Carte 1

CUPRINS
Introducere3
Partea 1
PRODUC}IILE P|S|RILOR....6
1. Produc]ia de ou\ [i factori de influen]\.......7
1.1. Compozi]ia chimic\ a ou\lor....9
1.1.1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului......9
1.1.2. Compozi]ia chimic\ a albu[ului..10
1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale..11
1.2. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor11
1.3. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\....15
1.3.1. Factori biologici care influen]eaz\ produc]ia numeric\ de ou\.15
1.3.2. Factori biologici care influen]eaz\ greutatea ou\lor..20
1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\24
1.4.1. Obiective [i criterii de selec]ie pentru liniile destinate producerii
hibrizilor ou\tori de g\in\...24
1.4.2. Hibrizi comerciali ou\tori de g\in\....29
2. Produc]ia de carne de pas\re [i factori de influen]\37
2.1. Compozi]ia chimic\ a c\rnii...37
2.2. ~nsu[irile organoleptice, fizice [i tehnologice ale c\rnii.38
2.3. Factorii care influen]eaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de carne39
2.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru carne.46
hibrizilor de g\in\ pentru carne46
2.4.2. Hibrizi comerciali de g\in\ pentru carne....48
2.5. Producerea hibrizilor comerciali de curc\ pentru carne.53
hibrizilor de curc\ pentru carne53
2.5.2. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne....56
2.6. Producerea hibrizilor comerciali de ra]\ pentru carne58
2.6.1. Selec]ia [i ameliorarea ra]elor58
2.6.2. Hibrizi comerciali de ra]\ pentru carne..59
2.7. Producerea hibrizilor comerciali de gsc\ pentru carne.60
2.7.1. Selec]ia [i ameliorarea g[telor..60
2.7.2. Hibrizi comerciali de gsc\ pentru carne...62
3. Produc]ia de ficat gras [i factori de influen]\...63
3.1. Ficatul gras de pas\re.64
3.2. Factori care influen]eaz\ produc]ia de ficat gras65
3.3. Hibrizi comerciali de ra]\ [i gsc\ pentru ficat gras...67
Bibliografie selectiv\68
-1-
Partea a 2-a
~NMUL}IREA P|S|RILOR DOMESTICE71
1. Reproduc]ia p\s\rilor.71
1.1 Aparatul reproduc\tor la p\s\ri...71
1.2. Formarea oului....75
1.3. Mecanismul neuro-hormonal al regl\rii reproducerii la p\s\ri..80
1.4. Sisteme (metode) de reproducere la p\s\ri.82
1.5. Ou\le pentru incuba]ie....85
1.5.1. Factori care influen]eaz\ calitatea ou\lor de incuba]ie..85
1.5.2. Indicii de calitate ai ou\lor de incuba]ie.....91
5.2.2.1. Starea de prospe]ime a ou\lor.91
5.2.2.2. Indici morfologici de calitate..93
5.2.2.3. Indici fizico-chimici de calitate100
1.6. Dezvoltarea embrionar\ la p\s\ri.106
2. Incuba]ia artificial\...111
2.1. Istoricul incuba]iei artificiale....111
2.2. Regimul de incuba]ie....115
2.2.1. Temperatura..115
2.2.2. Umiditatea relativ\ a aerului.....118
2.2.3. Ventila]ia..119
2.2.4. ~ntoarcerea ou\lor.121
2.3. Aparate de incuba]ie.122
2.3.1. Echipamentele de lucru ale aparatelor de incuba]ie.....123
2.3.2. Incubatoare de mic\ capacitate.....128
2.3.3. Incubatoare de volum ......135
2.3.4. Defec]iuni `n func]ionarea aparatelor de incuba]ie..142
2.3.5. ~ntre]inerea aparatelor de incuba]ie..145
2.4. Fluxul tehnologic din sta]iile clasice de incuba]ie...146
4.1. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de g\in\..149
4.2. Particularit\]i ale incuba]iei ou\lor de curc\...151
2.5. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie a ou\lor de palmipede.152
5.1. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate Bekoto.154
5.2. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate I.V. 60..156
5.3. Tehnica incuba]iei ou\lor de palmipede `n aparate de mic\
capacitate...156
2.6. Fluxul tehnologic din sta]ia de incuba]ie cu mediu controlat...158
2.6.1. Principii generale de amplasare [i construc]ie..159
2.6.2. P\r]i [i elemente componente...160
2.7. Controlul biologic al incuba]iei165
2.7.1. Alegerea ou\lor pentru incuba]ie..165
2.7.2. Controlul biologic al incuba]iei....166
2.7.3. Analiza procesului de incuba]ie....170
2.7.4. Aprecierea calit\]ii puilor ob]inu]i171
Bibliografie selectiv\.....173
.
-2-
INTRODUCERE
Explozia demografic\ preconizat\ pentru mileniul III va ridica,
indiscutabil, probleme grave legate de asigurare necesarului de hran\ pentru
popula]ia Terrei, care va dep\[i 7 miliarde de locuitori la nivelul anului 2010.
~n acest context social, cre[terea animalelor va c\p\ta noi dimensiuni, dat
fiind importan]a pe care produsele de origine animal\ o au `n alimenta]ia uman\;
proteina animal\ reprezint\ baza unei hr\niri ra]ionale, iar unele dintre produsele
ob]inute de la animale sunt chiar indispensabile anumitor categorii de oameni.
Un loc bine definit `n ierarhia produc]iilor animaliere `l au cele avicole
(carnea, ou\le [i ficatul gras), produse cu cerere foarte mare pe pia]a
consumatorilor, ca urmare a valorii lor nutritive ridicate, dar [i a pre]urilor
accesibile la care pot fi achizi]ionate; `n plus, nu trebuie uitat nici faptul c\ exist\
]\ri cu vechi tradi]ii `n consumul produselor avicole.
La ora actual\, `n marea majoritate a ]\rilor dezvoltate, consumul de ou\
cunoa[te o linie ascendent\, previziunile `n aceast\ direc]ie fiind de 2-5%/an; cel
pu]in pentru Europa, `n urm\torii 10 ani se prev\d cre[teri cu 3-8% ale produc]iei
de ou\ consum, dar [i o concentrare a efectivelor de p\s\ri `n complexe de mare
capacitate.
{i produc]ia de carne de pas\re urmeaz\ o linie asem\n\toare cu cea de la
ou\, `n sensul c\ aceasta cre[te de la an la an. De[i, preferin]ele consumatorilor
pentru un anumit tip de carne de pas\re (de g\in\, curc\ sau de palmipede) difer\
de la o zon\ geografic\ la alta, `n func]ie de diverse considerente, consumurile
pentru acest produs ating cote foarte ridicate `n unele ]\ri, de peste 30
kg/an/locuitor; binen]eles, acest consum depinde foarte mult [i de puterea
economic\ din ]\rile respective. De asemenea, se constat\ [i cre[terea cererii
pie]ii pentru semipreparatele [i preparatele din carnea de pas\re, care sunt
preferate produselor ob]inute din carnea altor specii.
Un produs avicol deosebit de apreciat este ficatul gras, ob]inut `n urma
`ndop\rii palmipedelor; el poate fi consumat ca atare, dup\ o prealabil\ preg\tire,
dar poate fi valorificat superior sub form\ de pat.
Realizarea necesarului de hibrizi comerciali pentru carne, ou\ sau ficat
gras presupune existen]a unor sectoare de reproduc]ie bine puse la punct, `n care
s\ fie integrate sta]ii de incuba]ie performante, capabile s\ pun\ la dispozi]ia
solicitan]ilor pui sau boboci de o zi de cea mai bun\ calitate.
P\s\rile se `nmul]esc foarte repede, astfel `nct progresul genetic la
aceast\ specie se poate realiza `ntr-o perioad\ scurt\ de timp; `mbun\t\]indu-se
calitatea m\tcii de reproduc]ie [i practicndu-se numai incuba]ia artificial\, este
posibil\ satisfacerea comenzilor sociale pentru materialul biologic necesar
producerii ou\lor sau a c\rnii de pas\re, oricare ar fi volumul numeric al acestora.
~n toate ]\rile cu avicultur\ modern\, realizarea unor produc]ii mari [i
constante de ou\, carne [i ficat gras, se bazeaz\ pe cre[terea [i exploatarea `n
-3-
sistem industrial a hibrizilor comerciali; `n marea majoritate a ]\rilor, cre[terea

p\s\rilor, indiferent de direc]ia pentru care sunt exploatate, se face `n complexe
de tip industrial, de mari capacit\]i, utilizndu-se hibrizi de o `nalt\ valoare
genetic\.
Cu toate acestea, la ora actual\ exist\ tendin]a, promovat\ [i sprijinit\ de
c\tre asocia]iile de protec]ie a animalelor [i de cele ecologiste, de a se renun]a la
cre[terea p\s\rilor `n aglomer\ri de tip industrial, `n ideea c\ acest tip de
exploatare este un factor deosebit de stresant pentru ele. Exist\ ]\ri `n care a fost
interzis\ cre[terea g\inilor ou\toare `n cu[ti de baterie, `n altele nu se mai permite
aplicarea unor m\suri tehnologice curente, cum ar fi t\ierea ciocului, iar `n altele,
`ndoparea pentru ob]inerea de ficat gras, chiar dac\ sunt ]\ri cu vechi tradi]ii `n
consumul acestui produs.
De aceea, au fost propuse diverse solu]ii tehnologice care s\ asigure un
confort superior p\s\rilor, dar s\ p\streze [i limitele minimei eficien]e economice
pentru acest gen de activitate.
Cuno[tin]ele teoretice despre biologia reproducerii se pot constitui `ntr-un
instrument deosebit de eficient `n practica avicol\, cu ajutorul c\ruia se poate
dirija cu competen]\ activitatea reproductiv\ a p\s\rilor, ce se va finaliza `n ou\
de incuba]ie cu indici de calitate superiori.
Programele de selec]ie [i ameliorare a p\s\rilor prev\d att sporirea
poten]ialului productiv al hibrizilor existen]i, ct [i crearea altor hibrizi cu
performan]e superioare, adapta]i cre[terii intensive.
Dezvoltarea genotecilor aviare va permite conservarea `n mici popula]ii
panmictice a variabilit\]ii genotipice specifice materialului biologic existent, dar
asigur\ [i condi]iile tehnice pentru identificarea [i izolarea genotipurilor
corespunz\toare obiectivelor selec]iei.
~n aceast\ direc]ie se urm\re[te reducerea greut\]ii corporale a p\s\rilor
adulte prin transferul genei recesive cu sex-linkage dw, responsabil\ de
dorfism, la popula]iile dorite; `n acest fel se va m\ri num\rul de p\s\ri ce poate fi
repartizat pe suprafa]a util\ [i mai ales, se va diminua consumul de furaje pe
produsul finit.
O practic\ curent\ a devenit producerea puilor de o zi sexabili dup\
culoarea pufului sau dup\ dezvoltarea remigelor, exploatndu-se efectul genelor
`nl\n]uite cu sexul, localizate pe cromozomii sexuali; `n acest fel, se elimin\
cheltuielile suplimentare [i stresul specifice metodei clasice de sexare, cloacal
japonez\.
Este necesar\ m\rirea rezisten]ei genetice la `mboln\vire a p\s\rilor [i
crearea de efective libere de germeni patogeni (S.P.F.-Specific Phatogen Free). La
ora actual\ exist\ linii de p\s\ri rezistente la anumite boli (leucoza, boala lui
Marek, micoplasmoza etc) `ns\, ob]inerea p\s\rilor rezistente la toate bolile
r\mne o problem\ a viitorului.
Exist\ `ncerc\ri de producere a p\s\rilor gola[e prin folosirea unui
fenomen genetic numit muta]ia p\s\rii gola[e ce este determinat de gena
recesiv\ n, o gen\ cu sex-linkage [i semiletal\; la o astfel de pas\re, energia
din hran\ necesar\ cre[terii penajului s-ar direc]iona c\tre sporirea produc]iei.
-4-
Cercetarea [tiin]ific\ urm\re[te, `n principal, rezolvarea unor probleme de

genetic\, dar exist\ preocup\ri [i pentru `mbun\t\]irea tehnologiilor actuale de
cre[tere [i exploatare, avnd ca punct de plecare reac]ia adaptativ\ a p\s\rilor la
condi]iile de mediu `n care sunt obligate s\ tr\iasc\; pentru aceasta, au fost
imaginate sistemele alternative de exploatare a p\s\rilor.
Multe necunoscute exist\ `n sfera fiziologiei nutri]iei, dar [i `n
cunoa[terea mecanismului de ac]iune coordonat\ a sistemului endocrin [i a celui
nervos central, asupra produc]iilor avicole [i de aceea, cercetarea de profil va fi
orientat\ [i `n aceste direc]ii.
Prin urmare, chiar dac\ la ora actual\ se ob]in rezultate deosebite `n
sectorul de cre[tere [i exploatare a p\s\rilor, exist\ suficiente disponibilit\]i
pentru `mbun\t\]irea acestor performan]e.
-5-
Partea 1
PRODUC}IILE P|S|RILOR
Produc]iile p\s\rilor, `n ansamblul lor, sunt influen]ate de doi factori
principali: prolificitatea [i rezisten]a organic\.
Prolificitatea, este suma a trei `nsu[iri, respectiv: fertilitatea, fecunditatea [i
capacitatea de ecloziune.
fertilitatea, reprezint\ capacitatea celului sexuale de a-[i reduce la jum\tate
num\rul de cromozomi prin gametogenez\ [i de formare a gametului; este
vorba de fapt, de o diviziune de maturare reduc]ional\ (meiotic\);
fecunditatea, este capacitatea de unire a doi game]i de sex opus sau procesul
de asimilare a celor dou\ celule sexuale mature (ovula [i spermatozoidul), cu
refacerea garniturii cromozomale specifice speciei. ~n urma acestui proces,
rezult\ celula ou sau zigotul, care `[i `ncepe procesul de segmenta]ie par]ial\
[i inegal\.
Practic, segmenta]ia zigotului `ncepe cnd acesta se afl\ la
extremitatea cranian\ a oviductului [i continu\ pe tot timpul trecerii sale prin
tractusul genital femel. Dup\ 27 ore de la fecundare, zigotul ajunge `n stadiul
de blastodisc, form\ sub care este expulzat `n exterior. Segmenta]ia continu\
latent `n exterior, iar dac\ oul este pus `n condi]ii de incuba]ie optime, are loc
dezvoltarea embrionar\ pn\ la producerea puiului sau bobocului de o zi.
Dup\ formarea blastodiscului are loc gastrula]ia, neurula]ia, formarea
anexelor embrionare (amniosul, sacul vitelin [i alantoida) [i procesele
specifice organogenezei;
capacitatea de ecloziune, reprezint\ num\rul de pui sau boboci de o zi viabili,
ce se ob]in din 100 ou\ fecunde.
Fecunditatea, fertilitatea [i capacitatea de ecloziune sunt determinate de
gene diferite; `n plus, s-a stabilit pe cale experimental\ c\ puterea de ecloziune
este influen]at\ [i de greutatea [i forma ou\lor, precum [i de condi]iile `n care
acestea au fost p\strate, pn\ la momentul introducerii la incuba]ie.
Cei mai buni pui se ob]in din ou\le a c\ror greutate reprezint\ media rasei
respective. Ou\le a c\ror form\ nu este caracteristic\ speciei, au o capacitatea de
ecloziune redus\, fenomen ce se constat\ [i la ou\le p\strate o perioad\ prea mare
de timp `n condi]ii necorespunz\toare.
Asupra capacit\]ii de ecloziune intervin [i genele letale [i cele semiletale;
astfel, din cele 20 gene letale cunoscute la p\s\ri, 16 ac]ioneaz\ negativ asupra
capacit\]ii de ecloziune, determinnd o dezvoltare anormal\ a embrionilor.
Efectul unor astfel de gene se manifest\ pregnant atunci cnd se practic\
`ncruci[\rile `nrudite necontrolate.
Rezisten]a organic\. Este dat\ de rezisten]a la condi]iile neprielnice de mediu [i
de rezisten]a la `mboln\vire. ~ntre cele dou\ `nsu[iri exist\ corela]ii directe, astfel
-6-
c\ nivelul produc]iilor depinde `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de interac]iunile ce se

stabilesc `ntre acestea.
O rezisten]\ sc\zut\ la condi]iile neprielnice de mediu poate produce
moartea p\s\rilor, dar f\r\ a se putea preciza o cauz\ anume.
Slaba rezisten]\ la `mboln\vire poate provoca moartea p\s\rilor, dar
[tiindu-se precis c\ ea a fost cauzat\ de un anume agent patogen.
Experimental, s-a stabilit existen]a de corela]ii pozitive `ntre moartea
coco[eilor [i a puicu]elor `n perioada de vrst\ 2-5 luni [i mortalitatea la p\s\rile
adulte; atunci cnd este mare la tineret, este mare [i la adulte.
~mperecherile `nrudite diminueaz\ rezisten]a organic\, `n timp ce
heterozisul o m\re[te.
Prin selec]ie, se pot ob]ine p\s\ri cu o mare rezisten]\ organic\, dar care
nu pot fi imune la toate bolile (exist\ linii rezistente la boala lui Marek, dar
nerezistente la leucoz\); cert este faptul c\, dac\ prin selec]ie nu se pot ob]ine
p\s\ri rezistente la toate boli, `n schimb se pot ob]ine p\s\ri rezistente la
condi]iile neprielnice de mediu.
1. PRODUC}IA DE OU| {I FACTORI DE INFLUEN}|

Ou\le de g\in\ reprezint\ o surs\ tradi]ional\ de proteine [i alte substan]e
nutritive pentru om [i de aceea, consumate ra]ional, ele se constituie `ntr-un
veritabil stimulent al func]iilor metabolice din organism, determinnd cre[terea
rezisten]ei acestuia la `mboln\vire [i ajut\ la fortificarea sistemul nervos.
Din punct de vedere fizic, ou\le sunt alc\tuite din dou\ sisteme coloidale
(ap\-albu[ [i ap\-g\lbenu[) [i din coaja mineral\.
~n structura unui ou, ponderea celor trei componente principale (albu[,
g\lbenu[ [i coaj\) este variabil\ `n func]ie de numero[i factori, `ntre care amintim:
specia, rasa, hibridul, vrsta, alimenta]ia etc (tab. 1).
Tabelul 1
Greutatea medie [i ponderea componentelor la ou\le diferitelor specii aviare
(date prelucrate dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)
Specia
G\in\
Curc\
Ra]\
Gsc\
Fazan
Bibilic\
Greutatea medie
a oului (g)
57,6
84,0
80,3
176,3
51,5
40,0
G\lbenu[
32,0
26,5
34,1
37,7
38,8
40,0
Ponderea componentelor (%):

Albu[
Coaj\ mineral\
57,1
10,9
59,5
14,0
55,3
10,6
47,9
14,4
47,3
13,9
43,5
16,5
La ou\le provenite de la p\s\rile tinere, ponderea g\lbenu[ului este mai

redus\ dect la cele de adulte, dar `n schimb, coaja mineral\ este mai groas\; pe
m\sura `naint\rii `n vrst\ a p\s\rilor, greutatea g\lbenu[ului cre[te, dar scade cea
a cojii minerale, mai ales `n cazul exemplarelor cu o intensitate mare de ouat [i pe
fondul caren]elor `n substan]e minerale (Ca, P). Att la tineret, ct [i la adulte,
valorile ce caracterizeaz\ propor]ia de albu[ r\mn relativ constante.
-7-
Valoarea biologic\ a unui ou este estimat\ la un nivel de 96%, ceea ce `l

plaseaz\ `n fruntea tuturor surselor alimentare de aminoacizi, printre care [i
laptele, a c\rui valoare biologic\ este de 90% (tab. 2).
Tabelul 2
Valorile proteice la unele alimente
(dup\ Sauveur, B., 1988)
Produsul
Oul `ntreg
Lapte de vac\
Pe[te
Carne de vit\
Orez
Gru
Aminoacizi
limitan]i
A.A. sulfura]i
Metionina
A.A. sulfura]i
Lizina
Lizina
Valoare biologic\
96
90
83
76
75
67
Coeficient practic de
utilizare
93
86
76
70
61
Ou\le sunt [i o excelent\ surs\ de substan]e minerale, mai ales de fosfor

asimilabil [i de fier (tab. 3).
Tabelul 3
Con]inutul ou\lor `n substan]e minerale
Specificare
Sodiu
Potasiu
Clor
Calciu
Magneziu
Fosfor
Fier
Sulf
Con]inutul total mediu

(mg/ou de 60 g)
Oul `ntreg
Albu[
G\lbenu[
72
62
10
73
53
20
93
62
31
29
3
26
6
4
2
120
5
115
1.1
1.1
90
60
30
Valori relative extreme

(mg/100g produs proasp\t)
Oul `ntreg
Albu[
G\lbenu[
135
140-200
40-70
135
130-170
90-130
170
150-180
150-180
55
7-15
100-190
11
10-12
10-12
220
10-15
550-650
2-3
5-10
170
160-200
160-180
Digestibilitatea componentelor din ou\ este foarte ridicat\, fiind de 100%

pentru g\lbenu[ [i de 97% pentru albu[.
G\lbenu[ul formeaz\ emulsii stabile datorit\ lipoproteinelor con]inute, `n
timp ce emulsia albu[ului este instabil\. Transparen]a albu[ului este mai slab\ la
ou\le proaspete ca urmare a prezen]ei bioxidului de carbon care `i imprim\ un
aspect l\ptos.
Oul de g\in\ de 60g are o valoare energetic\ de 85-90 calorii, din care, 75
provin din g\lbenu[ [i 15 din albu[; la ou\le de curc\ [i ra]\, valoarea energetic\
este de 131 calorii/buc., la cele de gsc\, de 286 calorii/buc., iar cele de bibilic\,
de 65 calorii/buc.
Vitaminele con]inute de ou\ permit satisfacerea cerin]elor omului `n
propor]ii de 5-100%, func]ie de condi]iile nutri]ionale de care au beneficiat
p\s\rile (tab. 4).
-8-
Tabelul 4
Con]inutul ou\lor `n vitamine

Specificare
Vitamine
liposolubile
A
D
E
K
Vitamine
hidrosolubile
Colin\
Tiamin\ (B1)
Riboflavin\(B2)
Nicotinamid\
Piridoxin\ (B6)
Acid pantotenic
Biotin\
Acid folic
B12
U.
M.
Con]inut total
(pentru un ou de 60g)
Valori relative
(pentru 100g de produs proasp\t)
Oul
Albu[
G\lbenu[
`ntreg
Oul
`ntreg
Albu[
G\lbenu[
U.I
U.I
mg
mg
150-400
20-80
0.6-2.0
0,01-0,03
150-400
20-80
0.6-2.0
0.01-0.03
250-700
35-150
1.1-3.5
0.02-0.06
800-2500
110-450
3.5-10.0
0.05-0.15
mg
g
g
g
g
g
g
g
g
225
52
200
43
68
830
10
15
0.5
1.5
120
33
8
80
2
0.5
-
225
50
80
10
60
750
8
15
0.5
410
95
300-350
60-80
150-200
1200-1700
15-20
15-35
0.7-1.2
3-5
300-450
85-95
25
190-250
5-7
1
-
1250
275
400-500
40-70
300-350
3500-4500
30-60
50-105
2.1-3.5
1.1. Compozi]ia chimic\ a ou\lor

Sub aspectul compozi]iei chimice a oului `ntreg exist\ diferen]ieri de la o
specie la alta (tab. 5).
Tabelul 5
Compozi]ia chimic\ a oului `ntreg
(dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)
Specia
G\in\
Curc\
Ra]\
Gsc\
Bibilic\
Ap\
(%)
72,5
72,6
70,1
70,4
72,8
Proteine
(%)
13,3
13,2
13,0
13,9
13,5
Lipide
(%)
11,6
11,7
14,5
13,3
12,0
Glucide
(%)
1,5
1,7
1,4
1,3
0,8
1.1.1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului

-
Ap\ (42,650,0%)
Substan]e proteice (16,518,0%):
- ovoviteline (78% din substan]ele proteice)
- ovolivetine (22% din substan]ele proteice)
Lipide (32-36%):
- trigliceride (63%)
- fosfatide (33%) - ovolecitina
- ovocefalina
- ovosfingomielina
-9-
Substan]e
minerale (%)
1,1
0,8
1,0
1,1
0,9
- steride (4%) - colesterolul

Glucide - se g\sesc sub form\ de urme, mai r\spndite fiind manoza, glucoza
[i galactoza
Vitamine - liposolubile - vit. A (0,96 mg/100g)
- vit. E (2-4 mg/100g)
- vit. D [i K (cantit\]i mici)
- hidrosolubile - vit. B1 (0,32 mg/100g)
- vit. B2 (0,52 mg/100g)
- vit. PP, vit. H [i acidul pantotenic (cantit\]i mici)
Substan]e minerale (1,2-1,5%) - se `ntlnesc sub form\ de combina]ii
organo-minerale care includ Ca, P, Fe, S [i mai pu]in Na, Cu, Al, Co, Mg
Pigmen]i - lutein\, caroten, criptoxantin\, flavoproteine
Enzime - lipaze, proteinaze, colinesteraze, diastaze
Substan]e azotate neproteice - creatinina
Acizi organici - acidul lactic
1.1.2. Compozi]ia chimic\ a albu[ului
Spre deosebire de g\lbenu[, albu[ul con]ine mai pu]ine substan]e

proteice, dar mai diversificate [i doar urme de lipide.
- Apa (86-87%)
- Substan]e proteice (11-12%):
- ovoalbuminele- 54% din substan]ele proteice ale albu[ului; ele
coaguleaz\ la c\ldur\ [i sunt rezervor de aminoacizi
- ovotransferinele (conalbumine) (13%) - sunt rezervor de Fe
- ovomucoidele (11%) - sunt bogate `n aminoacizi, dar au [i rol `n
inhibarea activit\]ii tripsinei
- globulinele G1 [i G2 (8%) - sunt rezervor de aminoacizi
- lisozimele (3,5%) - sunt considerate de unii autori ca fiind globuline G1.
Intervin `n protec]ia oului, datorit\ propriet\]ilor bactericide
- ovomacroproteinele (0,5%) - rezervor de aminoacizi
- ovomucinele (1,52,9%) - sunt inhibitoare pentru hemaglutinare prin
viru[i
- flavoproteinele (0,8%) - confer\ culoarea albu[ului [i de aceea mai sunt
trecute la grupa pigmen]ilor. Au un con]inut ridicat `n vitamina B2
- ovoglicoproteinele (0,1-1,5%) - sunt rezervor de aminoacizi [i au rol `n
inhibarea activit\]ii enzimei proteaza
- ovidina (0,05%) - are rol `n fixarea biotinei
- Lipide (0,2-0,3%)
- Glucide (0,22-0,35%) - glucoza
- Vitamine (urme) - predomin\ vitamina B2
- Enzime (urme) - proteinazele, a c\ror structur\ este apropiat\ de cea a
tripsinei
- Substan]ele minerale (0,6-0,8%)-Na, S, K [i mai pu]in Ca, Mg [i P
- 10 -
1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale

