PATOLOGIA INFLAMATORIE SI INFECTIOAS A URECHII MEDII

Din punct de vedere didactic, inflamatiile urechii medii se clasific n urmtoarele entitti
anatomoclinice:
Otite medii acute cu timpan nchis (otita seroas acut, otita barotraumatic si otita cataral sau
congestiv).
Otite medii acute cu timpan deschis (otita medie supurat acut).
Otite medii cronice cu timpan nchis (otita seromucoas cronic, otita fibroadeziv).
Otite medii cronice cu timpan deschis (otita medie supurat cronic, sechele cicatriciale ale acestora,
timpanoscleroza).
La originea majorittii covrsitoare a afectiunilor inflamatorii de la nivelul urechii medii se situeaz
disfunctia tubar, terenul alergic si deficientele imunologice.
OTITA SEROAS ACUT
Boala, numit si otit acut cataral exudativ, apare de obicei pe fondul unui episod inflamator acut de
la nivelul rinofaringelui, a nasului si sinusurilor paranazale sau a alergiei. Ca factori predispozanti
putem mentiona mai ales vegetatiile adenoide la copil, dar si rinita hipertrofic sau deviatia septului
nazal. Lichidul din ureche este de culoare glbuie, este steril si coaguleaz n prezenta aerului. Otita
seroas se ntlneste mai frecvent la copil.
Simptomatologie. Dominant este hipoacuzia de transmisie (2030dB), cu senzatie de ureche
nfundat si presiune auricular. Unii pacienti descriu o senzatie de lichid n ureche, lichid care se
deplaseaz la miscrile
capului. Pot aprea si acufene, de obicei de tonalitate joas, si autofonie.
Examenul obiectiv. Otoscopia ne arat un timpan mat, retractat. Transsudatul din casa timpanului
apare
ca un nivel lichidian care se modific la miscrile capului. Uneori se pot decela bule hidroaerice.
Tratament.
Terapia conservatorie a acestei afectiuni include picturi decongestionante nasofaringiene,
antihistaminice, corticosteroizi pe cale general, n scheme terapeutice cu durat limitat, mucolitice si,
uneori,antibiotice.
Tratamentul chirurgical se impune n cazul unor otite seroase, rezistente la tratament sau persistente
datorit unor factori locali, obiectivi. Operatiile cele mai des efectuate sunt adenotomia la copiii cu
vegetatii adenoide, timpanotomia si plasarea unui tub de dren transtimpanic.

Evolutie, prognostic. Catarul tubotimpanic acut poate avea o evolutie bun, cu cedarea rapid a
simptomelor, dar se poate si croniciza, cu trecerea spre o otit medie seromucoas.

OTITA BAROTRAUMATIC

Aceast afectiune apare la profesionistii care lucreaz n conditii deosebite, cu variatii mari de presiune
(aviatori, chesonieri, scafandrii).
Mecanismul de producere al otitei, la aviatori, este urmtorul: La ascensiune, aerul din urechea medie
iese liber prin tromp, iar la coborre, presiunea aerului creste. Datorit disfunctiei tubare, aerul nu
ptrunde suficient n urechea medie si timpanul se nfund. Ca urmare, n urechea medie apare un
transsudat seros sau serosanghinolent.
Simptomatologia clinic este dominat de hipoacuzie de transmisie uni- sau bilateral, acufene
pulsatile, senzatie de presiune auricular si, uneori, otalgie si chiar vertij.
Examenul obiectiv otoscopic ne arat un timpan retractat, injectat, cu congestie radiar si pe mnerul
ciocanului. Transsudatul este glbui sau hemoragic, iar n casa timpanului pot aprea bule de aer.
Tratament. Se administreaz picturi decongestionante nazale,antibiotice, hidrocortizon. Se practic
insuflatii tubare , manevra Valsalva. n caz de vertij se poate administra tratament antivertiginos
(Torecan, Betaserc) .
Evolutie, prognostic. n general, otita medie barotraumatic evolueaz favorabil, cu restitutio ad
integrum. n cazuri rare, de ruptur a membranei ferestrei rotunde sau n boala de cheson, poate evolua
cu vertij prelungit si cu hipoacuzia de perceptie persistent si acufene.

