Alunecrile de teren sunt o categorie de fenomene naturale de risc, ce definesc procesul de deplasare,

micarea propriu-zis a rocilor sau depozitelor de pe versani, ct i forma de relief rezultat.

Procesul de alunecare include trei faze:

faza pregtitoare, de alunecare lent, incipient (procese anteprag);

alunecarea propriu-zis (trecerea peste pragul geomorfologic);
stabilizarea natural (echilibrarea, procese postprag)

n cazul unor procese clasice, tipice, forma de relief se definete prin:

rpa de desprindere,
corpul alunecrii,
fruntea alunecrii i
suprafaa de alunecare.

Deplasrile rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral, ca urmare a unor
fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activiti umane.
Alunecrile de teren nu produc pierderi i distrugeri la fel de mari ca alte dezastre,
ele sunt ns periculoase putnd conduce la distrugerea unor construcii prin deplasarea
stratului de roci sau prin acoperire. De asemenea, alunecrile de teren pot bara cursul unor
ape curgtoare, crend lacuri de acumulare temporare sau permanente, pot produce chiar
distrugerea unor baraje prin formarea unui val puternic, la ptrunderea n lac, n mod brusc
a unui volum mare de roc.
Una din cele mai distrugatoare alunecari de teren din Europa s-a produs in anul 1963 in Italia, pe raul
Piave. In anii 50, aici a fost construit un baraj cu o inaltime de 265m, in spatele caruia s-a format un
lac de acumulare foarte mare cu 150 milioane metri cubi de apa, lung de 7 km si lat de 300m.
Constructia barajului s-a facut fara sa se tina cont de structura geologica a zonei, unde se aflau o
multitudine de roci fisurate care prezentau pericol de prabusire, astfel ca o bucata imensa de roca s-a
desprins ( 250 milioane metri cubi) si a cazut in lac, in urma impactului valul format a depasit cu mai
mult de 100m inaltimea barajului si apa s-a revarsat peste localitatile din jur.
n tara noastr, alunecrile de teren sunt destul de rspndite. Suprafaa total
supus alunecrilor de teren este apreciat la 900.000 hectare. n tara noastr cea mai
importan i cunoscut alunecare de teren a constituit-o deplasarea Vrfului Suhardelului
care a dus la bararea rului Bicaz i formarea Lacului Rou.
fost puternic degradate.
ZONE CU POTENIALE ALUNECRI DE TEREN
Jud. TIMI - Fget Bega (versantul drept)
Jud. MEHEDINI - Minova Bistria Prunior; Poiana Simian;
Jud. VLCEA - Horezu Ocnele Mari Bile Govora; Rmnicu Vlcea Vlcele;
Jud. ARGE - Valea Danului Poenari Arge rul Topolog (versantul stng);
Jud. ARGE-DMBOVIA - Stoeneti Malu cu Flori Voineti;
Jud. DMBOVIA - Moreni Pietroia Fieni Vrfuri;
Jud. BUZU - Calvini Bsceni Zeletin Ptrlagele Oleeti Spoca rul Buzu (versantul
stng);
Jud. VRANCEA - Mera Odobeti pe rul Milcov Gura Caliei Urecheti Cndeti;
Jud. BACU - Zeme Moineti Comneti Trgu Ocna;
Jud. IAI - Trgu Frumos Baleti Lecani Iai;
Jud. BOTOANI - Corni Vorona Tudora.