~n structura chimic\ a cojii ou\lor predomin\ substan]ele minerale (95%),
al\turi de care se g\sesc substan]e organice (4,4%) [i ap\ (0,6%).
- Substan]e minerale - carbonatul de Ca (94-95%)
- carbonatul de Mg (1,2-1,5%)
- diferi]i fosfa]i
- Substan]e organice - colagenul
- ovoporfirina [i ovoxantina - implicate `n conferirea
culorii cojii minerale
1.2. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor

Structura ou\lor [i compozi]ia lor chimic\ este influen]at\ de o gam\
larg\ de factori endogeni [i exogeni, dar pentru c\ modific\rile ce apar se
interp\trund, ei nu pot fi trata]i separat, ci numai ca un ansamblu.
~nc\ din anul 1954, Jacquot [i Adrian (cita]i de I. Vacaru-Opri[, 2000) au
`mp\r]it constituien]ii chimici ai ou\lor `n dou\ grupe:
grupa I - cuprinde componentele chimice pu]in variabile sau chiar invariabile
(apa, proteinele, lipidele totale [i macroelementele) [i care nu sunt influen]ate
de condi]iile de cre[tere sau de alimenta]ia asigurat\;
grupa a II-a - include constituien]ii chimici a c\ror propor]ie este modificat\
de tipul [i/sau calitatea furajului ingerat de c\tre pas\re.
Clasificarea prezentat\ `[i men]ine valabilitatea [i la ora actual\, cu
men]iunea c\, atunci cnd apar modific\ri `n raportul g\lbenu[/albu[, se constat\,
obligatoriu, varia]ii ale concentra]iei macroconstituien]ilor.
Compozi]ia ou\lor poate fi modificat\ de cinci factori principali:
vrsta la `nceputul ouatului [i greutatea ou\lor;
selec]ia aplicat\ [i originea genetic\ a p\s\rilor;
sezonul de ouat [i temperatura ambiental\;
tehnologia de cre[tere utilizat\;
alimenta]ia.
1. Efectele vrstei la `nceputul ouatului [i ale greut\]ii ou\lor. Greutatea
ou\lor cre[te odat\ cu `naintarea `n vrst\ a p\s\rilor, primul ou depus
reprezentnd numai 75% din greutatea maxim\ atins\ la maturitate; p\s\rile la
care ouatul se declan[eaz\ prea timpuriu, vor depune ou\ mici o perioad\ mai
`ndelungat\ de timp.
~n paralel cu cre[terea greut\]ii ou\lor, cre[te [i ponderea g\lbenu[ului,
dar scade con]inutul `n substan]\ uscat\ din albu[. La nivelul g\lbenu[ului,
propor]ia de substan]\ uscat\ r\mne constant\ sau cre[te u[or, fenomen ce este
valabil [i pentru substan]a uscat\ din melanj (albu[+g\lbenu[), numai c\, la
mijlocul perioadei de ouat, aceasta `nregistreaz\ un nivel maxim.
2. Efectele selec]iei [i ale originii genetice a p\s\rilor. Selec]ia pentru cre[terea
num\rului de ou\ aplicat\ g\inilor care au aceea[i greutate a ou\lor, determin\ o
u[oar\ reducere a ponderii g\lbenu[ului (1,5-2,0%) [i a substan]ei uscate din
- 11 -
melanj 0,3-0,7%), `n paralel cu cre[terea `ntr-o mic\ propor]ie a substan]ei uscate

din albu[; `n g\lbenu[, substan]a uscat\ r\mne nemodificat\ (tab. 6).
Tabelul 6
Efectul selec]iei `ndelungate aplicate pentru cre[terea intensit\]ii de ouat,
asupra compozi]iei ou\lor
(dup\ Akbar [i col., cita]i de Sauveur, B., 1988)
Linia
Martor
Selec]ionat\
Greutate
ou
(g)
59.8
60.4
Ponderea componentelor
(%)
Con]inutul `n extract sec

(%)
G\lbenu[
Albu[
Coaj\
G\lbenu[
Albu[
Melanj
30.1
28.2
60.7
62.6
9.13
9.23
52.1
52.0
11.4
11.6
24.8
24.1
Atunci cnd selec]ia este orientat\ spre cre[terea greut\]ii ou\lor (caracter
cu un determinism genetic mare: h2=0,5), dar f\r\ a se urm\ri [i ponderea
componentelor principale, se ob]in ou\ mai grele, dar cu o propor]ie diminuat\ de
g\lbenu[, ceea ce este total contraindicat `n cazul ou\lor destinate incuba]iei.
Reducerea prin selec]ie a con]inutului ou\lor `n colesterol s-a dovedit a fi
o practic\ ineficient\, fiind mult mai u[or de realizat cre[terea acestuia. Ou\le de
g\in\ au cel mai mic con]inut `n colesterol, comparativ cu alte specii [i anume, de
240-280mg/ou de 60g; ou\le de prepeli]e au cu 6% mai mult colesterol, cele de
ra]\ cu 28%, iar cele de porumbel cu 70%. De[i, colesterolul este implicat `n
apari]ia aterosclerozei [i a bolilor vasculare la om, nu trebuie uitat faptul c\ acesta
este constituientul mai multor lipide complexe vitale [i reprezint\ un nutrient
indispensabil dezvolt\rii embrionare.
Prin selec]ie se pot `nl\tura mirosurile anormale ale ou\lor, ce sunt
datorate trimetilaminei din g\lbenu[, iar p\s\rile nu posed\ enzime hepatice care
s\ metabolizeze substan]a amintit\ `n produ[i inodori; prezen]a trimetilaminei este
controlat\ de o gen\ semidominant\, ce se reg\se[te la peste 50% din g\inile
produc\toare de ou\ colorate [i la mai pu]in de 10% din cele care depun ou\ albe.
Sub aspect genetic, au fost g\site corela]ii pozitive `ntre greutatea ou\lor
[i con]inutul albu[ului `n substan]\ uscat\, `n timp ce `ntre greutatea
componentelor ou\lor [i con]inutul lor `n substan]\ uscat\ nu a fost g\sit un
antagonism de natur\ genetic\. Trebuie men]ionat [i faptul c\ a fost identificat\
existen]a unui anumit polimorfism genetic pentru toate proteinele din albu[, ceea
ce ar permite controlarea genetic\ a proteinelor specifice din albu[ (lisozimele).
3. Efectele sezonului de ouat [i ale temperaturii ambientale. Atunci cnd
g\inile produc\toare de ou\ pentru consum sunt crescute `n sistem intensiv, la
temperaturi de +20+280C, este greu de delimitat efectele induse de vrsta
p\s\rilor asupra produc]iei de ou\, de cele datorate temperaturii ambientale.
Totu[i, temperaturile mai mari de +280C genereaz\ apari]ia stresului termic,
manifestat prin sc\derea greut\]ii ou\lor [i implicit, cu modific\ri ale propor]iei
componentelor; `n aceast\ situa]ie, raportul albu[/g\lbenu[ este mai pu]in afectat,
dar scade semnificativ propor]ia cojii minerale. ~n situa]ia `n care p\s\rile sunt
expuse o perioad\ lung\ de timp la temperaturi ce dep\[esc +280C, raportul
- 12 -
albu[/g\lbenu[ comport\ modific\ri accentuate, prin diminuarea ponderii

g\lbenu[ului fa]\ de cea a albu[ului (tab. 7).
Tabelul 7
Efectul temperaturilor ambientale asupra cotei de participare
a componentelor `n alc\tuirea oului `ntreg
Autorul
Temperaturile
comparate
(oC)
+26 vs. +32
Smith-Oliver, 1972
Jack-Blum, 1978
+15 vs. +32
Linia 1
Linia 2
+15 vs. +32
*Participarea ini]ial\:
Sc\derea
greut\]ii oului
(g)
7.6
3.5
4.0
Cota de sc\dere (%), din *:

G\lbenu[
Albu[
Coaj\
28
53
19
40
39
29
45
50
61
15
11
10
Efectul negativ al temperaturilor ridicate este amplificat [i de o umiditate

relativ\ a aerului neconvenabil\ (prea mic\ sau prea mare), situa]ie `n care se
`nregistreaz\ o diminuare a consumului de furaje, `nso]it\ de pierderi `n greutate,
`n paralel cu reducerea num\rului de ou\ produse, a greut\]ii ou\lor [i a greut\]ii
lor specifice, dar [i a greut\]ii [i grosimii cojii minerale.
Greutatea cea mai mare a ou\lor este atins\ `n perioada de maxim\
intensitate a ouatului, dar greutatea g\lbenu[ului [i cea a cojii minerale sunt
afectate semnificativ [i de tehnologia de cre[tere aplicat\ [i de ciclul ovulator.
Din punctul de vedere al compozi]iei chimice, cei doi factori de influen]\
pot induce numai o u[oar\ reducere a lipidelor din g\lbenu[ [i cre[terea
nesemnificativ\ a calciului din albu[, f\r\ a afecta con]inutul de substan]\ uscat\
din albu[ [i g\lbenu[.
4. Efectele tehnologiei de cre[tere aplicat\. ~n practica cre[terii g\inilor
ou\toare se utilizeaz\ trei tipuri de ad\posturi [i anume:
ad\posturi `nchise, echipate cu baterii de cre[tere [i care corespund sistemului
superintensiv de exploatare;
ad\posturi `nchise, `n care p\s\rile sunt crescute fie pe a[ternut permanent, fie
pe gr\taresistemul intensiv de cre[tere;
ad\posturi deschise spre un padoc exterior, `n care p\s\rile sunt ]inute `n
libertatesistemul extensiv de cre[tere.
Cercet\rile care au vizat studierea influen]ei exercitat\ de sistemul de
cre[tere asupra compozi]iei ou\lor nu au pus `n eviden]\ modific\ri semnificative.
Totu[i, `n cazul cre[terii la sol apare o tendin]\ de sc\dere a ponderii g\lbenu[ului
cu 2-4% [i o cre[tere a con]inutului `n colesterol cu 3-25%, fa]\ de cre[terea `n
baterii. Contrar aparen]elor, cre[terea p\s\rilor ou\toare `n libertate nu duce la
`mbun\t\]irea compozi]iei chimice a ou\lor, comparativ cu sistemul de cre[terea
`n hale oarbe; singurele modific\ri sunt: o u[oar\ cre[tere a nivelului de lipide
din g\lbenu[, a vitaminelor B12, acidului folic (cu 50%) [i mai pu]in a vitaminei E,
precum [i diminuarea vitaminei A, calciului [i a fierului (cu 2-8%).
- 13 -
~n ceea ce prive[te calit\]ile organoleptice ale ou\lor, opiniile

speciali[tilor sunt `mp\r]ite; astfel, o parte sus]in c\ acestea sunt superioare la
ou\le provenite de la p\s\rile crescute `n hale oarbe (la sol sau `n baterii), `n
timp ce al]ii pledeaz\ pentru sistemul de cre[tere `n libertate, care permite
`mbun\t\]irea calit\]ii g\lbenu[ului. Cert este faptul c\, la cre[terea p\s\rilor `n
libertate, apare un risc mult mai mare de contaminare a cojii minerale cu diverse
microorganisme, patogene sau nu, dect `n cazul altor sisteme de cre[tere; de
asemenea, ou\le ob]inute au [i un grad mai ridicat de contaminare cu bacterii din
genurile Streprococcus, Staphylococcus [i Escherichia coli.
5. Efectele alimenta]iei asigurate. Factorii nutri]ionali joac\ un rol important `n
stabilirea raportului dintre albu[ [i g\lbenu[, dar [i `n modificarea compozi]iei
chimice a ou\lor, influen]nd, mai ales, con]inutul `n oligoelemente, vitamine [i
acizii gra[i ai lipidelor. ~n ou\ se stocheaz\ cantit\]i importante de substan]e
nutritive, astfel c\, anual, o g\in\ elimin\ prin ou\le produse, de 5-6 ori mai mul]i
nutrien]i dect greutatea ei corporal\.
Nivelul proteic sc\zut al furajelor determin\ reducerea num\rului de ou\
produs, dar [i a greut\]ii acestora, mai ales prin sc\derea ponderii g\lbenu[ului [i
mai pu]in a albu[ului (tab. 8).
Tabelul 8
Efectul nivelului proteic al furajelor asupra greut\]ii ou\lor
[i a componentelor acestora
(dup\ Fisher, 1969, citat de Sauveur, B.)
Nivelul proteic (%)
Greutatea oului (g)
Greutatea g\lbenu[ului (g)
Greutatea albu[ului (g)
20.5
63.3
20.0
37.6
13.7
62.2
19.9
36.9
9.3
56.4
18.3
32.9
Con]inutul ou\lor `n proteine depinde de nivelul aminoacizilor din furaje,

astfel c\, `n cazul unei caren]e moderate `n lizin\ [i metionin\ se reduce ponderea
albu[ului [i deci a proteinelor din componen]a sa, `n timp ce deficitul `n lizin\ [i
treonin\ conduce la sc\derea greut\]ii g\lbenu[ului.
Lipidele din furaje sunt utilizate pentru sinteza gr\similor din g\lbenu[.
Un rol important `l are acidul linoleic care, atunci cnd lipse[te din hrana g\inilor
ou\toare, determin\ sc\derea greut\]ii ou\lor cu pn\ la 10g, pe fondul reducerii
ponderii g\lbenu[ului, datorit\ diminu\rii con]inutului s\u `n substan]\ uscat\.
Nivelul energetic al furajelor influen]eaz\ `ntr-o mare m\sur\ ritmul de
dezvoltare al puicu]elor de `nlocuire, acesta de fapt, condi]ionnd produc]ia de
ou\ ce urmeaz\ a fi ob]inut\; totu[i, furajele izocalorice, de[i concur\ la realizarea
unei bune viteze de cre[tere, determin\ [i depunerea unei cantit\]i mai mari de
gr\sime `n carcase. Prin regresie liniar\ a fost pus\ `n eviden]\ o rela]ie strns\
`ntre compozi]ia organismului, greutatea p\s\rilor la 20 s\pt\mni [i vrsta de
depunere a primului ou.
Cu ajutorul izotopilor radioactivi a fost urm\rit transferul de
macroconstituien]i din furaje `n ou\, ocazie cu care s-a constatat c\ ace[tia
influen]eaz\, `n principal, con]inutul proteic al ou\lor [i mai pu]in pe cel `n lipide.
- 14 -
Nivelul glucidelor din hran\ nu afecteaz\ vizibil compozi]ia chimic\ a

ou\lor ob]inute, dar dac\ se administreaz\ zah\r `n ra]ia g\inilor ou\toare se
constat\ cre[terea greut\]ii g\lbenu[ului.
De[i cantitatea de oligoelemente din ou\ depinde semnificativ de natura
nutre]urilor consumate, atunci cnd g\inile ou\toare primesc un furaj normal
pentru aceast\ categorie, nu se `nregistreaz\ modific\ri majore ale nivelului
oligoelementelor din ou\. Atunci cnd furajele sunt suplimentate cu Mg, Mn, Zn,
I [i Se, apare o cre[tere a concentra]iei lor `n albu[, aspect ce nu este valabil [i `n
cazul supliment\rii ra]iei cu Fe.
Administrarea de furaje deficitare `n seleniu la puicu]ele de `nlocuire, `n
perioada de vrst\ 1319 s\pt\mni, determin\ reducerea activit\]ii peroxidazei
glutamice, cu efecte negative asupra sporului de cre[tere `n greutate.
Factorii nutri]ionali sunt responsabili [i de modific\rile cantitative ale
vitaminelor din ou\. Astfel, chiar dac\ con]inutul unor vitamine hidrosolubile este
puternic determinat genetic (vitamina B1 se g\se[te `ntr-o cantitate dubl\ `n ou\le
ob]inute de la g\inile din rasa Leghorn, dect `n cele de la g\ini de ras\ RhodeIsland), marea lor majoritate `[i modific\ concentra]ia din ou\ `n func]ie de
nivelul la care sunt asigurate `n furaje.
O situa]ie similar\ se constat\ [i `n cazul vitaminelor liposolubile, a c\ror
nivel `n ou\ este dependent de cel asigurat prin furajele utilizate `n hrana g\inilor
ou\toare. Exist\ o corela]ie pozitiv\ `ntre cantitatea de carotenoizi din furaje [i
cea din g\lbenu[, numai c\, atunci cnd sunt folosite ingrediente bogate `n
carotenoizi pentru corectarea culorii g\lbenu[ului, scade con]inutul ou\lor `n
vitaminele complexului B.
Nivelul vitaminei D din ou\le provenite de la p\s\rile crescute `n
libertate variaz\ func]ie de anotimp, fiind de 25 U.I./ou pe timp de iarn\ [i de 70
U.I./ou, pe cel de var\; m\rirea concentra]iei vitaminei amintite `n ou\ (pn\ la
60.000 U.I./ou) se poate realiza prin `ncorporarea de untur\ de pe[te `n nutre]urile
combinate administrate.
Furajele sunt [i o important\ surs\ de contaminare, putnd afecta att
ou\le destinate consumului public, ct [i carnea rezultat\ `n urma sacrific\rii
g\inilor ou\toare ajunse la sfr[itul ciclului productiv.
1.3. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\

Atunci cnd se vorbe[te despre factorii care sunt implica]i `n produc]ia de
ou\, trebuie avu]i `n vedere att factorii care influen]eaz\ num\rul de ou\ depuse,
ct [i pe cei responsabili de varia]iile greut\]ii ou\lor.
1.3.1 Factori biologici care influen]eaz\ produc]ia numeric\ de ou\
Produc]ia individual\ de ou\ este condi]ionat\ de factori genetici [i de
mediu, dar ea este influen]at\ [i de func]ionalitatea aparatului reproduc\tor femel,
aflat\ fiind sub control neuro-hormonal.
- 15 -
1. Specia, rasa, individul [i linia. Num\rul de ou\ produs de speciile avicole

s\lbatice este redus, iar `n plus, depunerea pontei este sezonier\, legat\ de
perioada de reproduc]ie; la polul opus sunt situate p\s\rile domestice care au o
produc]ie de ou\ mult mai mare [i f\r\ caracter de sezonalitate (tab. 9).
Tabelul 9
Produc]ia de ou\ la diferite specii [i rase avicole
(dup\ Vacaru-Opri[, I., 2000)
Nr.
crt.
1
Specia
G|INI
Rase u[oare:
Rase mixte
ou\-carne:
Rase mixte
carne-ou\:
Rase grele:
CURCI
RA}E
Rase grele:
Rase u[oare:
4
G{TE
Rase grele:
Rase semigrele:
Rase u[oare:
5
6
7
8
BIBILICI
PREPELI}E
POTRNICHI
FAZANI
Rasa
Leghorn
La Brsse
Hamburg
Rhode Island
Sussex
Wyandotte
Australorp
Minorca
Plymouth Rock
New Hampshire
Orpington
Gt gola[ de Transilvania
Cornish
Cochinchina
Brahma
Langshan
Dorking
Faverolles
Bronzata ameliorat\
Neagr\ de Norfolk
Alb\ de Beltsville
Pekin
Rouen
Aylesbury
Barbarie
Alerg\toare indian\
Campbell
Toulouse
Emden
Holmogor
Pomeran\
Diepholz
Landaise
Olandez\ alb\ de Rin
Chinez\
Frizat\ danubian\
Bibilica alb\ [i bibilica cenu[ie
Prepeli]a japonez\
Potrnichea cenu[ie
Fazanul comun de vn\toare
Produc]ie de ou\
(buc./an)
180-270
140-150
140-160
170-240
180-200
140-170
190-220
150-170
170-215
180-200
120-160
120-170
100-130
120
120-140
100-120
120-130
120-150
60-75
60-90
140
90-120
80-90
80-130
60-80
170-180 (200)
250-300
40-60
25-40
15-30 (40-45)
15-20
70-80
25 (an I); 35-40 (an II)
50-60
60-70 (100)
10-15
60-90 (120)
250-300
30-40
15-20 (30)
P\s\rile domestice s-au diferen]iat `n grupe de rase cu anumite

specializ\ri (pentru ou\, carne sau mixte), dar `n cadrul acestora s-au format linii
specializate strict pentru produc]ia de ou\.
~n fiecare popula]ie avicol\ exist\ indivizi cu o produc]ie sc\zut\ de ou\,
al]ii cu produc]ii medii, precum [i exemplare cu produc]ii ridicate sau chiar foarte
ridicate; pe baza acestora din urm\, pot fi formate linii valoroase, care se combin\
ulterior pentru producerea heterozisului, ob]inndu-se, `n final, hibrizi cu
produc]ii foarte mari de ou\.
- 16 -
2. Vrsta p\s\rilor. La g\ini, cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine `n

primul an de ouat, dup\ care aceasta scade progresiv, cu att mai accentuat, cu ct
produc]ia a fost mai mare `n primul an de ouat (tab. 10).
Tabelul 10
Produc]ia anual\ de ou\ la g\ini
(dup\ {tef\nescu, Gh. [i col., 1961)
Anul de
ouat
Produc]ia
de ou\
(%)
II
III
IV
VI
VII
VIII
IX
100
86,37
76,68
64,42
56,55
51,05
38,82
39,72
30,06
24,30
~n cazul curcilor, dinamica produc]iei de ou\ este asem\n\toare cu cea de

la g\ini, numai c\, perioada de ouat la acest\ specie este mult mai scurt\.
Ra]ele depun cel mai mare num\r de ou\ `n anul al doilea de ouat, `n timp
ce la g[te, produc]ia de ou\ atinge un nivel maxim `n anul al treilea, dup\ care
scade treptat, astfel `nct la 6-7 ani g[tele aproape nu mai ou\. Din num\rul total
de ou\ depuse de o gsc\ `n timpul vie]ii productive, 23% sunt depuse `n primul
an, 26% `n anul al II-lea, 31% `n al III-lea [i 20% `n anul al IV-lea; fecunditatea
ou\lor este mai ridicat\ `n anii cu produc]ii mari.
3. Precocitatea ouatului. Vrsta la care este depus primul ou coincide cu
instalarea maturit\]ii sexuale, fiind un caracter cu o heritabilitate variabil\ [i care,
`n cazul g\inilor, oscileaz\ de la mic\ (h2 estimat=0,009) la foarte mare (h2
estimat=0,51); `ntre vrsta depunerii primului ou [i num\rul total de ou\ depuse
exist\ o corela]ie negativ\.
Cu ct produc]ia de ou\ se declan[eaz\ mai devreme, cu att sunt [anse
mai mari de a se ob]ine un num\r superior de ou\, dar cu condi]ia ca `n momentul
depunerii primului ou, pas\rea s\ aib\ cel pu]in 2/3 din greutatea de adult.
La curci, heritabilitatea pentru precocitatea ouatului este mare (h2
estimat=0,81), iar `ntre aceasta [i produc]ia total\ de ou\ exist\ tot corela]ii
negative. La g[te, h2 pentru precocitatea ouatului este de 0,32, iar la prepeli]e, de
0,36.
Vrsta primului ou variaz\ `n func]ie de specie, dar `n interiorul acestora
exist\ deosebiri [i de la o ras\ la alta (tab. 11).
Tabelul 11
Vrsta primului ou la diferite specii [i rase avicole
(dup\ B\l\[escu, M., 1980)
Nr.
crt.
1
Specia
G\ini
2
3
4
Curci
Ra]e
G[te
Rasa
Leghorn
Rhode-Island
New-Hampshire
Plymouth-Rock
Brahma
-
Vrsta primului ou (zile)

140-180
180-222
187
190
290
220-320
140-260
220-330
- 17 -
Momentul `n care este depus primul ou poate fi influen]at [i de sezonul `n

care are loc ecloziunea puilor, aspect ce este valabil numai `n cazul p\s\rilor
crescute `n libertate (extensiv).
4. Intensitatea ouatului [i ciclul de ouat. Intensitatea ouatului reprezint\
num\rul de ou\ depus de o pas\re `ntr-o anumit\ perioad\ de timp [i se
calculeaz\ cu rela]ia:
I=
Px100
,
t
`n care: I intensitatea de ouat (%);

