UNIVERSITATEA DE PETROL I GAZE ,PLOIETI

FACULTATEA DE TINNE ECONOMICE

SPECIALIZAREA:STRATEGII N AFACERI INTERNAIONALE

BALANA DE PLI EXTERNE

PROFESOR COORDONATOR:
LECT. UNIV. DR. CRISTU ALICE
MASTERAND:
TOCITU ELENA-LOREDANA
ANUL 1

Balana de pli externe

Generaliti/ concepte
Balanta de plati externe este un document statistic care rezuma intr-o forma sistematica
tranzactiile unei economii (specifica este raportarea la o singura economie nationala) cu restul
lumii de-a lungul unei perioade de timp (de obicei un an). Astfel, acest document ajunge sa
reflecte pozitia unei economii nationale in raporturile ei cu restul lumii (impreuna cu balanta de
creante si angajamente externe) si contribuie in procesul elaborarii politicii economice externe a
oricarei guvernari (atat din punct de vedere al celei nationale cat si a guvernarilor externe, aflate
in relatie cu statul reper). Aceasta balanta se intocmeste global (pentru a evidentia totalitatea
fluxurilor sau tranzactiilor economice si financiare ale unei tari cu restul lumii), bilateral (pentru
relatiile cu o anumita tara) si regional (pentru schimburile cu un grup de tari).
Ea cuprinde tranzactiile dintre agentii rezidenti si nerezidenti, distinctia dintre cele doua
categorii bazandu-se pe centrul principal de interes sau de activitate (acceptiunea economica a
rezidentei) si nu pe nationalitate sau alte criterii legale (legate de pozitionarea persoanei). Astfel,
rezidentii unei economii sunt: familii si indivizi care isi creaza in tara o gospodarie, intreprinderi,
corporatii si cvasi-corporatii (de exemplu, sucursale ale investiorilor straini directi), institutii nonprofit, guvernul si administratia locala. Nerezidentii includ pe langa persoanele fizice si juridice
straine, care activeaza in afara teritoriului national reper, si persoanele care si-au mutat centrul de
activitate/ de interes in strainatate, filialele si sucursalele intreprinderilor stabilite in strainatate,
turistii, oamenii de afaceri, functionarii diplomatici straini aflati temporar in teritoriul reper si
altele asemenea.
Importanta acestor balante (balanta de plati externe si balanta de creante si angajamente
externe) este considerabila in special datorita faptului ca determina mersul economiei analizate in
mod direct cat si in raport cu economiile cu care aceasta are relatii comerciale, de creditare s.a..
Ele sunt rezultatul abordarii diferite a relatiilor economice internationale ale unei tari dupa cum
urmeaza:
- balanta de plati externe se bazeaza pe cuprinderea fluxurilor (tranzactiilor) dintre rezidenti,
inregistrate de-a lungul perioadei de referinta (de obicei anul fiscal sau calendaristic);
- balanta de creante si angajamente externe are in vedere stocul de creante si angajamente
financiare ale economiei la un moment dat (de obicei la finele anului fiscal sau calendaristic),
modificarea acestrui stoc fiind rezultatul tranzactiilor rezultate/ derulate in raporturile cu restul
lumii (fapt care o va reflecta in balanta de plati externe), dar si efectul schimbarilor petrecute in
ratele de schimb si preturile utilizate in evaluarea creantelor si angajamentelor acumulate de-a
lungul timpului, sau alte ajustari valorice.
Elaborarea balantei de plati externe se bazeaza pe un set de reguli care definesc agentii,
natura tranzactiilor si modalitatea de inregistrare a acestora. Acest set de reguli este acceptat la
nivel national de fiecare entitate in parte dar, in general, totul se conformeaza unor reguli general
valabile, in acest sens existand adevarate manuale, cum ar fi cel al FMI ("Manualul balantei de
plati" - republicat periodic).
Pentru intelegerea elementelor referitoare la balanta de plati externe, s.a. este necesar sa
se abordeze si conceptele de:
2

