Sfantul mitropolit Varlaam

Motoc

Cazania lui
Varlaam

Opera mitropolitului crturar al Moldovei reprezint unul din-tre cele mai

importante monumente ale culturii romne vechi. Car-tea romneasc de nvtur,
aprut n anul 1643, la lai, con-tinu s se bucure, la peste trei veacuri de la apariie, de
un real interes, ocupnd un loc meritoriu n toate tratatele de istorie a lite-raturii romne i
a crii romneti vechi, iar exemplarele ajunse pn n zilele noastre sunt ocrotite, expuse
n muzee i, adeseori, rvnite de ctre muli bibliofili. n urma cercetrilor desfurate timp
de peste dou decenii, att pe meleagurile Transilvaniei, ct i n fondurile patrimoniale ale
instituiilor de cultur, Florian Duda prezint n studiul bibliologic de fa geneza scrierii,
editarea crii i apoi rspndirea ei, ocupndu-se n special cu exemplarele ajunse n
Transilvania i relevnd contribuia acestora la evoluia culturii romneti scrise.
Se atest prezena n Transilvania a peste 360 exemplare tiprite i a peste 40 copii
manuscrise ale Cazaniei lui Varlaam, iar cercetarea sutelor de nsemnri vechi, scrise pe
filele acestor exemplare, relev peregrinarea impresionant a crii i ilustreaz unitatea
cultural, fireasc, a romnilor. n final, lucrarea conine o list sau Tabloul exemplarelor
Ca-zaniei lui Varlaam din Transilvania, att exemplare imprimate, ct i copii manuscrise.
Materialul ilustrativ nfieaz: exemplare ale tipriturii de la 1643, gravuri necunoscute,
fragmente ale unor tip-rituri coresiene, nsemnri cu rotacisme transilvnene i alte vechi
nsemnri de interes cultural-istoric.

Cazania, un cadou facut limbii romane

Ideea de a tipari o carte de invatatura pentru popor s-a nascut inca
din 1629, cand Varlaam pregatise deja manuscrisul, impreuna cu
medelnicerul Pavel Ureche. Propaganda protestanta era un pericol in
sud-estul ortodox si de aceea, o carte de predici, de invatatura ortodoxa
era necesara in Moldova. Cazania, cu titlul complet Carte romaneasca
de invatatura la duminicile de peste an, la praznicele imparatesti si la
sfintii mari, a aparut in 1643, ca o capodopera a limbii romane. Intr-o
"Predoslovie" intitulata Cuvant impreuna catre toata semintia
romaneasca, domnitorul Vasile Lupu "Domn a toata Tara Moldovei", a
aratat ca "face acest dar limbii romanesti fiind carte de invatatura pre
limba romaneasca".
Inspirata din mai multe surse, principala fiind Comoara lui
Damaschin Studitul, Cazania are doua parti: prima cu 54 de
"invataturi" la perioada Triodului, a Penticostarului si la 32 de duminici
de dupa Rusalii, iar a doua contine 21 de "cazanii" la praznicele
imparatesti si sfinti mai mari. Cartea a fost raspandita si in
Transilvania, unde s-au gasit, potrivit cercetarilor lui Florian Dudas,
345 de exemplare tiparite si 42 de copii manuscrise. Lucrarea a fost
retiparita de-a lungul vremii, pastrand cea mai mare parte a lucrarii
initiale care purta pecetea personalitatii autorului.

In viata Bisericii au existat mereu oameni alesi de Dumnezeu pentru

a schimba istoria comunitatilor de credinciosi in care au trait. Evenimentele
cele mai importante din istoria Bisericii - construirea unor biserici marete,
infiintarea unor institutii de seama, scrierea cartilor importante pentru
credinta crestina - sunt toate marcate de personalitati deosebite, care au
avut priceperea necesara si ajutorul haric de a realiza lucruri unice,
innoitoare, care dainuie pana in zilele noastre. Pamantul moldovenesc a fost
mereu ocrotit de Dumnezeu, prin alesii Sai, care au lasat posteritatii pilda
unor oameni constienti de misiunea lor.
Un astfel de om, ales de Dumnezeu sa pastoreasca sufletele
credinciosilor din Moldova si sa revigoreze viata spirituala si culturala de pe
aceste meleaguri a fost si Varlaam Motoc, un mitropolit ramas in istorie ca
cel care a adus cartea romaneasca tiparita in eparhia sa. Pentru viata sa
curata, dar mai ales pentru rezultatele activitatii sale ca mitropolit al
Moldovei, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a hotarat, pe 12
februarie 2007, ca mitropolitul Varlaam sa fie trecut in calendarul sfintilor.
Proclamarea solemna a canonizarii mitropolitului Varlaam va avea loc pe 29
august 2007, la Manastirea Secu, unde a fost ingropat mitropolitul si unde se
afla acum osemintele acestuia. Evenimentul, care marcheaza implinirea
celor 350 de ani de la trecerea la cele vesnice a mitropolitului Varlaam, ne
determina sa reflectam putin asupra vietii sale, care ne demonstreaza ca
viata noastra cereasca depinde de ce am lasat in urma pe pamant.

