Geto-dacii si contactele lor in

lumea

mediteraneana

Cei mai indepartati stramosi directi au fost

tracii despre care istoricul grec Herodot spunea ca
sunt cei mai numerosi dupa neamul inzilor.Tracii
se vor imparti in traci nordici (geto-dacii) si in traci
sudici.
Geti erau numiti in izvoarele grecesti si daci
in izvoarele romane sau latine,dar ei formau acelasi
popor asa cum afirma si geograful antic Strabon ca
getii si dacii vorbesc aceasi limba.
Prima informatie scrisa despre geto-daci o
avem de la Herodot care ii aminteste cand vorbeste
despre expeditia regelui persan Darius I impotriva
scitilor(in nordul Marii Negre) in 514 i.Hr.Getii s-au
impotrvit lui Darius ,dar au fost infranti desi ei sunt
cei mai viteji si cei mai drepti dintre traci(Herodot).
Aria de locuire a geto-dacilor era cuprinsa
intre Carpatii Padurosi la nord,guriele Bugului la
est,campia
Panoniei
la
vest
si
muntii
Haemus(Balcani) la sud.
Geto-dacii erau organizati in triburi:carpii, burii,
costobocii, crobizii, apulii, trizii, predavensii,
albocensii, caucoensii etc. Aceste triburi aveau in
frunte un sef militar:un rege sau un basileu.

Acestea isi aveau resedinta in asezari

intarite(dava) al caror denumire poarta de regula
terminatia dava(din daca). Exemple: Sucidava,
Buridava, Pirohoridava, Acidava,dar existau si
asezari al caror nume nu continea aceasta
terminatie:
Sarmisegetuza,
Napoca,
Apulon,
Drobeta.
In aceste asezari s-a descoperit un bogat
inventar
arheologic(arme,
unelte,
podoabe,
ceramica, unelte),nelipsite erau chiupurile si ceasca
dacica.
Coloniile grecesti de pe tarmul apusean al
Marii Negre
Prima colonie greceasca de aici a fost Histria
(numita la inceput Istros) intemeiata in secolul al
VII-lea iHr.,urmata in secolul al VI-lea de alte
doua,Tomis (azi Constanta) si apoi Callatis(azi
Mangalia).
Orasele grecesti au cunoscut de timpuriu o
activitate economica intensa.In atelierele lor se
produceau:unelte si arme din bronz si din
fier,ceramica,bijuterii,margele din sticla.Toate cele
trei colonii bateau moneda proprie din argint si din
bronz.
Caracterul pur elen al vietii culturale si religioase
a coloniilor este ilustrat de inscriptiile in limba
greaca si de existenta teatrelor si a templelor in
care erau venerati zeii panteonului elen.Scolile
acordau o mare atentie pregatirii fizice si
intelectuale a tinerilor.Relatiile politice ale grecilor
2

din colonii cu getii cunosc momente de apropiere,in

multe situatii de colaborare,dar si de incordare,dupa
cum o impuneau evenimentele.
In anul 339 i.Hr.,cand grupuri de sciti incearca sa
patrunda in Dobrogea,coloniile grecesti sunt
sprijinite de getii care aveau in frunte pe unrex
Histrianorum(regele
histrienilor),scitii
fiind
respinsi.Dupa framantarile din secolele urmatoare,prin anii 72~71
i.Hr.Ele vor fi nevoite sa semneze tratate cu
Roma,devenind
cetati
federate(aliate)ale
romanilor,in fapt o formula care masca acceptarea
dominatiei romane.
Contactele geto-dacilor cu
lumea mediteraneana
Coloniile grecesti din Dobrogea si mai tarziu
civilizatia romana au devenit purtatoare ale
influentei mediteraneene in spatiul locuit de getodaci.
Prin mijlocirea cetatilor grecesti,geto-dacii au
preluat tehnici perfectionate de metalurgie a fierului
si roata olarului.Influente ale arhitecturii grecesti se
observa asupra arhitecturii civile si a celei sacre a
geto-dacilor.Sistemul zidurilor si sanctuarele cu
coloane de la Sarmizegetusa sunt elementele care
arata aceste influente.
In scriere,geto-dacii au folosit la inceput alfabetul
elen si apoi pe cel latin.La Ocnita,in judetul Valcea,a
fost descoperit un vas avand o inscriptie cu litere
grecestiBasileus
Thiamarcos
(Regele
Thiamarcos),iar
3

