Creditul

1. Notiunea si clasicarea creditului

2. Functiile si rolul creditului
3. Imprumutul de stat (Creditul Public)
4. Creditul extern Etimologic
Creditul isi are originea in cuvantul latin creditul (credere), care inseamna a crede, a se
increde, a avea incredere. Creditul ind o categorie de natura economica-nanciara, a format
obiectul unor ample cercetari in literatura de specialitate. Astfel profesorul Sombat deneste
creditul: ca ind puterea de cumparare fara a detine numerar.
Profesorul Gide deneste creditul ca schimbul unei bogatii prezente, contra unei bogatii
viitoare.
La randul sau profesorul Slavescu arata ca este vorba de credit, ori de cate ori este vorba
de cedarea unei sume de bani efectuata la un moment dat din partea unui subiect economic altuia
cu obligatia cu cel din urma de-a restitui mai tarziu la o anumita data suma primita plus o suma
de bani care se numeste interes sau dobanda.
Creditul este un schimb de moneda, conditionat si despartit de un interval de timp sau de un
termen.
Elementele creditului:

Creditor si Debitor
Scadenta - este momentul stabilit pentru rambursarea creditului
Termenul de gratie - este perioada intre momentul angajarii si inceperea rambursarii lui
Ratele partiale - care se ramburseaza esalonat la anumite termene, conform intelegerii
stipulate in contractul de credit
Garantarea creditului (gaj) - care este format din anumite bunuri, care se constituie la
dispozitia creditorului sau al unui tert pentru asigurarea indeplinirii de catre debitor a
unor obligatii de o valoare in general mai redusa
Dobanda - este o suma de bani care este platita de catre creditorului debitorului sau
pentru imprumutul acordat pe un termen determinat

Clasicarea creditului: Formele principale sub care se prezinta creditul in economia de piata
sunt:
a. Creditul comercial - este o forma de imprumut practicata intre vanzator si cumparator
b. Creditul bancar - se acorda anumite mijloace banesti de catre institutiile bancare, care in
prezent reprezinta principala sursa pentru asigurarea fondurilor banesti necesare deferitor
sectoare de activitate ale economiei nationale
Clasicarea creditului dupa destinatie:
a. Credit de productie
b. Credit de consumatie
c. Credit de trezorarie
d. Credit de export
Dupa subiectul de drept care angajeaza:
a. Credit public - este contractat de catre stat prin intermediul unei autoritati publice
b. Credit privat - persoana zica sau agent economic privat
In dependenta de cauza care determina creditul:
a. Credit de nantare - se acorda acelora care nu au creante asupra altora

b. Credit de renantare - se acorda rmelor care au creante asupra altora

Dupa modul de garantare:
a. Credit real - este garantat in valori materiale certe
b. Credit personal - este acordat pe baza increderii sau a prestigiului de care se bucura cel
imprumutat
In dependenta de termen:
a. Credit pe termen scurt - pana la un an de zile
b. Credit pe termen mediu - 1 - 5 zile
c. Credit pe termen lung - 5 si mai multi ani
Dupa locul de desfasurare al operatiunilor de credit:
a. Credit extern
b. Credit intern
In functie de posibilitatea de care o are la dispozitie creditorul de-a avea sau nu dreptul sa
ceara debitorului, rambursarea anticipata a creditului:
a. Credit denuntabil - cand creditorul are un asemenea drept
b. Credit nedenuntabil - cand nu exista o asemenea clauza intre intelegerea dintre parti
Forma creditului guvernamental - atunci cand in calitate de creditor ne apare guvernul unui stat,
care la randul sau creditul guvernamental poate intern si extern.
Hotararea Consiliului BNM nr.224 din 30.08.2007
IV CLASIFICAREA ACTIVELOR I ANGAJAMENTELO CONDIIONALE
5. Anterior evalurii activului i angajamentului condiional al bncii, valoarea acestuia se
diminueaz cu valoarea asigurrii n cazul n care asigurarea reprezint:
a) hrtii de valoare de stat emise de ctre Ministerul Finanelor al Republicii Moldova sau hrtii
de valoare emise de Banca Naional a Moldovei (Certicatele Bncii Naionale a Moldovei) sau
hrtii de valoare emise de Guvernul unei ri-membre a Organizaiei de Colaborare Economic i
Dezvoltare;
b) garanii ale Guvernului Republicii Moldova sau ale Guvernului unei ri-membre a
Organizaiei de Colaborare Economic i Dezvoltare cu condiia, c:
unica condiie de realizare a dreptului ce reiese din garanie constituie incapacitatea clientului
de a-i ndeplini angajamentele fa de banc;
toate condiiile garaniei sunt clare;
garania poate realizat astfel, c nici garantul, nici o alt persoan nu vor putea contesta
drepturile bncii reieind din garanie.
c) gaj n form de depozite bneti, consemnate la banc.
6. n cazul angajamentului condiional, dup determinarea valorii conform p.5, acestuia i se
aplic factorul de transformare creditar n conformitate cu nota din Raportul 11. Evaluarea
sucienei capitalului ponderat la risc din Instruciunea cu privire la modul de ntocmire i
prezentare de ctre bnci a rapoartelor nanciare.
7. Dup aplicarea prevederilor p. 5 i 6, activele i angajamentele condiionale ale bncii se
evalueaz i ulterior se includ n una din urmtoarele categorii:
7.1. Standard: n cazul n care nici una din deniiile expuse mai jos nu poate aplicat
activul/angajamentul condiional se va considera standard, dac este la termen, sunt respectate
toate condiiile contractului i nu este nici un motiv de a considera c banca n prezent sau pe
viitor va supus riscului pierderii.
7.2. Supravegheat: Activul/angajamentul condiional cu probleme poteniale legate de starea
nanciar a contraprii, iar n cazul creditului i de asigurarea acestuia. Asemenea