Originea

mitropolitului

Despre originile si copilaria mitropolitului Varlaam nu se cunosc

foarte multe lucruri. Multi cercetatori istorici au ajuns la concluzia ca
mitropolitul ar proveni din partile fostului "tinut al Putnei" din judetul
Vrancea, loc atestat documentar pentru prima data la 2 iulie 1431. Unii
istorici indica si localitatea Balotestii Putnei ca locul unde s-a nascut, in
jurul anului 1580, Vasile Motoc, asa cum se numea mitropolitul Varlaam
inainte de calugarie. Insa cea mai mare parte a istoricilor, sustin teoria
mult mai plauzibila conform careia mitropolitul ar fi originar din
partile Neamtului, provenind dintr-o familie de razesi din satul Borcesti,
de langa Targu Neamt, localitate care astazi nu mai exista. Teoria este
sustinuta si dovedita cu argumente solide de un fost staret al Manastirii
Secu, arhim. Dionisie Udisteanu, intr-o lucrare scrisa in 1957. Faptul ca
in 1599, mitropolitul Varlaam este intalnit in documentele vremii ca
monah la Manastirea Secu sustine teoria din urma.

Staret la Secu si duhovnic al domnitorului

Primul contact al tanarului Vasile cu lumea monahala a fost la "Schitul lui
Zosin" sau "Schitul lui Zosima", cum se mai numea asezamantul monahal ridicat de
cativa calugari, condusi de staretul Zosima si sprijiniti de domnitorul Alexandru
Lapusneanul (1552-1561 si 1564-1568). Pe locul unde fusese vechea bisericuta de lemn
a schitului, in 1602, marele vornic al Tarii de Jos, Nestor Ureche, impreuna cu sotia sa,
Mitrofana, parintii cronicarului Grigorie Ureche, au ridicat Manastirea Secu. In noua
manastire, monahul Varlaam s-a remarcat prin eruditia sa, capatata cu multa truda
sub indrumarea calugarului Dositei, in anii petrecuti la "Schitul lui Zosin". Ales in
scurt timp egumen al manastirii, Varlaam, pe langa cunostintele teologice si cele
literare (invatase greaca si slavona) a dat dovada si de multa intelepciune in
conducerea obstii manastirii.

In perioada staretiei la Secu, Varlaam traduce in romaneste primele lucrari:

Evangheliar, Psaltirea si Scara (Leastvita), toate in 1618. Pentru activitatea sa, a
primit rangul de arhimandrit, iar domnitorul Miron Barnovshi (1626-1629 si 1633) la facut duhovnicul sau. Se pare ca a fost, pentu o perioada scurta, si staret la
Manastirea Dragomirna, ctitoria lui Anastasie Crimca.

Anu' si voievodul
Dupa moartea mitropolitului Anastasie Crimca, in 1632,
staretul Varlaam a fost ales pentru ocuparea scaunului de
mitropolit, desi episcopii de la Roman, Radauti si Husi
aveau intaietate. Primii ani de pastorire au fost foarte grei.
Schimbarile dese de domnitori (intre 1631 si 1634 s-au
perindat la domnie Alexandru Ilias, Miron Barnovschi si
Moise Movila) nu l-au avantajat pe noul mitropolit. Insa, o
data cu venirea lui Vasile Lupu (1634-1653) in scaunul de
domnitor al Moldovei, mitropolitul a gasit sprijinul necesar
pentru a incepe o serie de realizari unice in istoria
Moldovei. Hirotonia ca arhiereu a avut loc la 23 septembrie
1632, fiind invitate mai multe personalitati ale lumii
eclesiastice, printre care si cel mai mare teolog al vremii,
grecul Meletie Sirigul.