OTITA MEDIE CONGESTIV ACUT

Aceast entitate clinic este foarte frecvent ntlnit att la adult, ct si la copii. Este secundar unor
adenoidite acute, viroze respiratorii, corize acute, stri gripale.
Afectiunea debuteaz concomitent sau la cteva zile dup o infectie de ci aeriene superioare, prin
otalgie si hipoacuzie. La otoscopie se constat o congestie difuz sau localizat n epitimpan si de-a
lungul mnerului ciocanului. De mentionat c reperele anatomice sunt modificate, dar se pot identifica.
Unii autori consider otita medie congestiv acut ca pe un prim stadiu, presupurativ, al otitei medii
supurate acute, reversibil, la un tratament antibiotic, conservator, corect.
Tratamentul: decongestionante si dezinfectante nazofaringiene, antibiotice, antalgice si cldur local.

OTITA MEDIE SUPURAT ACUT

Definitie. Otita medie supurat acut sau otita acut cu timpan nchis reprezint localizarea unui proces
supurativ acut n urechea medie (abces cald).
Incident. Afectiunea se ntlneste la toate vrstele, dar mai frecvent la copii, din cauza
hiperreactivittii tesutului limfoid. Aparitia antibioticelor si utilizarea lor pe scar larg au redus mult
incidenta supuratiei auriculare acute si a complicatiilor sale. n acelasi timp, antibioterapia incorect a
creat rezistent microbian, permitnd aparitia unor otite trenante si recidivante.
Etiologia otitei supurate acute este microbian, infectia fiind pregtit prin viroz respiratorie, cel mai
frecvent de infectiile virale rinofaringiene sezoniere. Germenii microbieni cel mai frecvent implicate
sunt Streptococcus pneumonie (35%), Haemophilus influenzae (20%), Streptococcus grup A (8%),
Branhamella catarhalis (3%) si Staphilococcus aureus (2%).
Cauzele favorizante ale otitei medii supurate acute sunt locale si generale.
Cauzele locale sunt adenoiditele acute, amigdalitele acute, sinusitele acute, tumorile nazofaringiene
etc.
Cauze generale sunt virozele respiratorii, bolile infectocontagioase, alergia nazosinusal, imunitatea
deficitar
n majoritatea cazurilor, infectia se propag la urechea medie, prin tromp (80%), restul pe cale
hematogen sau extern. Modificrile preexistente n urechea medie: tulburri de ventilatie, transsudat
si exudat, favorizeaz infectia cu germeni microbieni. Calea hematogen este rar ntlnit n clinic,
putnd aprea n septicemii si unele boli infectocontagioase. Calea extern poate aprea n caz de
perforatii preexistente ale timpanului, atunci cnd se practic spltur auricular sau se instileaz
solutii n ureche, sau, dac, o dat cu un traumatism, ptrund n urechea medie corpi strini care produc
infectia.
Anatomopatologie. Leziunile cuprind toate componentele urechii medii, caracterizndu-se, la nceput,
printr-o hiperemie difuz a mucoasei, care duce la aparitia unui exudat n casa timpanului, care contine
fibrinogen. Prin suprainfectie microbian, exudatul devine serosanguinolent, apoi mucopurulent si
purulent. Acest stadiu evolutiv se caracterizeaz prin integritatea membranei timpanului. Dac nu se
intervine terapeutic, prin timpanotomie, se produce perforarea spontan a timpanului, cu aparitia
otoreei si ameliorarea simptomatologiei subiective.
Simptomatologia clinic a otitei medii supurate acute este diferit, n functie de stadiu sau faza
evolutiv.
-n prima faz, de otit cataral sau congestiv, simptomatologia se caracterizeaz prin otalgie, la
nceput intermitent, apoi permanent si hipoacuzie moderat. Otita, n aceast faz, evolueaz

