VIOLENTA

Baciu Robert; Boboc Roxana; Ciurea Daniela;

Cristescu Ruxandra; Drilea Eduard; Grecu Catalina;
Stancu Theodora Ungureanu Ioana;

 Violena reprezint utilizarea forei i a constrngerii de

ctre un individ, grup sau clas social n scopul
impunerii voinei asupra altora.

Definitie

Directa
(loviri si raniri)
Fizica
Indirecta
(atacuri asupra unui
substitut al victimei)
Violenta Activa
Directa (insulta)
Verbala
Indirecta
(barfa)

Violenta Activa

Directa
(blocarea unui
comportament al
victimei)

Fizica
Indirecta
(neangajarea intr-un
comportament)

Violenta Pasiva
Directa (refuzul de a
conversa)

Verbala
Indirecta
(lipsa aprobarii/
acordului)

Violenta Pasiva

 Conform legii 25/2012 (privind modificarea si

completarea Legii nr. 217/2003) sunt recunoscute
urmatoarele tipuri de violenta: violenta verbala, violenta
psihologica, violenta fizica, violenta sexuala, violenta
economica, violenta sociala, violenta spirituala.

Tipuri de violenta

1.

2.

3.

Calomnia: Aceasta consta in transmiterea unor neadevaruri in colectivitate, cu

privire la o persoana anume. In general, persoana in cauza sufera grave
prejudicii morale si juridice cand aceste neadevaruri sunt auzite. Calomnia este
cea mai grava si imorala forma de violenta care, din pacate, in zilele de azi, a
devenit un instrument politic de lupta inuman, promovat prin presa, radio si
televiziune. Ea reprezinta in acelasi timp, o arma pentru dobandirea
concurentului a unei societati bazate pe concurenta si este totodata arma celui
care vrea sa parvina.
Denigrarea: A doua forma a violentei verbale o constituie denigrarea care
consta in asa-zisa descoperire a acelor trasaturi cu caracter negativ sau de fapte
si imprejurari imorale apartinand unei anumite persoane dintr-un grup social.
Aceste trasaturi si fapte sunt exagerate, denaturate pana la grotesc pentru a se
obtine descalificarea moral-sociala a adversarului.
Ironia: O alta forma de violenta verbala este ironia. Aceasta consta in
descrierea unei persoane, mesajul transmis manifestand semnificatii latente cu
valoare agresiva, diferite de cele cuprinse in mesaj, menite sa produca
persoanei in cauza prejudicii morale sau traume psihice.

Violenta verbala

Violenta psihologica implica repercursiuni la nivel psihologic in urma unor evenimente/factori. Poate aparea in
urma urmatoarelor conditii:
-rezultate ale violentei verbale care se rasfrang la nivel mental
-rezultate ale mass-mediei
-saracie
-conflicte sociale
-conflicte milirare
-rezultate ale violentei fizice
-rezultate ale violentei spirituale
-rezultate ale discriminarii
- impunerea vointei sau a controlului personal
- provocarea de stari de tensiune si de suferinta psihica in orice mod si prin orice mijloace
-violenta demontrativa asupra obiectelor si animalelor
-neglijare, controlul vietii personale
-constrangerile de orice fel, precum si alte actiuni cu efect similar - agresiuni verbale, intimidare,
batjocur, umilire, ameninri, denigrare
Violenta emotionala: precede si acompaniaza celelalte forme de violenta/abuz, dar se poate manifesta si izolat
prin injurii, amenintari, intimidari, uciderea animalelor domestice preferate, privarea de satisfacerea nevoilor
personale esentiale (mancare, somn, etc.).

Violenta psihologica

 Cand oamenii vorbesc despre violenta domestica, se refera

adesea la abuzul fizic al unui sot sau partener intim. Abuzul
fizic consta in utilizarea fortei fizice impotriva cuiva, intr-un
mod care ar putea leza sau pune in pericol persoana respectiva.
Violenta este o agresiune, indiferent daca aceasta se produce in
interiorul sau exteriorul familie. Politia are puterea si
autoritatea de a proteja orice individ de atacul fizic. Orice
situatie in care o persoana este obligata sa participe la activitati
sexuale contra vointei proprii, nesigure sau degradante
reprezinta un abuz sexual. Actul sexual fortat, chiar de catre
sot sau partenerul intim, este un act de agresiune si violenta. In
plus, oamenii ai caror parteneri ii abuzeaza psihic sau sexual
sunt supusi unui risc destul de mare de a fi grav raniti sau chiar
ucisi(asta e abuzul sexual, o forma de violenta fizica).

