Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROTEINELE din laptele de mama:- nu sunt influentate de variatiile aportului alim. al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcat.din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a fi variabil in functie de momentul lactatiei.
Cazeina: - este o fosfoproteina
- este usor de digerat (este dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp. in dezvoltarea creierului si meta-bolismul colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1. Alfalactalbumina- intervine in digestia lactozei;
2. Lactoferina: - este o glicoprot.
-are rol bacteriostatic
- in absorbtia Feprotectia sugarului alimentat la san impo-triva anemiei feriprive in primele 6
luni de viata.
3. Albuminele serice: conc. este max. in colostru.
4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor, IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele matern este favoriz. aparitia inf. resp. si a diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in apararea antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza rol bactericid asupra E.coli si Salmonelei.
Glucidele (hidratii de carbon) din laptele uman:
- in cant. de 70 g/l 60 g/l lactoza
- 10 g/l oligozaharide
Lactoza este un dizaharid (glucoza+galactoza). Reprezinta principalul constituent osmotic al laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea antiinfectioasa. Reprez. factor de crestere pt. Lactobacilul bifidus.
Lipidele din laptele de mama:
- in cant. de 38-40 g/l
- sunt alcatuite din TG (98%), colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati cu lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp. este acidul linoleic. Acesta este in cantitate de 5 ori mai mare
decat in laptele de vaca.El intervine in maturarea SN a copilului.
Sarurile minerale din laptele matern:
- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na este in cantitate mai mica in laptele matern. Ca urmare scade riscul de HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica decat in laptele de vaca, dar sunt in raport optim absorbtiei Ca.
(Ca/P este2/1 in l.m. si 1,2/1 in l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de l.v., dar cu absorbtie foarte buna.
Dupa supt sugarul este tinut in brate, in pozitie verticala, 5-10 min.,pt. a-l ajuta sa eructeze.
Apoi va fi asezat culcat,in decubit lateral stang si apoi drept pt. a favori-za evacuarea stomacului si
reaparitia senzatiei de foame.
La suptul urmator se inverseaza ordinea sanilor pt. a realiza o evacua-re completa a lor si pt. a stimula
secretia lactata.
Durata alimentatiei natural
Alimentatia naturala este obligatorie in primele 3 luni de viata si este optima daca dureaza pana la 6-9
luni.
Ablactarea se poate face brusc sau treptat.
Ablactarea treptata este ideala;
- se va inlocui un supt cu cate o masa de diversificare;
- dureaza saptamani sau luni;
- este bine suportata si de catre copil si de catre mama.
Ablactarea brusca
- este mai greu suportata
- se face in caz de imbolnavire a mamei sau de deces al copilului;
- necesita adm. de preparate medica-mentoase:antagonisti de prolactina (Bromcriptina- 2 cp/zi,15 zile).
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli psihice grave,
IRen.,IC, DZ decompensat, tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt., trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulante; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor, ragade mamelonare sangerande,inf.acute tratate ca antibiotice
(cloranfenicol, tetraci-clina,metronidazol,sulfamide, nitrofurantoin).
C.I. permanente din partea copilului:
galactozemie, intoleranta secundara la AG nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului: sd. icteric cu BI crescuta.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos precipita in flocoane mari;
-necesita un timp mai mare pt. digestie.
PROTEINELE din l.v.:
- 34 g/l;
- l.v. este de 3 ori mai bogat in proteine decat l.m. Excesul de prot. este transformat la niv. ficatului
determinand hipertrofie hepatica.
- se solicita rinichiul pt. excretia incarcaturii osmotice mari(uree) determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
- Proteinele lactoserului:
- imp.este lactoglobulina ea este puternic antigenica. Este incriminata in alergia la prot. l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in l.v.aparitia anemiei feriprive la sugarii alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina dezv. la nivelul colonului a unei flore de putrefactie bogata in
E.coli.
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai redusa decat in l.m. l.v. se va zahara 5% inainte de a fi
administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant. mai mare de AG saturati(74%), fata de AG nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
in cant. de 2 ori mai mare in l.v. determinand osmolaritatea crescuta a l.v.
- raport Ca/P inadecvat ceea ce det. absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-re-are un continut microbian crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m. fac din l.v. un aliment nerecoman-dabil sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim trimestru,daca nu poate fi alimentat natural,va fi alimentat cu o formula de
lapte adaptata pt. sugari (lapte dietetic pt. sugari).
FORMULE DE LAPTE:
Se administreaza in urmatoarele situatii:
- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala care nu-si pot permite o alaptare prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de compozitia l.m.(prin interventia com-plexa a producatorului),form. de
lapte nu vor fi niciodata identice ca rezulta-te cu cele ale l.m.
Form. de lapte se prepara din l.v. care sufera importante transformari. Laptele adaptat se prezinta sub
forma de pulbere (granule),se prepara instant (fara preparare termica),nu necesita nici un fel de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri minerale, are osmolaritatea mai mica decat a l.v.,protejand functia
renala redusa a sugarului mic.
Glicidele sunt reprez. de lactoza.
Lipidele animale sunt inlocuite cu lipide vegetale (floarea soarelui,soia, cocos,germeni de griu).
Se adauga vitamine si oligoelemente in cant. egale cu necesarul zilnic al sugarului.
TIPURI DE FORMULE DIETETICE
FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi adaptate: Humana1,Nutrilon, NAN1.