concomitent cu o rinofaringit acut de etiologie viral, caracterizndu-se printr-o hiperemie a

mucoasei casei timpanului, transsudat urmat de exudat n casa timpanului.
-n faza a doua de otit colectat sau abces cald, faz care urmeaz dup cteva ore sau zile de
evolutie, n functie de virulenta microbian sau rezistenta organismului, otalgia devine permanent si
pulsatil, cu iradiere temporofacial, febr, hipoacuzie si acufene. Timpanul este intens congestionat
sau palid, prin anemia local produs de distensia lui, prin puroiul acumulat n casa timpanului.
Membrana timpanului poate bomba n totalitate, n sticl de ceasornic, sau numai n cadranele
posterioare. n aceast faz este afectat si starea general a bolnavului, n special dac este copil, febra
fiind ridicat, la 3940 C, cu frisoane, insomnie, inapetent si chiar convulsii.
-Faza a treia de otit supurat perforat este determinat de perforarea spontan a membranei
timpanului, prin acumulare de puroi n cas sau prin timpanotomie. Perforatia spontan a timpanului
este localizat de obicei anteroinferior, dar poate fi localizat si la un cadran superior, cu drenaj
ineficient. Din acest motiv este bine s se efectueze timpanotomia profilactic, n cadranul
posteroinferior, decliv, pentru a favoriza drenajul si vindecarea, cu restitutio ad integrum. n aceast
faz, dup perforarea timpanului, durerea retrocedeaz rapid, iar simptomatologia general se
amelioreaz evident. Otoscopia evidentiaz o otoree purulent, care se evacueaz din casa timpanului,
n mod pulsatil, dac perforatia este mic. Dac drenajul este ineficient, este necesar lrgirea
perforatiei.
-Ultima faz este de vindecare sau de rezolutie. Aceasta se ntmpl n mod obisnuit sub un tratament
corect, n caz contrar, boala putnd evolua spre cronicizare. Otoreea cedeaz dup 710 zile de la
debut, nchiderea perforatiei dureaz 1015 zile, iar auzul revine la normal mai tardiv, dup 34
sptmni.
Complicatiile otitei medii supurate acute sunt rare astzi, datorit utilizrii antibioterapiei pe scar
larg si a tratamentului local si general corespunztor. Complicatiile se produc din cauza unui tratament
incorect, a deficientelor imunitare, a vrstei bolnavului si din cauza virulentei accentuate a germenilor
microbieni. Cele mai frecvente complicatii sunt: mastoidita acut, abcesele subperiostale, labirintitele
acute si complicatiile endocraniene.
Tratament. Unul din scopurile principale ale tratamentului este reducerea durerii si a febrei. Dac
tratamentul cu antibiotice si antiinflamatorii este eficient, febra si otalgia cedeaz n primele 24 de ore.
Recomandat este tratamentul oral, cu Amoxicilin sau Eritromicin (40 mg pe kg corp si zi), timp de
710 zile.
Timpanotomia
Timpanotomia se face n cazul bombrii timpanului. Dup timpanotomie se poate practica recoltarea
secretiei, cu cultur si antibiogram.
Indicatiile timpanotomiei sunt urmtoarele:
Lipsa de rspuns la tratament corect administrat, febr si durere persistent si dup 48 de ore de la
nceperea tratamentului.

 Pacienti cu deficit imunologic sau tratati cu imunosupresoare sau corticosteroizi.

La nou-nscut sub 6 sptmni.