la Sarmizegetusa Regia,in Muntii Orastiei,a fost gasit

un vas de cult continand o inscriptie cu caractere
latine, DECEBALUS
PER
SCORILO ,pe care unii
istorici
o
traducDecebal,fiul
lui
Scorilo,iar
altiiDecebal(a facut acest vas prin) Scorilo.
Influente mediteraneene sunt vizibile si in
vestimentatie.Caciula dacica,pilleus,purtata numai
de nobili(tarabostes si pileati),este inspirata de
boneta frigiana. Ea isi gaseste analogii in lumea
greaca si romana,constituind un simbol al libertatii
pentru cei care o purtau.
Contactele cu lumea mediteraneana (greaca,
macedoneana, elenistica, romana) au imbogatit
civilizatia geto-dacica,fara a-i modifica esential
trasaturile sale caracteristice.Ea si-a pastrat
particularitatile,care,in multe privinte,ii confera
originalitate si farmec.
Regalitate si religie
Structura sociala era aceeasi ca la mai toate
neamurile tracice si era formata din:
Nobilii,urmasii vechii aristocratii tribale se
numeau tarabostes sau pileati,din
randul carora era ales regele si
marele preot.Preotimea avea un rol
deosebit
in
societatea
getodaca,prin monopolul asupra religiei
si a cunostintelor stiintifice.Marele
preot era al doilea dupa rege,statul
avand un rol teocratic.
4

 Comatii erau cei mai numerosi si

constituiau masa producatorilor si
elementul esential al activitatii
economice.
Sclavii erau putin numerosi si erau
considerati ca facand parte din
familia
stapanului.(sclavie
patriarhala)
Dromichete(primul monarh important al
getilor) era conducatorul unei puternice uniuni de
triburi din Campia Munteana.El a avut conflicte
militare cu regele Lisimah(un urmas al lui Alexandru
Macedon aflat la conducerea Traciei) in anul 300292 i.Hr.Luptele au fost castigate de capetenia getodaca.
In sec II i.Hr izvoarele istorice mentioneaza
doua capetenii tribale Oroles(Vulturul)
si
Rubobostes care se intindeau atat in interiorul
arcului carpatic cat si in exteriorul lui si in timpul
carora s-a produs o crestere mare a puterii dacilor.
In sec I i.Hr in interior triburile geto-dace
atinsesera nivelul de dezvoltare economic si social
care sa permita intemeierea statului.Un alt factor
care favorizeaza formarea statului dac este cel
extern:amenintarile celtilor dinspre vest si a
romanilor dinspre sud.

Burebista(82-44):
a fost considerat intemeietorul statului dac;

caile de unificare a triburilor geto-dace au

fost de buna-voie, cu ajutorul marelui preot
Deceneu si pe calea armelor;
intindere statului dac era:in N-pana la
Carpatii
Padurosi,in
E-pana
la
gurile
bugului,in S-muntii Haemus,in V-pana la
Campia Panoniei(Serbia);
regale dac este numit in inscriptia lui
Ancornio din Dionysopolis (Bulgaria):cel
dintai si cel mai mare dintre regi;
in politica interna a luat:
masuri
de
organizare
administrative si militara
a statului;
intareste cetatile;
stabileste capitala la
Costesti,
in
Muntii
Orastiei,situata
in
imediata apropriere a
centrului
religios
din
Kogaionon sau Muntele
Sfant;
organizeaza o armata ce
putea
ajunge
dupa
Strabon la 200.000 de
oameni;