P produc]ia de ou\/pas\re (buc.);
t timpul `n care s-a realizat produc]ia (zile).
~n dinamic\, produc]ia de ou\ se `nscrie pe o anumit\ curb\ de ouat, ce
este caracteristic\ fiec\rei rase, linii sau hibrid [i care cuprinde o perioad\
ascendent\ (`nceputul de ouat), un moment de maxim\ produc]ie (vrful de ouat),
o perioad\ de platou [i o perioad\ descendent\ (sfr[itul de ouat).
Cei mai productivi hibrizi de g\in\ ating foarte repede vrful de ouat (2830 s\pt\mni), produc]ia se men]ine un timp suficient la un nivel ridicat (`n
platou), dup\ care urmeaz\ o descre[tere care trebuie s\ fie ct mai lent\. La 7780 s\pt\mni, cnd intensitatea de ouat scade, nu mai este rentabil\ cre[terea
hibrizilor ou\tori; totu[i, prin m\suri tehnologice adecvate, este posibil s\ se
prelungeasc\ platoul produc]iei de ou\ [i s\ se asigure o descre[tere lent\ a
acesteia.
O perioad\ de ouat este format\ din mai multe cicluri care, la rndul lor,
sunt alc\tuite dintr-o succesiune de secven]e de ouat [i de pauze; la o bun\
ou\toare, pauzele din timpul ouatului nu trebuie s\ fie mai mari de 10 zile. ~ntre
intervalul dintre dou\ serii de depuneri (pauza de ouat) [i perioada de depunere
(secven]a de ouat) exist\ o corela]ie fenotipic\ negativ\ (rF = - 0,45).
Cu 26 ore `nainte de ovula]ie, nivelul de progesteron plasmatic este mai
ridicat, `n timp ce la momentul ovula]iei, acesta `nregistreaz\ un nivel bazal.
~n practic\ sunt preferate p\s\rile care au pu]ine cicluri de ouat, dar foarte
lungi, deziderat ce este `ndeplinit de popula]iile avicole ameliorate; dar [i la
acestea, num\rul de ou\ depus `ntr-un ciclu de ouat este mai mic dect cel ob]inut
`n ciclul anterior.
5. Instinctul de clocit. Este o `nsu[ire ereditar\, legat\ de necesitatea perpetu\rii
speciei [i care poate fi explicat\ fiziologic prin cre[terea secre]iei lobului anterior
al hipofizei `n prolactin\ care, la rndul ei, `mpiedic\ formarea hormonilor
sexuali, deci, cre[terea [i maturarea foliculilor ovarieni.
Instinctul de clocit se manifest\ pregnant la p\s\rile neameliorate, `n timp
ce la multe rase de produc]ie, prin lucr\ri de ameliorare, s-a reu[it diminuarea
intensit\]ii lui de manifestare, sau chiar eliminarea complet\ a acestuia, a[a cum
este cazul rasei Leghorn.
Teoretic, 64% dintr-un efectiv de g\ini clocesc odat\ pe an, 22% de dou\
ori [i 11% de trei ori. La g[te, instinctul de clocit se asociaz\ cu sezonalitatea
produc]iei de ou\, `n timp ce la ra]ele crescute `n sistem industrial el este slab
- 18 -
eviden]iat, cu excep]ia rasei Barbarie; numai la curci se constat\ o declan[are `n

mas\ a clocitului atunci cnd condi]iile de `ntre]inere nu sunt optime.
Instalarea instinctului de clocit determin\ `ncetarea ouatului, cu
repercursiuni negative asupra produc]iei totale de ou\ (`ntre instinctul de clocit [i
produc]ia de ou\ exist\ corela]ii negative). Exist\ [i excep]ii, cum ar fi rasele
mixte de g\ini Rhode-Island [i New-Hampshire, la care produc]ia total\ de ou\ nu
este influen]at\ de manifestarea instinctului de clocit, deoarece, la reluarea
ouatului, intensitatea de ouat este mai mare dect `nainte de clocit.
~n ceea ce prive[te durata [i frecven]a de manifestare a instinctului de
clocit exist\ mari diferen]e `ntre specii [i rase [i chiar `ntre liniile aceleia[i rase,
ceea ce demonstreaz\ c\ acesta este dependent de un num\r mare de factori
ereditari; `n plus, instinctul de clocit mai este influen]at [i de factorii externi, cum
ar fi temperatura mare din ad\posturi sau men]inerea p\s\rilor la `ntuneric, un
timp `ndelungat.
Instinctul de clocit este un caracter legat de sex; astfel, la fiicele ob]inute
din g\ini Leghorn [i coco[i Cornish, instinctul de clocire se manifest\ `ntr-o
propor]ie de 88%, `n timp ce la fiicele rezultate din `ncruci[area coco[ilor
Leghorn cu g\ini Cornish, clocitul apare la numai 37% din efectiv.
~n determinismul genetic al clocitului a fost pus `n eviden]\ [i efectul
complementar al genelor; a[a de exemplu, din `ncruci[area p\s\rilor Rhode-Island
selec]ionate timp de 30 ani pentru suprimarea clocitului cu p\s\ri Leghorn,
rezult\ produ[i la care manifestarea instinctului de clocit este mai puternic\ dect
la formele parentale.
6. N\prlirea natural\. Reprezint\ un proces fiziologic normal, prin care
p\s\rile `[i schimb\ penajul, de mai multe ori, pe `ntreg parcursul vie]ii; la g\ini,
acest proces are loc o dat\ pe an, iar la palmipede, de 2-3 ori/an.
De regul\, g\inile, curcile [i palmipedele adulte n\prlesc la sfr[itul
perioadei de ouat, `n timp ce la tineretul palmiped, n\prlirea apare dup\ ultima
faz\ de dezvoltare a penelor, respectiv, la vrsta de 11-12 s\pt\mni. Durata
n\prlirii este variabil\ `n func]ie de mai mul]i factori (specie, ras\, vrst\ etc) [i
este, `n medie, de 8-10 s\pt\mni la g\ini [i curci [i de 6-8 s\pt\mni la
palmipede; la acestea din urm\, dup\ ciclul de ouat din prim\var\ se schimb\ tot
penajul, iar toamna, numai penele mici [i mijlocii.
~ntre vrsta la care se declan[eaz\ n\prlirea, durata acesteia [i produc]ia
de ou\ realizat\ de pas\rea `n cauz\ exist\ corela]ii fenotipice negative [i care, la
g\ini, sunt de 0,56. Cnd g\inile sunt crescute `n hale cu mediu controlat, dup\ o
tehnologie adecvat\, n\prlirea se va instala treptat `n efectiv, pe tot parcursul
anului, f\r\ a influen]a negativ produc]ia total\ de ou\.
La g[te, procesul de n\prlire natural\ este exploatat pentru ob]inerea
produc]iei de pene; `n acest sens, tineretul este supus jumulirii pe viu la vrsta de
11-12 s\pt\mni [i apoi la 18-19 s\pt\mni, `n timp ce adultele se jumulesc de
trei ori pe an, `n a doua jum\tate a lunilor mai, iulie [i respectiv, septembrie.
Sporirea produc]iei de ou\ la hibrizii de g\in\ specializa]i `n aceast\
direc]ie se poate realiza prin inducerea n\prlirii for]ate, folosind diverse
metode; la `nceputul n\prlirii, are loc degenerarea foliculilor ovarieni, dar dup\
- 19 -
cca 30 zile, ace[tia `ncep s\ creasc\ [i s\ se dezvolte, avnd loc o regenerare

fiziologic\ a organismului p\s\rilor.
7. Greutatea corporal\. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ este ob]inut\ de la
p\s\rile a c\ror greutate corporal\ reprezint\ media specific\ popula]iei
respective. Exemplarele cu greutatea corporal\ superioar\ mediei, realizeaz\ o
produc]ie mai sc\zut\ chiar [i dect cele cu greutate mai mic\ dect media
popula]iei; `ntre sub sau supragreutate [i num\rul de ou\ depuse au fost
eviden]iate corela]ii negative.
O alt\ problem\ ce nu trebuie minimalizat\ este greutatea puicu]elor la
momentul decla[\rii ouatului; astfel, dac\ acestea nu au cel pu]in 2/3 din
greutatea de adult, produc]ia de ou\ va fi afectat\, organismul neputnd sus]ine
dublul efort impus de cre[terea somatic\ [i de ritmul tot mai ridicat de ouat.
1.3.2. Factori biologici care influen]eaz\ greutatea ou\lor
Greutatea ou\lor destinate consumului este important\ prin aceea c\
pre]ul de livrare este dependent de grupa de greutate la care apar]in acestea; pe de
alt\ parte, acest indice de calitate al ou\lor `[i are rolul s\u bine definit `n
dezvoltarea embrionar\.
Greutatea ou\lor este influen]at\ de foarte mul]i factori biologici, mai
importan]i fiind: specia, rasa, linia [i individul; vrsta p\s\rilor; precocitatea
ouatului, intensitatea de ouat [i ciclul de ouat; instinctul de clocire, n\prlirea
natural\ [i pauza de iarn\ a ouatului; sezonul de ecloziune; greutatea corporal\ a
p\s\rilor; gradul de ameliorare etc.
1. Specia, rasa, linia [i individul. Greutatea ou\lor este specific\ fiec\rei specii,
rase sau linii (tab. 12).
Tabelul 12
Greutatea ou\lor la diferite specii [i rase avicole
(dup\ B\l\[escu, M. [i col., 1980)
Specia
G\ini
Curci
Ra]e
G[te
Bibilici
Fazani
Porumbei
Prepeli]e
Rasa
Cornish
Brahma
Leghorn
Rhode - Island
Sussex
Plymouth Rock
Bronzat\ ameliorat\
Alb\ de Beltsville
Comune
Pekin
Barbarie
Campbell
Toulouse
Chinez\
Frizat\ danubian\
Fazani comuni de vn\toare
Porumbei voiajori
Coturnix coturnix japonica
- 20 -
Greutatea oului (g)

60-65
55-60
55-67
55-68
60-65
60-65
80-89
60-80
60-80
70-90
70
65
180-220
140-180
160-180
40-45
45-50
18-20
9-15
Greutatea ou\lor este o `nsu[ire puternic influen]at\ genetic (h2=0,55) [i

deci variaz\ `n limite largi de la un individ la altul; prin urmare, `ntr-un efectiv
vor exista exemplare care produc ou\ mai grele dect media efectivului, dar [i
indivizi care depun ou\ mai mici. ~n mod practic, 2030% dintre indivizii unei
popula]ii produc ou\ cu greut\]i diferite, ca urmare a genotipurilor diverse ce
influen]eaz\ durata de cre[tere a ovocitelor.
Pot apare [i cazuri de p\s\ri care depun `ntreaga via]\ productiv\ numai
ou\ mici, ou\ duble, ou\ cu dou\ g\lbenu[uri, ou\ f\r\ coaj\ etc.
Analiza `n dinamic\ a greut\]ii ou\lor produse de o pas\re arat\ c\,
exceptnd perioada de `nceput de ouat cnd ou\le sunt mici, `n rest, acestea au
greut\]i diferite, dar apropiate de media greut\]ii individuale a ou\lor.
2. Vrsta p\s\rilor. Este unul dintre factorii care au o mare influen]\ asupra
greut\]ii ou\lor, `n sensul c\ aceasta cre[te `n paralel cu `naintarea `n vrst\ a
p\s\rilor, chiar dac\ ritmul ini]ial de cre[tere este lent.
Greutatea primului ou depus de o pas\re reprezint\ aproximativ 75% din
greutatea maxim\ realizat\ la vrsta de adult; de[i, urm\toarele ou\ vor avea
greut\]i tot mai mari, ele se vor `ncadra tot `n grupa ou\lor mici, specifice de
altfel `nceputului de ouat [i care reprezint\ 3-5% din produc]ia total\ ob]inut\.
Greutatea primului ou va fi cu att mai mic\, cu ct p\s\rile sunt mai
precoce, `ntre greutatea primului ou [i cea medie anual\ existnd o corela]ie
pozitiv\, mai ales la g\ini [i curci.
La p\s\rile adulte, greutatea ou\lor este mai pu]in variabil\, `ns\ poate fi
afectat\ `n sens negativ de condi]iile de alimenta]ie (neasigurarea la un nivel
optim a aminoacizilor, prezen]a `n furaje a unor factori antinutri]ionali sau a
acidului erusic-`n rapi]\, precum [i a vicinei [i convicinei) sau de mediul
ambiental (programul de lumin\ incorect aplicat sau temperaturile ridicate
cumulate cu un exces de umiditate).
3. Precocitatea ouatului, intensitatea de ouat [i ciclul de ouat. De[i, `n practic\
sunt prefera]i hibrizii ou\tori precoci, atunci cnd se for]eaz\ decla[area timpurie
a ouatului (prin fotostimulare sau ridicarea temperaturii), ace[tia vor produce ou\
mai mici o perioad\ mai `ndelungat\ de timp (tab. 13).
Tabelul 13
Precocitatea ouatului [i greutatea medie a ou\lor la g\ini Leghorn
(dup\ B\l\[escu, M., 1980)
Vrsta la
primul ou
(zile)
171
172
173
180
183
185
208
Greutatea medie a ou\lor (g)

`n luna
`n luna
declan[\rii ouatului
urm\toare
46,34
49,19
48,52
51,28
49,25
53,22
51,29
54,75
53,62
54,94
53,30
55,60
52,90
54,44
- 21 -
Diferen]\ fa]\ de luna

`nceperii ouatului
(%)
2.85
2.76
3.97
3.46
1.32
2.30
1.54
~n ceea ce prive[te influen]a intensit\]ii de ouat asupra greut\]ii ou\lor

ob]inute exist\ opinii diferite, `ns\ mare majoritate a autorilor sunt de acord c\, la
g\inile aflate `n primul an de ouat, greutatea ou\lor cre[te `n paralel cu sporirea
intensit\]ii ouatului pn\ atinge un anumit nivel, dup\ care r\mne constant\; `n
anul al II-lea, exist\ o tendin]\ de sc\dere a greut\]ii ou\lor pe m\sura cre[terii
intensit\]ii de ouat.
Dac\, totu[i, la g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\ se constat\ o
corela]ie negativ\ `ntre intensitatea de ouat [i greutatea ou\lor, aceasta se
datoreaz\ furaj\rii deficitare. Influen]a negativ\ a condi]iilor de mediu asupra
greut\]ii ou\lor se face resim]it\, mai ales, `n partea a doua a perioadei de ouat,
cnd datorit\ vrstei, procesele metabolice sunt `ncetinite, iar pas\rea nu mai
produce ou\ multe [i mari.
La g\inile cu produc]ii mici de ou\, greutatea ou\lor se men]ine `ntre
limite relativ apropiate `n primele luni de ouat, dup\ care, aceasta va cre[te `n
paralel cu cre[terea intensit\]ii de ouat (tab. 14).
Tabelul 14
Greutatea ou\lor (g) la g\ini Leghorn cu produc]ii diferite
(dup\ B\l\[escu, M., 1980)
Specificare
Luna
de
ouat
Total (buc.)
I
II
III
IV
V
VI
VII
VIII
IX
X
XI
XII
G\ini cu produc]ie bun\

de ou\
48,40
50,62
49,08
51,31
52,00
52,33
53,75
53,58
52,91
53,06
53,00
54,02
232,62
G\ini cu produc]ie slab\

de ou\
50,10
49,15
49,60
50,21
53,00
52,50
52,33
53,75
55,15
55,25
54,75
54,92
169,01
Cnd g\inile ou\toare beneficiaz\ de condi]ii optime de `ntre]inere,

acestea vor avea [i o produc]ie ridicat\ de ou\, dar [i o greutate mare a ou\lor.
~n general, primul ou depus `ntr-un ciclu de ouat este [i cel mai greu;
urm\toarele ou\ vor avea greut\]i tot mai mici, consecutiv epuiz\rii organismului
p\s\rii. De asemenea, primul ou dintr-un ciclu de ouat va fi mai greu dect primul
ou depus `n ciclul anterior.
4. Instinctul de clocire, n\prlirea [i pauza de iarn\ a ouatului. Atunci cnd
unul din cei trei factori aminti]i intervin `n ritmul biologic al unui efectiv de
p\s\ri, se constat\ `ntreruperea ciclului de produc]ie, iar la reluarea acestuia,
primele ou\ depuse vor fi mai mici, `ns\, `n scurt timp, greutatea lor ajunge la
valori normale. ~n paralel, apare [i o diminuare semnificativ\ a grosimii cojii, de
- 22 -
la un ciclu de ouat la altul, dar [i cre[terea valorii indicelui Haugh, consecutiv

m\ririi indicelui albu[ului.
5. Sezonul de ecloziune. Greutatea primelor ou\ depuse de g\ini este diferit\ `n
func]ie de sezonul de ecloziune `n care ele au fost ob]inute; diferen]ele sunt
determinate de precocitatea diferit\ a ouatului, `n raport cu greutatea corporal\.
Astfel, la g\inile eclozionate `n perioada de `nceput a iernii, greutatea medie a
primelor 12 ou\ este de 36,4g, la cele eclozionate la sfr[itul iernii, de 41,3g, iar
la g\inile ob]inute din ecloziunile de la `nceputul prim\verii, greutatea medie este
de 48,5g.
Ca regul\ general\, puicu]ele eclozionate `n perioada martie-august
produc ou\ mai grele, comparativ cu cele eclozionate `n alte perioade [i aceasta ca
urmare a precocit\]ii mai bune pe care o au.
~n cazul puicu]elor eclozionate prim\vara, greutatea ou\lor cre[te treptat,
atingnd un nivel maxim `n luna martie, cnd ele au vrsta de un an. Pe timpul
verii, greutatea ou\lor scade datorit\ modific\rilor de metabolism cauzate de
temperaturile ridicate, `ns\ c\tre toamn\, greutatea lor cre[te din nou.
Cel mai bun echilibru `ntre precocitate [i greutatea corporal\ se realizeaz\
la p\s\rile provenite din ecloziunile de prim\var\, ceea ce conduce la ob]inerea
unei bune produc]ii de ou\, dar [i la realizarea unor ou\ cu greut\]i superioare.
6. Greutatea corporal\ a p\s\rilor. ~n cadrul raselor [i liniilor, greutatea
corporal\ medie caracteristic\ acestora se coreleaz\ pozitiv cu greutatea ou\lor
ob]inute. ~n situa]ia `n care ouatul se declan[eaz\ atunci cnd p\s\rile au o
greutate corporal\ corespunz\toare, ou\le depuse vor avea greut\]i normale, `n
timp ce la p\s\rile subponderale `n momentul depunerii primului ou, greutatea
ou\lor ob]inute va fi mai mic\. P\s\rile cu greutate corporal\ mai mare vor
`ncepe ouatul mai devreme [i vor depune ou\ mai mari, dar pe ansamblu,
produc]ia de ou\ va fi inferioar\ celei ob]inute de la g\inile cu greutate medie.
Leg\tura dintre greutatea p\s\rilor [i cea a ou\lor poate fi pus\ pe seama
m\rimii ficatului, care este mai mic la tineret [i mai mare la adulte; ori, tocmai
ficatul este responsabil de sinteza substan]elor ce alc\tuiesc g\lbenu[ul, iar
cre[terea greut\]ii oului se face pe baza cre[terii g\lbenu[ului, a c\rei pondere este
de 22-25% la ou\le de puicu]e [i de 30-35% la cele de adulte.
7. Gradul de ameliorare. Determinismul genetic al greut\]ii ou\lor este asigurat
de un coeficient de heritabilitate de peste 0,5 [i prin urmare, aceast\ caracteristic\
calitativ\ a ou\lor poate fi u[or `mbun\t\]it\ prin lucr\ri de ameliorare; de altfel,
greutatea ou\lor reprezint\ unul dintre criteriile importante utilizate `n selec]ia
liniilor materne destinate ob]inerii hibrizilor ou\tori.
C[tiguri genetice semnificative pentru greutatea ou\lor se pot realiza
aplicndu-se selec]ia dup\ metoda indicelui familial.
La ora actual\ nu se cunoa[te cu precizie num\rul de gene care
controleaz\ greutatea ou\lor, `ns\ se presupune c\ el ar fi mai mic dect pentru
alte caractere cantitative.
- 23 -
1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\

hibrizilor ou\tori de g\in\
Succesul `n activitatea de ameliorare a g\inilor produc\toare de ou\
pentru consum este asigurat de sporul genetic [i de heterozis, valoarea hibrizilor
comerciali fiind dependent\ de modul `n care s-a realizat selec]ionarea liniile pure
[i de efectele heterozisului.
Sporul genetic realizat `ntr-o genera]ie este redus, `ns\ el cap\t\ valori
semnificative atunci cnd se `nsumeaz\ efectele sale pe parcursul mai multor
genera]ii. Efectul heterozisului poate fi `mbun\t\]it prin aplicarea selec]iei
recurente [i a selec]iei reciproce:
selec]ia recurent\ presupune selec]ionarea unei linii (A) pe baza
performan]elor realizate de c\tre descenden]ii ob]inu]i din `ncruci[area cu o
linie tester (T), cu un grad ridicat de consangvinizare (peste 50%);
descenden]a hibrid\ este folosit\ numai pentru testare, dup\ care se `nl\tur\.
Progresul ini]ial conferit de acest tip de selec]ie este rapid, dat\ fiind diferen]a
de frecven]\ a genelor dintre liniile A [i T, `ns\, `n final, efectul ameliorator
se plafoneaz\, deoarece numai linia A este supus\ selec]iei;
selec]ia reciproc\ elimin\ dezavantajul selec]iei recurente prin faptul c\ linia
tester este `nlocuit\ cu o linie (B), selec]ionat\ pentru capacitatea de
combinabilitate cu linia A; `n aceast\ variant\, ambele linii sunt folosite la
ob]inerea hibridului.
Sub aspectul `nsu[irilor morfo-productive, hibrizii comerciali trebuie s\
se caracterizeze prin precocitate, produc]ie ct mai mare de ou\, conversie bun\ a
furajului, viabilitate ridicat\ [i calitate superioar\ a ou\lor, `n timp ce la liniile
parentale, pe lng\ `nsu[irile men]ionate, se cere o ct mai bun\ fertilitate [i
eclozionabilitate, dar [i un num\r mare de ou\ bune pentru incubat.
O perioad\ `ndelungat\ de timp, aprecierea hibrizilor ou\tori s-a f\cut
numai pe baza produc]iei numerice de ou\, `ns\, `n ultimul timp, au fost introduse
[i alte criterii de apreciere, cum ar fi greutatea [i calitatea ou\lor, greutatea
corporal\, conversia furajului, fertilitatea [i eclozionabilitatea, viabilitatea etc.
La g\inile ou\toare se aplic\ selec]ia simultan\ [i combinat\ pentru
caractere multiple, `n urma c\reia, de[i efectul selec]iei pentru un singur caracter
este redus, valoarea general\ a p\s\rilor cre[te, chiar dac\ `ntr-un ritm lent.
Caracterele cu heritabilitate redus\ sunt selec]ionate pe baza performan]elor
familiale [i mai pu]in pe a celor proprii, `n timp ce caracterele cu heritabilitate
mare se selec]ioneaz\ numai dup\ performan]ele proprii.
Efectul selec]iei este dat de precizia cu care au fost ale[i, la nivel de
p\rin]i, indivizii a c\ror superioritate este cauzat\ de efectul aditiv al genelor [i el
este direct propor]ional cu gradul de corelare pozitiv\ a caracterelor; `n cazul
caracterelor corelate negativ, selec]ia se face diferen]iat, `n func]ie de importan]a
fiec\rui caracter.
- 24 -
Propor]ia de re]ineri pentru fiecare caracter depinde de importan]a lui `n

obiectivele selec]iei, de valoarea heritabilit\]ii care `l caracterizeaz\, dar [i de
corela]ia sa genetic\ cu alte caractere. Performan]ele proprii pe baza c\rora se fac
re]inerile se apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor (la aceea[i
ecloziune) [i media popula]iilor (la toate ecloziunile). Aprecierea unitar\ a
performan]elor indivizilor proveni]i din ecloziuni diferite, deci ob]inu]i `n condi]ii
de mediu diferite, se face prin transformarea acestora `n probit, care se calculeaz\
cu rela]ia:
Probit =
`n care:
PP
+5
P = performan]a proprie;
P = performan]a medie a contemporanilor;
= devia]ia standard.
Probitul reprezint\ abaterea performan]ei de la media contemporanilor,
exprimat\ `n devia]ii standard, la care se adaug\ 5 unit\]i de devia]ie standard
pentru eliminarea valorilor negative.
Criteriile de selec]ie ce se aplic\ liniilor destinate producerii hibrizilor
ou\tori de g\in\ sunt prezentate `n cele ce urmeaz\.
1. Produc]ia de ou\. Este un criteriu de selec]ie foarte complex, considerat de
unii autori ca fiind expresia interac]iunii a 10 caractere diferite, iar de al]ii, drept
rezultanta a numai patru caractere, respectiv: vrsta la primul ou; persisten]a
ouatului (perioada de ouat pn\ la prima n\prlire); intensitatea ouatului;
frecven]a [i lungimea pauzei de ouat.
~n ]ara noastr\, la g\ini sunt lua]i `n considerare numai trei factori de
influen]\ ai produc]iei de ou\ [i anume:
vrsta primului ou, coincide cu instalarea maturit\]ii sexuale [i este
controlat\ de un num\r mic de gene sau de un complex poligenic.
Heritabilitatea acestui caracter este variabil\, de la mic\ (h2 estimat=0,09), la
mijlocie (h2 estimat=0,28) [i chiar mare (h2 estimat=0,51).
Vrsta la primul ou este corelat\ negativ cu greutatea oului (rF= -0,17;
rG=-0,41; rM=-0,15) [i cu greutatea specific\ a acestuia, dar este un caracter
aflat [i sub influen]a direct\ a programului de lumin\ aplicat, precum [i a
nivelului cantitativ [i calitativ al hranei administrate;
intensitatea ouatului. Cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine de la
p\s\rile la care vrful de ouat este atins `n perioada `nscris\ `n obiectivele
selec]iei, iar platoul curbei de ouat are o extindere ct mai mare.
La g\inile cu produc]ii foarte mari de ou\, intervalul de timp dintre dou\
depuneri succesive de ou\ este extrem de redus [i prin urmare, exist\ o
corela]ie negativ\ `ntre m\rimea acestui interval [i num\rul total de ou\
depuse de o pas\re (rG=-0,45; rM=-0,46). Intervalul dintre dou\ depuneri de
ou\ are o heritabilitate mijlocie spre mare (h2 estimat=0,350,59) [i prin
urmare poate fi `mbun\t\]it prin selec]ie. Mc Clung [i col., 1976 (cita]i de
Sandu, Gh.), aplicnd selec]ia pentru acest caracter timp de 7 genera]ii
- 25 -
consecutive au mic[orat intervalul dintre depuneri de la 1536 minute, la 1463

minute;
viabilitatea, este strict dependent\ de rezisten]a p\s\rilor la boli [i are o
heritabilitate sc\zut\. Prin selec]ie pot fi ob]inute, deocamdat\, numai p\s\ri
rezistente la anumite boli.
~n cadrul lucr\rilor de selec]ie aplicate g\inilor ou\toare, produc]ia de ou\
se apreciaz\ pentru fiecare linie `n parte, `n perioada de vrst\ 20-40 s\pt\mni,
determinndu-se num\rul de ou\ pe individ, familie [i pe total lot. Exist\ [i o
variant\ de control rapid\, de numai 4 s\pt\mni consecutive, aplicat\ `n perioada
de vrst\ 30-40 s\pt\mni [i a c\rei eficien]\ este de peste 80% din controlul
clasic; aceast\ variant\ de testare permite diminuarea cheltuielilor legate de
testare, dar nu reduce intervalul dintre genera]ii deoarece, lucr\rile de testare se
`ncheie tot la vrsta de 40 s\pt\mni a p\s\rilor, ca [i `n cazul test\rii clasice.
2. Greutatea ou\lor. Este un criteriu de baz\ `n aprecierea ou\lor, mai ales a
celor pentru incuba]ie [i are o importan]\ mai mare la liniile materne dect la cele
paterne. Greutatea ou\lor este o `nsu[ire legat\ asimptotic cu vrsta [i cu o
heritabilitate ridicat\ (h2 estimat=0,67), dar ea poate fi influen]at\ [i de calitatea
proteinei [i a acizilor gra[i (mai ales acidul linoleic) din hrana ingerat\.
Prin valorificarea capacit\]ii de combinabilitate a liniilor folosite pentru
producerea unui hibrid, i se confer\ acestuia posibilitatea de a produce ou\ cu o
anumit\ greutate.
G\inile cu produc]ii ridicate de ou\ depun ou\ mai mici, cu unele
excep]ii; prin urmare, corela]ia dintre num\rul de ou\ depuse [i greutatea acestora
este negativ\ (rF =-0,01; rG =-0,17).
Prin selec]ie se poate ob]ine cre[terea greut\]ii ou\lor, pe baza m\ririi
propor]iei de g\lbenu[ cu cca. 2%; dac\ se are `n vedere existen]a unei corela]ii
pozitive `ntre greutatea oului [i substan]a uscat\ din componentele sale, rezult\
c\, `mbun\t\]ind greutatea oului, se amelioreaz\ [i calitatea acestuia.
Greutatea ou\lor este un caracter cu o repetabilitate mare [i de aceea, `n
activitatea de selec]ie, ea se stabile[te numai `n intervalul 28-34 s\pt\mni de
via]\ a p\s\rilor, prin cnt\rirea individual\ a tuturor ou\lor produse.
Un alt element important `n activitatea de selec]ie este masa ou, respectiv
greutatea total\ a ou\lor produse; `n general, o g\in\ bun\ ou\toare trebuie s\
depun\ `ntr-o lun\ echivalentul greut\]ii sale corporale.
3. Calitatea ou\lor, reprezint\ un criteriu de selec]ie dependent de caracteristici
ce vizeaz\:
con]inutul, respectiv: calitatea albu[ului, calitatea g\lbenu[ului, inciden]a
petelor de snge sau de carne etc;
greutatea;
forma, sau raportul dintre diametrul mare [i cel mic al oului (indicele
formatului);
`nsu[irile cojii minerale-propriet\]i fizice ale cojii (grosimea, greutatea [i
propor]ia cojii `n structura oului); propriet\]i mecanice (rezisten]a cojii
minerale la impact sau compresiune) [i aspectul cojii minerale (culoare,
porozitate, depunerile anormale de carbonat de calciu etc).
- 26 -
Pe ansamblu, caracterele care ]in de con]inutul ou\lor au heritabilit\]i