activ/angajament condiional necesit o atenie din partea conducerii bncii, deoarece dac nu
vor luate msuri privind soluionarea acestor probleme, ele pot duce la deteriorarea
activului/angajamentului condiional i la reducerea probabilitii privind satisfacerea pe viitor a
preteniilor bncii aferente acestuia.
7.3. Substandard: Exist riscul pierderilor mai nalt dect cel obinuit, provocat de unul din
urmtorii factori:
a) situaia nanciar a contraprii este nefavorabil sau se nrutete;
b) asigurarea (dac aceasta exist) este insucient sau se nrutete;
c) ali factori nefavorabili, care trezesc ngrijorarea privind posibilitatea contraprii de a
satisface preteniile bncii n conformitate cu condiiile existente. Asemenea activ/angajament
condiional necesit o atenie deosebit din partea conducerii bncii, deoarece exist
probabilitatea c banca va suporta pierderi, dac nu vor nlturate neajunsurile.
7.4. Dubios (ndoielnic). Exist probleme care pun la ndoial i scad probabilitatea satisfacerii
preteniilor actuale/viitoare ale bncii aferente activului/angajamentului condiional n volum
deplin n baza circumstanelor, condiiilor create, precum i a valorii de pia a asigurrii, n
cazul n care activul este asigurat. Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar exist
anumii factori importani, concrei i bine argumentai care, n curnd, se vor realiza i care pot
contribui la satisfacerea total sau parial a preteniilor actuale/viitoare ale bncii aferente
activului/angajamentului condiional. Clasicarea acestui activ/angajament condiional n
categoria compromise (pierderi). se amn pn la o determinare mai precis a strii
activului/angajamentului condiional dat.
7.5. Compromis (pierderi).La momentul clasicrii activului/angajamentului condiional nu pot
satisfcute preteniile actuale/viitoare ale bncii aferente activului/angajamentului condiional
dat.
8. Dac activele/angajamentele condiionale pot clasicate diferit, conform criteriilor date,
acestea se refer la o categorie mai dur.
9. n cazul n care satisfacerea cerinelor bncii aferente anumitor active/angajamente
condiionale (evaluate conform p.7) poate inuenat i de circumstanele i condiiile existente
ntr-o ar strin ca urmare a evalurii activelor/angajamentelor condiionale respective, acestea
trebuie incluse n una din urmtoarele categorii:
9.1. Standard: rile crora le este atribuit de ctre una din ageniile internaionale de rating
Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la AAA/Aaa pn la A-/A3 inclusiv.
9.2. Supravegheat: rile crora le este atribuit de ctre una din ageniile internaionale de rating
Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la BBB+/Baa1 pn la BBB-/Baa3
inclusiv.
9.3. Substandard: rile crora le este atribuit de ctre una din ageniile internaionale de rating
Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la BB+/Ba1 pn la BB/Ba3 inclusiv.
9.4. Dubios (ndoielnic): rile crora le este atribuit de ctre una din companiile internaionale
de rating Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la B+/B1 pn la CCC-/Caa3/C
inclusiv.
9.5. Compromis (pierderi): rile crora le este atribuit de ctre una din ageniile internaionale
de rating Standard & Poors, Moodys i Fitch-IBCA ratingul de la CC/Ca/ DDD pn la R/C/D
inclusiv.
10. n cazul n care ratingul atribuit unei ri difer de la o agenie la alta, se ia n consideraie
ratingul ageniei care a atribuit ratingul cel mai mic.

11 ara, care nu a fost evaluat de ctre una dintre ageniile menionate n p.9 din prezentul
regulament va evaluat de ctre banc, de sine stttor, n baza politicilor i procedurilor
interne ale sale.
12. n situaia n care clasicarea activului/angajamentului condiional conform p.7 este diferit
de clasicarea acestuia conform p.9, acesta se refer la categoria mai dur.
13. La clasicarea activelor i angajamentelor condiionale se ine cont inclusiv de prevederile
anexei nr.1 la prezentul Regulament.
V. REZERVAREA NECESAR A MIJLOACELOR N CONTURILE REDUCERI PIERDERI LA
ACTIVE I PROVIZIOANE PENTRU PIERDERI LA ANGAJAMENTE CONDIIONALE
14. Suma necesar a mijloacelor pentru rezervarea n conturile reduceri/provizioane pentru
pierderi la active/angajamente condiionale se formeaz n urmtoarele mrimi de la suma
activelor /angajamentelor condiionale din ecare categorie de clasicare conform p.7 sau 9:
(1) Standard 2 %
(2) Supravegheate 5 %
(3) Substandard 30 %
(4) Dubioase (ndoielnice) 60 %
(5) Compromise (pierderi) 100 %
15. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente
condiionale pn la nivelul necesar se efectueaz n volum integral din contul cheltuielilor
(conturile Defalcri pentru reduceri pentru pierderi la active i Cheltuieli cu provizioane la
angajamente condiionale) i se reect n bilanul contabil i n raportul privind rezultatele
nanciare ale bncii.
Functiile si rolul creditului. Locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt
evidentiate prin functiile sale si anume:
a. Functia distributiva - care consta in mobilizarea resurselor banesti disponibile la un moment
dat in economie si redistribuirea lor prin acordarea de imprumuturi spre diferite ramuri, sectoare
de activitate care au nevoie de fonduri de nantare
b. Functia de transformare a economii in investitii - una din legile obiective ale economiei de
piata si anume asigurarea echilibrului macroeconomic, conform ecuatiei E=I unde E
reprezinta economiile si I reprezinta investitiile
c. Functia de emisiune monetara - a fost creata metoda duciara adica este o moneta cu valoare
ctiva (biletele de banca) evolutiv au apartu o multitudine de instrumente (cecul, cambia,
virament, transferul)
d. Functia de asigurare a stabilitatii preturilor - se realizeaza prin reglarea dimensiunii cererii si
ofertei de marfuri si servicii, creandu-se consumul pe de o parte si stocurile pe de alta parte
creditul are un rol deosebit in promovarea relatiilor economice-internationale stimuland
exporturile si importurile de marfuri si servicii, asigurand o desfasurare normala, rapida si in
deplina siguranta a acestor operatiuni, trebuie de avut in vedere rolul pe care il are creditul in
acoperirea decitului bugetar al statului.
Trebuie de evidentiat faptul pe cat de util si avantajos este creditul, pe atat de primejdios devine
atunci, cand nu este utilizat conform principiilor sale. Astfel cel mai mare pericol, il reprezinta
folosirea abuziva determinat de ideea ca prin sine insasi creditul reprezinta o bogatie. Un alt
pericol il reprezinta asa numita supra-creditare care duce la mari dezichilibre economice,
nanciare si monetare, generand atunci cand i-a proportii inatii. Nu trebuie omisa nici problema
riscurilor pentru institutiile bancare, care daca nu sunt luate in consideratie pot provoca

prabusirea in lant a sistemului bancar cu consecinte extrem de dureroase pe plan social-economic

si politic. Imprumut de stat. Din punct de vedere juridic prin imprumut de stat se intelege un
ansamblu de relatii, care sunt reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de catre
stat a unor uxuri nanciare disponibile la persoanele zice si juridice in baza principiilor
binevole, operativitatii, rambursabilitatii in scopul acoperirii decitului bugetar si armonizarea
circulatiei monetare, altfel spus imprumuturile publice sunt venituri extraordinare la care se
recurge in caz de dezechelibru bugetar atunci cand veniturile ordinare sunt insuciente pentru a
face fata cheltuielilor.
LEGE Nr. 419 din 22.12.2006 cu privire la datoria public, garaniile de stat i recreditarea de
stat
Articolul 2. Noiuni principale
n sensul prezentei legi, se definesc urmtoarele noiuni:
mprumut de stat - relaie contractual prin care creditorul transmite n proprietatea statului
mijloace, cu condiia rambursrii acestora de ctre stat la expirarea termenului pentru care au fost
acordate. mprumutul de stat poate fi cu sau fr dobnd;
Trasaturile caracteristice ale imprumutului de stat:
a. Cea mai esentiala trasatura a creditului public este utilizarea neproductiva a acestui capital
b. In relatiile de credit public intotdeauna se observa superioritatea statului necatand ca statul
apare ca debitor
c. Avand in vedere rolul deosebit al statului el incheie aceste contracte fara a asigura cu careva
gaj d. In cazul creditului bancar contractul se incheie in baza principiului egalitatii partilor e. In
cazul creditului public uneori se aplica principiul constrangerii
Clasicarea imprumutului de stat:

In functie de termen
In functie de amplasare a creditului:
In functie de pozitia statului fata de creditor:

a. Imprumuturi contractate direct de catre stat

b. Imprumuturi garantate de catre stat ele ind contractate de catre alte entitati de drept Conform
prevederilor Art.13 Legea RM privind datoria publica, garantarea, etc.
Instrumente generatoare de datorii interne sunt:
a. Instrumentele nanciare reglementate de legislatia RM, inclusiv valorile mobiliare de stat
emise pentru a plasate pentru piata nanciara si imprumutrile de stat in termen. Conform
prevederilor art.14 valorile mobiliare de stat se emit:
* In forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, conrmarea dreptului
de proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prin sistemul de inscriere in
cont
* In forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia si
rascumpararea, se vor efectua conform conditiilor stabilite de legislatie
* Valorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung
* Valorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont (diferenta intre
valoarea nominala) si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala
* Valorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rata otanta
sau xa a dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se achita periodic.

Obligatiunile de stat pot vandute cu scont la pretul lor nominal sau cu prima si sunt
rascumparate cu scadenta la valoarea lor nominala Imprumuturile de stat.
Avantaje:
a. Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de bani
imprumutate
b. Sunt mijloace de incurajare al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluri particulare,
statul nu acopera decitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiune monetara, etc
Dezavantaje:
a. Angajeaza generatiile viitoare sa suporte cheltuielile de rambursare
b. Reduc capitalul particular-circulant din economie
c. Cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuie rambursate cu
plata a unor dobanzi, etc
Conform art.8 Legea bugetului de stat 2010 datoria publica interna a RM nu va depasi suma de
500.310.000 mln lei. In concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitie este plasarea
mijloacelor banesti in valorile mobiliare de stat.
In acest sens savantii american McOnel si Brue, aduc urmatoarele argumente:
a. Este posibilitatea Guvernului de-a renanta datoria publica, vinderea de noi obligatiuni, iar
venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare
b. Aplicarea metodelor de impozitare (in sens de-a majora)
c. Atributia statului de emisiune monetara (ca exceptie)
Creditul Extern-reprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane zice si juridice,
unor tari, banci, sau persoane zice si juridice straine.
Conform prevederilor art.19 Instrumente generatoare de datorii de stat externa, sunt
instrumentele nanciare aplicate pe pietile nanciare externe, inclusiv imprumuturile de stat
externe si valorile mobiliare de stat, emise pentru plasarea pe pietile nanciare externe.
Hotararile cu privire la imprumuturile externe se adopta de Parlament in baza contractelor
prezentate de Guvern, imprumuturile de stat externe contractate in numele RM de Guvern, sunt
debursate prin intermediul BNM si/sau a bancilor comerciale si vor pastrate, in conturi
purtatoare de dobanda in favoare bugetul de stat. Deasemenea mijloacele obtinute pot pastrate
in contul Ministerului de Finante in moneda nationala si/sau in valuta straina.
Din punct de vedere social creditele externe ar trebui in primul rand sa amane costul
tranzitie pentru o perioada viitoare, in care va mai usor de suportat achitarea lor, aceste
imprumuturi trebuie sa contribuie atat la dezvoltarea economica, cat si la mentinerea sau la
limitarea diminuarii nivelului de trai si asa destul redus. In acelasi timp sa permita populatiei, sa
accepte sacriciile inerente perioadei de tranzitie.
Avantajele Creditelor Externe.
a. Permit realizarea unor importante modernizari ale economiei nationale, care duce la cresterea
competivitatii produselor pe piata externa
b. Efectuarea unor investitii in obiective economice
c. Crearea a noi locuri de munca, pentru personalul provenit din ramuri afectate
d. Asigurarea efectuarii reformelor in conformitate cu procesele ce se arma pe plan extern
Dezavantajele
a. O datorie externa importanta atrage dupa sine alocarea pentru plata serviciului acesteia, a unei
importante parti, a intrarilor in valuta convertibila cu vederi asupra scaderii nivelului de investitii

b. Acumularea unui insemnat debit al datoriei externe este in sine un proces dureros pentru tarile
cu export necompetitive si reprezinta o ipoteca asupra generatiilor viitoare
Conform aceluasi art.8 Legea buget stat 2010 situatia la 31 decembrie 2010 datoria publica
externa a RM nu va depasi 1.190.000.00 mlrd $

Creditul
Mai intii de toate a-si vrea sa dau definitia creditului. Creditul - operatiunea prin care se ia in
stapinire imediata resurse, in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, in mod normal
insotite de plata unei dobinzi ce remunereaza pe imprumutator.
Operariunea de creditare priveste doua parti. O parte acorda creditul, cealalta parte il primeste.
Operatiuni de creditare pot interveni intr-o gama ampla de relatii intre indivizi cit sub forma unor
acorduri personale simple, cit si sub forma de tranzactii formalizate si formulate in cadrul unor
contracte complexe.
Partile implicate, tipul de instrumente utilizate si conditiile in care creditul este consimtit, sunt
extrem de diverse.
In amplitudinea sa, esenta raportului de credit se dezvaluie prin analiza trasaturilor
caracteristice:
1. Subiectele raportului de credit, creditorul si debitorul prezinta o mare diversitate in ce priveste
apartenenta la structurile social-economice, motivele angajarii in raport de credit si durata
angajarii sale etc.
In calitate de creditori se afrima intreprinderile, care manevreaza importante disponibilitati
monetare. Pe de alta parte intreprinderile prin repartizarea profitului, constituie fonduri de
rezerva, remunereaza actionarii, ceea ce majoreaza global capacitatea de creditare a economiei
nationale. In acelas timp cresterea venitului populatiei, prin angajarea masiva in procesele
economice, prin nivel inalt de productivitate a muncii si prin economisire, a facut din populatie
un factor major in operatiuni de creditare, in primul rind in rol de creditor.
In calitate de debitori alaturi de intreprinderi si populatie se afirma si statul, ca unul din
principalii debitori. In tarile dezvoltate atit intreprinderi si populatia sunt debitori majori, cit si
statul este un debitor major. Indatoririle sale se potcompara in volum cu cele ale populatiei si
interprinderilor.
2. Promisiunea de rambursare, element esential al raportului de credit, presupune riscuri, si
necesita, in consecinta, adesea, angajarea unei garantii. In raporturile de credit, riscurile
probabile sunt:
- riscul de nerambursare consta in probabilitatea intirzierii platii sau a incapacitatii de plata
datorita conjuncturii, dificultatilor sectoriale, sau dificientelor imprumutatului.
- riscul de imobilizare survine la banca, sau la detinator de depozite, care nu este in masura sa
satisfaca cererile titularului de depozite, din cauza unei gestiuni nereusite a creditelor acordate.
- garantia personala este angajamentul luat de o terta persoana de a plati, in cazul in care
debitorul este in incapacitate. In cazul garantiei simple, garantul are dreptul de a discuta asupra
indeplinirii obligatiei sale, de a cere executarea primordiala a debitorului si, in cazul care exista
mai multi garanti, sa raspunda numai pentru partea sa. In cazul garantiei solidare garantul poate
fi tras la raspundere pentru a plati, concomitent, sau chiar inaintea debitorului, daca aparent
prezinta conditii preferabile de solvabilitate.