in politica externa Burebista:

 in 60-59 i.Hr ii invinge pe

celti(boii si tauriscii) si
extinde granitele statului
spre vest;
in 55 i.Hr cucereste
litoralul pontic de la Obia
pana la Apollonia;
in 48 i.Hr intervine intre
razboiul civil dintre Cezar
si Pompei
in anul 44 i.Hr Burebista este asasinat de
adversarii lui politici.Dupa moartea lui
Burebista statul dac se mentine,dar cu o
intindere mai mica(nucleul se mentine in
interiorul arcului carpatic)
urmasii lui Burebista:
Deceneu
Comosicus
Coryllus-Scorilo
Duras
Diurpaneus-Decebal
In anul 28 i.Hr Dobrogea a fost cucerita de
romani,iar din anul 46 d.Hr va fi incorporate
provinciei Moesia si va ramane sub stapanire
romana pana in anul 602.
In sec I d.H pericolul roman a devenit
iminent si regele Duras incepe conflicte militare cu
imperiu.In 85-86 el organizeaza un atac in provincia
Moesia ,care insa este respins de imparatul roman
Domitian.Duras cedeaza tronul lui Diurpaneus
Decebal(87-106)
Decebal (87-106):

reface unitatea statului dac;

7

intareste cetatile existente si construieste

altele realizand un sistem de fortificatii in
jurul capitalei Sarmisegetuza Regia sau
Basileion:Costesti,Blidaru,Piatra
Rosie,Banita,Capalna;

intinderea statului dac era mai mica

decat in vremea lui Burebista ocupa spatiul
carpato-dunareano-pontic,dar statul era
mai puternic;
Religia geto-dacilor
Geto-dacii au starnit admiratia Antichitatii nu
numai prin vitejie,ci si prin orginalitate religiei lor.
Divinitatea suprema pe care o adorau era
Zamolxis,zeul pamantului si al naturii, dar si
stapanul
taramului
unde
salasluiau
mortii.
Autoritatea acestuia era disputata de Gebeleizis,
zeul cerului si al luminii. In afara celor doi, izvoarele
mentioneaza un zeu al razboiului, corespunzator lui
Marte de la romani, si o divinitate Bendis, Zeita lunii
si a padurilor, fapt care ilustreaza caracterul politeist
al religiei geto-dace.
Renumitul istoric al religiilor, Mircea Eliade,
este de parere ca religia geto-dacilor se incadreaza
in religiile antice grupate in tipul Mistere . Aceste
religii asigurau initiatorilor o existenta fericita dupa
moarte.Asa se explica spusele lui Herodot despre
credinta geto-dacilor in nemurire.
Pentru oficierea ceremonialurilor
religioase,geto-dacii au construit sanctuare cu
coloane. Sanctuarele aveau forma fie patrulatera, fie
circulara. Cele mai multe si mai impresionante
8

sanctuare au fost ridicare pe terasele de la

Sarmizegetusa,
special
amenajate.
Multimea
templelor confera acestui loc calitatea de Munte
Sfant al dacilor. Se crede ca unul dintre
sanctuarele de la Sarmizegetusa era de fapt un
calendar solar.
Preotii detineau o pozitie inalta in cadrul
societatii geto-dace. Este cunoscut in acest sens
rolul marelui preot principal sfetnic si colaborator al
regelui. In afara atributiilor religioase, este posibil ca
toti preotii sa fi fost cei care se indeletniceau cu
preocupari
stiintifice
(astronomia,medicina,botanica,filosofia etc), despre
care amintesc scrierile antice.