moderate spre mari, ceea ce permite `nl\turarea lor prin selec]ie.
~n mod obi[nuit, se studiaz\ fiecare caracter `n parte, `ns\ au fost
imagina]i [i indicatori sintetici de apreciere, care includ mai multe caractere ale
oului; `n acest sens, Brant [i col., 1951 (cita]i de Vacaru-Opri[, I.) au elaborat
indicatorul Q.S. (Quality score):
Q.S. = 13,25 12,5 log (H 1,7 x G0,37 + 7,6)
`n care: H - `n\l]imea albu[ului (mm);
G - greutatea oului (g).
Calitatea albu[ului este un caracter complex, fiind dat\ de: `n\l]imea
albu[ului, indicele Haugh, raportul albu[ fluid/albu[ dens, m\rimea [alazelor,
transparen]a albu[ului, cantitatea de albu[ rezidual r\mas aderent la cap\tul
ascu]it la oului (cca. 3,5% din cantitatea total\ de albu[ din ou) etc.
Petele de snge sunt considerate un foarte mare defect al ou\lor [i sunt
datorate unei fragilit\]i capilare crescute a g\inilor (h2 estimat pentru apari]ia
petelor de snge este de 0,68). ~n ou\ pot s\ apar\ [i pete de carne care, de fapt,
sunt pete de snge intrate `ntr-un proces oxidativ (h2 estimat pentru petele de
carne=0,39).
Dintre `nsu[irile ce ]in de criteriile externe de apreciere a calit\]ii ou\lor,
un interes aparte `l prezint\ rezisten]a la spargere a cojii minerale, dat fiind
procentul ridicat, de aproximativ 3%, de ou\ ce devin improprii comercializ\rii,
datorit\ spargerii cojii minerale pe timpul manipul\rilor. Rezisten]a la spargere a
cojii minerale se coreleaz\ pozitiv cu grosimea acesteia (rF =+0,68 pentru grosime
coaj\ x rezisten]a la presiune [i rF =+0,68 pentru grosime coaj\ x rezisten]a la
impact).
Selec]ia p\s\rilor pentru un caracter legat de coaj\, a[a cum ar fi
rezisten]a la spargere, este foarte dificil\ deoarece coaja mineral\ este cea mai
variabil\ component\ a oului `ntreg; totodat\, nu trebuie uitat faptul c\ spargerea
[i fisurarea ou\lor nu depinde numai de calit\]ile genetice, statice [i dinamice ale
acestora, ci [i de comportamentul p\s\rilor, de nutri]ia asigurat\, de calit\]ile
bateriei `n care sunt cazate, de perioada din zi cnd are loc ponta etc.
4. Greutatea corporal\. La tineret, se determin\ prin cnt\rirea individual\ a
p\s\rilor, la `nceputul fiec\rei s\pt\mni, iar la adulte, `n perioada de vrst\ 2834 s\pt\mni.
Pe cale experimental\ s-a demonstrat c\, `n cazul selec]iei p\s\rilor
pentru produc]ie de ou\ mare [i greutate corporal\ mic\, cele mai ridicate venituri
se realizeaz\ de la exemplarele care au o greutate corporal\ intermediar\.
5. Conversia furajului. Acest caracter are o importan]\ ridicat\ `n activitatea de
selec]ie, deoarece furajul reprezint\ 60% din costurile pentru producerea unui ou.
Indicele de conversie a hranei se coreleaz\ intens pozitiv cu greutatea corporal\ [i
poate fi `mbun\t\]it prin selec]ie.
~n cadrul lucr\rilor de selec]ie, conversia furajului se determin\ `n
perioada controlului individual al produc]iei de ou\, pe e[antioane din liniile pure
[i const\ `n raportarea consumului de furaje, la ou\le produse [i la mas\ ou.
- 27 -
6. Caracterele de reproduc]ie. Fertilitatea este criteriul de selec]ie utilizat `n

cazul liniilor paterne, iar eclozionabilitatea, `n cel al liniilor materne. Dat fiind
faptul c\ cele dou\ caractere au o heritabilitate sc\zut\, pentru ameliorarea lor
este necesar\ aplicarea selec]iei combinate, att dup\ performan]ele proprii, ct [i
dup\ cele familiale. ~n ceea ce prive[te sporirea fertilit\]ii, se consider\ c\ aceasta
se poate realiza nu neap\rat prin m\rirea volumului ejaculatului, ci mai ales prin
sporirea concentra]iei spermei `n spermatozoizi [i prin `mbun\t\]irea mobilit\]ii
acestora.
Tehnica de lucru prevede recoltarea ou\lor depuse de p\s\rile `n vrst\ de
28 s\pt\mni [i apoi incubarea artificial\ a acestora. Performan]a reproductiv\
final\ depinde `ntr-o m\sur\ foarte mare de rezultatele finale ale incuba]iei, multe
dintre caracterele ce pot fi m\surate pe timpul acesteia, fiind caractere heritabile.
Sub aspectul corela]iilor existente `ntre caracterele de reproduc]ie [i cele
de incuba]ie, acestea pot fi: negative- `ntre procentul de ecloziune al ou\lor [i
durata incuba]iei (rF =-0,08) [i `ntre procentul de fertilitate [i volumul ejaculatului
(rF =-0,43), pozitive- `ntre procentul de fertilitate al ou\lor [i concentra]ia spermei
`n spermatozoizi (rF =+0,48) [i intens pozitive- `ntre procentul de fertilitate [i cel
de ecloziune (rF =+0,85).
Liniile cu greutatea oului mare tind s\ eclozioneze mai trziu; la fel,
liniile cu greutate corporal\ mare au nevoie de aproape 24 ore pentru des\vr[irea
ecloziunii, comparativ cu liniile u[oare, dar care au greutatea oului mare. Prin
urmare, selec]ia pentru greutate corporal\ mare prelunge[te perioada de ecloziune
mai mult dect selec]ia pentru greutatea mare a oului. G\inile care au un timp de
incuba]ie mai scurt, au [i o ecloziune mai bun\.
7. Viabilitatea. Este un caracter cu o heritabilitate redus\ (h2 estimat `n perioada
de ouat=0,14). Pe parcursul lucr\rilor de selec]ie, sunt penalizate acele cupluri [i
familii care au un procent de mortalitate mai mare dect media popula]iei.
Pierderile din efectiv sunt influen]ate destul de mult [i de ac]iunea
diver[ilor factori stresan]i [i de aceea, `n viitor, se va aprecia [i rezisten]a p\s\rilor
la stres, `n func]ie de dezvoltarea glandelor endocrine (tiroida [i suprarenala) [i a
bursei lui Fabricius; p\s\rile cu o dezvoltare mai mare a bursei lui Fabricius au [i
o doz\ mai mare de anticorpi (corela]ia dintre greutatea bursei [i titrul de anticorpi
este: rF = 0,59).
Chiar dac\ au fost create linii de p\s\ri rezistente la anumite boli, selec]ia
g\inilor ou\toare dup\ rezisten]a general\ la `mboln\vire sl\be[te efectele
selec]iei pentru caracterele productive [i din acest considerent, viabilitatea nu
constituie un criteriu de baz\ `n selec]ia acestei categorii de p\s\ri; viabilitatea
dorit\ la o anumit\ popula]ie poate fi asigurat\ prin folosirea metodelor
profilactice de prevenire a `mboln\virilor.
~n ultimul timp, lucr\rile de selec]ie specifice g\inilor includ [i elemente
referitoare la comportamentul social al acestora, deoarece, tendin]a de a practica
densit\]i mari pe unitatea de suprafa]\ face ca selec]ia pentru produc]ii ridicate s\
fie `nso]it\ de o cre[tere a gradului de dominan]\ social\, urmat\ de accentuarea
stresului `n cadrul popula]iei, mai ales atunci cnd se introduc noi indivizi.
P\s\rile agresive ocup\ o treapt\ mai `nalt\ `n ierarhia social\ [i aparent,
au o mai bun\ produc]ie de ou\; acest aspect este valabil numai `n cazul cnd ele
- 28 -
sunt crescute al\turi de p\s\rile submisive (cele de pe treptele inferioare ale

ierarhiei sociale) pentru c\, atunci cnd sunt crescute numai p\s\ri agresive cu
acela[i grad de dominan]\, produc]ia lor este mai sc\zut\.
La masculi, ocuparea unui loc inferior `n ierarhia social\ a grupului din
care fac parte se soldeaz\ cu reducerea num\rului de `mperecheri, pn\ la
dispari]ia total\ a lor.
Comportamentul social al p\s\rilor, care poate fi agresiv sau submisiv, se
poate determina prin stabilirea raportului dominan]ei (num\rul de ac]iuni
agonistice dominante/total conflicte) sau prin cel al indicelui `ncord\rii sociale
(num\rul actelor agresive num\rul actelor submisive).
1.4.3. Hibrizi comerciali ou\tori de g\in\
~n lume sunt produ[i dou\ tipuri de hibrizi comerciali de g\in\ [i anume:
hibrizi produc\tori de ou\ cu coaja alb\ [i hibrizi produc\tori de ou\ cu coaja
pigmentat\ `n brun.
Hibrizii care produc ou\ cu coaja alb\ au la baz\ linii pure ale rasei
Leghorn, care prezint\ urm\toarele caracteristici morfo-fiziologice:
culoare penaj...............alb;
maturitate sexual\.......130-150 zile;
produc]ie de ou\..........220-270 buc.;
greutatea ou\lor...........55-57g;
culoarea cojii ou\lor....alb\;
consum de furaje.........170-180g/ou;
......3,0-3,5 kg/kg mas\ ou;
greutate corporal\.......1,7-2,0 kg la femele;
.....2,5-2,7 kg la masculi.
Hibrizii care produc ou\ pigmentate `n brun sunt ob]inu]i din linii pure
ale rasei Rhode Island, caracterizat\ prin:
culoare penaj.................ro[u;
maturitate sexual\........170-180 zile;
produc]ie de ou\...........210-240 buc.;
greutatea ou\lor............57-58g;
culoarea cojii ou\lor.....pigmentat\ `n brun;
consum de furaje..........180-185g/ou;
.......3,5 kg/kg mas\ ou;
greutate corporal\.........2,7-3,0 kg la femele;
.......3,5-4,0 kg la masculi.
La noi, pentru ob]inerea hibrizilor produc\tori de ou\ cu coaja alb\, au
fost utilizate linii pure de Leghorn att din import, ct [i linii create pe plan local
(Linia de g\ini Balote[ti R, Linia de g\ini Balote[ti A, Linia de g\ini
Balote[ti C [i Linia de g\ini Balote[ti I).
- 29 -
Producerea hibrizilor sexabili la vrsta de o zi dup\ culoarea pufului

Programul de creare [i perfec]ionare a liniilor genitoare de hibrizi
produc\tori de ou\, sexabili la o zi dup\ culoarea pufului, s-a materializat `n ]ara
noastr\ prin ob]inerea hibridului ROSO-SL, pe baza variet\]ilor albe [i ro[ii ale
rasei Rhode Island.
Varietatea ro[ie a rasei Rhode Island produce ou\ cu coaja pigmentat\ `n
brun, are pielea [i picioarele galbene, creasta simpl\, penajul ro[u-`nchis (s), `n
timp ce varietatea alb\ are acelea[i caracteristici, mai pu]in culoarea penajului
care este alb\ (S).
Gena silver (S), legat\ de sex, inhib\ produc]ia pigmentului ro[u, dar nu
[i pe a celui negru. Gena golden (s) este recesiv\, fiind a doua alel\ de culoare la
locusul s [i este necesar\ pentru producerea de pigment complex ro[u-buff.
Pentru formarea hibrizilor sexabili dup\ culoarea pufului este necesar ca
linia patern\ s\ aib\ gena recesiv\, iar cea matern\ pe cea dominant\.
Crearea st\rii de homozigo]ie pentru gena silver (SS) la masculii de
Rhode Island-alb [i pentru gena silver ss la masculii Rhode Island-ro[u, s-a
realizat prin teste de culoare, `ncruci[ndu-se Rhode ro[u cu linii de Sussex alb
(posed\ gena silver), astfel: mascul golden Rhode ro[u cu femele Sussex alb [i
respectiv, femele silver Rhode alb cu masculi Rhode ro[u, puri pentru gena s.
La vrsta de o zi, pui ROSO-SL se prezint\, astfel:
masculul-este: alb; aproape alb; alb cu pete ro[ii pe cap; alb cu dungi negre pe
cap [i spate;
femela-este: complet ro[ie; ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap [i trei dungi
albe pe spate; ro[ie deschis\ cu o pat\ alb\ pe cap; alb\ cu o tent\ ro[iatic\ pe
cap [i `n jurul ochilor.
~n urm\toarele s\pt\mni de via]\, penajul devine ro[u total la femele [i
alb complet la masculi, `n aproximativ 89% din cazuri.
Hibridul ALBO67
Este un hibrid creat `n dou\ variante, fiind format din linii pure de
Leghorn importate de la firma Ghostley, din S.U.A.; ambele variante sunt scoase
din circuitul productiv.
Prima variant\ a hibridului a fost ob]inut\ `n anul 1967, la Avicola
Mih\ile[ti-jude]ul Giurgiu, pe baza liniilor pure: 7 [i 8 (L7 [i L8) din rasa
Leghorn.
Varianta a doua a hibridului Albo-67 a fost produs\ tot la Avicola
Mih\ile[ti, dar din liniile pure 7, 9 [i 10 ale rasei Leghorn.
Liniile 9 [i 7 se selec]ionau pentru greutate corporal\, maturitate sexual\,
produc]ie de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i pentru fertilitate.
Linia 10 era selec]ionat\ pentru acelea[i criterii, cu excep]ia fertilit\]ii care era
`nlocuit\ de eclozionabilitate.
Caracteristicile morfo-productive ale formelor parentale:
- poten]ial genetic.. 286 ou\;
- produc]ie medie/g\in\ furajat\, `n perioada:
20-64 s\pt\mni. 240 buc.;
- 30 -
20-72 s\pt\mni. 270 buc.;

- maturitate sexual\ 21 s\pt\mni;
- vrsta la 50% ouat... 24-25 s\pt\mni;
- vrsta la procent maxim de ouat. 28 s\pt\mni.
Pentru ob]inerea acestui hibrid triliniar, se utilizau masculi din linia 9 [i
femele hibride ob]inute din masculi ai liniei 7 `ncruci[a]i cu femele din linia 10.
Caracteristicile morfo-productive ale hibridului Albo-67:
-produc]ia de ou\/g\in\ furajat\ (20-77 s\pt\mni) 280-286 ou\;
- greutatea ou\lor. 59-60g;
- consum specific.. 152 g n.c./ou;
- viabilitate, la: -tineret. 95-97%;
-adulte.. 93-95%.
Hibridul ALBO70
A fost omologat `n anul 1987 [i are la baz\ liniile pure G, J [i D de ras\
Leghorn, importate din Canada, de la firma Shaver. Acest hibrid a fost creat `n
cadrul fostelor unit\]i avicole de la Bac\u, Bra[ov [i Arad, dar la ora actual\, el
este scos din circuitul productiv.
Selec]ia liniilor utilizate s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii:
liniile G [i J- pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i
fertilitate;
linia D - pentru produc]ia de ou\, greutatea ou\lor [i eclozionabilitate.
- poten]ial genetic.. 286 ou\;
20-64 s\pt\mni. 240 buc.;
20-72 s\pt\mni. 280 buc.;
- maturitate sexual\ 21 s\pt\mni;
- vrsta la 50% ouat... 24-25 s\pt\mni;
Caracteristicile hibridului Albo-70:
- poten]ial genetic.. 290-300 ou\;
- produc]ia de ou\/g\in\ furajat\.. 280-295 ou\;
- vrf de ouat.. 95%
- furaje consumate: - pe ou.... 140 g n.c.;
- pe kg ou 2,2 kg n.c.;
- vrsta la primul ou.. 140-150 zile;
- vrsta la procent maxim de ouat.. 27-28 s\pt\mni;
- greutatea ou\lor, la: -32 s\pt\mni. 57-58g;
-70 s\pt\mni. 64-65g;
- greutate corporal\, la: -20 s\pt\mni. 1.300-1.400 g;
-70 s\pt\mni.. 1.700-1.800 g.
La producerea hibridului se foloseau masculi din linia G [i femele hibride
(masculi din linia J x femele din linia D).
- 31 -
Hibridul ALBO SL-2000

Este o pas\re cu un temperament vioi, adaptat\ condi]iilor de baterie,
rezistent\ la boli, precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional.
Albo SL-2000 are ca baz\ genetic\ liniile 4Z, 2G, 4C [i 4X, apar]innd
rasei Leghorn.
Liniile 4Z [i 2G sunt homozigote pentru gena fast feathering, fiind
selec]ionate pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor [i fertilitate.
Linia 4C este homozigot\ pentru gena fast feathering, iar linia 4X este
homozigot\ pentru gena slow feathering [i sunt selec]ionate pentru produc]ia de
ou\, greutatea [i calitatea ou\lor; `n plus, linia 4X se mai selec]ioneaz\ pentru
fertilitate, iar linia 4C pentru eclozionabilitate.
La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi (4Z x 2G) `ncruci[a]i
cu g\ini hibride (4X x 4C). Identificarea sexelor la vrsta de o zi se face dup\
dezvoltarea remigelor primare, care sunt normal dezvoltate la puicu]e [i mai pu]in
dezvoltate la coco[ei.
Performan]e tehnice `n perioada de cre[tere (0-18 s\pt\mni):
viabilitate 96-97%;
consum total de furaje 5,7-6,2 kg;
greutate corporal\ (la 18 s\pt\mni).. 1275 g.
Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mni):
vrsta la 50% ouat.
22 s\pt\mni;
vrf de produc]ie 93%;
produc]ie de ou\/efectiv mediu:
condi]ii optime 326 buc.;
condi]ii medii.. 314 buc.;
produc]ie de ou\/g\in\ transferat\:
condi]ii optime. 320 buc.;
viabilitate (19-77 s\pt\mni). 95%;
greutatea medie a ou\lor 62,7g;
total mas\ ou (19-77 s\pt\mni)...
20,4 kg;
greutate vie la 77 s\pt\mni..
1600 g;
consum mediu zilnic de furaje... 98-102 g;
consum de furaje/kg mas\ ou
2020 g.
Hibridul SAFIR
viabilitate 95-96%;
consum total de furaje 6,6 kg;
greutate corporal\, la:
- 6 s\pt\mni
410g;
- 12 s\pt\mni. 860g;
- 18 s\pt\mni. 1260 g.
vrsta la 50% ouat.
160 zile;
vrf de produc]ie 90-93%;
- 32 -
produc]ie de ou\/efectiv mediu:-condi]ii optime

-condi]ii medii..
produc]ie de ou\/ciclu
greutate medie a ou\lor, la-34 s\pt\mni..
-70 s\pt\mni...
calitatea ou\lor-unit\]i Haugh (34 s\pt\mni).
-grosimea cojii (34 s\pt\mni)..
greutate corporal\, la:-34 s\pt\mni.
-77 s\pt\mni.
consum de nutre]uri combinate-pe zi.
-pe ou.
333 buc.;
318 buc.;
290-300 buc.;
57g;
64g;
91 U.H.;
360 m;
1.570g;
1.710g;
110g;
155g.
Hibridul ROSO-70
A fost ob]inut la Avicola Codlea-Bra[ov, pe baza liniilor H, M [i P ale
rasei Rhode-Island, varietatea ro[ie, ce au fost importate din Canada; la ora
actual\, hibridul este scos din circuitul productiv.
Selec]ia liniilor participante s-a f\cut dup\ urm\toarele criterii:
linia H - pentru produc]ia de ou\, greutatea [i calitatea ou\lor, fertilitate [i
greutate corporal\ mic\; este o linie pur\ pentru gena auriu, fiind folosit\ [i
ca tester pentru identificarea genelor argintiu [i barat;
linia M - pentru produc]ia de ou\, intensitatea culorii ou\lor [i fertilitate;
linia P - pentru produc]ia de ou\, greutatea ou\lor [i eclozionabilitate.
- poten]ial genetic. 274 ou\;
20-64 s\pt\mni. 226-236 buc.;
20-72 s\pt\mni. 260 buc.;
- maturitate sexual\..
22 s\pt\mni;
- vrsta la 50% ouat.. 25-26 s\pt\mni;
Hibridul Roso-70 se ob]ine `n urma `ncruci[\rii coco[ilor H cu g\ini
hibride provenite din coco[i M x femele P [i are urm\toarele caracteristici morfoproductive:
- poten]ial genetic. 290-300 ou\;
- produc]ia de ou\/g\in\ furajat\.
280-290 ou\;
- vrf de ouat. 94%
- furaje consumate:-pe ou. 158 g n.c.;
-pe kg ou. 2,3 kg n.c.;
- vrsta la primul ou.. 142-154 zile;
- vrsta la procent maxim de ouat.. 28-29 s\pt\mni;
- greutatea ou\lor, la:-32 s\pt\mni.. 58-60g;
-70 s\pt\mni.. 65-67g;
- viabilitate, la:-tineret.. 95-97%;
-adulte 93-95%;
- greutate corporal\, la:-20 s\pt\mni.. 1500-1600 g;
-70 s\pt\mni... 2100-2300 g.
- 33 -
Hibridul ROSO-SL
Este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli,
precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional.
viabilitate 96-97%;
consum de furaje 6,3-6,7 kg;
Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-80 s\pt\mni)
vrsta la 50% ouat.. 21 s\pt\mni;
vrf de produc]ie 95%;
produc]ie de ou\/efectiv mediu, la:
60 s\pt\mni.. 249 buc.;
74 s\pt\mni.. 323 buc.;
80 s\pt\mni.. 351 buc.;
produc]ie de ou\/g\in\ transferat\, la:
60 s\pt\mni.. 242 buc.;
74 s\pt\mni.. 313 buc.;
80 s\pt\mni... 340 buc.;
viabilitate (19-80 s\pt\mni). 94,6%;
total mas\ ou, `n perioada:
19-60 s\pt\mni.. 15,5 kg;
19-74 s\pt\mni.. 20,4 kg;
19-80 s\pt\mni.. 22,2 kg;
2240 g;
consum mediu zilnic de furaje..
114-119 g;
consum de furaje/kg mas\ ou
2160 g.
Hibridul ROSO SL-2000
Este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor de baterie, rezistent\ la boli,
precum [i la stresul de microclimat [i cel nutri]ional.
Hibridul are la baz\ liniile 5K [i 3H apar]innd rasei Rhode Island,
varietatea ro[ie [i liniile 5M [i 5F ale rasei Rhode Island, varietatea alb\.
Liniile 5K [i 3H sunt homozigote pentru gena golden, fiind selec]ionate
pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii
oului, calitatea ou\lor, fertilitate [i greutate corporal\.
Liniile 5M [i 5F sunt homozigote pentru gena silver fiind selec]ionate
pentru produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii
oului [i calitatea oului; `n plus, linia 5M se mai selec]ioneaz\ pentru fertilitate, iar
linia 5F pentru eclozionabilitate.
Hibridul se ob]ine din coco[i hibrizi (5K x 3H) [i g\ini hibride (5M x 5F).
La vrsta de o zi, puicu]ele au puful de culoare ro[ie, iar coco[eii de culoare alb\.
viabilitate 96-97%;
consum de furaje 6,3-6,8 kg;
greutate corporal\ (la 18 s\pt\mni)... 1550 g.
- 34 -

vrsta la 50% ouat.. 21 s\pt\mni;
produc]ie de ou\/efectiv mediu:
produc]ie de ou\/g\in\ transferat\:
greutatea medie a ou\lor 64g;
21,3 kg;
greutate vie (la 77 s\pt\mni)..
2150-2240 g;
consum mediu zilnic de furaje... 114-118 g;
consum de furaje/kg mas\ ou. 2200 g.
Hibridul ROBAR SL
Este un hibrid aflat `n curs de omologare, ce a fost creat `n cadrul S.C.
Avicola Bucure[ti S.A.. Robar S.L. este o pas\re calm\, adaptat\ condi]iilor
de baterie, rezistent\ la boli, la stresul de microclimat [i cel nutri]ional [i produce
ou\ cu coaja pigmentat\.
Hibridul are la baz\ linia 3H apar]innd rasei Rhode Island, varietatea
ro[ie [i linia 54B a rasei Marans, varietatea barat\.
Linia 3H este homozigot\ pentru gena golden, fiind selec]ionat\ pentru
produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii oului,
calitatea ou\lor, fertilitate [i greutate corporal\.
Linia 54B este homozigot\ pentru gena barat fiind selec]ionat\ pentru
produc]ia de ou\, precocitate, greutatea oului, intensitatea culorii cojii, calitatea
oului [i eclozionabilitate.
La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i din linia 3H [i g\ini din linia
54B. La vrsta de o zi, puii de ambele sexe au puful de culoare neagr\, cu
excep]ia coco[eilor care au o pat\ alb\ pe cap, variabil\ ca dimmensiuni.
viabilitate 96%;
consum de furaje. 6,6-6,8 kg;
vrsta la 50% ouat.
22 s\pt\mni;
produc]ie de ou\/efectiv mediu.. 324 buc.;
produc]ie de ou\/g\in\ transferat\. 321 buc.;
greutatea medie a ou\lor 63,2g;
20,5 kg;
2190-2270 g;
consum mediu zilnic de furaje..
115-119 g;
- 35 -
consum specific de furaje..
142 g/ou.
Hibridul LOHMANN BROWN

Hibridul a fost creat `n Germania, din 4 linii pure ale rasei Rhode-Island;
la producerea sa, se folosesc masculi hibrizi (coco[i A x femele B) [i femele
hibride (coco[i C x femele D).
Performan]ele tehnice ale hibridului:
vrsta la 50% ouat... 150-156 zile;
vrf de ouat.. 91-94%;
ou\ pe g\in\ introdus\:
-`n 12 luni de ouat 290-300;
-`n 14 luni de ouat 330-340;
Produc]ia de ou\
mas\ ou\/g\in\ introdus\:
-`n 12 luni de ouat 18,5-19,5 kg;
-`n 14 luni de ouat 21,0-22,0 kg;
greutatea medie a ou\lor:
-`n 12 luni de ouat.... 63,564,5 g;
-`n 14 luni de ouat... 64,065,0 g;
culoarea cojii minerale maron uniform;
Caracteristici ou\
rezisten]a cojii minerale.. peste 3,5 kgf/cm2;
`n perioada de tineret
(1-20 s\pt\mni). 7,47,8 kg;
`n perioada de produc]ie
Consum de furaje
(21-80 s\pt\mni) 112-122 g/zi;
indice de conversie.
2,12,3kg/kg mas\
ou;
la vrsta de 20 s\pt\mni 1,5 1,6 kg;
Greutate corporal\
la vrsta de 80 s\pt\mni 1,9 2,2 kg;
`n perioada de cre[tere. 97 98%;
Viabilitate
`n perioada de produc]ie.. 94 96%.
Hibridul HISEX BROWN
Perioada de cre[tere:
mortalitate (0-17 s\pt\mni)...
greutate corporal\ (la 17 s\pt\mni)...
consum de furaje/pas\re (0-17 s\pt\mni).
consum de furaje/pas\re (18-20 s\pt\mni)...
Perioada de ouat:
vrsta la 50% ouat..
produc]ie total\ de ou\ (la 78 s\pt\mni):
pe efectiv existent.
pe efectiv ini]ial
greutatea medie a ou\lor (la 78 s\pt\mni)
consumul de furaje dup\ vrsta de 145 zile:
consum mediu zilnic pn\ la 78 s\pt\mni..
- 36 -
3%;
1400 g;
5,6 kg;
2,0 kg.
145 zile;
339 buc.;
329 buc.;
62,8g;
113g;
consum pe ou pn\ la 78 s\pt\mni.