3. Termenul de rambursare ca trasatura specifica a creditului are o mare varietate. De la termene

foarte scurte, 24 ore, termen practicat intre banci pe pietele mondiale, si incheindu-se cu termene
de la 30 la 50 de ani si chiar 100, in cazul imprumuturilor pentru constructia de locuinte.
Pentru creditele pe termen scurt, creditele acordate intreprinderilor, sau credite de consum, este
caracteristica rambursarea integrala la scadenta. Creditele de termen mijlociu si lung implica
adesea rambursarea esalonata.
4. Dobinda, este o caracteristica esentiala a creditului. In acordurile de credit s-a incetatenit
clauza dobinzii fixe. Insa in anii 70 a aparut notiunea de dobinda variabila, ce variaza in
dependenta de inflatie.
5. Tranzactia (Acordarea creditului). Creditul poate fi consimtit in cadrul unei tranzactii unice;
acordarea unui imprumut, vinzarea unei obligatiuni, angajarea unui depozit. In ultimul timp s-a
dezvoltat sistemul de credit deschis, in cadrul caruia imprumuturile efective intervin la intervale
liber alese de debitor.
Acordarea creditelor, este un act de mare importanta, in vederea caruia creditorul trebuie sa-si
asigure o buna informare si documentare pentru evitarea riscului.
In acest sens bancile isi creaza un cadru propriu de informare si documentare, sau apeleaza la
agenti specializati care studiaza capacitatea de plata si, respectiv potentialul economic al
firmelor.
In economie actioneaza trei mari categorii de participanti (denumiti agenti ultimi sau unitati de
cheltuieli), care sunt apreciati dupa rezultatul bugetului lor:
- unitatile excedentare, care economisesc (si cauta plasament pentru aceste economii) aceste
unitati fiind de fapt familiile;
- unitatile deficitare ale caror cheltuieli de dezvoltare in principal, sunt superioare propriilor lor
acumulari sau economii, aceste sunt intreprinderi non-financiare;
- unitati cu situatii alternative, respectiv uneori excedentare, alteori deficitare, situatii in care se
afla administratia si exteriorul.
Este evident ca in aceasta acceptiune se porneste de la considerarea ecuatiei general acceptata:
economii = investitii, care exprima orientarea fluxului economic general si deci releva faptul
esential ca in economie exista doi poli: imprumutatorul final si imprumutatul ultim, participanti
preponderenti ai procesului de redistribuire a capitalului in economie, intre care se desfasoara
multiple circuite, un prin circuit este reprezentat de datoria primara.
Principalii intermediari financiari sunt intermediarii monetari sau bancari (respectiv bancile
comerciale si banca de emisiune). Intermediarii financiari bancari emit active secundare,
constituite esential prin diferitele forme de moneda in circulatie. O alta categorie de intermediari
financiari, intermediarii financiari non-bankari, in principal organisme specializate in colectarea
economiilor, casei de economii, fonduri de pensii, companii de asigurari, nu au putere sa creeze
moneda. Acestea emit in principal quasi-moneda si uneori si active financiare specifice, valori
mobiliare.
Un rol deosebit in creatia datoriiei secundare si efectuarea finantarii indirecte il au intermediarii
financiari bancari. Acestea acitoneaza prin operarea unor transformari care sunt necesare sau
sunt dorite de clientii lor. In primul rind, intermediarii financiari bancari care transforma active
financiare in active lichide promovind preferintele pentru lichiditatile clientilor lor. Detinatorii
de acitve finaciare, formele datoriei primare, care, prin natura lor, sunt conitionate si riscante, le
ofera bancilor spre achizitie, obtinind active lichide, expresia datoriei secundare.
In al doilea rind, intermediarii financiari bancari transforma economiile pe termen scurt in
imprumuturi pe termen mediu si lung. Se rezolva astfel o contradictie fundamentala in fluxul

economiei-investitie. In timp ce familiile prefera in general sa formeze depozite pe termen scurt,