Academia de la Iasi
Cu toate ca scaunul mitropolitan era la Suceava, mitropolitul Varlaam
statea mai mult la Iasi, langa domnitorul Vasile Lupu. Apropierea dintre cei doi a
dus la multe realizari marete pentru Moldova. Astfel, la 6 mai 1639, a fost sfintita
Biserica "Sf. Trei Ierarhi", o capodopera a artei romanesti, lacas de cult zidit prin
aportul deosebit al domnitorului. Pictata cativa ani mai tarziu de 4 pictori rusi,
biserica a fost mult timp Catedrala mitropolitana. In 1640, mitropolitul
infiinteaza la Iasi o Academie care i-a purtat numele si care a fost organizata
dupa modelul celei de la Kiev, a mitropolitului Petru Movila. Profesorii de la
Academia ieseana au fost trimisi de la Kiev, printre ei fiind si Sofronie Pociatki,
fost rector al Academiei kievene, care a devenit si conducatorul tipografiei de la
Iasi.
Desi nu se pastreaza prea multe documente ale vremii, se presupune ca ar fi
fost si profesori moldoveni la scoala lui Varlaam. Nici despre locul unde a
functionat nu se stiu prea multe. Exista marturii conform carora, la 15 aprilie 1641,
Vasile Lupu a cumparat de la boierul Mihail Furtuna, fost Mare Comis, cu 200 de
lei, casa din Ulita Ciobotareasca, langa "halesteul Bahluiului". O alta parere ar fi
ca scoala ar fi functionat chiar la Manastirea "Sf. Trei Ierarhi".
Materiile predate erau cele de la Kiev, si de la Colegiile iezuite din Apus:
gramatica, retorica, dialectica, aritmetica, muzica, geometria, astronomia si
teologia.
In 1646, profesorii rusi au fost inlocuti cu greci, iar limba latina a fost
schimbata cu cea greaca. De aici inainte, pana in secolul al XIX-lea, cand scoala
este desfiitata, orientarea profesorilor este una traditionalista, inlocuind-o pe
cea umanista a profesorilor rusi. De-a lungul vremii, la Academia lui Varlaam au
predat profesori renumiti, precum Teodor din Trapezunt sau Ieremia Cacavelas.

Sinodul de la Iasi
In timpul pastoriei mitropolitului Varlaam, a avut loc, la Iasi, in perioada 15 septembrie27 octombrie 1642, un sinod prin care s-a analizat si aprobat, cu unele modificari,
Marturisirea de credinta a lui Petru Movila. Informatii despre acest sinod avem din
consemnarile grecului Meletie Sirigul, participant la sinod precum si dintr-o scrisoarea in
limba italiana a medicului danez Scocardi, de la curtea lui Vasile Lupu.
Lucrarea sfantului Petru Movila fusese verificata de un sinod local de la Kiev din 1640,
dar existau doua puncte asupra carora sinodalii nu au cazut de acord: existenta purgatorului
si momentul prefacerii darurilor. Sinodul de la Iasi, chiar daca a fost contestat de unii,
considerandu-l o simpla adunare de episcopi, nereprezentativa pentru intreaga Ortodoxie
(Nicolae Iorga il numea "soboras", iar Alexandru Elian il considera "conferinta panortodoxa)
a fost recunoscut mai tarziu in intreaga Ortodoxie, iar hotararile sale au fost primite in toate
Bisericile.
Insusi patriarhul ecumenic Partenie I a aprobat atunci deschiderea sinodului, trimitand
ca delegat pe Porfirie, fost mitropolit de Niceia si pe Meletie Sirigul. Kievul a trimis la Iasi o
delegatie formata din Isaia Kozlovshi, primul rector al academiei movilene, Iosif Gornitki,
rectorul in functie, si Ignatie Starusici, predicator la Catedrala "Sf. Sofia".
Lucrarile sinodului s-au tinut in limba latina, cunoscuta de toti participantii, iar Meletie
Sirigul traducea in greceste hotararile, dar si cele 261 de intrebari si raspunsuri inlatina din
Marturisirea lui Petru Movila, cu modificarile aduse de sinodali. Corectand cele doua puncte
contestate, participantii au trimis la Constantinopol textul lui Petru Movila, iar sinodul
patriarhal din 1644 a hotarat ca acesta sa devina Marturisirea Ortodoxa a Bisericii
sobornicesti si apostolesti a Rasaritului. Aceasta lucrare este a treia marturisire de credinta
a Bisericii Ortodoxe, dupa Simbolul de Credinta si Dogmatica Sf. Ioan Damaschinul. A fost
publicata pentru prima data in limba latina laAmsterdam in 1643, iar in limba romana a
aparut prima oara la Buzau in 1691.

Primele carti tiparite in Moldova

Chiar daca la marile manastiri ale Moldovei existau, de
multi ani, importante centre de copiere a manuscriselor,
totusi nu exista inca o tipografie, ca in Transilvania, unde
la 1508, Macarie tiparea "Liturghierul". Dorinta de a
infiinta tipografia a exprimat-o chiar din 1637, cand cerea
ajutorul necesar tarului Rusiei. Abia in 1640, mitropolitul
Petru Movila al Kievului ii trimitea primele matrite si
mesteri tipografi, condusi de ieromonahul Sofronie
Pociatki. La 20 decembrie 1642 iesea de sub tiparul din
chiliile Manastirii "Sf. Trei Ierarhi" din Iasi, Scrisoarea de
multumire a delegatilor greci la Sinodul de la Iasi, din 1642.
In acelasi an a aparut un Catehism slavon, o copie
pastrandu-se si astazi la Sankt Petersburg. Au mai fost
tiparite urmatoarele lucrari: Cazania, Cele sapte Taine,
Raspunsul la Catehismul calvinesc, Pravila lui Vasile Lupu
si Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu.