mortalitate pe o perioad\ de 4 s\pt\mni
greutate corporal\ (la 78 s\pt\mni)...
137g;
0,5%;
2060g.
Hibridul SHAVER STARCROSS 579

Hibridul Shaver 579 poate realiza indici productivi foarte ridica]i, `n
cele mai diferite condi]ii de `ntre]inere [i de mediu.
Performan]e tehnice:
vrsta la 50% ouat 20-21 s\pt\mni;
vrsta vrfului de ouat. 25-27 s\pt\mni;
produc]ie/12 luni de ouat.. 305-315 ou\/puicu]\;
% produc]ie la vrsta de 72 s\pt\mni..... 72-77%;
greutatea medie a ou\lor.. 62-63g;
consum specific 130-140g/ou;
greutate corporal\, la:
17 s\pt\mni... 1450g;
18 s\pt\mni... 1560g;
20 s\pt\mni... 1705g;
30 s\pt\mni... 1900g;
80 s\pt\mni.. 1989g.
2. PRODUC}IA DE CARNE DE PAS|RE {I FACTORI DE

INFLUEN}|
Carnea face parte dintre produc]iile principale ale p\s\rilor [i este unul
dintre alimentele de baz\ pentru om, avnd un rol plastic [i energetic bine definit
pentru organismul uman.
Valoarea nutritiv\ a c\rnii este dat\ de bog\]ia ei `n proteine [i, deci, `n
aminoacizi; coeficientul de utilizare digestiv\ a substan]elor nutritive din carnea
de pas\re este foarte mare, de 96-98%.
Carnea de pas\re este superioar\ c\rnurilor provenite de la alte specii de
animale domestice prin faptul c\ are sarcolema fibrelor musculare mai sub]ire,
bobul mai fin, o cantitate mai redus\ de ]esuturi conjunctive, dar mai multe
proteine [i gr\simi de calitate superioar\.
2.1. Compozi]ia chimic\ a c\rnii

Din punct de vedere chimic, carnea de pas\re are o compozi]ie
neomogen\, mai ales la g\ini [i curci, la care pieptul are un con]inut mai ridicat `n
proteine, `n timp ce `n carnea din restul corpului se g\sesc mai pu]ine proteine,
dar mai multe gr\simi.
Valoarea constituien]ilor chimici ai c\rnii de pas\re difer\ de la o specie
la alta, iar `n cadrul acestora, de la o categorie de vrst\ la alta, dar `n func]ie de
clasa lor de calitate (tab. 15).
- 37 -
Compozi]ia chimic\ a c\rnii de pas\re

(dup\ O]el, I. [i col., 1969, cita]i de Vacaru-Opri[, I., 2000)
Nr.
crt.
Specia [i
categoria
de vrst\
G\ini
Broiler de
g\in\
Curcani
Ra]e
Broiler de
ra]\
G[te
Broiler de
gsc\
Clasa de
calitate
`n viu
I
a II-a
I
a II-a
I
a II-a
I
a II-a
I
a II-a
I
a II-a
I
a II-a
Ap\
65.5
70.9
67.5
72.1
60.0
68.8
49.4
58.7
56.6
63.0
48.9
59.4
52.9
67.6
Constituien]i chimici:
Proteine
Lipide
19.8
21.4
19.8
22.8
19.9
22.0
13.0
17.5
15.8
16.9
12.2
16.9
16.8
20.3
13.7
6.8
11.5
4.0
19.1
8.0
37.0
22.9
26.8
19.2
38.1
22.8
29.8
11.4
Substan]e
minerale
1.0
0.9
1.2
1.1
1.0
1.2
0.6
0.9
0.8
0.9
0.8
0.9
0.5
0.7
Tabelul 15
Calorii/
100g
208.6
151.0
188.1
130.6
259.2
172.8
397.4
300.4
314.0
247.8
404.8
281.3
346.0
189.2
1. Apa-de]ine ponderea cea mai mare dintre constituien]ii chimici ai c\rnii,

variind `n func]ie de specie, vrst\, stare de `ngr\[are, felul mu[chiului etc, de la
48,9%, la g[tele adulte, la 72,1%, la broilerul de g\in\ de calitatea a II-a.
2. Proteinele-propor]ia lor scade `n detrimentul celei de gr\simi, pe m\sur\ ce
p\s\rile au o stare mai bun\ de `ngr\[are. ~n general, carnea de g\in\ [i curc\ are
un con]inut proteic de 19,8-22,0%, cea de ra]e, de 13,0-17,5%, iar cea de g[te, de
12,2-20,3%.
3. Lipidele-con]inutul lor `n mu[chii stria]i prezint\ varia]ii semnificative, date de
specie, ras\, vrst\, stare de `ngr\[are, dar [i de tipul mu[chiului (`n mu[chii albi
este dublu fa]\ de cei ro[ii). ~ntotdeauna, propor]ia de lipide este mai mare `n
carnea de palmipede (19,2-37,0% la ra]e [i 11,4-38,1% la g[te) dect la g\ini
(4,0-13,7%) [i curci (8,0-19,1%).
4. Vitaminele-`n carnea de pas\re se g\sesc vitamine hidrosolubile din complexul
B, apoi vitaminele A [i D [i `n cantit\]i mai mici, vitaminele C, E [i K.
5. Substan]ele minerale-carnea de pas\re con]ine numerose macro [i
microelemente, ponderea lor fiind de cca 1%, cu varia]ii `n func]ie de specie, ras\,
starea de `ngr\[are etc.
Enzimele-se g\sesc `ntr-un num\r ridicat `n carne [i ele apar]in
oxidoreductazelor, transferazelor, hidrolazelor [i ligazelor.
6. Caloricitatea-este cuprins\ `ntre 130,6 calorii/100g, la broilerul de g\in\ de
clasa a II-a [i 404,8 calorii/100g, la g[tele din clasa I de calitate.
2.2. ~nsu[irile organoleptice, fizice [i tehnologice ale c\rnii

Din punct de vedere organoleptic [i fizic, la carnea de pas\re intereseaz\
mai multe aspecte, cum ar fi culoarea, fr\gezimea, suculen]a, mirosul sau gustul.
- 38 -
1. Culoarea-are `n vedere culoarea carcaselor [i culoarea pe sec]iune:

culoarea carcaselor-poate fi alb\, galben\ de diferite nuan]e [i chiar neagr\;
culoarea pe sec]iune-poate fi alb\, `n cazul mu[chilor pectorali, sau ro[ierozie, la pulpe.
2. Fr\gezimea-reprezint\ u[urin]a cu care se las\ masticat\ carnea [i depinde de
con]inutul c\rnii `n ]esut conjunctiv, de cantitatea [i calitatea ]esutului adipos, de
calitatea fibrei musculare [i este strict legat\ de ras\ (p\s\rile din rasa Plymouth
Rock au carnea mai fraged\ dect cele din rasa Cornish).
3. Suculen]a-depinde de cantitatea de sucuri intercelulare, intracelulare [i
interfasciculare, de ras\ [i mai ales de vrsta p\s\rilor.
4. Mirosul [i gustul-sunt specifice diferitelor specii de p\s\ri, fiind vizibil
influen]ate de alimenta]ie. La palmipedele crescute pe ap\, carnea are un gust de
pe[te sau de ml, `n timp ce la puii de carne hr\ni]i pn\ la sacrificare cu furaje
care con]in f\in\ de pe[te, carnea are gustul acestui furaj.
Carnea de pas\re se preteaz\ foarte bine la ob]inerea unei game largi de
semipreparate [i preparate, dar `n procesul de fabricare a lor este necesar ca
aceasta s\ `ndeplineasc\ dou\ `nsu[iri tehnologice [i anume:
capacitatea de hidratare- reprezint\ proprietatea c\rnii de a absorbi un lichid,
atunci cnd este imersat\ `n acesta; prin hidratare, carnea cre[te `n volum [i
greutate, `mbun\t\]indu-[i fr\gezimea [i suculen]a, datorit\ sl\birii for]ei de
coeziune a fibrelor musculare componente;
capacitatea de re]inere a apei- reprezint\ for]a cu care proteinele din carne
re]in o parte din apa proprie, ct [i o parte din apa ad\ugat\ `n procesul de
prelucrare, sub ac]iunea unor for]e externe (presare, t\iere etc).
Cele dou\ `nsu[iri sunt bine eviden]iate la carnea de pas\re, dar nu `n
aceea[i m\sur\ ca la cea de mamifere.
2.3. Factorii care influen]eaz\ produc]ia cantitativ\ [i calitativ\ de

carne
1. Specia, rasa, linia, hibridul [i individul. ~n mod firesc, cantitatea de carne
ob]inut\ este dependent\ de specia de p\s\ri la care se face referire; a[a de
exemplu, la g[te [i curci se pot ob]ine greut\]i corporale de 18-20 kg, la g\ini [i
ra]e, de 2-5 kg, iar la porumbei, de 0,8-1,2 kg. Diferen]ieri datorate speciei exist\
[i `n ceea ce prive[te valoarea randamentului la sacrificare, dar [i calitatea c\rnii
ob]inute.
Rasa este unul dintre factorii importan]i de influen]\ ai produc]iei
cantitative [i calitative de carne ob]inut\ de la p\s\ri. La g\ini, rasele pitice au
greut\]i de cca. 0,5 kg, iar cele grele, de 4,5-5,5 kg (Cornish). Curcanii adul]i din
rasa Neagr\ de Solonge ating u[or greut\]i de 20,0 kg, pe cnd cei din rasa
Neagr\ de Norfolk, doar 4,5-6,7 kg.
Linia reprezint\ un grup de indivizi selec]iona]i din aceea[i ras\ sau dintro popula]ie oarecare, care se caracterizeaz\ printr-un nivel ridicat al
performan]elor. ~n ]ara noastr\, pentru ob]inerea c\rnii de g\in\ sunt utilizate 9
linii pure active, genitoare ale hibrizilor "Robro-69", "Robro-70" [i "Mini Robro".
- 39 -
Hibrizii pot fi specializa]i pentru produc]ia de ou\ sau pentru cea de

carne; `n acest sens, hibrizii ou\tori realizeaz\ greut\]i de 1,5-2,0 kg la vrsta de
adult, pe cnd cei de carne ating greut\]i de peste 2,0 kg la vrsta de numai 42
zile.
~n cadrul fiec\rei popula]ii exist\ indivizi cu o vitez\ mare de cre[tere,
precum [i exemplare cu o vitez\ mic\, ceea ce permite ca prin selec]ie s\ se
aleag\ p\s\rile cu o vitez\ convenabil\ de cre[tere.
2. Sexul [i vrsta. ~n func]ie de sex, puii au o reac]ie diferit\ fa]\ de factorii
tehnologici asigura]i [i de aceea exist\ diferen]ieri `n ceea ce prive[te produc]ia de
carne ob]inut\, att din punct de vedere cantitativ (greutate corporal\, greutatea
organelor interne, ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor etc), ct [i
calitativ (compozi]ie chimic\, `nsu[iri organoleptice etc), de[i, la ecloziune, cele
dou\ sexe au greut\]i aproximativ egale. A[a de exemplu, coco[ii au cu 45-60%
mai mult dect g\inile de aceea[i vrst\, pe cnd curcanii sunt de aproape trei ori
mai grei dect curcile; excep]ie face prepeli]a japonez\, la care femelele au peste
160g, iar masculii numai 130g.
Greutatea corporal\ cre[te `n paralel cu `naintarea `n vrst\, atingnd
standardul rasei numai atunci cnd se asigur\ condi]iile specifice unei `ntre]ineri
corespunz\toare. Dac\ puii se sacrific\ dup\ vrsta de 8 s\pt\mni, propor]ia de
substan]\ uscat\ din carne cre[te, iar valoarea raportului carne/oase scade; `n
acela[i timp, se constat\ apari]ia, `n propor]ie ridicat\, a veziculelor [i
hematoamelor pectorale, mai ales la puii crescu]i `n baterii.
3. Prolificitatea. Cel mai important factor biologic care influen]eaz\ `n ansamblu
produc]iile p\s\rilor este prolificitatea, `nsu[ire ereditar\ ce este condi]ionat\ de
fertilitate, fecunditate [i capacitatea de ecloziune.
Fertilitatea reprezint\ capacitatea celulei sexuale de a-[i reduce la jum\tate
num\rul de cromozomi [i de a forma gametul, `n cadrul procesului de
gametogenez\.
Fecunditatea este procesul de unire a celor doi game]i de sex opus, cu
refacerea garniturii cromozomale specifice speciei, proces `n urma c\ruia
rezult\ celula ou sau zigotul, care `[i `ncepe procesul de segmentare par]ial\ [i
inegal\.
Capacitatea de ecloziune exprim\ num\rul de pui viabili ecloziona]i dintr-o
sut\ de ou\ fecundate.
Cercet\rile efectuate `n acest\ direc]ie au demonstrat c\ fertilitatea,
fecunditatea [i capacitatea de ecloziune sunt determinate de gene diferite [i c\
`ntre cele trei `nsu[iri nu exist\ o rela]ie direct\. Fecunditatea [i capacitatea de
ecloziune sunt caracteristice pentru fiecare specie, ras\, linie, familie [i individ `n
parte; a[a de exemplu, la rasele de g\ini mixte, cele dou\ `nsu[iri sunt ceva mai
mici dect la rasele specializate pentru produc]ia de ou\. La p\s\rile din aceea[i
ras\, fecunditatea poate s\ varieze de la 0 la 100%.
~n ultimii ani, pentru cre[terea fertilit\]ii s-a introdus analiza [i controlul
materialului seminal la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua
genera]ie, fiind analizat\ concentra]ia de spermatozoizi, precum [i gradul lor de
mobilitate [i viabilitate.
- 40 -
Pentru aprecierea rezisten]ei la `mboln\vire exist\ un program de lung\

durat\, `n cadrul c\ruia familiile cu mortalitate ridicat\ se penalizeaz\; o familie
presupune existen]a unui raport `ntre sexe de 1 mascul/10 femele.
4. Capacitatea de valorificare a hranei. P\s\rile crescute `n sistem industrial nu
fac fa]\ situa]iilor de caren]\ energetic\ prelungit\ [i nici abaterilor de la zona de
confort tehnologic.
Cerin]ele de energie ale p\s\rilor crescute `ntr-un astfel de sistem pot fi
`mp\r]ite `n cerin]e de `ntre]inere ale metabolismului bazal, termogenezei
adaptative, termogenezei de alimentare [i activit\]ii fizice [i `n cerin]e de
produc]ie pentru energia produselor [i termogeneza legat\ de sinteze.
Utilizarea de nutre]uri combinate cu niveluri energetice mai mici dect
cerin]ele specifice puilor de carne, duce la utilizarea neeconomic\ a proteinei, la
afectarea s\n\t\]ii puilor, la un consum specific ridicat, la sporuri mici de cre[tere
[i la sporirea propor]iei carcaselor de calitate inferioar\, `n timp ce furajele cu
niveluri energetice prea ridicate determin\ depunerea exagerat\ de gr\sime `n
carcase, modificarea gustului specific al c\rnii etc.
~ntre con]inutul proteic al furajului [i nivelul energetic al acestuia trebuie
s\ existe un anumit raport, a c\rui valoare se reflect\ direct `n sporul de greutate
al puilor, `n consumul specific de furaje, `n calitatea carcaselor sub aspectul
form\rii ]esutului muscular, `n con]inutul de gr\sime, fr\gezimea [i calit\]ile
gustative ale c\rnii.
Forma de prezentare a furajelor (f\in\, brizur\ sau granule) are o
influen]\ direct\ asupra cre[terii puilor de carne, determinnd o valorificare
diferit\ a hranei ingerate `n produc]ia de carne.
5. Capacitatea de formare a c\rnii [i de depunere a gr\simii, variaz\
semnificativ `ntre rase, dar cu deosebiri `n interiorul acestora. Astfel, `n acelea[i
condi]ii de cre[tere, se constat\ mari diferen]e `ntre rase, dup\ cum exist\ [i
indivizi la care aptitudinile pentru `ngr\[are sunt mult mai evidente dect la al]ii.
Carnea de pas\re poate fi de culoare alb\ (pieptul) [i ro[ie (pulpele).
Pentru stabilirea culorii pieptului exist\ o scar\ etalon, pentru apreciere folosinduse un cromatometru Minolta CR 300.
Dintre `nsu[irile fizice ale c\rnii, un interes aparte `l prezint\ duritatea
fibrei musculare, indicator ce poate fi apreciat cu ajutorul dispozitivului WarnerBratzler, ce permite testarea rezisten]ei la forfecare a mu[chiului.
Capacitatea de depunere a gr\simii la broiler este influen]at\ de mai mul]i
factori, cum ar fi: rasa, calitatea [i cantitatea furajului administrat, sistemul de
cre[tere, temperatura ambiental\, vrsta [i sexul etc.
La indivizii cu vitez\ mare de cre[tere s-a pus `n eviden]\ o intensificare a
depunerilor de gr\sime intern\, dar a c\rui ritm scade dup\ vrsta de 19 zile, cnd
se intensific\ formarea maselor musculare.
Grosimea stratului de gr\sime de pe cele dou\ extreme ale abdomenului
este diferit\, dar `ntre media extremelor [i cantitatea de gr\sime abdominal\
exist\ corela]ii directe, ceea ce permite aplicarea selec]iei `n vederea reducerii
cantit\]ii de gr\sime din carcas\. Cantitatea de gr\sime abdominal\ este corelat\
moderat (0,54) cu lipidele con]inute [i negativ (-0,13) cu activitatea lipazelor
lipoproteice.
- 41 -
Selec]ionarea indivizilor f\r\ predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime

intern\ se face la nivel de linie pur\, prin determinarea concentra]iei de
trigliceride serice, deoarece exist\ corela]ii pozitive `ntre acestea [i depunerile de
gr\sime intern\.
Corela]ii pozitive sunt [i `ntre m\rimea stratului de gr\sime abdominal\ [i
compozi]ia chimic\ a carcaselor. Prin `ncruci[area liniilor de p\s\ri cu un procent
ridicat de gr\sime abdominal\ cu linii avnd un procent redus, se ob]in
descenden]i la care regresia cantit\]ii de gr\sime abdominal\ raportat\ la
greutatea vie se manifest\ semnificativ.
6. Randamentul la sacrificare [i ponderea por]iunilor tran[ate din carcase.
Att randamentul de sacrificare, ct [i ponderea por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea
carcaselor sunt `nsu[iri importante, condi]ionate de raportul dintre biomas\ [i
dezvoltarea diferitelor regiuni corporale; exemplarele la care mu[chii pectorali [i
cei ai coapselor [i gambelor sunt mai bine dezvolta]i, `nregistreaz\ [i un
randament superior la sacrificare, iar carnea acestora este de bun\ calitate.
Randamentul la sacrificare "la cald" [i randamentul comercial
(carcas\+organe comestibile) se stabilesc imediat dup\ sacrificare; greutatea
carcaselor [i a por]iunilor componente se determin\ prin cnt\rire, iar func]ie de
valorile `nregistrate, ele sunt clasate pe grupe de calitate (A, B, C). Exprimarea se
face `n valori absolute (g) sau `n valori relative (%), raportate la greutatea vie [i la
greutatea carcasei.
Randamentul la sacrificare stabilit `n condi]ii de produc]ie, depinde `n
mare m\sur\ de calitatea puilor livra]i, dar [i de fluxul tehnologic de sacrificare;
formula sa de calcul, este:
Greutatea carcasei (kg)
Randament la sacrificare (%)=
X 100
Greutate vie (kg)
Valoarea randamentului comercial la puii broiler de g\in\ trebuie s\ aib\
limite de 80-84%, cu o medie de 82% (tab. 16).
Tabelul 16
Valorile intermediare ale unui randament comercial mediu de 83%
(la un pui cu o greutate de 1500 g)
(dup\ Popescu B\ran, M., 1970)
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Specificare
Greutate (g)
Randament (%)
1.440
1.335
1.155
975
195
96
89
77
65
13
Dup\ emisiunea sanguin\

Dup\ jumulire
Dup\ eviscerare
Carcasa (f\r\ organe)
Cap, gt, picioare
~ntre randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din

alc\tuirea carcaselor exist\ anumite corela]ii, influen]ate de categoria de p\s\ri la
care se face referire (tab. 17).
- 42 -
Tabelul 17
Randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din carcas\ (%)
(dup\ B\l\[escu M. [i col., 1980)
Specificare
Randament comercial
Cap
Gt
Fluiere
Total
Aripi
Spinare
Total
Coaps\, gamb\
Piept
Total
P\rin]i rase grele

coco[i
g\ini
84,4
83,9
3,5
2,2
6,7
4,7
4,4
2,9
14,6
9,8
10,9
9,4
20,9
24,6
31,8
34,0
32,3
27,8
21,3
28,4
53,6
56,2
media
84,1
2,8
5,9
3,7
12,4
10,2
22,5
32,7
30,1
24,8
54,9
Pui broiler H.D., la:

35 zile
56 zile
72,3
80,1
4,8
3,8
7,0
6,5
7,6
7,0
19,4
17,3
14,0
12,0
21,6
20,8
32,6
32,8
27,8
29,2
17,2
20,7
45,0
49,9
La puii de aceea[i vrst\, raportul dintre randamentul la sacrificare [i

propor]ia din carcase a regiunilor anatomice, difer\ de la o ras\ la alta (tab. 18).
Tabelul 18
Randamentul la sacrificare [i propor]ia regiunilor anatomice din carcas\ (%),
la puii `n vrst\ de 60 zile
(dup\ B\l\[escu M. [i col., 1980)
Specificare
Rasa:
Leghorn
Randament comercial
Cap
Gt
Fluiere
Total
Aripi
Spinare
Total
Coaps\, gamb\
Piept
Total
Raport carne/oase
Rhode
Island
80,30
6,6
8,0
6,8
21,4
11,9
19,9
31,8
27,1
19,7
46,8
1/4,78
78,35
7,2
8,2
6,6
22,0
12,5
20,0
32,5
25,0
20,5
45,5
1/3,69
Plymouth
Rock
79,35
5,4
7,3
7,4
20,1
11,2
19,9
31,1
28,3
20,5
48,8
1/4,31
Cornish
79,79
4,7
7,0
7,5
19,2
11,7
19,6
31,1
28,9
20,6
49,5
1/4,28
Calitatea p\s\rilor t\iate variaz\ `n func]ie de propor]ia diferitelor

componente ale carcasei (tab. 19).
- 43 -
Tabelul 19
Componentele principale ale carcaselor de pas\re, `n raport de calitate
(dup\ Cironeanu I. [i col., 1975)
P\r]i componente
Musculatur\
Gr\sime intern\
Piele [i gr\sime subcutanat\
Organele comestibile
Total
Propor]iile diferitelor componente (%)

