Probleme globale si

sectoriale

Probleme globale

Introducere
Ploi acide
Efect de sera
Ozon
Alte probleme

Cronologie

Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului Uman, de

la Stockholm (1972); punctul de pornire n stabilirea i
dezvoltarea unei legislaii de mediu internaionale.
Conferina Naiunilor Unite asupra Mediului i
Dezvoltrii, Rio de Janeiro (Rio Summit, Earth
Summit) (1992);
Conferina Naiunilor Unite asupra Dezvoltrii
Durabile, de la Johannesburg (RIO +10) (2002) ;
Conferina Naiunilor Unite asupra Dezvoltrii
Durabile, Rio de Janeiro (Rio + 20) (2012).

Comisia pentru Mediu si Dezvoltare

Comisia pentru Mediu si Dezvoltare, creat n
1983 n cadrul Organizatiei Natiunilor Unite
Raportul prezentat n 1987 de Comisia
Brundtland - Viitorul nostru comun - atrage atenia
asupra faptului c dac se vor
continua actualele forme de dezvoltare lumea va
fi confruntat cu niveluri inacceptabile de suferina
uman i de vtmare a mediului.

Intlnirea la Varf a Pamantului

DECLARAIA ASUPRA MEDIULUI I

DEZVOLTRII
DECLARAIA DE PRINCIPII PENTRU
INDRUMAREA GOSPODARIRII, CONSERVARII SI
DEZVOLTARII DURABILE A TUTUROR
TIPURILOR DE PADURI
CONVENIA CADRU A NAIUNILOR UNITE
REFERITOARE LA SCHIMBAREA CLIMEI
CONVENIA PRIVIND DIVERSITATEA
BIOLOGIC.
AGENDA 21

Rio 2012 (dupa 20 de ani) teme

Economia verde
Cadrul institutional pentru dezvoltare durabila
7 probleme critice

Dezastrele
Oceanele
Apa
Locuri de munca
Hrana
Orasele
Energia

Tintele dezvoltarii durabile

Efectul de sera

PRINCIPALII RESPONSABILI

CO2,
NOX,
CH4,
(CFC)

Emisia CO2

Carbon, mil. tone

7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
1940

1960

1980
Anul inregistrarii

2000

2020

Emisii carbon
ara

Statele Unite
Rusia
Japonia
Germania
China
India
Indonezia
Brazilia

Emisii totale,
milioane tone

Emisii per capita

(tone)

1960

2000

1960

2000

791
396
64
149
4
6
1
33

1394
437
302
234
807
229
56
62

4.38
2.33
0.69
2.68
0.17
0.06
0.02
0.08

5.3
2.9
2.4
2.9
0.7
0.3
0.3
0.4

EFECTE

Modificarea regimului precipitatiilor; seceta;

Cresterea nivelului marilor;
Modificarea climei = incalzirea globala;
Anotimpuri;
Accentuarea extremelor meteorologice:
furtuni, uragane, cicloane;
Vant: 350 km/ora
Afectarea padurilor;

UE

UE

UE

RIO 1992: CONVENTIA CADRU PENTRU

SCHIMBAREA CLIMEI:

fiecare tara are dreptul sa utilizeze propriile resurse cu conditia

ca activitatiile sale sa nu puna in pericol siguranta mediului;

adoptarea unor legislatii care sa tina sub control emisiile de gaze

cu efect de sera si sa asigure derularea proceselor neturale care
pot indeparta o parte din aceste gaze;

tarile dezvoltate: mari producatoare de astfel de gaze =

responsabilitate; reducerea emisiilor la nivelul lui 1990;

tari bogate: sprijin material si asistenta tehnica tarilor

subdezvoltate;

obligatia informarii; antrenarea si informarea publicului;

transferul de fonduri si tehnologii

BERLIN 1995: CONFERINTA PARTILOR LA CONVENTIA

CADRU ASUPRA SCHIMBARII CLIMEI

semnarea unui protocol de reducere a

emisiilor de carbon;
proiecte pilot pentru transferul de tehnologii;
recunoasterea ineficientei planurilor existente
implementarea comuna: compensarea
emisiilor prin investitii in proiecte de energie
curata;

EVOLUTII

VIENA 1996: A DOUA CONFERINTA A PARTILOR

acceptarea unui protocol legislativ pentru limitarea emisiilor
KIOTO 1997: A TREIA CONFERINTA A PARTILOR
adoptarea unui protocol legislativ de limitare a emisiilor
GERMANIA - plan ca pana in 2005 reducerea cu 25 % a emisiilor
cu efect de sera; deja in 1995 < cu 10 % fata de 1990;
RUSIA - reduceri cu 25 % in 1995 fata de 1990;
SUA - 1996 > 6 % fata de 1990

UE

UE

PLOI ACIDE

CAUZE

SO2 - acidul sulfuric

NO2 - acidul azotic;

EFECTE

spalarea solului de substante nutritive;

punerea in libertare a aluminiului existent in sarurile minerale din

sol = incetinirea cresterii;

distrugerea descompunatorilor din sol;

favorizeaza extragerea substantelor nutritive din frunzele

coniferelor intr-un ritm mai accelerat decat realimentarea;

scaderea capacitatii de reproducere a biotei acvatice;

afecteaza sanatatea oamenilor: SO2 > particule fine de sulfati,

devin aerosoli si patrund in tesuturile plamanilor;

solubilizeaza metalele grele: aluminiu, cadmiu, mercur, plumb;

degradarea mediului construit: coroziunea

EFECTE

14 000 lacuri in Canada; disparitia pestilor;

Finlanda, Norvegia, Suedia (2200 de lacuri
moarte),
in USA 2,5 % din cazele deceselor;
degradarea padurilor:

Germania 54 % in 1996;
Europa > 30 %;

Ploi acide
ara

Total suprafee
pdure

Suprafee distruse

(mii hectare)

(mii hectare)

Norvegia

5925

2963

50

Austria

3754

1089

29

Suedia

23700

9243

39

Frana

14440

3321

23

Germania

7360

3827

52

Polonia

8654

4240

49

Italia

457

138

30

Spania

11792

3656

31

Elveia

1186

510

43

Anglia

2200

1408

64

Cehia + Slovacia

4578

3250

71

UE

UE

Problema ozonului

Ozonul

La nivelul solului
Ozonul stratosferic

Ozon

La nivelul solului

irit membranele mucoase ale sistemului respirator;

cauzeaz tuse, sufocare, funcionare diminuat a plmnilor;
reduce rezistena la rceal i pneumonii;
poate agrava bolile cronice ale inimii, astmul, bronita,
emfizemul;
distruge stratul superficial de cear protectoare de pe ace;
provoac denutriia, afectnd clorofila i impiedicnd procesul
de fotosintez;
reduce rezistena arborilor la nghe, prin distrugerea
membranelor celulelor i esuturilor frunzelor de conifere,
atacul unor ciuperci i insecte duntoare; ptrunde prin
stomate, intensific procesele oxidative, epuiznd rezervele de
hran ale plantelor.

UE

UE

UE

Ozon stratosferic

filtru natural pentru absorbia radiaiilor solare

ultraviolete, periculoase pentru organismele
vii.
freonii au fost considerai mult vreme ca
fiind substane chimice miraculoase,
netoxice, neinflamabile, necorosive i stabile
=>utilizarea lor pe scar larg la tuburile cu
aerosoli, ca spumani, ca solveni i ca ageni
de rcire ai frigiderelor

Ozon stratosferic

Protocolul Montreal - Substante

care Rarefiaz Stratul de Ozon

Montreal 1987
reducerea la jumtate a activitilor de producere i utilizare a
freonilor, pn n 1988, iar pn n 1992 s nghee producerea
i utilizarea halogenilor, substane care conin brom, de 50 de
ori mai periculos dect clorul n distrugerea ozonului;
acordarea unei amnri de zece ani fa de aceste termene
pentru rile cu un consum anual de freoni mai mic de 0,3 kg
pe locuitor;
aplicarea unor restricii pentru comerul cu produsele ce
nglobau freoni, cu rile care nu erau semnatare ale acordului;
elaborarea unor tehnologii pentru producerea de substane
chimice alternative pentru CFC.

Efectele degradrii stratului de

ozon

modificarea stratificrii termice a atmosferei cu apariia

modificrilor climatice;
modificri n distribuia pe vertical a ozonului cu
creterea concentraiei ozonului troposferic i scdereaa
concentraiei ozonului stratosferic;
creterea intensitii radiaiei ultraviolete cu efecte
negative asupra organismelor vii; apariia unor maladii
ale ochilor, pielii i a unor maladii infecioase;
reducerea activitii de fotosintez a ecosistemelor
acvatice: dereglarea strategiilor de adaptare (orientare,
mobilitate), dezvoltarea anormal a organismelor marine

Productia mondial de
clorofluorocarbon
1200

CFC , mii tone

1000
800
600
400
200
0
1950

1960

1970

1980

Anul inregistrarii

1990

2000

Alte probleme

Domenii

Degradarea solului

Disparitia speciilor

Degradarea peisajului

Catastrofe

Degradarea solului

pulberile sedimentabile de la centralele termolectrice, fabricile

de liani - azbociment, fabricile de ciment etc;

reziduurile petroliere;

dejeciile de la fermele de cretere a animalelor;

gropile de depozitare a reziduurilor menajere;

haldele de steril rezultate de la extragerea crbunelui, a

metalelor sau de la cenua termocentralelor;

substanele radioactive;

pierderile de substane chimice toxice din rezevoarele

subterane sau din conductele de transport subterane;

ageni patogeni contaminani, care pot determina

contaminarea biologic

Degradarea terenurilor
Nr. crt.

Continentul

Proporia degradat
(%)

1.

Australia

16

2.

Europa

25

3.

America de Nord

26

4.

Asia

38

5.

America de Sud

45

6.

Africa

65

7.

America Centarl

74

China cauze al degradarii

Suprafaa
pierdut
(mii hectare)

Procentul din
suprafaa
total agricol

Pierderi explicabile

2317

1.8

Construcii ale capitalului

naional

508

0.4

Construcii urbane i rurale

240

0.3

Construcii de case rneti

184

0.1

Extinderea pdurilor

833

0.6

Extinderea punilor

552

0.4

Pierderi inexplicabile

4239

3.3

6556

5.0

Cauzele pierderilor

Total

Disparitia speciilor
Perioada

Specii
disprute
ntr-un secol

Procentajul
piederilor

Cauze ale
dispariiilor

Pleistocen
(3,5 milioane de
ani)

0.01

Dispariie natural

Pleistocenul
tarziu (100 000
ani)

0.08

0.002

1600 -1980, d.H.

17

0.4

Expansiunea
colonial;
Vntoare i
comer

1980 - 2000, d.H.

145

3.5

Dereglri ecologice

Modificri clim;
Vntoare n
neolitic

Zone protejate
Suprafaa protejat
(mil. ha)

(%)

Specii de
plante n
pericol

130

13

1845

281

Rusia

71

127

59

Japonia

704

79

Germania

26

16

11

China

58

343

153

India

14

1256

137

Indonezia

19

10

281

242

Brazilia

32

483

167

336

ara
Statele Unite

Total

Specii de
animale n
pericol

Degradarea peisajului

Industria
Agricultura
Turism
Urbanizarea
Infrastructura