2. CLASIFICAREA ALUNECRILOR DE TEREN.

Se poate face:
a) dup adncimea suprafeei de alunecare:
de suprafa < 1 m
de mic adncime = 1-5 m
adnci = 5-20 m
foarte adnci > 20 m
b) dup viteza de manifestare a fenomenului: ( viteza de alunecare )
extrem de rapid ( brute ) > 3 m/s
foarte rapid = 3 m/s-0,3 m/min
rapid = 0,3m /min 1,5m/zi
moderat = 1,5m/zi 1,5m/lun
lent = 1,5m/lun 1,5m/an
foarte lent = 1,5m/an 0,06m/an
extrem de lent < 0,06m/an
c) dup distana de deplasare:
alunecri propriu-zise;
alunecri tip curgeri de teren;
d) dup direcia de evoluie a alunecrii pe versant:
alunecri deplasive de la baza versantului n direcia opus deplasrii acumulatului, deci
caracter regresiv.
alunecri detrusive evoluie n direcia acumulatului de alunecare caracter progresiv.
( detritus = material rezultat din frmiarea rocilor prin aciunea agenilor externi )
e) dup cauza care le genereaz:
naturale: produse de ploi toreniale, micri tectonice, eroziuni puternice, prbuiri ale
unor grote, etc.
artificiale: generate de aciunea omului, excavaii, explozii, lucrri hidrotehnice sau de
hidroamelioraii, realizarea unor construcii n vecintatea unor versani.
3. CAUZELE ALUNECRILOR DE TEREN.
Cauzele alunecrile de teren pot fi:
a) naturale:
modificarea nivelului apelor subterane,
ploi toreniale. Aceste fenomene acioneaz asupra coeziunii manifestate ntre particule,
micornd-o astfel nct aceasta nu se mai poate opune aciunii greutii
versantului i a celorlalte ncrcri verticale, ducnd la prbuirea (alunecarea)
versantului.
Micarea seismic. Aceasta genereaz pe lng fenomenul descris mai sus i un alt
fenomen numit lichefierea nisipurilor saturate. Acest fenomen are particularitatea de a
produce alunecri chiar n terenuri orizontale, atunci cnd straturi de pmnt cu
oarecare coeziune sunt aezate pe roci moi care-i pierd o mare parte din rezisten n
timpul cutremurului, datorit lichefierii.
Eroziunea se datoreaz aciunii apei sub diferite forme (infiltraie, fenomen caustic).
b) generate de activitatea omului:
realizarea unor lucrri de investiii n apropierea versanilor. Alunecarea de teren din
aceast cauz se datoreaz faptului c ncrcarea terenului crete semnificativ cu
realizarea unor construcii, modificnd echilibrul de moment al versantului.
Despduriri i decopertri ale vegetaiei. Aceste activiti duc la creterea umiditii
versantului i prbuirea acestuia prin slbirea forelor de coeziune dintre particule.

4. EFECTELE ALUNECRILOR.
Efectele manifestate ale alunecrilor de teren sunt:
Distrugerea parial sau total a construciilor de orice fel (tip),
Blocarea parial sau total a albiei unui ru i formarea unor acumulri de ap cu
pericol de inundaii,
Distrugerea parial sau total a reelelor de edilitare (ap, gaze, canalizare, etc.).
Blocarea unor ci de comunicaii (feroviare, rutiere, fluviale, etc.).

Prabusirile
Alaturi de alte fenomene gravitationale prabusirile de roci au o larga raspandire pe glob, fiind
frecvente acolo unde exista pante (versanti) abrupti, in general in zone nelocuite avand rol de
remodelare a reliefului. Uneori pot afecta si zone locuite.
Deplasarea rocilor se face in mai multe feluri:
- prin cadere libera, atunci cand versantul are o inclinatie mare.
- prin rostogolire, atunci cand panta nu este foarte abrupta.
- prin formarea unor goluri in subteran rocile nu se mai sustin la suprafata pamantului si atunci se
prabusesc in golurile formate (pesteri, mine)
Prabusirile apar din mai multe cauze, in general ele apar in zonele reci (polare si subpolare), in
regiunile secetoase si cateodata si in zonele cu clima temperata din cauza inghetului si dezghetului.
O alta cauza sunt raurile care sapa marginea muntelui formand goluri sub stanci, pe langa acestea
cutremurele si eruptiile vulcanilor sunt alte cauze care pot determina prabusirle.
In functie de cauzele care le declanseaza si de forma versantilor prabusirile pot fi de mai multe
feluri ; felul lor este determinat si de ce fel de material (stanci, pamant) se dizloca si se prabuseste,
astfel ca exista urmatoarele tipuri de prabusiri :
- prabusiri de stanci uriase, acestea se pot deplasa pe distante mici atunci cand stancile nu se spar in
mai multe bucati mici. Daca se sparg in bucati mici atunci se deplaseaza pe distante mai lungi.
Acest tip de prabusiri este intalnit in zonele muntoase foarte inalte.
- prabusiri de versanti, se intalnesc in munti si se datoreaza topirii ghetii care ia cu ea si bucati de
pamant si stanca.
- Prabusiri in subteran, apar acolo unde se formeaza goluri (pesteri, grote, tuneluri, galerii de
mina,ocne) al caror tavan cateodata este subtire si instabil.