Capitolul XI - Cine este protejat prin taxele vamale ?

In acest capitol, autorul Henry Hazllit, pleaca de la ideea ca, politicile comerciale actuale
precum si taxele vamale, comparativ cu secolele XVII si XVIII, nu au evoluat in bine, ba
chiar in mai rau . El face referire la lucrarea lui Adam Smith, Avutia natiunilor in care,
sustine el, sunt aduse argumente simple, directe si convingatoare asupra comertului liber cum
nu au mai fost aduse pana acum intr-o alta lucrare. Ideea de baza de la care a pornit Smith a
fost ca In fiecare tara exista si trebuie sa existe mereu interesul majoritatii populatiei de a
cumpara tot ceea ce doreste de la cei care vand cel mai ieftin. In lucrarea sa, Smith incearca
sa scoata in evidenta erorile aparute in comportamentul unei natiuni cu privire la raportarea
asupra propriei tari. Ceea ce lor li se pare prudent in cazul unui comportament al capului unui
familii( nu incearca sa produca in gospodarie acele bunuri care l-ar costa mai mult decat daca
le-ar cumpara si incearca sa se focuseze asupra produselor care i-ar aduce un avantaj asupra
vecinilor sai putand astfel sa cumpere, cu o parte a produselor obtinute sau cu pretul acestora,
bunurile de care au nevoie), in cazul unei tari mari li se pare lipsit de ratiune. Cea mai mare
eroare ar fi aceea ca sunt luate in considereare doar efectele imediate ale unei taxe asupra
anumitor grupuri neglijandu-se efectele pe termen lung asupra intregii comunitati.
Pentru a intelege mai bine fenomenul, apare un exemplu bine conturat: un fabricant
american de pulovere de lana merge si sustine in fata autoritatilor de stat specializate ca ar fi
un dezastru national daca vor reduce sau vor elimina taxele vamale pentru puloverele
englezesti. El isi vinde puloverele cu 30$ insa englezii le pot vinde pe ale lor cu 25$ la aceeasi
calitate. Din acest motiv este necesara mentinerea taxei vamale de 5$ , deoarece in lipsa
acesteia, firma sa va falimenta iar acest lucru implica si pierderea locurilor de munca a
tutuoror angajatilor sai, ducand la cresterea somajului si la scaderea puterii de cumparare.
Smith sustine ca eroarea consta in faptul ca sunt avuti in vedere doar comerciantul
american si angajatii sai, fiind luate in considerare doar efectele imediat vizibile si neglijate
cele pe termen mai lung. Daca privim efectele imediat vizibile ale eliminarii taxei vamale
comerciantul falimenteaza iar angajatii sai isi pierd slujba. Exista insa si rezultate care desi
sunt mai greu de sesizat nu sunt mai putin imediate si reale. Consumatorii au de castigat; ei
pot acum sa cumpere puloverul care pana acum costa 30$ cu 25$ la aceeasi calitate,
ramanandu-le astfel si cei 5$ pe care ii pot utiliza pentru a cumpara si alte produse. Prin plata
celor 25$ pentru puloverele din import ei contribuie la sporirea locurilor de munca englezesti,
insa cu cei 5$ economisiti sprijina alte industrii din SUA. Totodata cumparand pulovere
englezesti, ei furnizeaza acestora dolari pentru a putea cumpara bunuri americane. Dand
posibilitatea englezilor sa vanda mai mult in SUA ei obtin o cantitate mai mare de dolari pe
care sunt practic fortati sa o utilizeze prin cresterea cumpararii de alte bunuri americane,
pentru ca soldurile acestora in dolari sa nu ramana neutilizate. Deci faptul ca au permis
patrunderea mai multor bunuri englezesti a dus la cresterea exporturilor americane. Desi in
aceasta situatie exista mai putini angajati in sectorul producator de pulovere vor fi mai multi
cei angajati in alte sectoare. Astfel, ocuparea fortei de munca americane nu s-a diminuat iar
productia celor doua tari a crescut. Situatia consumatorilor din ambele tari este mai favorabila
deoarece pot sa cumpere ceea ce doresc de unde este mai ieftin.