1.Tranzactia:este un concept care desemneaza fluxul economic care reflecta crearea,

transformarea, schimbul, transferul sau stingerea unei valori economice si care presupune
schimbarea de proprietate asupra bunurilor si/ sau drepturilor financiare, prestarea de servicii sau
disponibilizarea de forta de munca si capital. Totalitatea tranzactiilor constituie fluxurile
economice pe care o tara le are cu restul lumii si este, in concluzie, elementul de baza generator
al balantei de plati.
2.Fluxurile comerciale internationale:reflecta interdependentele dintre tari in planul
economiei reale, ca efect al adancirii treptate a diviziunii mondiale a muncii si a specializarii
agentilor economici din diferite tari in producerea si comercializarea de produse corporale
(produse de baza si produse prelucrate), produse incorporale (brevete de inventie, know-how,
lucrari complexe de proiectare) sau de prestari servicii sub forma transporturilor si asigurarilor
internationale de persoane si marfuri, al turismului international (prestari de servicii) sau al
serviciilor profesionale (de la servicii bancare, de telecomunicatii si de reprezentare pana la
servicii de consultanta juridica, gestiune, teleprelucrare si gestionare a bancilor de date din
diferite domenii de interes publice sau private).
3.Fluxurile financiar monetare internationale:sunt tranzactiile dintre agenti economici
apartinand unor state distincte, care se exprima si se realizeaza prin mijloacele de plati si de
credit.
Aceste fluxuri cuprind doua categorii principale:
- fluxuri de compensare a tranzactiilor comerciale - orice deplasare/ cedare de produse
corporale sau necorporale, prestare de servicii, s.a. intr-un sens intre partenerii unei tranzactii/
contract avand ca efect o deplasare in sens invers a unui flux de plati;
- fluxuri financiare independente fata de activitatea comerciala, care se concretizeaza in
miscarile internationale de capital (credite externe acordate sau primite, investitii externe directe
sau de portofoliu si miscari de fonduri pe termen scurt), consecintele valorificarii capitalului pe o
alta piata decat cea de formare fiind veniturile din plasamentele financiare externe, inclusiv
transferurile financiare unilaterale.
4.Comertul invizibil:este acel segment al comertului/ circuitului economic international/
mondial care grupeaza totalitatea fluxurilor de servicii si financiare ocazionate de circulatia
internationala a marfurilor, persoanelor, ideilor si capitalurilor. Astfel, cuprinde tranzactiile
comerciale cu produse necorporale si pe acelea care au ca obiect prestarile de servicii, dar si
creantele si obligatiile decurgand din fluxurile intre economiile nationale a factorilor de productie
capital si forta de munca. Aceste fluxuri nu sunt reflectate la nivel de control vamal (care se
limiteaza la produsele corporale) fapt care determina includerea in conceptul de comert invizibil a
tuturor acelor fluxuri care nu au ca obiect o marfa tangibila sau un transfer de capital.
5.Centrul de interes economic:al unei persoane fizice sau juridice se afla intr-o tara atunci
cand aceasta are plasamente interitoriul economic al tarii respective unde sau de unde s-a angajat
sau intentioneaza sa se angajezein activitati si tranzactii economice pe o perioada de timp
determinata sau nedeterminata, dar nu mai mica de un an.
6.Teritoriul economic al unei tari:este teritoriul geografic administrat de guvernul acelei tari
(fara a fi indentic cu teritoriul granitelor recunoscute administrativ/ politic), unde persoanele,
bunurile si capitalul circula liber. Teritoriul economici cuprinde spatiul aerian, apele teritoriale,
teritorii din apele internationale asupra carora are drepturi exclusive, enclavele teritoriale din
restul lumii, orice zona libera, depozitele de granita sau unitati operate de intreprinderi
nerezidente sub controlul vamal al tarii respective si nu cuprinde enclavele teritoriale utilizate de
guvernele straine sau de organizatiile internationale localizate in interiorul granitelor geografice
ale tarii.
3