Calitatea
Calitatea
Calitatea
I
a II-a
a III-a
42,7
41,2
43,6
4,4
2,1
0,9
12,4
10,2
8,4
7,4
9,0
9,4
66,9
62,5
62,3
Greutatea carcasei [i a p\r]ilor ei componente, precum [i frecven]a

defectelor, reprezint\ criterii deosebit de importante `n aprecierea valorii generale
ale acesteia. Greutatea carcaselor este direct propor]ional\ cu greutatea `n viu a
puilor la sacrificare [i prin urmare, factorii de cre[tere ce condi]ioneaz\ greutatea
vie a puilor, influen]eaz\ (prin intermediul acesteia) [i greutatea carcaselor.
Calitatea carcaselor, pe lng\ al]i factori, mai este influen]at\ [i de
calitatea hranei, de propor]ia de aditivi energetici [i proteici ad\uga]i `n furaje, de
forma de administrare a acestora, de sistemul de cre[tere etc. Ea se apreciaz\ prin
greutatea lor, dar mai ales prin cea a componentelor ce se ob]in `n urma tran[\rii
[i care se `mpart `n:
componente cu valoare ridicat\. Coapsele [i pieptul sunt segmentele
anatomice cele mai valoroase, datorit\ ponderii ridicate, dar [i a calit\]ilor
organoleptice superioare; `ntre greutatea lor [i cea corporal\ exist\ un raport
direct propor]ional, ce poate fi modificat de condi]iile de cre[tere [i de
exploatare;
componente cu valoare mijlocie. Greutatea aripilor [i a spatelui este mai mare
la puii crescu]i la sol dect la cei din baterii, datorit\ faptului c\ ei au
posibilit\]i mai mari de mi[care, ceea ce determin\ o mai bun\ dezvoltare a
celor dou\ segmente, dar `n detrimentul componentelor cu valoare comercial\
mare;
componente cu valoare redus\. ~ntre greutatea carcasei [i cea a capului,
gtului [i a ghearelor exist\ un raport direct propor]ional, care este influen]at
nesemnificativ de c\tre factorii experimentali sau cei de produc]ie.
Aprecierea aspectului general al carcaselor se face pe baza criteriilor
stabilite prin normativele `n vigoare [i care au `n vedere greutatea carcaselor,
randamentul de sacrificare, gradul de pigmentare al pielii, frecven]a defectelor
carcaselor, cantitatea de gr\sime subcutanat\ etc.
Culoarea (pigmenta]ia) carcaselor variaz\ de la alb-gri la galben intens,
cu nuan]e intermediare [i este influen]at\ de nivelul energetic al hranei, de
greutatea corporal\ la momentul sacrific\rii sau de sexul puilor. Carcasele cele
mai bune din punctul de vedere al pigmenta]iei se ob]in de la puii crescu]i pe
- 44 -
a[ternut, care sunt [i mai apreciate de c\tre consumatori, care prefer\ `n special
carcasele de culoare galben-intens.
Carcasele se `mpart `n trei clase de calitate, `n conformitate cu
nomenclatorul oficial (tab. 20).
Tabelul 20
Caracteristicile specifice de calitate la puii de g\in\ (STAS 7031/74)
Clasa de
calitate
Masa
tip 1, g min
tip 6, g min
Conforma]ia
corporal\
Starea de
`ngr\[are
Culoarea
pielii
Defecte
admise
II
III
650
550
450
800
700
500
Normal\, pieptul bine `mbr\cat Normal\, pieptul cu Normal\, carena
cu mu[chi pe toate lungimea mu[chi, carena sternal\ sternal\
sternului; carena flexibil\, iar flexibil\, cu marginea proeminent\.
marginea ei se simte la palpare.
vizibil\.
Strat de gr\sime accentuat de-a Strat sub]ire de gr\sime Strat sub]ire de
`n
lungul coloanei vertebrale [i a sub form\ de f[ii, pe gr\sime
coloanei regiunea trti]ei.
pieptului, mai abundent `n lungimea
regiunea trti]ei pe care o vertebrale,mai accentuat
`n regiunea trti]ei.
acoper\ `n `ntregime.
Galben\ sau cu nuan]e `ntre galben [i alb sidefiu.
cu o tent\ u[or violacee. cu tent\ violacee.
Maximum dou\ rupturi ale Maximum trei rupturi ale pielii, de cel mult:
pielii, de cel mult 1 cm fiecare.
2 cm fiecare.
3 cm fiecare.
Pe carcas\,`nro[iri nepronun]ate ~nro[iri ale pielii la nivelul epidermei, f\r\ a
ale pielii la nivelul epidermei, se extinde `n profunzime.
f\r\ a se extinde `n profunzime. Puncte ro[ii pe vrfurile aripilor.
Un num\r redus de tulee pe Un num\r redus de Tulee
spate, aripi [i gt.
tulee neproeminente pe neproeminente pe
spate, aripi, pulpe [i gt. spate, aripi, pulpe
[i gt.
Descuam\ri ale pielii provenite prin op\rire.
Ob]inerea unor carcase de calitate superioar\ se realizeaz\ prin folosirea

de hibrizi corespunz\tori (cu calit\]i biologice bine definite), prin echilibrarea
calitativ\ a hranei (se evit\ `ngr\[area excesiv\), prin livrarea puilor la abator
atunci cnd au atins vrsta [i greutatea corespunz\toare pentru sacrificare etc.
7. Viteza de `mbr\care cu penaj. Este o caracteristic\ important\ `n cazul
broilerului de g\in\, dat\ fiind vrsta timpurie de sacrificare. Penele reprezint\
cca. 5-7% din greutatea vie, procent ce tinde s\ scad\ la p\s\rile cu greutate mare.
De[i, puii de g\in\ se acoper\ cu pene mai repede dect puii altor specii de p\s\ri,
iar femelele sunt mai precoce dect masculii, `n ameliorarea produc]iei de carne
se pune problema m\ririi vitezei de cre[tere a penajului la ambele sexe.
Puii care se `mbrac\ mai repede cu penaj `[i asigur\ mai de timpuriu
problemele de termoreglare [i valorific\ superior hrana `n sporul de cre[tere, ca
urmare a pierderilor mai reduse de c\ldur\; `n acela[i timp, calitatea carcaselor
este superioar\ deoarece, dup\ jumulire, pielea r\mne curat\, f\r\ tuleie sau
pene aciculare. Exist\ corela]ii de tip pozitiv `ntre vrsta la care sistemul de
termoreglare devine func]ional [i rata de cre[tere a broilerului.
- 45 -
8. Culoarea penajului. La toate speciile, rasele [i hibrizii de p\s\ri care se cresc

pentru produc]ia de carne, este preferat penajul de culoare alb\, care pe lng\
faptul c\ asigur\ ob]inerea unor carcase aspectuoase, poate fi folosit `n scopuri
artizanale. Curcile bronzate ameliorate au pierdut suprema]ia pe care o de]ineau
pe pia]a broilerului de curc\ datorit\ tuleelor de culoare neagr\ care r\mneau pe
carcase, locul lor fiind ocupat de curcile cu penajul alb.
9. Gradul de ameliorare. ~n ]ara noastr\, ca de altfel `n `ntreaga lume,
programele de selec]ie [i hibridare dirijeaz\ ac]iunile de ob]inere a materialului
biologic destinat producerii de carne. Valoarea produc]iei este determinat\ de
gradul de ameliorare asigurat, coroborat fiind cu condi]iile de mediu create;
performan]a productiv\ reprezint\ baza genetic\ exploatat\ `n condi]ii de mediu
date, `n timp ce programul genetic reprezint\ maturizarea efectului selec]iei,
exprimat\ prin modificarea frecven]ei (cazul caracterelor calitative) sau prin
modificarea mediei de la o genera]ie la alta (cazul caracterelor cantitative).
Unele dintre caracterele fenotipice ale p\s\rilor (culoarea penajului, a
ciocului, a fluierelor, a urechiu[elor etc) nu sunt influen]ate de condi]iile de
mediu, `n timp ce altele (greutatea ou\lor, capacitatea de ecloziune, procentul de
eclozabilitate, vrsta de producere a primului ou, greutatea corporal\ a p\s\rilor
etc), sunt pu]in influen]ate de mediu.
Atunci cnd influen]a mediului asupra unui genotip `n exteriorizarea sa
fenotipic\ este mic\, caracterul poate fi mai u[or reprodus `n descenden]\ [i poate
fi `mbun\t\]it prin selec]ia dup\ performan]ele individuale, `n genera]ii succesive,
aducndu-l aproape de valoarea lui genotipic\. Cu ct un caracter este mai pu]in
influen]at de condi]iile de mediu, cu att acesta are o heritabilitate mai mare.
10. Prolificitatea. Cu ct o pas\re are mai mul]i produ[i, cu att cre[te produc]ia
de carne. A[a de exemplu, la g\inile de reproduc]ie din rasele grele se ob]in 140145 pui/ciclu productiv [i care, la o greutate medie la sacrificare de 2,0 kg,
reprezint\ 280-290 kg carne/g\in\ de reproduc]ie.
2.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru carne

hibrizilor de g\in\ pentru carne
Selec]ia este orientat\ spre ob]inerea unor pui broiler cu o dezvoltare
rapid\, un indice economic de valorificare a hranei, s\ aib\ penajul alb sau
aproape alb, o vitez\ mare de `mbr\care cu penaj, s\ fie docili [i f\r\ vicii, cu
preten]ii reduse pe timpul cre[terii, un randament la sacrificare ct mai ridicat [i
carcase aspectuoase.
Metoda de selec]ie se bazeaz\ pe varian]a genetic\ aditiv\ pentru
obiective multiple. Deoarece, caracterele supuse selec]iei au heritabilit\]i diferite,
la cele cu h2 ridicat se aplic\, mai ales, selec]ia dup\ performan]ele proprii, iar la
cele cu h2 sc\zut, selec]ia dup\ performan]ele familiale [i mai pu]in cea dup\
performan]ele proprii.
- 46 -
Selec]ia pe mai multe caractere are drept scop ob]inerea unui progres
genetic global maxim.
Cunoscndu-se valoarea heritabilit\]ii fiec\rui caracter, precum [i
corela]iile genetice dintre diferitele caractere, se stabile[te pentru fiecare dintre
acestea, independent de celelalte, o performan]\ minim\, pe baza c\reia indivizii
care `ntrunesc condi]iile sunt re]inu]i pentru urm\toarea etap\ de selec]ie; este
vorba de selec]ia pe niveluri independente.
Propor]ia de re]ineri la fiecare caracter depinde de importan]a acestuia, de
heritabilitatea lui [i de corela]ia genetic\ cu alte criterii. Performan]ele proprii se
apreciaz\ prin abaterea de la media contemporanilor.
Liniile materne se selec]ioneaz\ dup\ performan]ele proprii la vrsta de 5
s\pt\mni, cele de Rock [i de 7 s\pt\mni, cele de Mini Rock [i dup\
performan]ele proprii [i familiale la vrsta de 40 s\pt\mni; intervalul dintre
genera]ii este de 52 s\pt\mni.
Liniile paterne (de Cornish) se selec]ioneaz\ numai la vrsta de 5
s\pt\mni, att dup\ performan]ele proprii ct [i dup\ cele familiale, cu
posililitatea de scurtare a intervalului dintre genera]ii la 34 s\pt\mni.
Presiunea de selec]ie este mare, fiind de 1,5% la masculi [i 15% la femele
Cornish [i respectiv, de 0,7% la masculi [i 8% la femele de Plymouth Rock.
Principalele criterii de selec]ie ale liniilor pure genitoare de hibrizi de
g\in\ pentru carne sunt prezenta]i `n cele ce urmeaz\.
1. Viteza de cre[tere. Se apreciaz\ pe baza greut\]ilor corporale determinate la
vrsta de 5 s\pt\mni. Acest criteriu se coreleaz\ intens pozitiv cu lungimea
fluierului (r=+0,78), dar [i cu greutatea puiului de o zi [i cu unghiul pieptului.
Selec]ia pentru greutate corporal\ mare induce [i efecte nedorite, cum ar
fi defectele de aplomb, curbura unuia sau mai multor degete [i de aceea, la
cntarul de la 5 s\pt\mni se elimin\ to]i indivizii necorespunz\tori fenotipic. De
asemenea, `ntre greutatea corporal\ mare [i inciden]a higroamelor pectorale a fost
pus\ `n eviden]\ o corela]ie pozitiv\ (r=+0,48). La indivizii cu vitez\ mare de
cre[tere se constat\ [i o predispozi]ie pentru depunerile de gr\sime intern\,
situa]ie `n care trebuie s\ se ac]ioneze la nivel de linii pure, prin determinarea
concentra]iei de trigliceride serice; puii care au o cantitate mare de astfel de
trigliceride sunt sco[i de la lucr\rile de selec]ie.
2. Produc]ia de ou\. Este un criteriu de selec]ie foarte important, dar numei
pentru liniile materne. Tehnica de lucru const\ `n num\rarea tuturor ou\lor
depuse de o g\in\ `n perioada de control a produc]iei de ou\, care dureaz\ de la
declan[area ouatului [i pn\ la vrsta de 40 s\pt\mni. G\inile supuse acestui
control reprezint\ produ[ii rezulta]i din prima ecloziune.
3. Conforma]ia corporal\. Se apreciaz\ `n func]ie de m\rimea unghiului
pieptului, care se m\soar\ cu un compas special [i se exprim\ `n grade. Valoarea
lui h2 pentru unghiul pieptului este de 033-0,37.
La unele linii de Cornish, pentru o mai bun\ apreciere a conforma]iei, se
determin\ [i lungimea carenei sternale, pentru care h2 estimat este de 0,43.
4. Calitatea carcasei. Este dat\ de mai mul]i indicatori, cum ar fi: raportul
carne/oase; participarea procentual\ a por]iunilor tran[ate `n alc\tuirea carcaselor
etc.
- 47 -
5. Conversia furajului (consumul de furaje pe unitatea de produs finit). Este

un criteriu de selec]ie de baz\ pentru to]i masculii de Cornish re]inu]i pentru
greutatea corporal\ determinat\ la vrsta de 5 s\pt\mni. Durata controlului este
fix\, de 14 zile, efectundu-se `n s\pt\mnile 6 [i 7 de via]\ a puilor; consumul de
hran\ se stabile[te individual.
Indicele de conversie a furajului are o heritabilitate moderat\, de 0,25.
~ns\mn]\rile artificiale cu material seminal congelat permit utilizarea la
maximum a masculilor re]inu]i pentru acest caracter; `n ultimul timp, exist\
tendin]a de a se extinde [i la femele acest criteriu de selec]ie.
6. Greutatea ou\lor. Influen]eaz\ direct calitatea puilor de o zi. Pentru o
genera]ie studiat\ `n anul 1987, h2 realizat a fost de 0,48-0,53 la liniile autohtone
de Rock [i de 0,23 la cele de Cornish.
Tehnica de lucru const\ `n stabilirea greut\]ii tuturor ou\lor produse `n
s\pt\mnile 30 [i 31 de via]\ a g\inilor ce se afl\ `n controlul produc]iei numerice
de ou\.
7. Caracterele de reproduc]ie. Sunt reprezentate de fertilitate, pentru liniile
paterne [i de eclozionabilitate, pentru cele materne. Heritabilitatea estimat\ este
moderat\, att pentru eclozionabilitate (0,29), ct [i pentru fertilitate (0,28).
Controlul se face tot `n s\pt\mnile 30 [i 31 de via]\ a p\s\rilor intrate `n
programul de selec]ie.
Pentru sporirea fertilit\]ii, `n ultimul timp s-a introdus [i controlul calit\]ii
spermei (concentra]ia spermei `n spermatozoizi, mobilitatea [i viabilitatea
spermatozoizilor etc) la masculii candida]i pentru reproducerea liniilor `n noua
genera]ie.
8. Viabilitatea [i rezisten]a la `mboln\viri. Se apreciaz\ `n cadrul unui program
de selec]ie de lung\ durat\, pe parcursul c\ruia, familiile (1 mascul/10 femele) cu
mortalitate ridicat\ sunt penalizate.
2.4.2. Hibrizi comerciali de g\in\ pentru carne
La noi `n ]ar\ a fost conceput un program de creare de popula]ii [i
subpopula]ii de g\ini produc\toare de carne, cu caractere fenotipice controlate de
gene sex-linkate, `n acest sens fiind ob]inu]i hibrizi comerciali sexabili la vrsta
de o zi dup\ culoarea pufului [i respectiv, dup\ dezvoltarea remigelor primare.
Producerea hibrizilor sexabili la vrsta de o zi dup\ culoarea pufului
Programul de selec]ie `n aceast\ direc]ie a `nceput `n anul 1972, odat\ cu
identificarea unor exemplare de Cornish cu penajul ro[u sau cu tent\ de ro[u. ~n
genera]ii succesive, s-au `nmul]it efectivele [i s-au purificat pentru gena golden,
aplicndu-se [i selec]ia pentru caractere productive.
Gena golden (s) este recesiv\, fiind a doua alel\ de culoare a penajului
la locusul s [i este necesar\ pentru producerea de pigment complet, galben-ro[u
deschis (buff).
~n paralel, s-a derulat [i programul de creare a liniei Rock silver, prin
izolarea reproductiv\ din popula]iile de Rock a indivizilor posesori ai genei
- 48 -
silver [i selec]ionarea acestora pentru caractere cantitative [i calitative; gena

silver (S) este legat\ de sex [i inhib\ producerea pigmentului ro[u.
Caracteristicile Cornish-lui ro[u-prezen]a genei recesive s legat\ de
sex; ou\ cu coaja brun\; pielea [i fluierele galbene; creasta b\tut\ sau simpl\;
penajul ro[u uniform la femele [i cu concentr\ri de culoare pe cap, gt, aripi,
coad\ [i piept, la masculi.
Caracteristicile Rock-lui silver-sunt identice cu ale Rock-lui normal, dar
prezint\ gena S, legat\ de sex [i care este dominant\.
Prin teste de culoare s-a ob]inut homozigo]ia pentru genele golden ss la
masculii Cornish-ro[u [i respectiv, pentru gena silver SS, la masculii Rocksilver. Aceste teste s-au f\cut prin `ncruci[area cu Sussex alb, `n cazul Cornish-lui
ro[u [i cu Rhode Island ro[u, `n cel al Rock-lui silver. La ora actual\, efectivele
sunt 100% pure pentru genele auriu [i argintiu.
Puii de o zi sexabili la aceast\ vrst\ dup\ culoarea penajului, se prezint\
astfel:
masculii-au puful alb pe tot corpul;
femelele-pot avea: puf de culoare ro[u intens sau diluat pe tot corpul; puf de
culoare alb\ cu dou\ dungi ro[ii pe spate; puf de culoare alb\ cu excep]ia
capului care este ro[u; puf de culoare alb\ cu excep]ia celui din jurul ochilor
care este ro[u etc.
Producerea hibrizilor sexabili la vrsta de o zi
dup\ dezvoltarea remigelor primare
Pentru ob]inerea unui astfel de pui este necesar ca p\rintele mascul s\ fie
homozigot pentru `mbr\care rapid\ (fast kk), iar p\rintele femel s\ fie
hemizigot pentru `mbr\care lent\ (slow K-); `n acest fel, s-a ob]inut la noi `n
]ar\ hibridul comercial de g\in\ ROBRO-70.
Dup\ o tehnic\ asem\n\toare a fost creat [i hibridul comercial MINIROBRO, la care p\rintele femel este posesor al genei dwarf [i poart\ numele
de MINI ROCK. Aceast\ gen\, notat\ cu dw este recesiv\, legat\ de sex [i
determin\ reducerea greut\]ii corporale cu cca. 43% la homozigo]ii masculi [i cu
26-32% la hemizigo]ii femeli, de[i la ecloziune puii au o m\rime normal\.
Dezvoltarea lent\ `ncepe din s\pt\mna a 2-a de via]\, datorit\ unei lipogeneze
m\rite.
Producerea de g\ini MINI ROCK a `nceput prin transferul genei
dwarf de la o popula]ie de New Hampshire, la o popula]ie de Plymouth Rockalb, selec]ioant\ pentru produc]ia de carne; pozi]ia genei dwarf apare ca tat\ al
mamei.
Prin `ncruci[area coco[ilor monozigo]i recesivi (dw dw) de Rock cu cu
g\ini Rock normale (Dw -) la nivel de bunici, se ob]in p\rin]i cu un dimorfism
sexual foarte accentuat, respectiv masculi normali (Dwdw) [i femele mini (dw -).
La nivel de p\rin]i, se `ncruci[eaz\ coco[i Cornish (DwDw) cu g\ini MINI
ROCK (dw -), rezultnd pui broiler normali (masculi Dwdw [i femele Dw-).
- 49 -
La noi `n ]ar\, pentru ob]inerea c\rnii de g\in\ sunt produ[i doi hibrizi [i
anume, Robro-70 [i Mini Robro, ob]inu]i prin hibridarea unor linii pure ale
raselor Cornish [i Plymouth Rock.
Caracteristicile rasei Cornish (din care se extrag liniile paterne):
culoarea penajului. alb\;
produc]ie de ou\/g\in\ furajat\
80-130 buc.;
greutatea medie a ou\lor 60-65g;
culoarea cojii ou\lor.. pigmentat\ `n brun;
vrsta maturit\]ii sexuale.. 200-210 zile;
greutatea corporal\, la -femele.. 3,5-4,0 kg;
-masculi.. 4,5-5,5 kg.
Caracteristicile rasei Plymouth Rock (din care se extrag liniile materne):
culoarea penajului. alb\;
produc]ie de ou\/g\in\ furajat\
190-200 buc.;
greutatea medie a ou\lor 59-60g;
culoarea cojii ou\lor.. pigmentat\ `n brun;
vrsta maturit\]ii sexuale.. 200-210 zile;
greutatea corporal\, la -femele.. 2,5-3,0 kg;
-masculi. 3,5-4,0 kg.
Hibridul ROBRO-70
S-a formnat pe baza liniilor pure C [i W ale rasei Cornish [i respectiv, S
[i F ale rasei Plymouth Rock, importate `n anul 1970 de la firma Shaver din
Canada; el a fost omologat `n anul 1987.
Selec]ia liniilor participante la formarea hibridului se face dup\
urm\toarele criterii:
liniile C [i W de Cornish: vitez\ de cre[tere; conforma]ie [i fertilitate;
linia S de Plymouth Rock: vitez\ de cre[tere [i fertilitate;
linia F de Plymouth Rock: produc]ie de ou\ [i eclozionabilitate.
La producerea hibridului se utilizeaz\ coco[i hibrizi Cornish (masculi C x
femele W) [i femele hibride Rock (masculi S x femele F).
P\rintele mascul este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Cornish, cu
urm\toarea formul\ genetic\: II, cc, Ee, ss, Bb. Are culoarea alb\ dominant\,
creasta b\tut\ sau simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de
`mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui la puii de o zi.
P\rintele femel este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Plymouth Rock,
cu urm\toarea formul\ genetic\: Ii, Cc, Ee, SS, K-, Bb. Are culoarea alb\
recesiv\, creasta simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ redus\ de
cre[tere a remigelor primare, dar vitez\ mare de `mbr\care cu pene pe restul
corpului [i puful alb-g\lbui la puii de o zi.
Caracteristicile morfo-productive ale p\rin]ilor:
mortalitate medie, `n perioada: 0-24 s\pt\mni 5-6%;
25-64 s\pt\mni..
0,6-0,9%/lun\;
greutate corporal\ la 20 s\pt\mni 1950-2050g;
greutate corporal\ la 64 s\pt\mni: -masculi. 4000-5000g;
- 50 -
-femele...
produc]ie de ou\/g\in\ introdus\..
produc]ie de ou\ bune de incubat..
eclozionabilitate medie..
pui ob]inu]i/g\in\ introdus\..
vrf de produc]ie la 28-31 s\pt\mni
Caracteristicile morfo-productive ale hibrizilor:
greutate medie, la: - 7 s\pt\mni...
- 8 s\pt\mni
consum specific, la: - 7 s\pt\mni.
- 8 s\pt\mni..
viabilitate, la: - 7 s\pt\mni..
- 8 s\pt\mni
3100-3300g;
165-180 buc.;
162-174 buc.;
84-85%;
140-146 cap.;
82-84%.
2,1-2,2 kg;
2,4-2,5 kg;
2,0-2,1 kg/kg spor;
2,1-2,2 kg/kg spor;
97%;
95%.
Hibridul MINI ROBRO

Are la baz\ liniile Cy1 [i Cy2 din rasa Cornish [i respectiv, liniile MA [i
H, din rasa Plymouth Rock; linia MA posed\ gena dwarf. Hibridul a fost
omologat `n anul 1988.
Selec]ionarea liniilor participante se face dup\ urm\toarele criterii:
liniile Cy1 [i Cy2 de Cornish: vitez\ de cre[tere; conforma]ie [i fertilitate;
linia MA de Plymouth Rock: greutate corporal\ standard, produc]ie de ou\ [i
eclozionabilitate;
linia H de Plymouth Rock: vitez\ de cre[tere, produc]ie de ou\, fertilitate [i
eclozionabilitate.
Hibridul Mini Robro se ob]ine din coco[i hibrizi Cornish (masculi Cy1
x femele Cy2) [i femele hibride Rock (masculi MA x femele H).
P\rintele mascul este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Cornish, cu
urm\toarea formul\ genetic\: II, cc, Ee, ss, Bb. Are culoarea alb\ dominant\,
creasta b\tut\ sau simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de
`mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui la puii de o zi.
P\rintele femel este un hibrid simplu, biliniar, de ras\ Plymouth Rock,
cu urm\toarea formul\ genetic\: Ii, Cc, Ee, Ss, dw-, Bb. El are culoarea alb\
recesiv\, creasta simpl\, pielea [i picioarele de culoare galben\, vitez\ mare de
`mbr\care cu pene [i puful alb-g\lbui sau fumuriu la puii de o zi; la vrsta de 2-3
s\pt\mni, cei fumurii se albesc.
Caracteristicile morfo-productive ale p\rin]ilor:
viabilitate, `n perioada: 0-24 s\pt\mni.
25-64 s\pt\mni..
greutate corporal\ la 64 s\pt\mni: - masculi
- femele..
produc]ie de ou\/g\in\ introdus\..
produc]ie de ou\ bune de incubat..
eclozionabilitate medie..
pui ob]inu]i/g\in\ introdus\..
- 51 -
95%;
92-94%;
4500-5000g;
2400-2600g;
170 buc.;
160 buc.;
82%;
135 cap.;
vrf de produc]ie la 28-31 s\pt\mni
82-84%.
Caracteristicile morfo-productive ale hibrizilor:

greutate medie (la 7 s\pt\mni).. 1900-2000g;
consum specific (la 7 s\pt\mni) 1,8-2,0 kg/kg spor;
viabilitate (la 7 s\pt\mni). 95-96%.
Hibrizi de tip ROSS
Sunt produ[i `n mai multe variante genetice, de c\tre firma Ross
Breeders, din Marea Britanie.
ROSS 208, are urm\toarele performan]e, la 42 zile:
greutate corporal\: -masculi.. 2370g;
- femele... 1979g;
consum cumulat de furaje: -masculi. 4,085 kg;
-femele... 3,571 kg;
indice de conversie a hranei: -masculi.. 1 : 1,72;
-femele 1 : 1,80.
ROSS 308, are urm\toarele performan]e, la 42 zile:
greutate corporal\: - masculi.. 2616g;
- femele... 2184g;
-femele. 1 : 1,74.
Hibridul COBB 500
Este crea]ia firmei Cobb Breeding Company Ltd., din Anglia [i este un
hibrid adaptat diverselor tipuri de clim\, precum [i diferitelor sisteme de cre[tere;
este sexabil la vrsta de o zi dup\ dezvoltarea remigelor primare.
La vrsta de 42 zile, COBB 500, poate realiza greut\]i corporale medii
de 2582g, la masculi [i de 2155g, la femele.
Hibridul LOHMANN MEAT
Este produs de c\tre firma Lohmann din Germania, fiind acreditat cu
urm\toarele performan]e:
- femele... 2002g;
-femele 1 : 1,825.
Hibridul STARBRO
Este produs de c\tre firma Shaver din Canada, caracterizat fiind printr-o
foarte bun\ vitez\ de cre[tere, un indice superior de conversie a hranei, rusticitate,
carne de calitate superioar\ [i o viabilitate excelent\.
- 52 -
Performan]ele pe care le `nregistreaz\ la vrsta de 42 zile, sunt:

greutate corporal\: - masculi.. 2237-2307g;
- femele... 1898-1973g;
consum cumulat de furaje: -masculi. 4,09-4,15 kg;
-femele... 3,55-3,63 kg;
indice de conversie a hranei: -masculi.. 1 : 1,80-1,83;
-femele 1 : 1,84-1,87.
Hibridul ARBOR ACRES
Este produs `n S.U.A., statul Connecticut [i are, la vrsta de 42 zile,
urm\toarele performan]e morfo-productive:
- femele... 1980g;
-femele 1 : 1,77.
Hibridul HYBRO G
Este produs de firma cu acela[i nume, din Olanda [i are urm\toarele
performan]e (la 42 zile):
- femele... 2375g;
-femele 1 : 1,71.
2.5. Producerea hibrizilor comerciali de curc\ pentru carne

hibrizilor de curc\ pentru carne
Variabilitatea genetic a curcilor este foarte mare, fapt ce asigur
disponibiliti considerabile pentru munca de ameliorare. Cu toate acestea,
ameliorarea curcilor este ngreunat de unele nsuiri ale lor, cum ar fi
sezonabilitatea reproduciei i maturitatea sexual trzie, dar i de nivelul
produciei de ou, care este destul de mic comparativ cu a altor specii de psri.
Maturitatea sexual apare n jurul vrstei de 32 sptmni, nct, abia la
34 sptmni se ajunge la o intensitate de ouat convenabil nceperii controlului
individual al produciei numerice de ou. De regul, acest control dureaz 20
sptmni, ceea ce nseamn c la vrsta de 60 sptmni se poate trece la
incubarea oulor pentru prima ecloziune pedigree n vederea reproduciei
populaiei (liniei). Dac se lucreaz cu patru serii de ecloziune pedigree, rezult
un interval ntre de generaii de aproximativ 70 sptmni (1,35 ani).
- 53 -
Pentru reducerea acestui interval, unii amelioratori diminueaz perioada