In situatia in care nu ar fi existat aceasta taxa vamala si se doreste crearea unui sector
industrial de producere a puloverelor americane, se impune o taxa de 5$. Preturile puloverelor
englezesti vor creste pana la un nivel la care se considera profitabil de catre noua companie
americana sa intre in aceasta industrie. Consumatorii vor avea de pierdut deoarece ei vor plati
acum mai mult pentru aceeasi calitate, fiind fortati sa plateasca cei 5$ inclusi in noul pret. In
sectorul american vor fi angajati lucratori care pana acum nu lucrau in producerea de
pulovere. Aceasta nu poate fi insa considerata o crestere reala a sectorului industrial american
si a gradului de ocupare a fortei de munca deoarece cumparatorul va fi nevoit sa plateasca cei
5$ in plus pentru pulover de aceeasi calitate renuntand la cumpararea altor buni din alte
sectoare afectandu-le pe aceastea din urma.Deoarece trebuie sa platesca acesti bani in plus,
puterea sa de cumparare practic se reduceefectul net al taxelor fiind reducerea salariilor sau
sporirea preturilor in functie de politicile monetare adoptate. Acest nou sector creat ar fi
insa ceva vizibil spune autorul, explicatia fiind ca o pierdere distribuit n toate celelalte
activiti productive ale rii ar fi comparativ infim pentru fiecare n parte.(...)Prin urmare,
majoritatea covarsitoare a populatiei va fi probabil victima iluziei ca noul sector industrial nu
a costat nimic. Datorita barierelor tarifare catre strainatate, forta de munca, capitalul si
pamantul american sunt deviate catre activitati mai putin eficiente, prin urmare
productivitatea medie a fortei de munca si capitalul american se reduc.
Taxa vamala a fost descrisa ca fiind un mijloc de avantajare a producatorului si de
dezavantajare a consumatorului. Cei care introduc aceste taxe iau in considerare doar
interesele producatorilor efectele avanatajarii lor fiind imediate insa omit interesele
consumatorilor care sunt imediat nevoiti sa plateasca aceste taxe. Nu se poate afirma insa, ca
exista un conflict intre producatori si consumatori. Toti consumatori au de pierdut insa nu toti
producatorii au de castigat. Exista producatori care beneficiaza de protectie prin intermediul
taxei care castiga in defavoarea celorlalti producatori.
In cazul in care taxa introdusa ar fi atat de mare incat ar fi prohibitiva si nu mai pot intra
niciun fel de importuri in tara, piata americana va fi complet inaccesibila industriilor straine,
acestea nu vor face nicio tranzactie in dolari si, prin urmare, nu vor mai reusi sa cumpere
niciun bun american. Ca rezultat, sectoarele industriale americane vor fi afectate direct
proporional cu volumul vnzrilor anterioare pe pieele externe. Aceste taxe fac ca structura
productiei americane sa se modifice. Aceasta se va orienta sa se dezvolte in industriile in care,
comparativ, este mai ineficienta si in care, comparativ, este mai eficienta sa isi reduca
activitatea. Pe termen lung, aceste taxe intotdeauna reduc salariile reale, deoarece reduc
eficienta, productia si avutia nationala. Nu trebuie insa, pretins ca o reducere a taxelor vamale
ar sprijini pe toata lumea si nu ar afecta negativ pe nimeni. Cei care se bucurau de o protectie
sporita au de suferit.

Capitolul XII. Orientarea catre exporturi

Exporturile si importurile, pe termen lung, ar trebui sa ajunga la un nivel egal. Prin
exporturi se platesc importurile si invers. Cu cat se exporta mai mult, cu atat trebuie sa se
importe mai mult pentru a fi recompensati. Cu cat importurile vor fi mai mici, cu atat se pot
face mai putine exporturi. Fr importuri nu putem avea exporturi,fiindc strinii nu vor avea
resurse pentru cumprarea bunurilor noastre. Acest lucru se poate explica prin urmatorul
exemplu: Un exportator american i vinde produsele unui importator britanic i este pltit
n lire sterline. Dar nu poate folosi lire englezeti pentru a plti salariile muncitorilor si, sa
pentru a cumpra haine soiei sale sau bilete de teatru. Pentru toate acestea are nevoie de
dolari americani. Prin urmare, lirele englezeti pe care le are nu i sunt de niciun folos. Chiar

el le vinde (prin intermediul bncii sale sau al unui alt intermediar) unui oarecare importator
american care vrea s se foloseasc de ele pentru a cumpra produse englezeti. Orice ar face,
tranzacia nu poate fi ncheiat pn n momentul n care exporturile americane nu sunt pltite
prin importuri egale ca valoare. La fel si in cazul oamenilor: fiecare trebuie sa vanda ceva, de
obicei propriile servicii mai degraba decat bunuri, pentru a obtine puterea de cumparare
necesara pentru a achizitiona.
In general, oamenii au convingeri eronate ca de exemplu convingerea ca guvernul trebuie
sa acorde imprumuturi uriase tarilor straine pentru a sporii propriile exporturi, fara a tine cont
de existenta sau nu a posibilitatii de rambursare a acestor credite. Prin argumentele aduse in
favoarea acordarii de imprumuturi apare o eroare: chiar daca chiar dac jumtate din
mprumuturile acordate altor ri (sau chiar ntreaga lor sum) devin prea mari i nu sunt
rambursate, naiunea noastr tot va fi ntr-o situaie mai bun ca urmare a acordrii lor,
ntruct ele vor impulsiona puternic exporturile proprii. Daca imprumuturile acordate altor
tari pentru a cumpara produse din tara care imprumuta nu sunt rambursate, se poate spune ca
tara care a acordat aceea suma a renutat la acele produse care ar fi putut sa fie cumparate
pentru nimic. O naiune nu se poate mbogi oferind bunuri pe gratis. Ea poate doar srci.
Din aceste imprumutri prost plasate pot castiga uneori, in special cei care sunt implicati in
principal in afaceri de export, insa marile pierderi vor fi suportate de natiune, platite prin
impozite sporite de catre toti membrii societatii. Pe termen lung, afacerile si dragul de ocupare
al fortei de munca in tara donatoare vor fi afectate de aceste imprumuturi nerambursabile si
nu sprijinite. Fiecare dolar ce va fi oferit catre exterior pentru a cumpara produse din propria
tara, va fi luat de la cumparatorii interni. Afacerile de comert interior vor fi afectete, pe
termen lung, proportional cu sprijinul oferit afacerilor legate de exporturi. Chiar si firmele din
interiorul tarii care au afaceri legate de exporturi vor fi afectate; chiar daca vor castiga mai
mult din exterior, vor pierde mai mult din interior. SUA a implementat un program de
asistenta economica externaprin care acorda donatii directe altor guverne, incercand sa
convinga natiunea ca este o metoda prin care sustine exporturile si de crestere a gradului de
ocupare a fortei de munca. Prin acest porogram, insa, practic sunt oferiti banii cu care ulterior
sunt cumparate propriile produse. Aa cum a subliniat limpede John Stuart Mill, beneficiul
real al comerului exterior, pentru orice ar, const nu n exporturi, ci n importuri.
Consumatorii din ara respectiv au posibilitatea s obin mrfuri din strintate la un pre
mai mic dect ar fi putut gsi n ar, sau mrfuri pe care nu le-ar fi putut obine deloc de la
productorii interni.