Razboaiele dintre Decebal si Domitian:

in anul 87 romanii interprind o expeditie

in Dacia sub comanda generalului Corneliu
Fuscus;in batalia in care s-a dat Fuscus a fost
infrant,iar Diurpaneus a primit numele de
Decebalus(cel puternic)

in anul 88 are loc o noua expeditie

romana in Dacia condusa de Tettius Iulianus;in
batalia in care s-a dat la Tapae(Poarta de fier a
Transilvaniei) Decebal a fost infrant;

pacea din 89 dintre Decebal si

Domitian;Decebal se recunoaste client al
Imperiului Roman si in schimb primeste bani,
9

mesteri, instructori pt refacerea cetatilor si

instruirea armatei; Aceasta pace scoate in
evidenta calitatile de bun diplomat ale lui
Decebal,asa cum sunt ele prezentate de istoricul
Cassius Dio:Era priceput in ale razboiului si
iscusit la fapta,stiind cand sa navaleasca si cand
sa se retraga la timp,mester a intinde
curse,viteaz in lupta,stiind a se folosi cu
pricepere de o victorie si a scapa cu bine dintr-o
infrangere.
Razboaiele dintre Decebal si Traian:
Traian(98-117) era nemultumit de pacea din 89
pe care o considera rusinoasa pt romani,dar era
atras si de bogatiile si pozitia strategica a Daciei,de
aceea el va purta 2 razboaie pt cucerirea Daciei.
Primul razboi(101-102):
romanii trec Dunarea pe un pod de vase si
inainteaza spre Banat;
o prima batalie importanta se da tot la
Tapae si Victoria este tot de partea
romanilor;
iarna anului 101-102 Decebal aliat cu
sarmatii ataca garnizoanele romane din
Moesia sperand ca Traian va disloca trupe
din Dacia pt a respinge atacul;
romanii rezista si fara ajutorul trupelor din
Dacia;

10

 in primavera anului 102 reiau atacul

cetatilor dacice si reusesc sa cucereasca
cetatea Costesti;
Decebal cere pace;
Pacea din 102:
Decebal era obligat:
sa darame zidurile cetatilor;
sa predea fugari si prizonieri
de razboi;
sa
cedeze
din
teritoriile
sudice;
sa incheie numai aliante
favorabile Imperiului Roman;
Decebal incalca conditiile pacii,iar Traian
dispune construirea podului de la Drobeta
dupa planurile arhitectului Apolodor din
Damasc;
Al doilea razboi(105-106):
romanii ataca pe mai multe cai;
cuceresc din nou cetatea Costesti si
celalate cetati si asediaza Sarmisegetuza;
Decebal incearca sa fuga in munti si sa
organizeze o noua rezistenta,dar este
urmarit de romani si se sinucide(cu
sica=pumnal)
In urma celor doua razboaie Traian a putut fi
indreptatit
de
a
purta
supranumele
de
Dacicus,adica de invingator al dacilor,iar la Roma
este ridicata Columna lui Traian si in Dobrogea
11

Tropaeum Traiani,doua monumente menite sa

glorifice faptele de arme ale romanilor.
Dacia a devenit provincie romana(106271)

Organizarea administrative,teritoriala a
Daciei

Traian a organizat Dacia ca pe o provincie

imperiala,condusa de un guvernator de rangul
legatus Augustis pro praetore.Nu toate au fost
incluse in imperiu:Crisana,Maramures,o mare parte
a Moldovei au continuat sa fie locuite de daci liberi.
La moartea lui Traian in Dacia are loc o
rascoala,ceea ce il determina pe noul imparat
Hadrian
sa
organizeze
doua
provincii:Dacia
Inferioara si Dacia Superioara.
Imparatul Marcus Aurelius va da o alta
organizare:Dacia Porolisensis,Dacia Apolensis si
Dacia Malvensis.Toate conduse de un legatus
Augustis pro praetore Daciarum trium.
Armata:in Dacia erau in jur de 40.000 de
soldati grupati in legiuni(trupe de elita) si grupe
auxiliare:alae si cohorte.Acestea isi aveau sediul in
garnizoane intarite cu ziduri si turnuri de aparare
numite
castre(precum
cele
de
la
Apulum,Micia,Potaissa) In apropierea castrelor s-au
intemeiat asezari civile numite canabe.Au fost
12