Balanta de plati externe cuprinde toate tranzactiile de natura financiara sau comerciala si
este realizata asemenea unui bilant anual care reflecta un activ (credit) si un pasiv (debit) al
tuturor schimburilor realizate. In principiu, tranzactiile internationale se efectueaza cu titlu
oneros, generand plati, de obicei in valuta (o parte a comertului international se deruleaza sub
forma de operatiuni speciale, exportul fiind compensat prin importul de marfuri, fie la nivel de
tranzactie, fie la nivel de relatie), fara a uita de faptul ca unele operatiuni se fac fara
contraprestatie (in devize sau natura) fiind considerate transferuri unilaterale (donatii, ajutoare,
remiterea in tara de origine a sumelor economisite de catre muncitorii straini, burse, premii, etc.).
Fiecare operatie da nastere unei intrari de devize care este inscrisa in activul balantei sau unei
iesiri de devize care este inscrisa in pasivul balantei (in esenta fiind vorba despre o operare
contabila de inregistrare si centralizare).
La activ (in credit) balanta de plati externe inregistreaza aportul de resurse rezultate din
exportul de bunuri, prestarea de servicii, incasarea de venituri aferente factorilor de productie
care au parasit tara, precum si pozitii financiare reprezentand reduceri ale activelor externe sau
cresteri ale pasivelor externe ale economiei, iar la pasiv (in debit) scaderea de resurse ca urmare a
importului de bunuri, achizitionarii de servicii, plati de venituri afenrete mijloacelor de productie
atrase spre valorificare din strainatate, precum si pozitii financiare reprezentand cresteri ale
activelor externe ale tarii sau reduceri ale pasivelor sale externe.
Evaluarea tranzactiei se face la pretul pietei, definit fiind ca suma de bani pe care
potentialul cumparator o plateste pentru a achizitiona ceva de la potentialul vanzator, ambii
parteneri fiind parti independente, reunite in tranzactia respectiva din interese strict comerciale.
Momentul de inregistrare al tranzactiei este momentul schimbului (real sau estimat - de fapt
determinat de necesitatea inregistrarii contabile a acestuia/ a opratiunii valutare in evidentele
contabile bancare si/ sau ale operatorului comercial propriu-zis) de proprietate. In acest sens, in
elaborarea balantei se foloseste principiul dublei inregistrari care presupune compensarea unei
furnizari de resurse reale sau financiare de catre o entitate rezidenta unei entitati nerezidente prin
incasari si, respectiv, compensarea unei achizitii de resurse reale sau financiare printr-o plata.
Daca aceasta compansare nu se produce sub forma de resurse reale sau financiare, operatiunea
este considerata a fi un transfer.

Structura balanei de pli externe

Balanta de plati externe poate fi rezumata intr-o structura bipartita pe conturi: contul
curent sau balanta de plati externe curente si contukl de capital si financiar sau balanta miscarilor
de capital. Pe langa faptul ca acest model nu este unanim valabil trebuie sa se retina si faptul ca,
fiecare tara isi realizeaza propria detaliere de capitole si posturi in functie de specializarea sa
internationala, precum si in functie de interesele economice si financiare pe care le promoveaza.
Pentru tara noastra (in viziunea Bancii Nationale si a recomandarilor metodologice ale
FMI) contul curent sau balanta de plati externe curente cuprinde 3 capitole disticnte:

A Bunuri i servicii:
- balanta comerciala - respectiv importul si exportul de bunuri corporale (tangibile sau vizibile),
fluxuri evaluate la frontiera vamala a tarii exportatoare, respectiv FOB si se refera, in principiu, la
4

toate bunurile mobile pentru care schimbul de proprietate se face intre rezidenti si nerezidenti;
- balanta sericiilor - incasari si plati generate de comertul international cu servicii de transport de
marfuri si calatori, de receptie si control cantitativ si calitativ, de inmagazinare, manipulare si
transbordare a marfurilor, comisioanele reprezentantelor externe de comert, taxe si speze portuare
si aeroportuare, reclama si publicitate comerciala, servicii de posta si telecomunicatii, radio si
televiziune, turism international, comisioane si speze bancare, asigurari si reasigurari
internationale, gestiunea reprezentantelor diplomatice, consulare, economice, culturale, militare,
etc.;

B - Venituri:
Sau balanta veniturilor, cuprinde in principal veniturile din investitii (directe si de
portofoliu), venituri acumulate de un investitor din detinerea de active financiare, cum sunt:
depozitele bancare, imprumuturile acordate, obligatiunile, efectele de comert, participatiile la
capitalul unei intreprinderi sau crentele unei societati mama asupra sucursalei deschise intr-o tara;

