii vechi, poluante, mari consumatoare de materii prime, apă şi energie, fenomene care sunt determinante, în ultima instanţă, de necesităţi crescânde ale unei populaţii aflate în stare de explozie demografică şi îndeosebi de existenţa marilor aglomerări urbane. Mediul înconjurător reprezintă un element esenţial al existenţei umane şi reprezintă rezultatul interferenţelor unor elemente naturale – sol, aer, apa, climă, biosferă – cu elemente create prin activitatea umană. Toate acestea interacţionează şi influenţează condiţiile existenţiale şi posibilităţile de dezvoltare viitoare a societăţii. Orice activitate umană şi implicit existenţa individului este de neconceput în afara mediului. De aceea, calitatea în ansamblu a acestuia, precum şi a fiecărei componente a sa în parte, îşi pun amprenta asupra nivelului existenţei şi evoluţiei indivizilor. Ansamblul de relaţii şi raporturi de schimburi ce se stabilesc între om şi natură, precum şi interdependenţa lor influentează echilibrul ecologic, determină condiţiile de viaţă şi implicit condiţiile de muncă pentru om, precum şi perspectivele dezvoltării societaţii în ansamblu. Aceste raporturi vizează atât conţinutul activităţii cât şi crearea condiţiilor de existenţă umană. În concluzie, se poate afirma că mediul trebuie adaptat şi organizat pentru a răspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natură a unor resurse şi prelucrarea lor pentru a deservi populaţia (pentru a satisface doleanţele acestora). Această dependenţă cunoaşte un mare grad de reciprocitate, datorită faptului că nevoile umane se adaptează într-o măsură mai mare sau mai mică mediului. Asigurarea unei calităţi corespunzătoare a mediului, protejarea lui – ca necesitate supravieţuirii şi progresului – reprezintă o problema de interes major şi certă actualitate

pentru evoluţia socială. În acest sens, se impune păstrarea calităţii mediului, diminuarea efectelor negative ale activităţii umane cu implicaţii asupra acestuia. Poluarea şi diminuarea drastică a depozitelor de materii regenerabile în cantităţi şi ritmuri ce depăşesc posibilităţile de refacere a acestora pe cale naturală au produs dezechilibre serioase ecosistemului planetar. Protecţia mediului este o problemă majoră a ultimului deceniu dezbătută la nivel mondial, fapt ce a dat naştere numeroaselor dispute între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Acest lucru a impus înfiinţarea unor organizaţii internaţionale ce au ca principale obiective adoptarea unor soluţii de diminuare a poluării şi creşterea nivelului calităţii mediului în ansamblu. Cercetările amănunţite legate de calitatea mediului, de diminuarea surselor de poluare sau concretizat prin intermediul unui ansamblu de acţiuni şi măsuri care prevăd: cunoaşterea temeinică a mediului, a interacţiunii dintre sistemul economic şi sistemele naturale; consecintele acestor interactiuni; resursele naturale trebuiesc utilizate raţional si cu maxim de economicitate prevenirea şi combaterea degradării mediului provocată de om, dar şi datorate unor cauze naturale armonizarea intereselor imediate şi de perspectivă ale societăţii în ansamblu sau a agenţilor economici privind utilizarea factorilor de mediu Pentru protejarea mediului, în primul rând trebuie identificate zonele afectate, evaluat gradul de deteriorare şi stabilite cauzele care au produs dezechilibrele respective. În ceea ce privesc modalităţile de protejare trebuie soluţionate trei categorii de probleme: crearea unui sistem legislativ şi institutuţional adecvat şi eficient care să garanteze respectarea legilor în vigoare. evaluarea costurilor acţiunilor de protejare a mediului şi identificarea surselor de suportare a acestora. elaborarea unor programe pe termen lung corelate pe plan naţional şi internaţional referitor la protejarea mediului. În ceea ce priveşte evaluarea costurilor şi stabilirea modului în care aceste sunt suportate se poate susţine că protejarea mediului este costisitoare şi nu pot fi întotdeauna identificaţi factorii poluării. Datorită acestei situaţii costurile de protejare a mediului se

împart între societăţile comerciale potenţiale poluatoare şi stat. Fondurile alocate protejării mediului diferă de la o ţară la alta în funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecareia. Pentru elaborarea unor programe pentru protejarea mediului, trebuie identificaţi toţi factorii de mediu şi zonele în care pot apărea probleme de poluare a acestora. Un astfel de program presupune identificarea zonelor, evaluarea costurilor necesare şi stabilirea responsabilităţilor pentru derularea proiectelor. Presiunea activităţii omului asupra mediului natural creşte foarte rapid. De asemenea, se accelerează dezvoltarea industrială, schimburile, circulaţia mărfurilor, spaţiul ocupat, parcurs şi utilizat pentru activităţile umane este din ce în ce mai vast. Această evoluţie îşi pune amprenta în mod nefavorabil asupra mediului şi a componentelor sale. Un alt factor care dăunează mediului este modernizarea transporturilor, accesibilitatea lejeră în spaţiile verzi. Comportamentul individului poluează mediul într-o măsură mai mare sau mai mică, fie sub forma activităţii cotidiene, fie a consumurilor turistice. Prin dezvoltarea activităţii umane sunt afectate toate componentele mediului în proporţii diferite. Dintre aceste elemente cele mai importante sunt: peisajele, solul, apa, flora, fauna, monumentele, parcurile si rezervaţiile, precum şi biosfera. În consecinţă, conservarea funcţiilor igienico-sanitare, recreativă şi estetică ale elementelor componente ale mediului natural constituie garanţia unei dezvoltări continue a societăţii umane.

CONCLUZII

1. 2.

Prin pozitionarea ei, firma nu afecteaza nici vizual, nici fonic orasul Sibiu. Firma trebuie sa acorde atentie calitatii produselor si de aceea se efectueaza un amanuntit control sanitar-veterinar imediat dupa transarea carnii cu scopul depistarii eventualelor boli ale animalului.

3.

Atentia trebuie indreptata si spre consumul de curent electric,recomandandu-i-se firmei sa achizitioneze utilaje cu consum redus de energie electrica.

4. Se recomanda epurarea apelor reziduale provenite din taierea si jupuirea animalelor si din prelucrarea carnii. Se recomanda mai intai o epurare mecanicachimica cu scopul eliminarii materiilor poluante aflate in suspensie. Se face apoi o neutralizare daca apele contin mari cantitati de acizi sau baze. Se poate face si o florinare a apei adica un adaos de clor pentru indepartearea microorganismelor din apa. Dupa aceste operatiuni apa reziduala poate fi indreptata spre o statie de epurare industriala. 5. Pentru aceasta firma, dar si pentru alte firme din industria alimentara si nu numai, implementarea unui sistem de management al mediului ar putea constitui un avantaj in ceea ce priveste protectia mediului, dar si calitatea produselor.

BIBLIOGRAFIE: 1.www.mmediu.ro 2. www.ara.ro 3.Roth, Ioan- Tehnologia fabricarii preparatelor din carne de la A la Z, Editura Tipotrib, Sibiu 1996

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->