Sunteți pe pagina 1din 2

www.referat.

ro

Principiul Radiolocatiei
Principiul radarului este oarecum simplu. Seamana, daca vreti cu acele al
sonarului, adica al masuratorii distantei dintre doua corpuri prin intermediul masurarii
duratei de timp necesare sunetului sa parcurga distanta dus intors de la emitator spre
corpul de care se reflecta undele sonore. Radarul face acelasi lucru numai ca el utilizeaza,
ca semnal de investigatie , undele electromagnetice in domeniul undelor radio de lungime
de unde mica , numit si domeniul microundelor . Un mod simplificat de descriere consta
in urmatoarele : de la un emitator este expediat in spatiu un plus (tren de unde),
momentul emisiei lui fiind inregistrat pe un oscilograf. Daca undele electromagnetice
intilnesc un obiect in spatiu , atunci ele se reflecta si sunt receptionate de aceeasi antena ,
fiind apoi amplificate si transmise la oscilograf. In felul acesta , alaturi de pulsul luminos
care reprezinta unda emisa , apare un alt puls , care reprezinta unda reflectata. Tinind
seama ca viteza de propagare in aer a undelor electromagnetice ( c ) este mult mai mare
decit a obiectelor care se deplaseaza (tren , avion , racheta) rezulta rapid distanta radar
obiectiv : d = ct/2 , unde t este timpul necesar pentru a parcurge distanta dus-intors.
Se ridica unele probleme speciale, care au fost rezolvate de fizicieni si anume, este
vorba pe de o parte, de emisia dirijata , pentru a explora pe rind divesele regiuni din
spatiu , iar pe de alta parte , de separarea semnalului emis de cel reflectat. Primul obiectiv
este realizat de antena directionala , iar al doilea de asa-numitele dispozitive magnetice
reciproce.
Antena directionala este confectionata dintr-o bara cilindrica de ferita pe care este
infasurata o bobina (fig1). Ferita respectiva are o permeabilitate magnetica mare si
conductibilitate electrica foarte redusa , pentru a micsora pierderile prin curenti turbionari
la frecvente inalte. Prin bara de ferita unda electromagnetica trece numai daca vectorul
cimp magnetic oscileaza in jurul ei , astfel ca directia de propagare este perpendiculara pe
antena. Deci , daca o astfel de antena va fi montata la un receptor, semnalul va fi minim
daca antena este dirijata pe directia emitatorului si maxim daca forma un unghi de 90.
Dispozitivele nereciproce sunt construite pe baza efectului Faraday , descoperit cu
100 de ani in urma. Amintim aici unele notiuni legate de polarizarea luminii , care vor fi
prezentate in detaliu la optica. Intr-o unda electromagnetica avem de-a face cu un cimp
electric E oscilant in timp , dispus perpendicular pe cimpul magnetic H si el variabil in
timp , ambii fiind perpendiculari pe directia de propagare. Planul format de vectorul E si
directia de propagare (o notam cu K) se numeste plan de polarizare. Atunci cind exista
numai o directie de oscilatie a lui E , respectiv H , lumina respectiva este polarizata
liniar.
Efectul Faraday consta in rotirea planului de polarizare a luminii polarizate, la
trecerea printr-o sticla. In cazul acesta insa, sticlele sunt nemagnetice. Un efect analog
poate fi obtinut la trecerea luminii prin substante magnetizate. Efectul poate fi inteles
facind analogia cu orientarea unei bare magnetice intr-un cimp magnetic dupa tangenta la
liniile de cimp. Ne putem imagina ca asemenea interactiune exista intre cimpul magnetic

al undei si inductia magnetica a substantei, interactiune care tinde sa aduca directia de


oscilatie a cimpului undei paralel cu directia magnetizarii. Deci o substanta magnetizata
intr-o directie , ar trebui sa permita trecerea undelor electromagnetice al caror cimp
magnetic oscileaza paralel cu directia de magnetizare. Exista unele dispozitive cu miezuri
magnetice care prezinta insa si o ciudatenie anume, lasa sa treaca prin ele unda care vine
dintr-un sens , dar nu o lasa sa treaca pe cea reflectata, de aceea poarta numele de
dispozitive nereciproce. Schema unui radar poate fi modificata folosind asemenea
dispozitive(fig 2). Trenul de unde (I) pleaca prin dispozitivul magnetic nereciproc D1 de
la emitator si este transmis prin antena. El nu ajunge insa si la receptor (R ) din cauza
dispozitivului nereciproc D2 . Daca vine un semnal relectat (R ) din cauza inversarii fazei
cu 180, dispozitivul D2 lasa sa treaca semnalulspre receptorul R dar nu si spre emtator.
Semnalul trecut de D2 este amplificat si pus sa actioneze un dispozitiv de vizualizare C.
Sa citam unele exemple de aplicare a radarului: conducerea navelor pe timp de ceata sau
intuneric, pilotarea avioanelor, aplicatii militare in tehnica apararii antiaeriene.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate

S-ar putea să vă placă și