C - Transferurile curente:
Cuprind intrarile sau iesirile de resurse reale si financiare fara compensare din partea
beneficiarului. Aceste transferuri sunt divizate in transferurile guvernului (subventii acordate/
primite pentru sustinerea bugetului curent, asistenta tehnica, reparatii impuse prin tratate de pace,
contributii la bugetele administrative ale organizatiilor internationale, etc.), transferurile private
(economii ale muncitorilor angajati in alte economii, premii, burse, pensii, etc.), alte transferuri
intre entitati neguvernamentale rezidente si guverne straine si entitati neguvernamentale
nerezidente.
Contul de capital si financiar sau balanta miscarilor de capital se imparte in doua categorii
principale de tranzactii:
A. Contul de capital:
Cuprinde toate operatiunile de incasari sau plati in vederea transferului international al
capitalului, precum achizitionarea sau vanzarea de active (nefinanciare) care nu sunt rezultatul
activitatii umane (de exemplu pamantul sau bogatiile subsolului) si active intangibile (brevete,
drepturi de autor, marci, inchirieri sau alte contracte transferabile, etc.) tranzactionate intre
rezidenti si nerezidenti.
B. Contul financiar:
Grupeaza toate tranzactiile determinate de schimbarea proprietatii activelor financiare
straine, inclusiv crearea sau lichidarea de creante fata de restul lumii in cadrul activelor si
pasivelor financiare externe ale unei economii. Fluxurile incluse in contul financiar sunt
clasificate in:
- investitia directa - intr-o intreprindere, presupune un plasament financiar al unui nerezident in
scopul de a influenta luarea deciziilor. Limita inferioara pe care trebuie sa o atinga un asemenea
plasament pentru a fi considerat ca investitie directa este, conventional, 10 % din actiunile sau
activele intreprinderii vizate. Acest flux financiar cuprinde atat plasamentele initiale cat si
castigurile reinvestite.
- investitia de portofoliu - este o tranzactie care are ca obiect valori mobiliare de natura actiunilor
sau a obligatiunilor, scopul fiind acela de valorificare a capitalului pe o piata externa mai
avantajoasa decat propria piata financiara.
5

- Alte investitii - se refera la creditele comerciale, imprumuturile de la diferite fonduri (FMI, s.a.),
depozite bancare, etc.
- activele de rezerva se afla sub controlul si la dispozitia autoritatii monetare din fiecare tara
(banca centrala) pentru a regulariza dezechilibrele survenite si pentru a interveni pe piata valutara
in scopul influentarii cursului de schimb al monedei nationale sau pentru a exercita anmite
influente. Constituite din aur monetar, drepturi speciale de tragere, pozitia de rezerva in FMI,
disponibilitati in valute straine si alte creante. Miscarea activelor de rezerva de-a lungul anului de
referinta reflecta activitatea autoritatii monetare centrale pentru echilibrarea balantei de plati
externe, pentru sustinerea monedei nationale sau cu alte scopuri.
Din punct de vedere al factorului timp, miscarile de capital sunt impartite in:
- intrari si iesiri de capital pe termen lung (peste un an) realizate sub forma de investitii directe si
de portofoliu, sub forma de imprumuturi angajate si/ sau acordate, precum si sub forma finantarii
unei sau unor filiale externe catre firma mama;
- intrari si iesiri de capital pe termen scurt (pana la un an) realizate sub forma de credite
comerciale si plasamente financiare cu caracter speculativ;
- transferuri financiare cu caracter exceptional si unilateral aparute, de obicei, ca o consecinta a
unor evenimente cum ar fi un razboi, s.a.
In alcatuirea balantei de plati externe apar erori si omisiuni deoarece datele necesare sunt
deseori derivate independent, din surse diferite, ceea ce face ca procesul de contabilizare prin
dubla intrare sa aiba unele limite. Deoarece lipsurile si inadvertentele tind sa se compenseze,
marimea diferentei nete nu poate fi considerata ca un indicator al acuratetii unei balante dar, in
cazul in care diferent este mare si persistenta in timp tinde sa afecteze credibilitatea intregii
balante.
Soldul balantei reflecta relatia in care se gasesc cele doua conturi principale ale balantei
de plati externe (contul curent si cel de capital) din punct de vedere al intrarilor si iesirilor
generate de tranzactiile internationale. Balanta globala a unui stat trebuie sa fie echilibrata
(pozitiva), soldul exprimand influenta tranzactiilor efectuate de o economie cu restul lumii asupra
rezervelor internationale nete ale tarii. In analiza dezechilibrelor survenite in balanta de plati
externe se utilizeaza o serie de solduri partiale, stabilite ca diferentele intre intrarile (incasarile) si
iesirile (platile) de valuta pe tipuri de tranzactii (comparandu-se activul cu pasivul fiecarei pozitii
sau a unor grupuri tipice de pozitii din balanta globala analizata. Alaturi de stabilirea soldurilor
partiale, in analizele de balanta se utilizeaza frecvent si indicatorul grad de acoperire a platilor
prin incasari (GA). Acest indicator realizeaza comparatia sub forma unui raport care confera doua
avantaje: a. dezechilibrul absolut capata o dimensiune calitativa exprimata procentual, b. se
elimina utilizarea semnului soldului, care poate influenta negativ eventuale demersuri analitice:
GAi = (Xj/ Mj) x 100
Comparand diferitele solduri partiale sau grade de acoperire specifice pozitiilor analizate
cu situatia balantei globale, se afla contributia acestor pozitii la un eventual dezechilibru general,
ceea ce semnalizeaza domeniile (sectoarele) in care este necesara o corectie a comportamentului
agentilor economici in relatiile lor cu partenerii externi, astfel incat pe o perioada mai mare de
timp tendinta de echilibrare sa fie evidenta.