Violenta fizica

Violena sexual reprezint orice form de constrngere asupra actului sexual i de

comportament exagerat cu coninut sexual. Aceste forme pot aprea n contexte
foarte diverse ca hruri sexuale la locul de munc, ca un mod de a profita de femeie
ntr-o relaie n care aceasta depinde de brbat sau ca obligarea la sex n csnicie.
Violena sexual se caracterizeaz print-o exercitare a puterii care umilete i
descurajeaz femeia. Ea nu presupune neaprat violen fizic, corporal. Deseori
este de ajuns o ameninare cu fora sau cu pedeapsa.
Formele de violen sexual sunt:
Observaiile insinuante cu coninut sexual,
Gesturi i micri corporale de tip sexual,
Atingeri nedorite,
Agresiuni sexuale i corporale care pot culmina n constrgere sau viol.
Hruirea sexual (fie direct, fie la telefon, prin pot, sms sau e-mail), acte
sexuale cu persoane care depind de autoritatea brbatului, constrngerea sau
violul reprezint toate fapte penale care trebuie urmrite corespunztor.

Violenta sexuala

 Abuzul economic duce la scderea resurselor i autonomiei victimei;

Controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale, hrana,
mijloace de transport, telefon, si alte surse de protectie sau ngrijire
de care ar putea beneficia. (Stark & Flitcraft, 1996)
n cazul abuzului economic, agresorul aduce victima ntr-o poziie
financiar dependent(Chez, 1994).
Abuzatorul este cel care decide modul in care vor fi cheltuii banii,
fapt care poate implica diferite cunosinte financiare sau se poate
intersecta cu anumite paliere economice.
Exemple ale mentinerii controlului financiar sunt cele in care
victimei nu i se permite sa munceasc; se ine o eviden strict
asupra fiecrui ban cheltuit sau abuzatorul nu accept ca cellalt s se
angajeze

Violenta economica

 Violenta sociala se manifesta prin impunerea izolarii unei persoane de

familie sau prieteni, prin interzicerea frecventarii institutiei de
invatamant, sau chiar prin izolarea prin detentie. Aceasta mai este
caracterizata si de privarea accesului persoanei la informatie, sau actiuni
cu un efect asemanator. De asemenea, violenta sociala mai reprezinta si
sistarea relatiilor sociale, sau agresarea persoanei pe planul vietii private
si intime. Aceasta poate insemna lipsirea individului de suportul social,
creand imposibilitatea de a mai iesi din situatiile violente.
Un exemplu poate fi privarea copilului de libertate. Este de notat faptul
ca varsta nu este un factor in acest lucru. Un caz exceptional este cazul
Josef Fritzl, cand, intr-un mod extrem de incomprehensibil, acesta si-a
tinut inchisa fiica timp de 24 de ani, incepand cand fata ave doar 18 ani.
Evident, este o varianta aflata la extrema violentei sociale, insa este un
exemplu ce ramane intiparit in mintile oamenilor, tocmai prin faptul ca
este atat de tulburator.

Violenta sociala

 Violenta spirituala reprezinta subestimarea sau diminuarea

importantei satisfacerii necesitatilor moral-spirituale prin
interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiratiilor
membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice,
lingvistice sau religioase, impunerea aderarii la credinte si
practici spirituale si religioase inacceptabile, precum si alte
actiuni cu efect similar sau repercusiuni similare.
Violenta spirituala presupune utilizarea religiei unei persoane
sau a credintelor sale spirituale pentru a o manipula sau a o
controla. Aceasta poate sa cuprinda mpiedicarea persoanei de
a utiliza practicile sale religioase sau spirituale, sau dinpotriva
s ridiculizeze credinele ei

Violenta spirituala

Manual Editura Corvin

Manual Editura Humanitas
Wikispaces.com
Politiaromana.ro
Scritub.ro

Bibliografie