- partial adaptate:difera de prep. adaptate prin compozitia in glucidese adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza): Milumil1, Similac.
FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea alimentatiei pana la varsta de 1 an: Aptamil2,Bebelac2,
Milumil2,NAN2.
FORMULE SPECIALE(adevarate preparate medicament-se folosesc in diferite afectiuni):
- formule cu continut redus in lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25, Morinaga NL33.
- preparate din soia(lipsesc lactoza si prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri: Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
TEHNICA ALIMENTATIEI ARTIFICIALE
PRINCIPII de introducere a alimentatiei artificiale:
- noul aliment se introduce cand sugarul este in deplina stare de sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce treptat,prin tatonarea tolerantei digestive.
Alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor masuri de igiena suplimentara fata de alim.
naturala, in ceea ce priveste pastrarea,prepararea si manipularea vaselor necesare prepararii laptelui praf
(biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim. naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt. ca exista riscul
aspirarii laptelui in caile respiratorii si exista posibilitatea aparitiei otitei.
Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie plina cu lapte.
La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
- la sugarul mic NU se da lapte de vaca integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de (o parte lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu 5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de (3 parti lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca integral ( cand nu se poate adm. un preparat de lapte adaptat).
ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele situatii:
nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile de viata.
apoi sporul ponderal este sub 150 g/sapt.
Inainte de a trece la alim. mixta sau artificiala se elimina 3 posibilitati:
Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese administrate la intervale mari de timp).
Factori materni de hipogalactie ce pot fi corectati (dieta saraca in lichide, program de odihna pt.
mama,reducerea starii de incordare a mamei, negolirea sanilor dupa fiecare supt).
Boli severe ale nn sau sugarului care nu este capabil sa suga la san.
In caz de hipogalactie reala se trece la alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
Metoda alternativa: se alterneaza o masa de san cu una de lapte praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia lactata scade si mai mult ( laptele stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu lingurita si nu cu biberonul, pt.a mentine secretia lactata.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea pt. sugarul eutrofic si alimentat la san se incepe la 6 luni.
Pt. sugarul alimentat artificial, diversificarea se incepe la 3,5-4 luni.
Reguli pt.diversificarea alimentatiei:
diversificarea incepe cu copilul in perfecta stare de sanatate;
se introduce alimentul nou pro-gresiv,prin tatonarea tolerantei digestive;
alimentul nou se adm. cu lingurita;
nu se adm. simultan 2 alimente noi;
daca la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranta digestiva (diaree, varsaturi), atunci
se suprima acel aliment 1- 2 saptamani, pana la refacerea digestiva si apoi se va incerca
reintroducerea lui cu prudenta
nu se insista cu introducerea unui aliment nou daca sugarul il refuza. Exista riscul anorexiei
psihogene la sugar.
Alimente pt. diversificare:
Fructe (citrice, mere, morcov)
- bogate in vitamine, saruri minerale, continut hidric;
- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8 saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri, caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere, banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe (zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se poate adauga fie fainos indulcit cu zahar, fie 1-2 lingurite de branza de
vaci.
Ca urmare se va inlocui o masa de lapte cu una de fructe.
NU se dau copilului sub 1 an : zmeura, capsuni, fragi. Sunt alergizante.
masa de fructe se adm. imediat ce este preparata.
nu se incalzeste pt. ca se inactiveaza vitaminele.
Legumele:
- se introduc in alimentatie de la 4 luni;
- morcovi, cartofi, patrunjel, telina, pastarnac, spanac,dovlecei, rosii, ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat strecurata, apoi se adauga fainos si ulei vegetal;
- piure de legume + unt si lapte (dupa varsta de 5 luni).
Fainoasele: - au valoare energetica mare.
!!! Faina de griu, orz, secara contine gluten - o proteina alergizanta pt. mucoasa intestinala a sugarului
(putand produce un sdr.celiachiform).De aceea se va introduce in alim. sugarului dupa varsta de 8 luni!!!
Carnea: - are continut crescut in aminoacizi esentiali, saruri minerale, vitamine.
- carnea de pui sau vita se adm de la 5 luni, in supa de zarzavat sau piureul de legume, de 3-4 ori pe
saptamana (sub forma de carne fiarta si fin tocata sau mixata).
- dupa 6 luni ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni perisoare de carne, ciorba acrita cu bors sau lamiie.
-dupa 10 luni peste alb: salau, pastrav,stiuca.
- dupa 1 an chiftelute de carne preparate in ulei.
- dupa 3 ani carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni galbenus de ou fiert tare ( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an albusul de ou (este alrgizant).
- dupa 5 luni branza de vaci ( in piureul de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni mamaliguta cu branza de vaci.
- dupa 5 luni iaurt preparat in casa si zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in trepte.
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:
1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile dupa nastere cand se produce furia laptelui.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate apuca
mamelonul in gura; se form. un cerc vicios.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in functie de sex si activitatea fizica depusa.
In medie pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete;
- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia calorica zilnica;
- unt,uleiuri vegetale.
Proteine: -asigura 13-16% din ratia calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70% prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox. 200g/zi); lapte (500ml/zi); branza (50g/zi); oua (1 ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale, cartofi, alte legume,fructe,zaharuri rafinate (in proportie mica).
Se va respecta un program fix de servire a meselor, cu atmosfera calma, fara discutii in timpul
meselor.
Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2 gustari zilnice.
Sunt interzise la aceasta varsta: consumul de alcool, tutun, cafea, condimente.