ridicate limesuri(valuri de pamant cu rol de

aparare).-limes alutanus si limes transalutanus.
Viata economica:s-a desfasurat ca si pana la
cucerire cu deosebire ca cele mai bune pamanturi
au fost preluate de romani care si-au ridicat in
mijlocul proprietati conacul(vila rustica).Dacia era
impanzita de o retea de drumuri comerciale.Imperiul
a acordat o atentie deosebita extrageri bogatiilor
subsolului: aur, , arama, fier si sare.Mestesugarii
aveau asociatii cu scop de intrajutorare,numite
colegii(collegia),constituite de persoanele care
lucrau in aceeasi meserie sau care aveau aceeasi
origine etnica,ori care impartaseau aceeasi religie.
Orasele s-au dezvoltat.Viata urbana in Dacia
fiind opera romanilor.Orasele se imparteau in:
colonii:Ulpia
Traiana
Sarmisegetuza,
Napoca,
Drobeta,
Malva,
Apulum,Potaissa,Romula;
municipii:Dierna,Ampelum,Porolissum;
Au fost intemeiate si asezari rurale numite
vicus sau pagus.In Dobrogea vechile cetati
grecesti Histria,Tomis si Callatis au cunoscut o
noua epoca de inflorire,alaturi de orase acum
aparute,precum Tropaeum Traiani,oras care a fost
intemeiat langa monumental cu acelasi nume.
Viata religioasa:in Dacia romana au loc
fenomene in plan religios:
sincretismul(contopirea a doua divinitati
asemanatoare,dar de
origine diferita);
13

interpretatio romana(adorarea unor divinitati

dace sub nume romane);
Cultele din spatiul daco-moesian sunt
proponderent romane. Numeroase inscriptii sunt
dedicate
zeilor
romani:Jupiter,Junona,Silvanus,
Venus.Alaturi de acestia,sunt adorati zei orientali,pe
primul loc situandu-se Mithras(Soarele nebiruit),un
zeu de origine persana ce intruchipa lupta binelui
contra raului.
Din sec al III-lea granitele Daciei sunt atacate
de populatiile migratoare de neam german.La
acestea se mai adauga si atacurile dacilor
liberi(carpii,bostobocii si carpii mari).Ca urmare
imparatul Aurelian avea de ales intre:sa pastreze
granitele Daciei,dar sa nu le poate apara sau sa
renunte la Dacia pt a apara mult mai bine linia
Dunarii.Imparatul opteaza pt a doua posibilitate si
incepand cu 271 s-au retras din Dacia armata si
administratia.Populatia ramasa fiind daco-romani.

Romanizarea
Este un process ireversibil care consta in
insusirea de catre daci a limbi latine,a culturi
14

materiale si spirituale umane.Dacia fusese inclusa in

imperiului Roman in 106 si era interesul romanilor
de ai romaniza pe autohtoni pt a-i integra mai bine
in lumea romana si pentru a pacifica provicia
romana.(au loc rascoale in Dacia la moartea lui
Traian).
Factorii romanizarii:
armata a constituit o adevarata scoala de
romanizare,intrucat tinerii daci care intrau in
armata romana erau obligati sa invete limba
latina,ei luandu-si si nume romane;
administratia era formata din fuctionrii ai
imperiului vorbitori de limba ltina care
contribuiau la romanizare
veteranii la lasarea la vatra primeau pamant in
Dacia si se stabileau alaturi de autohtoni;
colonistii care conform spuselor lui Eutropius
proveneau din toata lumea romana,au fost
un puternic factor de romanizare datorita
numarului lor foarte mare si deoarece erau
latinofoniex toto orbe romana
orasele au indus autohtonilor civilizatia romana;
Crestinismul a constituit un factor esential in
procesul
de
romanizare.Obiectele
paleocrestine din sec II-III d.HR sunt putin
numeroase,dar acest fapt se poate explica
prin persecutarea noii religii.Insa dupa ce
crestinismul a fost oficializat (prin edictul de
la Milan din 313 de Constantin cel Mare)
vestigiile au devenit tot mai numeroase.