fapt ce corespunde preferintelor lor pentru lichiditate, intreprinderile doresc sa beneficieze de
inprumuturi pe termen mediu si lung, in masura sa asigure infaptuirea proiectelor lor de
dezvoltare.
Astfel aceasta armonizare a capacitatii de finantare a familiilor cu nevoile de finantare a
intreprinderilor, care constituie continutul finantarilor indirecte, evita devenirea inutila a unei
parti din economii si creaza implicit conditii pentru un inalt nivel al finantarii si deci al
investitiilor si dezvoltarii economice.
II. Particularitatile operatiunilor creditare in RM.
Operatiunile de creditare sunt efectuate pe baza urmatoarelor legi si regulamente:
1. Legea institutiilor financiare nr. 121-p din 27/12/97;
2. Regulament provizoriu a BNM cu privire la creditul bancar, nr 14 din 26/03/93;
3. Regulament BNM nr. 3/09 cu privire la creditele mari din 01/12/95;
4. Regulament BNM nr. 1/09 privind incheierea acordurilor cu persoane afiliate bancilor
comerciale, inclusiv eliberarea creditelor din 10/11/93;
5. Instructiunea nr. 8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina din
02/02/96
6. Legea cu privire la gaj nr. 838-XIII, 23/05/96;
7. Regulament provizoriu al BNM privind modul de eliberare a garantiilor si cautiunilor;
8. Legea cu privire la anreprenoriat si intreprinderi;
9. Codul civil;
10. Codul de procedura civila;
11. Codul penal.
Pentru efectuarea creditarii eficiente, e necesara efectuarea urmatorilor pasi:
a) definirea scopului creditarii;
b) analiza informatiei si documentelor prezentate la banca in vederea aprobarii creditului;
c) analiza creditelor ;
d) asigurarea rambursarii creditelor;
e) urmarirea creditelor .
Definirea scopului creditarii.
Agentii economici inregistrati in palata de stat de inregistare pe linga ministerul justitiei in mod
stabilit care au deschis contul de decontare in banca, pot beneficia de credite pe un termen nu
mai mare de 12 luni (credit pe termen scurt) pentru efectuarea platilor necesare legate de
activitatea curenta, de la un an pina la 5 ani (credit pe termen mediu), credite investitionale si
ipotecare, mai mult de 5 ani in cazuri exceptionale in baza unor programe binedeterminate.
Credite pot fi oferite in urmatoarele scopuri:
- cerearea unor fonduri fixe noi (capitalul de baza), extinderea, reconstructia, reutilizarea
tehnica a acelora in actiune si restabilirea celor uzate si in vederea majorarii capitalului de
circulatie al agentilor economici;
- acumularea rezervelor sezoniere (provizorii) de valori material-marfare, de productie
nefinisata, de productie finita si marfuri;
- evidenta cambiilor;
- satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei;
- rascumpararea patrimoniului de stat;
- alte scopuri, la unele necoincidente dintre incasari si plati in procesul circulatiei capitalului
propriu.

Dupa scopul utilizarii creditele se clasifica in modul urmator:

1. credite acordate agriculturii, industriei alimentare - astfel de credite se elibereaza in scopul
finantarii producerii in agricultura si in industria alimentara;
2. credite acordate pentru constructie si imbunatatire funciara - se elibereaza pentru finantarea
constructiilor si imbunatatirii funciare;
3. credite de consum - se elibereaza petroanelor fizice pentru cheltuieli gospodaresti de familie si
alte cheltuieli personale;
4. credite acordate industriei energeticii si a combustibilului - se elibereaza pentru finantarea
producerii de resurse energetiece si agenti energetici (gaz, benzina electricitate, etc.;
5. credite acordate bancilor - se elibereaza altor banci, deasemenea presupune acordarea de
overdrafte temporare;
6. credite acordate guvernului - se elibereaza Guvernului RM si municipalitatilor.
7. credite acordate industriei comertului - sunt eliberate pentru finantarea industriei, comertului
si in scopuri profesionale;
8. credite acordate pentru procurarea imobilului - sunt acordate pentru procurarea imobilului;
9. credite acordate pentru constructia drumurilor si transportare - sunt eloverate pentru
constructia drumurilor si dezvoltarea domeniului transportarii;
10. alte credite acordate clientilor.
Creditul nu poate fi utilizat pentru acoperirea bresilor financiare, lipsei de spirit gospodaresc si
pierderi.
Informatia si documentele prezentate la banca in vederea aprobarii creditului
Pentru primirea unui imprumut agentul economic prezinta la banca urmatoarele:
a. cererea clientului de acordare a creditului;
b. informatia de baza despre client: darile de seama - contabile pentru anul precedent (inclusiv
bilanturile lunare); contractele privind actiunile creditare; business-planul pentru perioada
curenta; prognozarea circulatiei mijloacelor banesti in perioada de folosire a creditului, pe linga
aceasta, in cazul creditarii pentru activitatea de investire trebuie prezentata argumentarea
tehnico-economica, documentatia de proiect si deviz, concluzia respectiva a organului
corespunzator, concluzia expertizei ecologice, proiectul resurselor de finantare;
c. argumentarea tehnico-economica a creditului si termenul rambursarii acestuia
In dosarul personal al creditului se afla umatoarele documente:
1. permisiunea de acordare a creditului, eliberata de organul competent
2. contractul de credit cu toate completarile, precum si dispozitiilie directiei operatiuni bancare
3. documentele prezentate de client
4. documentatia privind asigurarea creditului
a.) in caz ca se depune gaj:
- contract de gaj;
- certificat de inregistare notariala;
- nota informativa despre controlul la fata locului a averii si estimatia gajului;
- alte documente prezentate la intocmirea gajului;
- informarea ce confirma posibilitatea realizarii gajului.
b) in cazul ca se da garantie, se depune cautiune:
- garantie, cautiune legalizata notarial;
- analiza situatiei financiare a garantului, cautionatarului;
- aviz despre inregistrarea garantiei sau contractului cu banca-garant despre ordinea executarii
scrisorii de garantie.

in cazul ca este de acord cu cesiunea numerarului:

- acord despre cesiunea numerarului
c)

Principiile creditului.
Principiile creditului sunt:

.
.
.
.
.
.

rambursabilitate;
scadenta;
plata;
asigurare;
destinatie;
caracter diferentiat n dependenta de beneficiar.
Formele creditului.

Exista 6 forme ale creditului.

1.
Creditul bancar - se acorda de catre bancile comerciale. Asigurarea
rambursarii creditelor bancare se nfaptuieste prin urmatoarele metode:
(
gajul valorilor materiale;
(
polita de asigurare;
(
cedarea drepturilor de ncasare a veniturilor;
(
scrisori de garantie de la terti.
n momentul acordarii creditului, se analizeaza starea financiara a debitorului (suficienta
capitalului acestuia, lichiditatea).
Creditele bancare pot fi clasificate n dependenta de termenul creditului:

$ pe termen scurt - < 1 an;

$ pe termen mediu - 1 - 3 ani;
$ pe termen lung - > 3 ani.
Bancile comerciale acorda credite n limita resurselor creditare de care
dispun. Resursele creditare ale bancilor comerciale sunt formate din doua parti:
- mijloace proprii (fonduri, profit);
- mijloace temporar libere atrase ( 90%).
2.
Creditul comercial presupune acordarea mprumutului n cadrul
afacerilor comerciale, n forma de amnare a platii pentru marfurile si serviciile
prestate. Creditul se acorda n forma naturala, dar se ramburseaza n forma
monetara. Vnzatorul transmite marfa, n schimbul careea nu primeste bani, dar
primeste un document care contine obligatiunea cumparatorului de a chita costul
marfii plus dobnda la creditul respectiv. Acest document se numeste cambie.
3.
Prin credit de stat (public) se subntelege creditul acordat de
persoanele fizice si juridice bugetului de stat. Acest credit se acorda n forma de
emisiune de hrtii de valoare de stat. Creditul se acorda n momentul cumpararii
hrtiilor de valoare de stat. Acest credit se foloseste pentru acoperirea deficitului
bugetar. n Republica Moldova creditul public, n marea majoritate, se acorda de
sistemul bancar, B.N.M. Creditul public trebuie sa se foloseasca pentru crearea
noilor capacitati de producere, care n viitor vor servi la completarea veniturilor
bugetare. Folosirea neproductiva a mijloacelor creditului public nu creeaza
posibilitatea rambursarii acestuia (plata salariilor, bursei, etc.) n acest caz unica