OTOMASTOIDITA ACUT

Definitie. Otomastoidita acut, denumit si osteoflegmonul mastoidian, este o complicatie a otitei

medii supurate acute. La copii, sub 2 ani, se foloseste termenul de otoantrit.
Etiologie. Otomastoidita acut este cauzat cel mai frecvent de Streptococcus pneumoniae,
Streptococcus pyogenes si Staphilococcus aureus. Infectia se propag de la casa timpanului la
mastoid, producnd inflamatia mucoasei si a osului. Pentru constituirea mastoiditei acute trebuie
ntrunite anumite conditii: vrsta bolnavului, mastoid bine pneumatizat, virulenta germenilor
microbieni, terenul bolnavului etc.
Simptomatologia clinic variaz n functie de gravitatea afectiunii, de vrst, la adult avnd o
simptomatologie frust. Simptomele locale sunt caracterizate prin otalgie cu iradiere mastoidian si n
hemicraniu, otalgia fiind continu, spontan sau la palparea si percutia mastoidei. La aceste simptome
se adaug simptomele generale ca febra, anorexia, paloarea fetei etc.
Examenul obiectiv evidentiaz, la otoscopie, supuratia auricular, prezenta perforatiei, puroiul pulsatil
sau, n situatii particulare, absenta otoreei, prin nchiderea perforatiei si exacerbarea simptomatologiei
clinice.
Hipoacuzia
Tratament. Printr-un tratament local si general cu antibiotice, otomastoidita acut se poate vindeca n
1015 zile. Unii autori recomand timpanotomia larg n combinatie cu un tratament sustinut cu
antibiotice.
teren, vrst. Otomastoidita acut, n cursul evolutiei clinice, poate s dea o
serie de complicatii care vor fi discutate ntr-un capitol separat.

OTITA MEDIE SUPURAT CRONIC

Otita medie supurat cronic este o inflamatie cronic supurativ a urechii medii. Anamnestic,
supuratia auricular persist mai mult de 3 sau 6 luni.
Etiologie. Majoritatea otitelor supurate cronice apare ca urmare a unei supuratii auriculare acute.
Cronicizarea unei otite acute depinde de mai multi factori. Disfunctia tubar, cu episoade repetate de

suferint auricular n copilrie, pare a avea un rol n dezvoltarea unei otite supurate cronice. Mult mai
rar, otita supurat cronic apare ca urmare a unor perforatii posttraumatice nevindecate si reinfectate.
Otita medie supurat cronic este clasificat n mai multe forme anatomoclinice, n functie de cauz,
prognostic si tratament:
a) Otita medie supurat cronic mucopurulent benign, otoreea tubar sau mezotimpanita.
b) Otita medie supurat cronic purulent malign, epitimpanita, otoreea purulent sau propriu-zis:
osteitic
polipoas
colesteatomatoas

COMPLICATIILE SUPURATIVE ALE OTITELOR MEDII

Otitele medii supurate acute si cronice pot produce o serie de complicatii. Factorii generali care
favorizeaz dezvoltarea complicatiilorotitei si otomastoiditei supurate sunt:
tipul si virulenta germenilor microbieni, prezenta sau absenta unor boli sistemice cronice.
Pneumococul tip III are predilectie particular pentru complicatiile intracraniene. Rezistenta
gazdei la acesti germeni este mai sczut la copii, vrstnici, si pacientii cu diabet;
complicatiile apar mai frecvent n caz de mastoid slab pneumatizat si la urechile cu frecvente
otite recidivante;
insuficient dozaj, o perioad nsuficient de administrare a medicatiei sau o selectie mai putin
eficient a antibioticelor, atunci cnd nu beneficiem de cultur sau teste de sensibilitate.
Otitele medii produc dou mari categorii de complicatii:
Complicatii extracraniene
1. abcesul subperiostal;
2. paralizia facial periferic;
3. labirintita;
4. petrosita.
Complicatii intracraniene
1. abcesul extradural;
2. abcesul subdural;

3. abcesul cerebral;
4. tromboza de sinus lateral;
5. meningita otogen.