 Mecanisme de echilibrare a balanei de pli externe

Balanta de plati externe este in mod necesar echilibrata in sensul ca activul este egal cu
pasivul (debitul cu creditul) dar se folosesc frecvent conceptele de debalanta, dezechilibru, activ
(excedent), pasiv (deficit) al balantei. In contextul mecanismelor de echilibrare a balantei se
utilizeaza 2 concepte tehnice distincte: balanta "peste linie" pentru balanta tranzactiilor curente si
balanta "sub linie" pentru contul de capital si financiar mai putin postul "active de rezerva" din
acest cont. Activele de rezerva raman, in acest context, un spatiu de manevra, care preia acele
dezechilibre ce nu pot fi rezolvate prin compensarea dintre posturile sau conturile balantei
globale.
Astfel, excedentul balantei de plati externe curente (contul curent se afla "peste linie")
determuina "sub linie": a. un export de capital sub forma de investitii in strainatate sau
imprumuturi acordate altor tari, b. o sporire a rezervelor monetare internationale ale tarii sau c. o
reducere a propriei datorii fata de strainatate.
Deficitul contului curent este acoperit "sub linie" prin urmatoarele mecanisme folosite fie
alternativ, fie cumulativ: a. import de capital sub forma investitiilor straine in propria economie
sau a imprumuturilor contractate in strainatate, b. amanarea rambursarii datoriei externe
contractate anterior si crearea de arierate financiare in raporturile cu creditorii externi, c.
cheltuirea unei parti din rezervele monetare internationale pentru a achita platile devenite
scadente in anul de referinta. In acest sens, cel putin in tara noastra in ultimii ani, s-a abordat o
practica de acoperire a deficitului balantei de plati curente prin miscari de capital... Insa, aceasta
practica s-a dovedit devastatoare pentru economia tarii noastre deoarece ea se practica pentru
perioade mici de timp, reprezentand doar o trecere a unei parti din sarcinile de actualitate catre
sarcinile de viitor.
Prin urmare, mecanismele de echilibrare ale balantei de plati externe sunt reprezentate de
doua elemente principale:
- dezechilibru intr-un sens al contului curent se contracareaza, fie si partial, printr-un dezechilibru
invers al contului de capital si financiar, mai putin postul "active de rezerva";
- eventualul rest al acestei operatiuni de contracarare influenteaza activele de rezerva ale
autoritatii monetare centrale.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.conso.ro/glosar/balanta-de-platI
http://www.rubinian.com/dictionar_detalii
http://biblioteca.regielive.ro/