posibilitate de a rambursa creditul este de a emite un pachet nou de hrtii de

valoare, ceea ce va duce la marirea deficitului bugetar.
4.
Prin credit de consum se subntelege creditul acordat pentru a fi
folosit nu n scopuri productive, ci n scopuri de consum. Acest credit, pe de o
parte, contribuie la realizarea stocurilor de productie, crend, n asa mod, conditiile
necesare pentru continuarea ciclurilor de rotatie a capitalurilor agentilor economici
(una din cauzele de iesire din criza de supraproducere), pe de alta parte, acest
credit creeaza conditii necesare pentru desfasurarea activitatii persoanelor
particulare. Sursa de rambursare a creditelor de consum este una din veniturile
activitatii de baza ale mprumutului.
5.
Prin credit international se subntelege creditul acordat de
rezidentul unei tari, rezidentului altei tari sau creditul acordat de un organism
financiar international (Fondul Monetar International, Banca Mondiala, etc.).
Majoritatea absoluta a creditelor internationale se acorda de organismele financiare
internationale. Sursele pentru acordarea acestor credite sunt formate din donatiile
tarilor membre ale acestor organisme, de obicei, tarile dezvoltate cu economie de
piata. Aceste credite se acorda n valute liber-convertibile sau n unitati monetare
internationale conventionale. Acordarea acestor credite are ca scop ajutorarea
tarilor putin dezvoltate, din punct de vedere economic. Acordarea lor este nsotita
de stabilirea a mai multor conditii de ordin social-politic. Creditele se acorda pe
transe, n dependenta de ndeplinirea conditiilor creditului. Supravegherea
ndeplinirii acestor conditii se realizeaza prin reprezentantii permanenti ai
organismelor internationale n aceste tari si prin vizitarea periodica a tarilor de
catre misiunile creditorilor. Creditele internationale creeaza posibilitatea formarii
ntr-o perioada de timp scurta a:
&
cadrului legislativ contemporan;
&
bazei normative, n diferite domenii de reglementare a economiei;
&
crearea infrastructurii;
&
modernizarea tehnologiei de producere;
&
posibilitatea interventiei valutare, cu scopul mentinerii stabilitatii
valutei nationale.
6.
Prin credit ipotecar se subntelege creditul rambursarea caruia este
asigurata prin gajul imobilului (deseori, pamntul). Aceasta forma a creditului este
puternic dezvoltata n tarile n care pamntul este obiect de vnzare-cumparare.
Asigurarea creditului prin imobil este considerata una din cele mai bune forme de
asigurare a creditelor. n cadrul sistemelor bancare ale diferitor tari exista banci
comerciale specializate n domeniul creditului ipotecar. Functionarea acestor banci
se bazeaza pe legislatia speciala, care asigura posibilitatea realizarii drepturilor de
proprietate gajata.
Creditul n acelasi timp poate avea mai multe forme.
Rolul creditului n economie. Teorii asupra creditului.
Rolul creditului n economie se manifesta prin functiile pe care le
ndeplineste. Cu ajutorul creditului este asigurata continuitatea ciclului de
productie, apa noi edificii, activitati, etc.
Se cunosc urmatoarele teorii ale creditului:

1.
teoria naturalista a creditului - afirma ca creditul este o simpla
metoda de redistribuire temporara a mijloacelor banesti si, prin urmare, nu
ndeplineste careva functii active n economie.
Fondatorii acestei teorii au fost A. Smith si D. Ricardo. Ei afirmau ca creditul este dependent n
ntregime de procesele de reproducere si nu influenteaza deloc asupra acestor procese.

Neajunsul acestei teorii consta n faptul ca adeptii ei recunoscnd ca creditul

se afla n dependenta de procesele de reproducere nu recunosteau influenta activa a
creditului asupra acestor procese.
n secolul XIX adepti ai acestei teorii au fost: Say, Mak-Culoh; n secolul
XX - aceasta teorie a fost nlocuita de teoria de creare a capitalului prin credit.
2. teoria de creare a capitalului prin credit afirma ca creditul creeaza
capitalul economiei si este factorul decisiv, care influenteaza asupra dezvoltarii
economiei.
Fondatorul teoriei este Lo. El considera ca bogatia societatii poate fi marita prin acordarea de
credite de banca centrala. n asa mod, bancile sunt o sursa nelimitata de crestere a bogatiei
societatii.
La mijlocul secolului XIX economistul englez Macleod afirma ca bancile acorda credit si prin
aceasta creeaza capital, si, prin urmare, creeaza bogatie. n acest sens el a denumit bancile "uzine
de producere a capitalului".
Bancherul german Gan si profesorul austriac Shumpeter recomandau folosirea permanenta a
emisiunii creditare n scopuri de mentinere a conjuncturii economice nalte.

Neajunsul acestei teorii consta n faptul ca adeptii acesteea supraapreciaza

functiile active ale creditului si nu tin cont de faptul ca creditul se afla n
dependenta de procesele de reproducere a marfurilor si serviciilor (sursa creditului
sunt mijloacele temporar libere ale agentilor economici).
CONCEPTUL DE CREDIT PUBLIC SI FORMELE ACESTUIA
CREDITUL PUBLIC=ansamblul relatiilor de utilizare si mobilizare a resurselor cu caracter
temporar si rambursabil in scopul acoperirii cheltuielilor publice.
FORMELE CREDITULUI PUBLIC
1)IMPRUMUTURI BANCARE
2)IMPRUMUTURI OBLIGATARE se contracteaza prin emitere de obligatiuni sau alte titluri
de stat.
In functie de termenul pentru care se contracteaza imprumuturile, titlurile emise au denumiri
diferite.
a)imprumuturi pe termen scurt.
-certificatele de depozit = titluri pe 3 sau 6 luni, emise la hotarirea guvernului pt. a acoperi
deficitul bugetar al anului in curs. Au dobinda fixa, valoarea de emisiune este egala cu valoarea
nominala exceptind certificatele de depozit cu discount.
-certificate de trezorerie= inscrisuri pe 1, 3 sau 6 luni emise de catre trezoreria statului pentru a
acoperi nevoia temporara de resurse care apare din cauza necolectarii corespunzatoare si la timp
a venitului public.Au rata dobinzii fixa si o valoare nominala predefinita.
-certificate de impozit= titluri care apar pe pietele dezvoltate si sint folosite de populati pentru
plata impozitelor datorate statului. Suma imprumutata nu este rambursabila dar se face o
compensare intre datoria statului fata de creditor, care este detinatorul inscrisului si datoria
creditorului fata de stat reprezentata de impozitul pe profit.
b)imprumuturi pe termen mediu si lung.