15

Cel mai important element al romanizari il

constituie limba romana.

Etapele romanizarii:
Etapa preromana in care romanizarea s-a facut
prin contacte economice intre
nordul si sudul Dunari;Nicolae Iorga
o numea romanizarea populara
Intre 106-271 perioada stapanirii romane in
Dacia:romanizarea
s-a
facut
masiv,direct si organizat in statul
roman;
Etapa a III-a de dupa retragerea aureliana,cand sau mentinut intense legaturile
dintre
nordul
si
sudul
Dunari(deoparte si de alta a
fluviului se vorbea limba latina).Are
loc romanizarea dacilor liberi.In
anumite perioade imperiul a reluat
in stapanire teritorii din nordul
Dunari
in
vremea
imparatului
Constantin cel Mare(306-337) si
Iustinian(527-565).
Consecintele retragerii aureliene(271):
decaderea oraseler;
locuitori se retrag in asezari rurale;
16

romanizarea dacilor liberi;

daco-romani nu au o organizarea constitutionala;

Romanitate si crestinism
Traditia
Bisericii
afirma
ca
inceputurile
evanghelizarii Dobrogei au fost facute de catre Apostolii
Andrei si Filip,insa informatiile pe care se bazeaza aceasta
traditie nu provin din Faptele Apostolilor,ci din izvoare
mai
tarzii,asupra
carora
istoricii
au
pareri
diferite.Oricum,crestinismul s-a raspandit mai devreme in
Dobrogea decat in provincia Dacia,unde nu exista marturii
arheologice sigure in acest sens pentru perioada stapanirii
romane.
O gema descoperita la Potaissa(Turda) cu
imaginea Bunului Pastor dateaza din secolul al III-lea sau
poate al IV-lea.Persecutiile anticrestine ale unor imparati
romani (Decicus,Valerian),dar si o anumita teama a
crestinilor de a-si face publica apartenenta la noua religie
au intarziat si ele raspandirea crestinismului,desi nu
lau putut impiedica.
17

Raspandirea crestinismului in intreaga lume dacoromana,aflata atat la sudul,cat si la nordul Dunarii,va

cunoaste un alt ritm odata cu venirea la tron a imparatului
Constantin cel Mare(306-337).Acesta este autorul
vestitului Edict de la Milan(313) prin care se acorda
libertate de credinta crestinilor.
Din acest moment,comunitatile crestine se inmultesc si
lucrul acesta se petrece cu o mai mare intensitate in
lumea oraselor.O buna parte dintre locuitori au ramas insa
tot pagani,caci edictul lui Constantin nu interzicea cultele
pagane.Insusi cuvantul pagan provenit din latinescul
paganus,care il desemneaza pe locuitorul unui
pagus(sat), ne arata ca intr-o prima faza locuitori de la
sat si-au pastrat vechile credinte pagane.
Pe parcursul secolelor al IV-lea- al VI-lea raspandirea
crestinismului in randurile populatiei rurale daco-romane a
inregistrat progrese semnificative.
Acest proces s-a desfasurat intr-un cadru favorabil,in
conditiile in care Constantin cel Mare a readus sub
stapanire romana intinse regiuni situate la nordul
fluviului,situatie care se va repeat in vremea imparatului
Justinian(527-565).
In Banat si in Oltenia,descoperirile de obiecte
paleocrestine datand din vremea celor doi imparati provin
in
special
de
la:Drobeta,Tibiscum(Jupa-jud.CarasSeverin),Romula(Resca-jud.Olt) si mai ales Sucidava(Celeilanga varsarea Oltului in Dunare).In aceste locuri,ca si in
altele,au fost gasite numeroase opiate cu semnul
crucii,precum si cruciulite si vase avand incizate simboluri
crestine.
Pentru Transilvania,o semnificatie aparte o are donariul
de la Biertan(jud.Sibiu), cu inscriptia Latina ego Zenovius
votum posui(Eu,Zenoviu,am pus darul).
18