Mitropolitul Moldovei, candidat la Patriarhia din Constantinopol

Legaturile Mitropoliei Moldovei cu alte Biserici au fost
intarite in timpul mitropolitului Varlaam. Astfel, in 1645,
mitropolitul Kievului, Petru Movila a fost primit la Iasi, cu
prilejul nuntii fiicei lui Vasile Lupu cu principele lituanian,
Janusz Radzwil. In acelasi an, mitropolitul, impreuna cu
episcopii din Moldova au semnat o scrisoare de recomandare
pentru mitropolitul Transilvaniei, Ilie Iorest, indepartat din
functia sa de principii calvini. Scrisoarea era adresata tarului
Rusiei si prin ea, Varlaam adresa rugamintea ca Ilie Iorest sa fie
primit in Rusia. In 1639 a fost consemat un fapt unic in istoria
Bisericii Romane: Varlaam era printre cei trei candidati pentru
alegerea patriarhului ecumenic. In ultimii ani ca mitropolit a
primit vizita patriarhului Macarie al Antiohiei, care era insotit
de fiul sau, arhidiaconul Paul de Alep, de la care ne-au ramas
multe insemnari legate de locurile si atmosfera din Moldova
veacului al XVII-lea.

Retras la Manastirea Secu

In martie 1645, mitropolitul a hirotonit
arhiereu pe ierom. Paisie, egumenul Manastirii
Galata. Acesta a devenit mai tarziu patriarh al
Ierusalimului. Dintre uceniicii sai de la
Manastirea Secu, Varlaam a ales egumeni si chiar
episcopi, cum ar fi Ghedeon, episcop la Husi, iar
mai tarziu chiar mitropolit. In 1653, atat
mitropolitul Varlaam, cat si domnitorul Vasile
Lupu s-au retras din scaunele lor, primul la Hotin,
al doilea la Secu. Prin testamentul din 18 august
1657, mitropolitul a lasat Manastirii Secu toata
agoniseala sa.

Avantaje pentru preoti

O alta realizare importanta a mitropolitului
Varlaam a fost obtinerea unor drepturi pentru preoti.
Astfel, la cateva zile dupa hirotonia sa, mitropolitul
obtine, de la domnitorul Alexandru Ilias, dreptul
preotilor de a fi judecati numai de instantele
bisericesti, fara amestecul "dregatorilor domnesti".
Aceste drepturi, pe langa scutiri de impozite si alte
privilegii, au fost reinnoite in 1652, printr-un hrisov al
domnitorului Vasile Lupu. Masurile luate in favoarea
preotilor au schimbat mult viata acestora si au
contribuit din plin la imbunatatirea vietii parohiilor.

Prietenia dintre doi sfinti ierarhi: Varlaam si Petru Movila

Ajuns unul dintre oamenii de incredere ai domnitorului Miron
Barnovschi, Varlaam, in timpul staretiei sale la Secu, a fost trimis intr-o
misiune la Kiev. Scopul misiunii era procurarea unor icoane pentru
ctitoriile din timpul mitropolitului Anastasie Crimca. In aceasta
calatorie, Varlaam l-a cunoscut pe viitorul mitropolit de Kiev, staretul
Petru Movila, de la Lavra Pecerka. Acesta era un moldovean provenit din
familia de domnitori cu acelasi nume, iar intre cei doi s-a leagat o
stransa prietenie. Cu aceasta ocazie, Varlaam i-a daruit manuscrisul
unui Octoih slavon de la Neamt, cerut de Petru Movila pentru a retipari
o editie indreptata a lucrarii (aparuta mai tarziu, in 1630 la Liov).
Ajunsi mitropoliti la Kiev si respectiv la Iasi, cei doi au continuat
colaborarea, Petru Movila trimitand la Iasi profesori, tipografi, material
tipografic si matrite pentru tipografia lui Varlaam. Mai mult decat atat,
Petru Movila a facilitat toate demersurile pentru nunta dintre fiica lui
Vasile Lupu cu principele lituanian. Acest lucru, dupa opinia unor
istorici, a avut un scop politic, si anume acela de a apropia Moldova de
Polonia, in scopul de a intari Liga antiotomana condusa de regele
Vladislav al IV-lea.

"A tia latura religioas din istoria literaturii

romneti nseamn a renuna la cunoaterea
trsturii celei mai caracteristice din cultura noastr
veche i una din feele ei de glorie.

Nicolae Cartojan