-obligatiuni= valori mobiliare care dau posesorului calitatea de creditor dar si dreptul de a incasa
la un anumit termen dobinda cuvenita si suma de rambursat. Aceasta se face fie la maturitatea
imprumutului (scadenta finala) fie in rate anuale.
Statul emite obligatiuni publice iar colectivitatile locale (judete, municipii, orase) emitobligatiuni
municipale.
c)imprumuturi fara termen.
-titluri de renta perpetua . Statul se obliga sa plateasca dobinda anuala dar nu face nici o
precizare cu privire la momentul rambursarii creditului.Rambursarea poate avea loc oricind in
viitor atunci cind statul va dispune de resurse. Statul rascumpara titlurile de renta perpetua prin
tragere la sorti.
2.ELEMENTE TEHNICE ALE OBLIGATIUNILOR DE STAT
Valoarea nominala este valoarea conventionala stabilita de catre emitent in functie de suma
totala ce se doreste a fi imprumutata si in functie de numarul de titluri emise. Pe piata
romaneasca valoarea standard a titlurilor de stat este de 10 milioane iar cea a obligatiunilor emise
de catre societatile comerciale este de minim 1000 de lei.
Pretul de emisiune este pretul la cre se realizeaza prima vinzare a obligatiunii. Pretul de emisiune
este intotdeauna mai mic sau egal cu valoarea nominala a obligatiunii.
Cursul obligatiunii reprezinta pretul a 100 de unitati monetare valoare nominala. Cursul
obligatiunii este exprimat in procente. In functie de nivelul cursului se folosesc notiunile.
-curs la paritate sau al pari cind nivelul lui este de 100%, deci valoarea nominala este egala cu
pretul pietei.
-curs peste paritate sau supra pari cind nivelul cursului este mai mare de 100%
-curs sup paritate sau sub pari cind nivelul este mai mic de 100%
Rata nominala a dobinzii este acea rata de dobinda care aplicata la valoarea imprumutului
permite calcularea cuponului de dobinda. Aceasta rata a dobinzii poate fi fixa deci nu se
modifica pe toata durata de viata, sau poate fi variabila deci se aliniaza la dobinda pietei.
Cuponul de dobinda reprezinta masa absoluta a dobinzii la care are dreptul posesorul obligatiunii
pentru un an sau o fractiune dintr-un an.
Rata reala a dobinzii:
Randamentul curent al obligatiunii
Durata reflecta intervalul de timp in care se recupereaza plasamentul in obligatiuni
Sensibilitatea pune in evidenta corelatia dintre rata dobinzii si cursul obligatiunii. Aceasta
corelatie este invers proportionala. Sensibilitatea arata cu cit se modifica cursul obligatiunii la
modificarea ratei dobinzii cu 1%
Prima de rambursare reprezinta un cost pentru emitentul de obligatiuni ori de cite ori valoarea
reala a obligatiunilor la rambursare este mai mare decit valoarea reala a obligatiunilor la plasare.
3. PLASAREA SI RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR PUBLICE
PLASAREA IMPRUMUTURILOR este operatiunea prin care statul intra in posesia sumei
imprumutate. La creditele obligatare momentul incasarii sumei imprumutate depinde de tehnica
de plasare.
TEHNICI FOLOSITE LA PLASAREA IMPRUMUTURILOR DE STAT
1.Plasarea direct de catre stat a titlurilor prin intermediul institutiilor ce apartin Ministerului de
Finante, de regula trezorerii publice.
EFECTELE plasarii directe:
-statul inta treptat in posesia sumei imprumutate, pe masura ce reuseste sa vinda inscrisurile
emise

-operatiunea de vinzare impune un cost generat de cheltuielile institutiilor publice ce se ocupa cu

vinzarea inscrisurilor. Acest cost reduce randamentul
imprumutului deoarece din suma obtinuta din vinzarea inscrisurilor se scad cheltuielile de
plasare
2.Plasarea prin intermediul bancilor sau a consortiilor bancare.
Banca in calitate de intermediar fie preia in comision inscrisurile emise de stat fie lecumpara
efectiv.

PLASAREA IN COMISION; banca isi asuma responsabilitatea sa vinda titlurile emise de

stat la valoarea nominala sau la pret de emisiune. Pe baza contractului statul pune la dispozitia
bancii un anumit nr. de inscrisuri pe care aceasta intr-un anumit interval de timp numit perioada
de plasament vinde aceste inscrisuri posesorilor de capital. Pe masura vinzarii inscrisurilor,
banca pune banii incasati la dispozitia statului retinind comisionul prevazut in contract.
EFECTELE plasarii in comision:
-statul intra treptat in posesia banilor
-riscul plasarii din punct de vedere al vinzarii inscrisurilor revine statului
-randamentul imprumutului depinde de comisionul pe care il percepe banca

CUMPARAREA INSCRISURILOR EMISE DE STAT DE CATRE INTERMEDIARI;

banca cumpara toate inscrisurile emise de stat la un pret de emisiune prevazut in contractul de
intermediere, inscrisuri pe care ulterior le vinde la un pret mai mare decit pretul de emisiune.
Exista cazuri in care banca nu poate vinde inscrisurile la un pret mai mare decit pretul de
emisiune si atunci fie le vinde la un pret mai mic acceptind pierderea, fie ramine unicul creditor
al statului asteptind data scadentei imprumutului.
EFECTELE plasarii prin intermediari:
-statul intra dintr-o data in posesa sumei imprumutate
-riscul plasamentului se transfera catre banca
3.Plasarea prin intermediul bursei de valori
EFECTELE plasarii prin bursa de valori
-inregistrarea variatiilor de curs face imposibila cunoasterea sumei rezultate din vinzarea
inscrisurilor
-cheltuielile de plasament sint reduse deoarece inscrierea titlurilor la bursa se face automat ceea
ce face ca randamentul imprumutului sa nu depinda de eventuale comisioane sau cheltuieli de
cotare.
Dobinda obligatiunilor poate fi modificata de catren stat atunci cind pe piata capitalurilor de
imprumut se inregistreaza fluctuatii insemnate ale ratei dobinzii.
Daca rata dobinzii creste statul poate modifica tot in sensul cresterii nivelul ratei dobinzii la
obligatiunile deja emise. Aceasta operatiune poarta numele de AROZARE.
EFECTELE cresterii ratei dobinzii la obligatiuni:
-creste costul imprumutului deoarece cheltuielile cu dobinda vor fi mai ridicate
-se mentine la acelas nivel cursul obligatiunilor pe piata
Daca rata dobinzii scade statul poate proceda la o operatiune inversa arozarii, operatiune numita
CONVERSIUNE. Conversiunea este posibila daca atit pe piata monetara cit si pe piata
obligatiunilor private se inregistreaza o scadere a ratei dobinzii.
EFECTELE scaderii ratei dobinzii:
-scade costul imprumutului
-se reduce gradul de fructificare a investitiei in titluri de stat