de control a produciei numerice de ou, la 6-8 sptmni. Procedeul prezint
dezavantajul c se pierde din precizia seleciei, mai ales prin intermediul
informaiilor furnizate de performanele proprii; n acelai timp, precizia seleciei
bazat pe media familiei se reduce, ntruct mrimea unei familii pentru lucrrile
de selecie este de numai 5 indivizi (1 mascul i 4 femele), iar numrul mai mic de
candidai pe familie afecteaz att precizia seleciei, ct i intensitatea ei.
Studiile de ereditate ale unor caractere cantitative i calitative efectuate la
curci au oferit soluii eficiente pentru sporirea produciei la aceast specie.
La curci, care au 41 perechi de cromozomi, multe din genele care
caracterizeaz penajul influeneaz negativ produciile lor. De exemplu, gena sp
(responsabil pentru penajul alb cu pete negre la homozigoi), gena r
(responsabil pentru penajul rou-Bourbon) i gena e (responsabil pentru
penajul brun-nchis) reduc creterea n greutate; gena r reduce i producia de
ou, iar gena b (responsabil pentru penajul bronzat, cu aripi negre)
diminueaz cantitatea de sperm.
Viteza mbrcrii cu penaj se afl sub controlul unui locus nlnuit cu
sexul; gena slbatic k determin o mbrcare rapid cu penaj, iar gena
dominanat K, o mbrcare trzie.
Prezint interes i ereditatea unor sisteme biochimice. De exemplu,
fenotipurile unor fenogrupe determin fluiere mai lungi (purttorii genei aAlD),
iar altele o greutate corporal mai mare (purttorii genei aB2) etc.
Relevante pentru ereditatea unor caracteristici cantitative la curc sunt
valorile lui h2, ca de exemplu, pentru:
greutatea la 24 sptmni (h2 estimat=0,38 i h2 realizat=0,41);
lungimea fluierului (h2 estimat=0,44);
lungimea sternului (h2 estimat=0,32);
adncimea corporal (h2 estimat=0,42);
vrsta primului ou (h2 estimat=0,81);
numrul ou pe 84 zile (h2 estimat=0,61);
greutatea oului (h2 estimat=0,56) etc.
n plus, ntre foarte multe caractere implicate att n producia de carne,
ct i n funcia de reproducie exist anumite corelaii fenotipice (rF), genotipice
(rG) i de mediu (rM), de care trebuie s se in cont n munca de selecie. n mod
deosebit, reliefm corelaiile pozitive existente ntre:
greutatea la 24 sptmni x lungimea fluierului (rG =+0,73; rM=+0,23;
rF=+0,479);
greutatea la 24 sptmni x lrgimea pieptului (rG=+0,77; rM=+0,23;
rF=+0.29);
greutatea la 24 sptmni x adncimea corpului (rG=+0,66; rM=+0,42;
rF=+0,51);
numrul de ou/6 sptmni x numrul de ou/an (rG=+0,69);
numrul de ou x lungimea perioadei de ouat (rG=+0,74; rF=+0,74);
- 54 -
numrul pauzelor de clocit x lungimea pauzelor de clocit (rG=+0,89;

rF=+0,60) etc.
De asemenea, exist i o serie de corelaii negative, stabilite ntre:
numrul de ou x numrul de pauze de clocit (rG=-0,58; rF=-0,47);
numrul de ou x greutatea oulor (rG=-0,78; rF=-0,52);
numrul de ou x vrsta primului ou (rG=-0,42; rF=-0,20) etc.
Criteriile de selecie pentru liniile materne de curc se refer la producia
numeric de ou, lungimea perioadelor de ouat, lungimea pauzelor de clocit etc.
n vederea seleciei pentru producia numeric de ou se ntocmete un
plan de selecie combinat, la curci i pe colaterali, la curcani, plecndu-se de la o
matc de 20 masculi + 80 femele, ceea ce corespunde unui numr de 20 familii,
fiecare dintre acestea fiind alctuite dintr-un mascul i 4 femele.
Fiecare din cele 4 curci care revin unui curcan, trebuie s produc 5
femele (total=400 femele) i un mascul (total= 80 masculi), sexarea fcndu-se la
vrsta de 2-3 luni, dup caracterele de exterior. Din cele 400 de candidate se vor
alege 80 de curci cu ajutorul unui index de selecie combinat, iar din cei 80 de
candidai se vor alege 20 de curcani, pe baza performanei medii a surorilor i
semisurorilor aflate n testare.
Durata testrii este condiionat de durata controlului produciei numerice
de ou, de 20 sptmni sau de 6-8 sptmni, a doua variant fiind cea mai
convenabil, mai ales c ntre numrul de ou/6 sptmni i numrul de ou/an
este o corelaie pozitiv (rG=+0,69).
Pentru selecia liniei paterne care produce hibridul simplu, se folosete o
tehnic de selecie asemntoare i care are la baz un index de selecie simultan
a vitezei de cretere i a numrului de ou.
Exist i posibilitatea practicrii unei selecii pe niveluri independente, cu
dou momente selective, unul la 24 sptmni, pentru greutate vie i altul, la
aproximativ 40 sptmni, pentru numrul de ou. Conform tehnologiei specifice
acestei metode de selecie, pentru fiecare din cele dou caractere (greutatea
corporal la 24 sptmni i producia numeric de ou la 40 sptmni) se
stabilete o performan minim care trebuie ndeplinit de ctre candidat pentru a
fi reinut; candidaii reinui la primul caracter devin candidai la cel de al doilea
caracter.
Proporia de reineri pentru fiecare caracter n parte se calculeaz pe baza
importanei celor dou caractere, a heritabilitii lor i a corelaiilor care exist
ntre ele.
Linia patern din a doua treapt de ncruciare se selecioneaz, n
principal, pentru greutate vie, dar i pentru unghiul pieptului, practicndu-se fie
selecia pe un index, fie selecia pe niveluri independente. Deoarece, la selecia
liniei paterne, numrul de indivizi care o compun este relativ mic, pentru a se
evita consangvinizarea, se recomand s se fac o selecie intrafamilial, urmat
de o ncruciare interfamilial.
- 55 -
2.5.2. Hibrizi comerciali de curc\ pentru carne

n Romnia, creterea pe baze intensive a curcilor pentru producia de
carne a debutat n anul 1974, cnd la S.C. Avicola S.A. Bacu au fost aduse 4
linii pure de la firma Studler din Frana, respectiv: linia 33, de tip uor; linia
11, de tip mediu; linia 66, de tip mediu-greu i linia 69, de tip greu. Aceste linii
au stat la baza formrii hibridului comercial de curc romnesc pentru carne,
denumit Prima. Ca origine, materialul biologic importat a derivat din suele
canadiene Wiliams ale rasei de curci Beltsville alb.
Pe baza altor linii pure importate i indigene de curci albe i bronzate s-a
creat un al doilea hibrid comercial pentru carne, denumit Diamant.
Caracteristicile morfo-fiziologice ale curcilor albe, form matern, din
care au fost extrase liniile de tip mediu, mediu-greu i uor, utilizate n hibridri:
-culoarea penajului.alb;
-producia medie de ou/curc furajat..140 buc.;
-greutatea oulor.60-80 g.;
-greutatea corporal medie, la:-femele...5,0kg;
-masculi..9,0kg;
-eclozabilitatea oulor.85%
Caracteristicile morfo-fiziologice ale curcilor, form patern, din care au
fost extrase liniile de tip greu, utilizate n hibridri:
Bronzate
Albe
-culoarea penajuluibronzat
alb;
-producia de ou/curc furajat60-75buc.
60-75buc.;
-greutatea oulor80-90g;
80-90g;
-greutatea corporal, la -femele..8-10kg
6,5-7,5kg;
-masculi.15-17kg
10-12kg;
-fertilitatea oulor..85-90%
85-90%;
-eclozabilitatea oulor....80%
80%.
Hibridul comercial PRIMA
Este un hibrid triliniar, omologat n anul 1987, care are la origine linia
pur 69, ca form patern i liniile pure 33 i 66, ca form matern (mascul 33 x
femel 66). Selecia acestor linii se face dup urmtoarele criterii:
linia 69, de tip greu, pentru viteza de cretere i fertilitate;
linia 33, de tip uor, pentru producia de ou, fertilitate i eclozionabilitate;
linia 66, de tip mediu-greu, pentru viteza de cretere i producia de ou;
linia 11, de tip mediu (meninut n rezerv), pentru producia de oua i viteza
de cretere.
Acest hibrid are urmtoarele caracteristici morfo-productive:
greutatea corporal la vrsta de 14 sptmni: 5,0-5,2 kg;
consumul specific de hran: 2,9-3,0 kg /kg spor de greutate;
viabilitatea: 93-95%.
- 56 -
Hibridul comercial Diamant

Are la baz liniile:
-Alba mare- tip greu, selecionat pentru viteza de cretere i fertilitate.
-Bronzata mare- tip greu, cu pieptul larg, selecionat pentru viteza de
cretere i fertilitate.
-Alba de Rueu- tip mediu, selecionat pentru producia de ou i viteza de
cretere.
-Alba de Braov- tip mediu, selecionat pentru producia de ou i viteza de
cretere.
-Alba mic- tip uor, selecionat pentru producia de ou i eclozabilitate.
La producerea variantelor de hibrizi Diamant s-au utilizat liniile grele:
Alba mare sau Bronzata mare, ca form patern i hibrizii simpli: Alba mic x
Alba de Rueu sau Alba de Braov x Alba de Rueu, ca form matern.
Hibridul comercial Diamant a fost creditat cu urmtoarele performane:
greutate corporal la vrsta de 14 sptmni: 5,2-5,5 kg;
consum specific de hran: 2,6-2,9 kg nutreuri combinate/kg spor de greutate;
viabilitate: 93-95%.
Hibridul comercial LARGE WHITE-L 3200
Este un hibrid dublu (tetraliniar) de tip supergreu, ob]inut din mam\
hibrid\ (produs\ pe baza a dou\ linii de tip foarte greu) [i tat\ hibrid (produs pe
baza tot a dou\ linii de tip foarte greu).
Caracteristicile hibridului, sunt:
greutate corporal\ la 18 s\pt\mni - 9,68 kg, la femele;
- 13,59 kg, la masculi;
indicele de conversie a hranei - 2,81, la femele;
- 2,58, la masculi.
Hibridul comercial MEDIUM-L 1500
Este un hibrid dublu (tetraliniar), ob]inut din p\rin]i medium, care au
urm\toarele performan]e:
greutate corporal\ la 30 s\pt\mni: - masculi.. 15-16 kg;
- femele 8-9 kg;
num\r de ou\/curc\, `n 24 s\pt\mni de ouat.. 102 buc.;
num\r de pui/curc\, `n 24 s\pt\mni de ouat 81,1 cap.
Performan]ele hibridului, sunt:
greutate medie, la 14 s\pt\mni: - masculi.. 7,70 kg;
- femele 4,90 kg;
indicele conversiei, la: - masculi.. 2,37
- femele. 2,43
Hibridul comercial HEAVY MEDIUM-L 2200
Are la origine mam\ hibrid\ de tip medium [i tat\ hibrid de tip foarte
greu, cu o vitez\ mare de cre[tere.
Caracteristicile morfo-productive ale hibridului, sunt:
- 57 -
greutate medie la 16 s\pt\mni: - masculi..

- femele
indicele conversiei, la: - masculi..
- femele.
10,89 kg;
7,90 kg;
2,35;
2,56.
2.6. Producerea hibrizilor comerciali de ra]\ pentru carne

2.6.1. Selec]ia [i ameliorarea ra]elor
~n ]ara noastr\, bazele cre[terii intensive a ra]elor a fost pus\ `n anul
1981, cnd s-au importat primele linii pure din rasa Pekin, de la firma englez\
Cherry Valley; din aceste linii, o parte au participat la formarea primului hibrid
romnesc de ra]\, denumit Rora [i care este un hibrid pentru carne.
Ob]inerea hibridului de ra]\ Rora este legat\ de unit\]ile avicole din
Voluntari, Arad [i Mih\ile[ti, care au func]ionat ca Centre de selec]ie pentru
liniile pure, dar [i ca Centre de `nmul]ire-bunici. ~n paralel cu activitatea de
ob]inere a hibridului mai sus men]ionat, au existat preocup\ri [i pentru realizarea
unui alt hibrid, dar de carne [i ficat gras, pe baza unor linii pure ale raselor Pekin
[i Barbarie.
~n Centrele de selec]ie s-a urm\rit `mbun\t\]irea indicelui pieptului (%
mu[chi pectorali din total carcas\-f\r\ cap, gt [i labe), concomitent cu ob]inerea
unor produc]ii de ou\ ct mai mari [i cu calit\]i de incuba]ie superioare. Pentru
aceasta s-a practicat, `n principal, selec]ia individual\, cu diferitele sale forme,
lucrndu-se cu un num\r de 64 familii pentru fiecare linie, o familie fiind format\
dintr-un mascul [i 4 femele.
~n vederea determin\rii indicelui pieptului, de la fiecare femel\ s-au
re]inut cte 4 masculi ecloziona]i, care au fost crescu]i `ntr-o hal\ cu mediu
controlat, pn\ la vrsta de sacrificare, respectiv 7 s\pt\mni; valoarea indicelui
piept s-a stabilit dup\ sacrificarea bobocilor.
Vrsta la care s-a `nceput recoltarea ou\lor pentru ecloziunile pedigree a
fost de 35 s\pt\mni. Prima ecloziune pedigree a avut loc cnd ra]ele-mame au
atins vrsta de 41 s\pt\mni, a II-a ecloziune cnd acestea au ajuns la 43
s\pt\mni, iar a III-a ecloziune pedigree (de rezerv\), la 45 s\pt\mni; fiecare
ecloziune pedigree a fost precedat\ de o perioad\ de dou\ s\pt\mni pentru
recoltarea ou\lor [i de alt\ perioad\, de 4 s\pt\mni, pentru incuba]ia acestora.
Pentru recoltarea ou\lor se folosesc cuibarele de tip capcan\ (cu
trapnestaj), `n care ra]ele, ca [i g[tele de altfel, trebuiesc dirijate manual, pentru
c\ nu intr\ singure `n cuibarele respective. ~n fi[a fiec\rei femele luate `n
observa]ie se `nscrie num\rul de ou\ produse, iar pe fiecare ou se noteaz\
num\rul matricol al femelei care l-a depus, data depunerii [i familia din care
femela face parte; bobocii rezulta]i din ecloziunile pedigree sunt crescu]i `n hale
pentru tineret de `nlocuire.
La vrsta de 18 s\pt\mni, se procedeaz\ la alc\tuirea noilor familii, dar,
`n prealabil, se calculeaz\ indicele (indexul) performan]ei pentru greutate piept,
utiliznd o formul\ de calcul. Pe baza valorii indicelui performan]ei pentru
- 58 -
greutatea pieptului la indivizii testa]i din fiecare familie, se face o ierarhizare a

familiilor existente; `n continuare, se procedeaz\ la alegerea propriu-zis\ a
indivizilor (masculi [i femele), care vor constitui noile familii.
~n cazul alegerii masculilor se vor re]ine cte 4 indivizi (progeni masculi)
de la fiecare mam\ ce intr\ `n componen]a primelor 6% familii existente din cele
64 familii, ce alc\tuiesc o linie (total, 64 boboci de sex mascul).
Pentru alegerea femelelor necesare form\rii noilor familii, se re]in cte 4
boboci de sex femel (progeni femele) de la fiecare mam\ ce intr\ `n alc\tuirea
primelor 25% familii existente, al c\ror num\r este de 64 (total, 256 boboci de sex
femel).
~n final, linia reprodus\ va avea un num\r de 320 indivizi (64 masculi [i
256 femele), repartiza]i `n 64 de familii (cte un mascul [i 4 femele pe familie).
Lucr\rile de alegere a bobocilor pentru alc\tuirea viitoarelor familii
debuteaz\ cnd ace[tia sunt `n perioada de vrst\ 18-22 s\pt\mni.
~n munca de selec]ie [i ameliorare a ra]elor, lucr\rile efectuate sunt mult
u[urate de faptul c\ majoritatea caracterelor urm\rite au un pronun]at determinism
ereditar. De exemplu, h2 pentru greutatea pieptului este de 0,88; h2 pentru
greutatea pulpelor [i a pieptului, de 0,67; h2 pentru greutatea ou\lor, de 0,47; h2
pentru produc]ia de ou\, de 0,32 etc.
2.6.2. Hibrizi comerciali de ra]\ pentru carne
Hibridul RORA
Este un hibrid romnesc, biliniar, omologat `n anul 1988, fiind format pe
baza liniilor pure 005 [i 001 ale rasei Pekin; la formarea sa, se utilizeaz\ masculi
din linia 005 [i femele hibride (masculi 005 x femele 001).
Caracteristicile liniei 005:
culoarea penajului.. alb\;
indicele pieptului 14-15%;
produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\ 150 buc. `n 40 s\pt. de ouat;
fertilitatea 85-90%;
capacitatea de ecloziune. 75-85%;
greutatea p\s\rilor adulte 3,5-4,0 kg.
Caracteristicile liniei 001:
culoarea penajului.. alb\;
viteza de cre[tere mare;
indicele pieptului 13-14%;
produc]ia medie de ou\/ra]\ introdus\ 150 buc. `n 40 s\pt. de ouat;
fertilitatea 90-95%;
capacitatea de ecloziune. 80-90%;
greutatea p\s\rilor adulte 3,0-3,5 kg.
Caracteristicile p\rin]ilor:
tat\l hibridului-fiind format din linia 005 are caracteristicile liniei respective;
mama hibridului (005 x 001): penaj alb; produc]ie medie de ou\-175 buc./ra]\
introdus\, `n 40 s\pt\mni de ouat; fertilitatea-95%; eclozionabilitatea-85%;
- 59 -
num\r de boboci viabili/femel\ introdus\-148 cap.; greutatea corporal\ a

adul]ilor: 3,0-3,5 kg.
Caracteristicile hibridului comercial RORA:
penaj alb;
greutate corporal\ la 8 s\pt\mni 2,5-2,7 kg;
consum specific... 2,8-3,0 kg n.c./kg spor;
propor]ia de p\strare a efectivului... 95%.
Hibridul Barbarie x Pekin (carne [i ficat gras)
Este specializat att pentru producerea c\rnii de ra]\, ct [i pentru cea de
ficat gras, fiind un hibrid infecund, denumit mulard, ob]inut din masculi Barbarie
[i femele Pekin, su[a Cherry Valley.
Performan]ele rasei Barbarie, ce a stat la baza producerii mulardului,
sunt:
produc]ia de ou\/20 s\pt\mni de ouat 60-75 buc.;
num\r de ou\ bune pentru incuba]ie 55-65 buc.;
fertilitatea ou\lor.. 85-95%;
eclozionabilitatea. 65-70%;
num\r de boboci/femel\ introdus\.. 35-45 cap.;
greutatea corporal\ la vrsta de 12 s\pt\mni:
-femele.. 2,1-2,2 kg;
-masculi. 3,7-3,8 kg;
abilitatea `n produc]ia de ficat gras. 65-70%;
viabilitatea, la-tineret 93-95%;
-adulte 95-96%.
Mulardul are un ritm de dezvoltare bun, asigurnd `n condi]ii normale de
`ndopare, o greutate a ficatului de 300-350g, de la o greutate ini]ial\ de 38-40g [i
cu un consum de porumb de 16-18 kg/cap.
~ndoparea `ncepe `n jurul vrstei de 16 s\pt\mni, cnd greutatea
mularzilor este de 3,0-3,2 kg [i dureaz\ 18 zile; la sfr[itul `ndop\rii, se ajunge la
greut\]i corporale de 4,5-5,0 kg.
2.7. Producerea hibrizilor comerciali de gsc\ pentru carne

2.7.1. Selec]ia [i ameliorarea g[telor
~n ]ara noastr\, bazele pentru cre[terea g[telor dup\ principii intensive au
fost puse `nc\ din anul 1977, cnd s-a importat prima linie pur\ din rasa Alb\
Olandez\ de Rin, exploatat\ pentru produc]ia de carne; ulterior, s-au importat [i
alte linii pure din rasa amintit\, precum [i din alte rase. Linile importate, precum
[i materialul biologic autohton au format matca de reproduc]ie pe care s-au
efectuat lucr\rile de ob]inere a hibrizilor comerciali specializa]i att pentru
produc]ia de carne, ct [i pentru cea de ficat gras.
La ora actual\, pentru producerea `n ]ara noastr\ a c\rnii [i a ficatului
gras de gsc\ se cresc o serie de hibrizi comerciali ob]inu]i `n urma `ncruci[\rilor
- 60 -
dintre linii pure apar]innd rasei Landaise cu linii pure ale rasei Alb\ Olandez\ de
Rin.
Centrele de selec]ie au fost organizate pe lng\ unit\]ile avicole
Voluntari, Arad [i Mih\ile[ti, ele func]ionnd [i ca centre de `nmul]ire bunici;
obiectivul lor este acela de producere a p\rin]ilor de o zi, livrabili unit\]ilor de
cre[tere a p\rin]ilor [i de producere a hibrizilor comerciali.
Lucr\rile de selec]ie la g[te vizeaz\ ameliorarea produc]iei de ou\,
precum [i a celor de carne [i ficat gras.
Selec]ia liniilor pure pentru produc]ia de ou\, este foarte dificil\, datorit\
num\rului mic de ou\ produse de aceast\ specie, ca [i de caracterul pregnant
sezonier al depunerii.
Pentru a se putea p\stra un interval mic `ntre genera]ii, de cca. un an, este
necesar ca testarea pentru produc]ia de ou\ s\ se limiteze la depunerile din
sezonul de prim\var\. G[tele selec]ionate pentru acest obiectiv (la femele
selec]ia combinat\=performan]e proprii+performana]e familiale, iar la masculi,
selec]ia pe colaterali=pe baza rudelor colaterale de sex femel din liniile de mam\
[i de tat\) vor reproduce linia respectiv\ prin ou\le depuse `n sezonul de toamn\.
Dar, num\rul de ou\ depuse toamna este mic [i nu permite realizarea unei
propor]ii de re]ineri suficient de mari [i de aceea, este obligatoriu ca lucr\rile de
selec]ie s\ se continuie [i `n sezonul urm\tor de ouat, respectiv cel de prim\var\,
ceea ce prelunge[te intervalul dintre genera]ii cu cel pu]in jum\tate de an.
~n practica curent\ `ns\, controlul pentru produc]ia de ou\ se face numai
`n primul an de ouat, pentru c\ `ntre produc]ia de ou\ din acest an [i cea din anii
urm\tori exist\ o corela]ie pozitiv\.
Pentru depistarea femelelor cu produc]ii mici de ou\ se poate recurge [i la
testul bazat pe aprecierea deschiderii ischiilor. Astfel, `n luna aprilie, cnd curba
de ouat este `n descre[tere, se procedeaz\ la aprecierea gradului de deschidere a
ischiilor, ocazie cu care se elimin\ toate femelele care au un grad redus de
deschidere; acest caracter este transmis ereditar.
Selec]ia pentru vitez\ de cre[tere [i greutate, se efectueaz\ la vrsta de 8
s\pt\mni a bobocilor [i se realizeaz\ prin metoda selec]iei combinate clasice;
selec]ia pentru ficat gras are la baz\ metoda selec]iei pe colaterali.
~n ]ara noastr\, programul de selec]ie aplicat g[telor implic\ folosirea
selec]iei individuale, cu formele ei specifice (selec]ia combinat\, selec]ia pe
colaterali, etc) [i are drept scop `mbun\t\]irea unor indici productivi, cum ar fi:
produc]ia de ou\; viteza de cre[tere; fecunditatea; eclozionabilitatea; ecloziunea [i
capacitatea de producere a ficatului gras.
~n general, se lucreaz\ cu cte 60 familii pe linie (60 masculi+240
femele/linie), iar lucr\rile de selec]ie se fac `n primul an de ouat [i se finalizeaz\
prin alc\tuirea noilor familii; aceste lucr\ri au o succesiune calendaristic\ impus\
de sezonalitatea produc]iei de ou\.
~n unit\]ile de selec]ie a g[telor `n care s-a ajuns la un grad ridicat de
productivitate [i de homozigo]ie, se poate aplica selec]ia masal\, urm\rindu-se
selec]ionarea indivizilor dup\ anumite caractere de exterior observabile direct [i
care sunt corelate cu productivitatea [i starea de s\n\tate a p\s\rilor intrate `n
selec]ie.
- 61 -
2.7.2. Hibrizi comerciali de gsc\ pentru carne

Hibrizii comerciali romne[ti de gsc\ pentru carne, au la baz\
popula]ii din rasele Olandez\ Alb\ de Rin [i Landaise, rase ce au urm\toarele
caracteristici:
Rasa Landaise
tipul carne-ficat gras;
culoarea. penaj gri, cu excep]ia pieptului [i a
abdomenului care sunt albe;
greutate corporal\, la: -femele... 5,5-6,0 kg;
maturitate sexual\.. 30-32 s\pt\mni;
Anul I
Anul al II-lea
produc]ie de ou\/gsc\ furajat\.
25-30 buc.;
30-35 buc.;
eclozionabilitate
60-65%;
60-65%;
num\r de boboci/femel\
16-19 cap.;
18-23 cap.;
selec]ia, dup\..... -num\r de boboci/femel\ introdus\;
-produc]ia de ficat gras;
-fertilitate.
Rasa Olandez\ Alb\ de Rin
tipul carne-ou\;
culoarea. alb\;
greutate corporal\, la: -femele... 4,4-4,8 kg;
maturitate sexual\.. 26-28 s\pt\mni;
Anul I
Anul al II-lea
produc]ie de ou\/gsc\ furajat\.
30-35 buc.;
33-45 buc.;
eclozionabilitate
60-65%;
65-70%;
num\r de boboci/femel\
21-26 cap.;
24-31 cap.;
selec]ia, dup\..... -produc]ia de ou\;
-viteza de cre[tere;
-eclozionabilitate.
Combina]iile `n care se folosesc cele dou\ rase, pentru ob]inerea
hibrizilor comerciali, sunt urm\toarele:
mascul Olandez\ Alb\ de Rin x femel\ Landaise;
mascul Landaise x femel\ Olandez\ Alb\ de Rin;
mascul Olandez\ Alb\ de Rin x femel\ (mascul Olandez\ Alb\ de Rin x
femel\ Landaise).
Cea mai r\spndit\ variant\ de combinare este mascul Landaise x femel\
Olandez\ Alb\ de Rin, `n urma c\reia se ob]in hibrizii comerciali GAROce pot
realiza urm\toarele performan]e:
culoare penaj incomplet alb, cu pene cenu[ii;
greutate corporal\ la 8 s\pt\mni 3,7-4,4 kg;
consum specific de furaje =3,2-3,3 kg/kg spor (la furajare
- 62 -
viabilitate.
exclusiv\ cu nutre] combinat);

=2,5-3,0 kg/kg spor (la furajare
suplimentar\ cu mas\ verde sau alte
suculente);
95%.
Hibrizi comerciali ungure[ti se ob]in, de regul\, din `ncruci[area raselor

locale cu rasele Landaise [i Alb\ de Rin.
Hibridul Hungavis Kombi (carne [i ficat gras), este un hibrid complex,
ob]inut `n urma unor `ncruci[\ri multiple `ntre rasele Landaise, Alb\ de Rin [i
Gsca Ungar\. Hibridul are o vitez\ mare de cre[tere [i produce un ficat gras
de 500-600g dup\ o perioad\ scurt\ de `ndopare.
Hibridul Babat (pentru ficat gras), este un hibrid simplu, rezultat din
`ncruci[area masculilor din rasa Gsca Ungar\ cu femele Landaise; `n urma
`ndop\rii, ace[ti hibrizi pot produce un ficat gras cu o greutatea medie, de
700g.
Hibrizi comerciali francezi (pentru carne [i ficat gras). Ini]ial, ace[tia se
ob]ineau `n urma `ncruci[\rilor dintre rasa Landaise [i diverse rase locale
(Alsacian\, Gersoise, Masseube) [i prin urmare erau hibrizi simpli, dar la ora
actual\ se produc hibrizi trirasiali (masculi Landaise x femele hibride, din Gsc\
Alsacian\ x Alb\ de Rin) [i tetrarasiali (masculi hibrizi-mascul Landaise x femel\
Gsca Ungar\, `ncruci[a]i cu femele hibride-mascul Gsca Ungar\ x Alb\ de
Rin).
Hibrizi comerciali din China. Obiectivele amelior\rii din aceast\ ]ar\
sunt cre[terea performan]elor de produc]ie (prin reducerea sau eliminarea
clocitului) [i utilizarea hibrid\rilor `ntre diversele tipuri ale raselor locale, sau
`ntre acestea [i rasa Landaise.
Variabilitatea greut\]ii corporale la rasele de g[te din China este foarte
mare, `n aceast\ ]ar\ crescndu-se cea mai grea ras\ din lume Shitou, `n timp
ce selec]ia pentru produc]ia de ou\ s-a orientat pe dou\ direc]ii:
ob]inerea de rase cu un pronun]at instinct de clocire, destinate micilor
exploata]ii; aceste rase pot depune 30-40 ou\ `n 4 cicluri anuale, `n condi]iile
extensive de cre[tere, sau acela[i num\r de ou\ `ntr-o perioad\ de ouat de 1421 s\pt\mni, `n condi]ii de cre[tere intensiv\;
ob]inerea de rase f\r\ instinct de clocire, deci cu produc]ii mari de ou\; rasa
Zie poate produce 70-100 ou\/an
Speciali[tii din China recomand\ utilizarea la hibridare a femelelor de tip
mediu sau mic [i a masculilor de tip mare deoarece, descenden]a hibrid\ are o
mare energie de cre[tere `n perioada de conversie maxim\ a furajului (0-70 zile) [i
o bun\ viabilitate.
3. PRODUC}IA DE FICAT GRAS {I FACTORI DE INFLUEN}|

Ficatul gras, ob]inut `n urma `ndop\rii ra]elor [i g[telor, constituie
materia prim\ pentru producerea celui mai apreciat [i hr\nitor pat.
- 63 -
3.1. Ficatul gras de pas\re

Ficatul gras se ob]ine de la palmipede (ra]e [i g[te) prin `ndopare,
determinndu-se steatoza hepatic\. ~n urma acestui procedeu tehnologic se
realizeaz\ o cre[tere de pn\ la 10 ori a ficatului fa]\ de greutatea ini]ial\,
consecutiv dubl\rii greut\]ii corporale a p\s\rilor, fenomen facilitat de trei grupe
de nutrien]i: glucidele, proteinele [i lipidele.
Glucidele din hrana ingerat\ constituie o surs\ de baz\ pentru cre[terea
acumul\rilor de gr\sime din ficat, ca de altfel [i proteinele, influen]nd
semnificativ steatoza hepatic\; formarea `n ficatul p\s\rilor de gr\simi din glucide
[i proteine se realizeaz\ prin ciclul acizilor tricarboxilici al lui Krebs. Binen]eles
c\ [i lipidele care intr\ `n nutre]urile utilizate la p\s\ri, se depoziteaz\ tot `n
ficatul acestora, dup\ metabolizare.
Nutrien]ii sunt absorbi]i la nivelul intestinului sub]ire, trec `n circula]ia
]esutului mezenteric, iar apoi, prin vena port\, ajung la ficat unde, dup\ o serie de
alte transform\ri, fie c\ sunt depozita]i la acest nivel, fie c\ sunt redistribui]i spre
]esuturile periferice. }esutul adipos se formeaz\ mai `nti `n zona celulelor de
leg\tur\, dup\ care cuprinde [i celelalte celule ale paremchimului hepatic.
Slaba activitate a sistemului limfatic de la pamipede favorizeaz\
depozitarea `n ficat a acizilor gra[i rezulta]i din digestie, comparativ cu
mamiferele unde distribu]ia acizilor gra[i este realizat\ pe dou\ c\i: cea a
sistemului limfatic, pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice lungi [i calea
sistemului sanguin, pentru acizii gra[i cu lan]uri carbonice scurte.
Prin urmare, p\s\rile, dar mai ales palmipedele, sunt predispuse pentru
steatoza hepatic\, care este favorizat\ [i de compozi]ia chimic\ a furajului de
`ndopare, respectiv porumbul, care are un con]inut redus `n proteine, dar mai ales
`n colin\; migrarea acizilor gra[i din ficat spre ]esuturi este favorizat\ de gruparea
metil (-CH3), ori colina are 3 astfel de grup\ri.
~n consecin]\, `ndoparea palmipedelor pentru ficat gras se face exclusiv
pe baz\ de porumb, datorit\ celor dou\ propriet\]i men]ionate anterior; de
asemenea, trebuie evitat\ administrarea de vit. B12 care are rol `n protec]ia
ficatului, dar se recomand\ ca `ndoparea s\ nu dureze mai mult de 3 s\pt\mni,
deoarece exist\ riscul ca vacuolele lipidice s\ sparg\ pere]ii celulari, ducnd la
degradarea calit\]ii produsului.
Sub aspect chimic, ]esutul gras al ficatului este alc\tuit din lipide, ap\,
proteine [i substan]e minerale. Lipidele sunt reprezentate, `n special, de gliceride
(99%), steride (0,24%) [i fosfolipide, al\turi de care se mai g\sesc pigmen]i
carotenoidici [i vitamine liposolubile (tab. 21).
Tabelul 21
Modificarea con]inutului chimic al ficatului la g[te, dup\ `ndopare
(dup\ Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000)
Nr.
Specificare
Con]inutul chimic (%):
crt.
`nainte de `ndopare
dup\ `ndopare
1
Lipide
3
60
2
Proteine
7
7
3
Glucide
8
1
- 64 -
Modific\rile de natur\ chimic\ din ficatul palmipedelor supuse `ndop\rii,

dau [i clasa de calitate a produsului (tab. 22).
Tabelul 22
Compozi]ia chimic\ a ficatului gras de gsc\, pe clase de calitate
Nr.
crt.
Calitatea ficatului
gras
1
2
3
4
I
a II-a
a III-a
Ficat foarte gras
Con]inutul chimic (%):

Proteine
Lipide
Ap\
36-41
40-50
50-60
35-40
8.5-9.5
11.0-13.0
13.0-15.0
7.5-8.5
40-50
35-42
20-35
50-58
Substan]e
minerale
0.6-0.8
0.8-0.9
1.0-1.1
0.5-0.7
3.2. Factori care influen]eaz\ produc]ia de ficat gras

Al\turi de factorii nutri]ionali, produc]ia de ficat gras mai este influen]at\
[i de factori genetici [i de mediu.
1. Specia [i rasa. Heritabilitatea pentru `nsu[irea de transmitere a predispozi]ie
pentru producerea ficatului gras este de 0,6. ~n general, rasele grele [i semigrele
au o mai bun\ capacitate de producere a ficatului gras, comparativ cu cele u[oare.
La ra]e, performan]ele la `ndopare ale rasei Barbarie sunt dep\[ite de cele
ale mularzilor (masculi Barbarie x femele Pekin sau masculi Barbarie x femele
Rouen ori Aylesbury), la care greutatea ficatului cre[te de la 39g, la peste 350g
dup\ `ndopare.
{i la g[te apar diferen]ieri determinate de rasa utilizat\ (tab. 23).
Tabelul 23
Greutatea ficatului gras la diferite rase de g[te*
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
Rasa
Landaise
Masseube
Alsacian\
Olandez\ alb\ de Rin
Ungar\
Greutatea
medie a
ficatului gras
(g)
734
750
440
298
385
Nr.
crt.
6
7
8
9
Rasa
Pomeran\
Alb\ Italian\
Toulouse
Emden
Greutatea
medie a
ficatului gras
(g)
517
662
600-1000
500-800
* Greutatea ficatului `nainte de `ndopare: 70-90g.

2. Individualitatea. Rela]ia dintre aptitudinea de producere a ficatului gras [i
individ este neelucidat\, `nc\. Anumite tipuri genetice `nregistreaz\ randamente
diferite `n ficat gras, cu toate c\ au aceea[i vrst\ [i acelea[i niveluri de ingest\ a
hranei.
3. Vrsta p\s\ri la `nceputul `ndop\rii. La g[te, cea mai mic\ vrst\ la care
poate fi `nceput\ `ndoparea este de 8-10 s\pt\mni, dar cu condi]ia ca greutatea
- 65 -
corporal\ s\ fie de 4,0-4,5 kg. Mularzii de ra]\ pot fi supu[i `ndop\rii, `ncepnd
cu vrsta de 12 s\pt\mni.
O condi]ie de baz\ pentru `nceperea `ndop\rii la ambele specii este
terminarea acoperirii cu penaj a p\s\rilor.
Vrsta maxim\ la care g[tele pot fi supuse `ndop\rii este de 180-200
zile, deci `nainte de `nceperea sezonului de reproduc]ie, pentru c\ dup\ aceast\
vrst\, calit\]ile ficatului ob]inut sunt mult diminuate; `n plus, consumul specific
este mai mare [i apar dificult\]i legate de conten]ionarea [i manevrarea p\s\rilor,
care sunt mai grele.
~n general, culoarea ficatului ob]inut de la p\s\rile tinere este mai
deschis\ dect la cele adulte.
4. Greutatea p\s\rilor la `nceputul `ndop\rii. Momentul optim pentru
`nceperea `ndop\rii este legat de realizarea, la vrsta de 8-13 s\pt\mni, a 70-75%
din greutatea specific\ adul]ilor.
La g[te, se consider\ ca fiind optim\ pentru `nceperea `ndop\rii o
greutate de 4,0-4,5 kg, deoarece, `n perioada 9-12 s\pt\mni bobocii au cel mai
redus necesar pentru `ntre]inere; dup\ vrsta de 12 s\pt\mni, bobocii consum\ o
cantitate mai mare de porumb/kg ficat gras. Astfel, g[tele tinere, de[i au o
greutate ini]ial\ mai mic\ (3,8 kg), `[i dubleaz\ greutatea `n timpul `ndop\rii, la o
conversiune superioar\ a porumbului (6,5 kg/kg spor), comparativ cu cele mai `n
vrst\, cu o greutate ini]ial\ mai mare (5,5 kg) care `[i m\resc greutatea
consecutiv `ndop\rii doar cu 75%, iar consumul specific de porumb este de 7,2
kg/kg spor `n greutate.
5. Sexul. La femele, ]esutul adipos are un ritm de dezvoltare mai rapid dect la
masculi, favoriznd cre[terea `n greutate a ficatului pe seama lipidelor
`nmagazinate (tab. 24).
Tabelul 24
Greutatea ficatului gras de gsc\, `n func]ie de sex*
(dup\ Vancea, I. cit. de Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000)
Nr.
crt.
Sexul
1
2
3
Femel
Mascul
Diferen]e
Greutate
corporal\ medie
la sfr[itul
`ndop\rii (kg)
6,81
7,79
0,98
Greutatea
ficatului gras
(g)
Greutatea ficatului
gras-% din greutatea
carcasei
468,76
444,37
24,39
6,89
5,71
1,18
6. Durata perioadei de `ndopare. Aceasta nu poate fi evaluat\ cu exactitate,

existnd termene variabile de la un individ la altul, ce apar]in aceleia[i rase. Ea
este condi]ionat\ de nivelul de calificare al operatorului, dar [i de calitatea
furajului administrat. De asemenea, durata `ndop\rii mai este dependent\ [i de
respectarea tehnologiei de cre[tere a bobocilor, deoarece inima, pulmonii [i tubul
digestiv (mai ales esofagul) se dezvolt\ preponderent `n s\pt\mnile 8-10 de via]\
ale acestora.
- 66 -
~n general, durata `ndop\rii este de 18 zile la ra]e [i de 20-30 zile la g[te,

cu o medie de 26 zile.
~n pratic\, `ndoparea se consider\ ca fiind `ncheiat\ atunci cnd pas\rea
nu mai diger\, respira]ia este greoaie [i zgomotoas\, fecalele au o culoare verzuie
[i con]in boabe de porumb nedigerate, ficatul este palpabil `n cavitatea
abdominal\, privirea este tulbure, penele cozii se desfac `n evantai, ciocul [i
fluierele cap\t\ o tent\ de culoare mai deschis\, iar p\s\rile au tendin]a de a
c\dea pe spate.
3.3. Hibrizi comerciali de ra]\ [i gsc\ pentru ficat gras

Obiectivele selec]iei liniilor destinate producerii hibrizilor de ra]\ [i gsc\
pentru ficat gras, ca de altfel [i criteriile de selec]ie ce se aplic\ acestor linii, sunt
identice cu cele de la producerii c\rnii de ra]\ [i respectiv, de gsc\.
Hibridul de ra]\ Barbarie x Pekin (carne [i ficat gras)
Este un hibrid infecund, denumit mulard, ob]inut `n ]ara noastr\ din
masculi Barbarie [i femele Pekin, su[a Cherry Valley.
Performan]ele rasei Barbarie, ce a stat la baza producerii acestui mulard,
sunt:
produc]ia de ou\/20 s\pt\mni de ouat 60-75 buc.;
num\r de ou\ bune pentru incuba]ie 55-65 buc.;
fertilitatea ou\lor.. 85-95%;
eclozionabilitatea. 65-70%;
num\r de boboci/femel\ introdus\.. 35-45 cap.;
greutatea corporal\ la vrsta de 12 s\pt\mni:
-femele.. 2,1-2,2 kg;
abilitatea `n produc]ia de ficat gras.. 65-70%;
viabilitatea, la-tineret 93-95%;
-adulte 95-96%.
Mulardul are un ritm de dezvoltare bun, asigurnd `n condi]ii normale de
`ndopare, o greutate a ficatului de 300-350g, de la o greutate ini]ial\ de 38-40g [i
cu un consum de porumb de 16-18 kg/cap.
~ndoparea `ncepe `n jurul vrstei de 16 s\pt\mni, cnd greutatea
mularzilor este de 3,0-3,2 kg [i dureaz\ 18 zile; la sfr[itul `ndop\rii, se ajunge la
greut\]i corporale de 4,5-5,0 kg.
Hibridul de gsc\ GARO
Este ob]inut `n urma combina]iei dintre masculi Landaise [i femele
Olandez\ Alb\ de Rin, are penajul alb [i poate realiza urm\toarele performan]e:
greutate corporal\ la 8 s\pt\mni.. 3,7-4,4 kg;
consum specific de furaje.. =3,2-3,3 kg/kg spor (la furajare
exclusiv\ cu nutre] combinat);
=2,5-3,0 kg/kg spor (la furajare
- 67 -
viabilitate
suplimentar\ cu mas\ verde sau

alte suculente);
95%.
Hibridul unguresc Babat

Babat este un hibrid simplu, pentru ficat gras, rezultat din `ncruci[area
masculilor din rasa Gsca Ungar\ cu femele din rasa Landaise [i poate produce `n
urma `ndop\rii un ficat gras cu o greutatea medie, de 700g.
Hibridul unguresc Hungavis Kombi
Este un hibrid pentru carne [i ficat gras, complex, ob]inut `n urma unor
`ncruci[\ri multiple `ntre rasele Landaise, Alb\ de Rin [i Gsca Ungar\. Hibridul
are o vitez\ mare de cre[tere [i produce un ficat gras de 500-600g, dup\ o
perioad\ scurt\ de `ndopare.
Hibrizi comerciali francezi
Ini]ial, ace[tia se ob]ineau din `ncruci[area rasei Landaise cu diverse rase
locale (Alsacian\, Gersoise, Masseube) [i prin urmare erau hibrizi simpli.
La ora actual\ se produc hibrizi trirasiali (masculi Landaise x femele
hibride, din Gsc\ Alsacian\ x Alb\ de Rin) [i tetrarasiali (masculi hibrizimascul Landaise x femel\ Gsca Ungar\ `ncruci[a]i cu femele hibride-mascul
Gsca Ungar\ x Alb\ de Rin). Ace[ti hibrizi sunt exploata]i pentru produc]ia de
carne [i ficat gras.
Hibrizi comerciali din China
Obiectivele amelior\rii constau `n cre[terea performan]elor de produc]ie
[i practicarea hibrid\rii `ntre tipurile de rase locale, sau `ntre acestea [i Landaise.
Variabilitatea greut\]ii corporale la rasele de g[te din China este foarte
mare, `n aceast\ ]ar\ crescndu-se cea mai grea ras\ din lume Shitou.
Selec]ia pentru produc]ia de ou\ s-a orientat pe dou\ direc]ii:
ob]inerea de rase cu un pronun]at instinct de clocire, care pot depune 30-40
ou\ `n 4 cicluri anuale, `n condi]ii de cre[tere extensive, sau acela[i num\r de
ou\ `ntr-o perioad\ de ouat de 14-21 s\pt\mni, `n condi]ii intensive;
ob]inerea de rase f\r\ instinct de clocire, deci cu produc]ii mari de ou\; rasa
Zie poate produce 70-100 ou\/an
Speciali[tii din China recomand\ utilizarea la hibridare a femelelor de tip
mediu sau mic [i a masculilor de tip mare deoarece, descenden]a hibrid\ are o
mare energie de cre[tere `n perioada de conversie maxim\ a furajului (0-70 zile) [i
o bun\ viabilitate.
- 68 -
Bibliografie selectiv\
B\l\[escu, M. [i col., 1980-Avicultur\. Editura Didactic\ [i Pedagogic\,
Bucure[ti.
Bltan, Gh. [i Suciu, I., 1974-Cre[terea p\s\rilor domestice. A.M.D., Institutul
Agronomic Cluj-Napoca.
Cazacu, Ov., 1973-Pe urmele domesticirii animalelor. Editura {tiin]ific\,
Bucure[ti.
Cherian, G. and Sim, J., 1997-Egg yolk vitamine, polyunsaturated fatty acids
and supplemental dietary fat alters the tocopherol status of posthatch
chicks. Poultry Science, no. 76, pg. 1753-1759.
Coman, I. [i col., 1990-Zooigien\ [i protec]ia mediului. Curs lito, Universitatea
Agronomic\ Ia[i.
Dasc\lu, Al., 1974-Avicultura, vol I. Lito, Institutul Agronomic Ia[i.
Doyon, G. and all., 1994-Egg quality. Albumen quality of eggs from five
commercial strains of White Leghorn hens during one year of lay. Poultry
Science, no. 65:1, pg. 63-66.
Driha, Ana, 2000-Curs de tehnologia cre[terii p\s\rilor. Editura Mirton,
Timi[oara.
Larbier, M. [i Leclercq, B., 1994-Nutri]ia [i alimenta]ia p\s\rilor. Editura
Alutus-D, Bucure[ti.
Lungu]escu, M. [i Mayer, E., 1973-Tehnologia cre[terii [i exploat\rii p\s\rilor
`n baterii. Editura Ceres, Bucure[ti.
Mandlekar, S.,M., Khire, D.,W. and Kothekar, M.,D., 1994Effect of
additional calcium phospherous premix supplementation to layiers during
summer. The AVI Publishing Company, West Port, Conneticut, S.U.A..
Marin, Gh., Bosoanc\, D. [i Cuparencu, Denisa, 1984-Cre[terea p\s\rilor `n
gospod\riile popula]iei. Editura Ceres, Bucure[ti.
M\rg\rint, Iolanda [i Chelaru, Ana, 1999Fiziologia animalelor. Editura Ion
Ionescu de la Brad, Ia[i.
Mihailov, M., 1979Contribu]ii la m\rirea productivit\]ii speciei Gallus
domesticus prin folosirea n\prlirii for]ate. Tez\ pentru ob]inerea titlului
de Doctor `n Agronomie. I.A.N.B., Bucure[ti.
Prvu, Gh., 1992Supravegherea nutri]ional\ metabolic\ a animalelor. Editura
Ceres, Bucure[ti.
Popescu-Baran, M. [i Lasc\r, V., 1966-Cre[terea industrial\ a p\s\rilor. Editura
Agro-Silvic\, Bucure[ti.
Sandu, Gh., 1983-Genetica [i ameliorarea p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti.
Sauveur, B., 1988-Reproduction des volailles et production doeufs. Institut
National de la Recherche Agronomique, Paris.
Spiridon, Gh., 1985Alimenta]ia p\s\rilor. Editura Ceres, Bucure[ti.
St\ncioiu, N., 1979-Bazele fiziologice ale sporirii produc]iei de ou\. Editura
Ceres, Bucure[ti.
Stratulat, Gh. [i Marin, Gh., 1989-Cartea fermierului-cre[terea p\s\rilor.
Editura Ceres, Bucure[ti.
- 69 -
{tef\nescu, Gh. [i col., 1961-Avicultura. Vol. I [i II, Editura Agro-Silvic\,

Bucure[ti.
Tipuri]\, D. [i col., 1986-Cre[terea intensiv\ a palmipedelor. Editura Ceres,
Bucure[ti.
Usturoi, M.,G., 2004-Producerea ou\lor de consum. Editura Ion Ionescu de la
Brad, Ia[i
Vacaru-Opri[, I., 1993-Tehnologia cre[terii p\s\rilor. Vol. I [i II, Centrul de
multiplicare al I.A.I..
Vacaru-Opri[, I. [i col., 2000-Tratat de Avicultur\. Editura Ceres, Bucure[ti.
Van, I. [i col., 1999-Cre[terea p\s\rilor `n gospod\riile popula]iei. Editura
Corvin, Deva.
Vancea, I., 1978-Tehnologia cre[terii intensive a p\s\rilor. Editura Ceres,
Bucure[ti.
Washburn, K.,W., 1979Genetic variation in the chemical composition of the
egg. Poultry Science, no. 58, pg. 529-535.
****Anuarul Statistic al Romniei (2000)
****Ghidul tehnologic al hibridului Albo SL-2000
****Ghidul tehnologic al hibridului Safir
****Ghidul tehnologic al hibridului Roso SL
****Ghidul tehnologic al hibridului Roso SL-2000
****Ghidul tehnologic al hibridului Hisex Brown
****Ghidul tehnologic al hibridului Shaver Starcross 579
****Ghidul tehnologic al hibridului Lohmann Brown
****Ghidul tehnologic al hibridului Robro-70
****Ghidul tehnologic al hibridului Mini Robro
****Ghidul tehnologic al hibrizilor de tip Ross
****Ghidul tehnologic al hibridului Cobb 500
****Ghidul tehnologic al hibridului Lohmann Meat
****Ghidul tehnologic al hibridului Starbro
****Ghidul tehnologic al hibridului Arbor Acres
****Ghidul tehnologic al hibridului Hybro G
- 70 -

Carte 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carte 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

sistem industrial a hibrizilor comerciali; `n marea majoritate a ]\rilor, cre[terea

Cercetarea [tiin]ific\ urm\re[te, `n principal, rezolvarea unor probleme de

c\ nivelul produc]iilor depinde `ntr-o m\sur\ `nsemnat\ de interac]iunile ce se

1. PRODUC}IA DE OU| {I FACTORI DE INFLUEN}|

Ponderea componentelor (%):

La ou\le provenite de la p\s\rile tinere, ponderea g\lbenu[ului este mai

Valoarea biologic\ a unui ou este estimat\ la un nivel de 96%, ceea ce `l

Ou\le sunt [i o excelent\ surs\ de substan]e minerale, mai ales de fosfor

Con]inutul total mediu

Valori relative extreme

Digestibilitatea componentelor din ou\ este foarte ridicat\, fiind de 100%

Con]inutul ou\lor `n vitamine

1.1. Compozi]ia chimic\ a ou\lor

1.1.1. Compozi]ia chimic\ a g\lbenu[ului

- steride (4%) - colesterolul

Spre deosebire de g\lbenu[, albu[ul con]ine mai pu]ine substan]e

1.1.3. Compozi]ia chimic\ a cojii minerale

1.2. Factori de varia]ie ai compozi]iei ou\lor

melanj 0,3-0,7%), `n paralel cu cre[terea `ntr-o mic\ propor]ie a substan]ei uscate

Con]inutul `n extract sec

albu[/g\lbenu[ comport\ modific\ri accentuate, prin diminuarea ponderii

Cota de sc\dere (%), din *:

Efectul negativ al temperaturilor ridicate este amplificat [i de o umiditate

~n ceea ce prive[te calit\]ile organoleptice ale ou\lor, opiniile

Con]inutul ou\lor `n proteine depinde de nivelul aminoacizilor din furaje,

Nivelul glucidelor din hran\ nu afecteaz\ vizibil compozi]ia chimic\ a

1.3. Factori de influen]\ ai produc]iei de ou\

1. Specia, rasa, individul [i linia. Num\rul de ou\ produs de speciile avicole

P\s\rile domestice s-au diferen]iat `n grupe de rase cu anumite

2. Vrsta p\s\rilor. La g\ini, cea mai ridicat\ produc]ie de ou\ se ob]ine `n

~n cazul curcilor, dinamica produc]iei de ou\ este asem\n\toare cu cea de

Vrsta primului ou (zile)

Momentul `n care este depus primul ou poate fi influen]at [i de sezonul `n

`n care: I intensitatea de ouat (%);

eviden]iat, cu excep]ia rasei Barbarie; numai la curci se constat\ o declan[are `n

cca 30 zile, ace[tia `ncep s\ creasc\ [i s\ se dezvolte, avnd loc o regenerare

Greutatea oului (g)

Greutatea ou\lor este o `nsu[ire puternic influen]at\ genetic (h2=0,55) [i

Greutatea medie a ou\lor (g)

Diferen]\ fa]\ de luna

~n ceea ce prive[te influen]a intensit\]ii de ouat asupra greut\]ii ou\lor

G\ini cu produc]ie bun\

G\ini cu produc]ie slab\

Cnd g\inile ou\toare beneficiaz\ de condi]ii optime de `ntre]inere,

la un ciclu de ouat la altul, dar [i cre[terea valorii indicelui Haugh, consecutiv

1.4. Producerea hibrizilor comerciali de g\in\ pentru ou\

Propor]ia de re]ineri pentru fiecare caracter depinde de importan]a lui `n

consecutive au mic[orat intervalul dintre depuneri de la 1536 minute, la 1463

Pe ansamblu, caracterele care ]in de con]inutul ou\lor au heritabilit\]i

6. Caracterele de reproduc]ie. Fertilitatea este criteriul de selec]ie utilizat `n

sunt crescute al\turi de p\s\rile submisive (cele de pe treptele inferioare ale

Producerea hibrizilor sexabili la vrsta de o zi dup\ culoarea pufului

20-72 s\pt\mni. 270 buc.;

Hibridul ALBO SL-2000

produc]ie de ou\/efectiv mediu:-condi]ii optime

Performan]e tehnice `n perioada de ouat (19-77 s\pt\mni):

consum specific de furaje..

Hibridul LOHMANN BROWN

consum pe ou pn\ la 78 s\pt\mni.

Hibridul SHAVER STARCROSS 579

2. PRODUC}IA DE CARNE DE PAS|RE {I FACTORI DE

2.1. Compozi]ia chimic\ a c\rnii