Creditorii nu sint obligati sa accepte conversia datoriei publice.In acest caz ei au dreptul sa
solicite statului rambursarea imprumutului.
Daca statul debitor se confrunta cu dificultati in rambursarea imprumuturilor se apeleaza la o
operatiune numita CONSOLIDARE. Consolidarea reprezinta prelungirea termenului de
rambursare. Astfel imprumuturile pe termen mediu se pot transforma in imprumuturi pe termen
lung.
Pentru stat efectul consolidarii vizeaza doua aspecte:
-amina rambursarea datoriei pentru un buget viitor in care se presupune ca vor exista resurse
provenite din venituri curente care sa permita rambursarea.
-se vor plati dobinzi suplimentare aferente anilor in care s-a prelungit plata imprumuturilor
In cazul consolidarii, creditorii fie sint nevoiti sa accepte noua scadenta impusa de stat fie
procedeaza la vinzarea pe piata a obligatiunilor detinute. In cazul vinzarii obligatiunilor apare un
efect negativ referitor la scaderea cursului obligatiunilor din cauza ofertelor mari de vinzare.
Pentru a se evita aceste efecte negative care fac ca detinatorii de capital sa isi piarda increderea
in titlurile de stat, statul poate efectua o CONSOLIDARE DEGHIZATA. Prin aceasta cind se
apropie scadenta unui imprumut se procedeaza la contractarea unui nou imprumut in scopul
rambursarii imprumutului vechi ajuns la scadenta.
RAMBURSAREA IMPRUMUTURILOR PUBLICE este operatiunea prin care se retrag din
circulatie inscrisurile emise de stat.
MODALITATI DE RAMBURSARE:
1. Rambursarea pe calea anuitatilor. Prin ANUITATE se intelege plata anuala de catre debitor a
unei parti din valoarea imprumutata la care se adauga dobinda aferenta anului respectiv.
Anuitatea presupune o rambursare esalonata a sumei imprumutate. Ratele anuale de
rambursat pot fi egale, mai mari sau mai mici. Cel mai fregvent se foloseste rambursarea in rate
egale.
2. Rambursarea prin intermediul bursei de valori mobiliare.Ori de cite ori pe piata sint cotate
titluri de stat acestea pot fi retrase din circulatie in orice moment prin rascumpararea la bursa.
Se urmaresc momentele cind cursul bursier are tendinta sa scada ceea ce face ca efortul
bugetului de stat privind rascumpararea sa scada.
Aceasta modalitate prezinta avantajul ca este eimpla si nu comporta cheltuieli foarte mari
de rascumparare.
3.Rambursarea prin trageri la sorti, se foloseste atunci cind numarul creditorilor statului este
foarte mare si cind obligatiunile au fost emise fara o scadenta ferma.
In scopul retragerii lor din circulatie se organizeaza periodic trageri la sorti. In acest caz
sint restituite doar sumele aferente obligatiunilor care au iesit cistigatoare la tragerile la sorti.
Aceste trageri se vor repeta astfel incit sa poata fi realizata rascumpararea integrala intr-un
anumit interval de timp.
4. DATORIA PUBLICA SI INDICATORI DE APRECIERE A DATORIEI EXTERNE:
DATORIA PUBLICA reprezinta totalitatea datoriilor statului fata de creditorii sai externi si
interni la un moment dat.
DATORIA PUBLICA INTERNA este reprezentata de imprumuturi la care subscriu creditori de
pe propria piata.
DATORIA EXTERNA este formata din imprumuturi contractate de stat la banci cu sediul in alte
tari si institutii financiar bancare regionale si internationale, la guvernele altor state precum si pe
piata internationala de capital, caz in care se plaseaza obligatiunile in valuta la burse cu sediul in
alte tari.

DATORIA PUBLICA SE STRUCTUREAZA

1. din punct de vedere al naturii creditorilor statului

Datorie publica bruta consta in totalitatea datoriilor contractate de stat pe piata interna si
externa indiferent de natura creditorilor, deci indiferent daca acestia sint publici sau privati.

Datoria publica neta reprezinta totalitatea imprumuturilor contractate de stat la persoane

fizice si persoane juridice altele decit institutiile de drept public.
2. in raport cu perioada pentru care se contracteaza imprumutul

Datorie flotanta se refera la imprumuturile pe termen scurt

Datorie consolidata include imprumuturi contractate pe scadente mijlocii si lungi.

n funcie de gradul de dezvoltare economic a statelor structura datoriei publice difer de la o
ar la alta astfel:
*n rile dezvoltate ponderea datoriei publice interne n totalul datorieie publice este mai mare
dect ponderea datoriei publice externe;n rile n curs de dezvoltare situaia este invers, aceste
*ri mprumutndu-se ntr-o msur mai mare din exterior.
Datoria extern total are urmtoarele componente:
*datorie pe termen scurt;
*datorie pe termen lung;
*credite de la FMI.
Din punct de vedere al debitorului, datoria pe termen lung se clasific astfel:
*datorie privat negarantat;
*datorie public;
*datorie garantat de stat.
Un prim indicator utilizat n analiza datoriei externe este datoria extern total exprimat ntr-o
valut de larg circulaie. Ceilali indicatori semnificativi utilizai n practica financiar
internaional sunt urmtorii:
*ponderea datoriei externe n produsul intern brut = (DPE/PIB)*100
*ponderea datoriei externe n exporturile de bunuri i servicii (VE) =(DPE/ VE)*100
*aportul dintre datoria extern i cheltuielile publice (CP)= (DPE/ CP))*100
Povara datoriei externe precum i efortul financiar reclamat de aceasta se poate exprima pe baza
indicatorilor:
*serviciul datoriei externe(SDE) format din ratele scadente precum i cheltuielile aferente
mprumuturilor externe;
*ponderea serviciului datoriei externe n produsul intern brut = (SDE/ PIB)*100
raportul dintre serviciul datoriei externe i volumul exporturilor de SDE bunuri i servicii ==
(SDE/ VE)*100
*ponderea serviciului datoriei externe n cheltuieli publice: = (SDE/ CP)*100
*ponderea dobnzilor aferente datoriei externe n produsul intern brut: =(doband/ PIB)*100
*ponderea dobnzilor n volumul exporturilor de bunuri i servicii: dobnd = (doband/
VE)*100