Acest document epigrafic datand din sec al IV-lea se

adauga dovezilor asupra limbii latine vorbite in Dacia in
secolul care a urmat retragerii lui Aurelianus.
Printre modalitatile de raspandire a crestinismului la
nord de Dunare,este acceptata de catre majoritatea
istoricilor contributia misionarilor veniti din Imperiul
Roman.
Numerosi adepti ai noii credinte au cazut victime
persecutiilor ordonate de imparatul Diocletian in anii 303304.Acesta este si cazul a patru martiri crestini,al caror
mormant a fost descoperit in anul 1971 sub altarul
bazilicii de la Niculitel(jud.Tulcea).
Dintre episcopii crestini, Niceta din orasul sud-dunarean
Remesiana a activate cu un zel neobosit timp de aproape
o jumatete de secol,predicand in limba latina si reusind
sa-i atraga la crestinism deopotriva pe daco-romani si pe
goti.
Din provincia Scythia Minor,organizata in timpul lui
Diocletian si in care era inclusa si Dobrogea,sunt originari
cativa teologi de prestigiu,cunoscuti in literature religioasa
ca scriitori patristici sau ca parinti ai Biserici.Acestia
sunt numiti astfel deoarece si-au adus contributie
importanta la elaborarea invaturii si a principiilor Bisericii
crestine.
Sf.Ioan Cassian(cca.360-435) a intemeiat doua manastiri
crestine la Marsilia,in Franta,fiind totodata autorul unor
lucrari valoroase,printer careTratatul despre intruparea
lui Hristos.El este venerat azi de catre numeroase Biserici
crestine:ortodoxa,catolica,anglicana.
Dionisie cel Mic(cca.460-545) s-a remarcat ca un bun
cunoscator al Bibliei si al limbilor greaca si latina.Mare
invatat si neobosit calator,el este creatorul calendarului
crestin,in care a introdus numaratoarea anilor pornind de
19

la nasterii lui Iisus Hristos.Izvoarele istorice mai amintesc

si alti misionari importanti cum ar fi Ulfilas si Sava Gotul.
Cuvintele din limba romana privind credinta crestina
provin in majoritate din limba Latina.De exemplu:biserica
din basilica,Dumnezeu din Domine Deus,cruce din
crux/cruces,crestin
din
christianus,inger
din
angelus,duminica din Dies Dominica-Ziua Domnului.Tot
asa,numele pricipalelor sarbatori crestine deriva din limba
Latina:Pastele in Paschae, Rusaliile din Rosalia,Floriile din
Floralia s.a.
romane

Formarea poporului roman si a limbii

In a II-a jumatete a milenului I apar in Europa

popoarele romanice,proces in care se incadreaza si
etnogeneza romaneasca.Etnogeneza este un process
istoric,lingvistic si cultural de formare a unui
popor(ethnos=popor si genesis=nastere,formare)
Popoarele romanice s-au constituit printr-o dubla
asimilare(sinteza):

in primul rand autohtonii au asimilat

pe colonisti romani si prin asimilarea culturii
romane
se
romanizeaza
deplin(I
sinteza).Romanizarea a constituit elementul de
baza
al
etnogenezei.Invatand
limba
latina,populatiile bastinase au pastrat si un numar
mic de cuvinte din propriile lor limbi.Astfel,in limba
romana s-au mentinut 160-170 cuvinte de origine
traco-dacica,ceea ce reprezinta o zecime din cele
1700 cuvinte de baza ale limbii romane.Exemple de
cuvinte de origine traco-dacica:copil,mos,prunc,
mazare,brad etc.Tot de la traco-daci s-au pastrat si
20

numele de ape curgatoare:Donaris-Dunare;AlutusOltul;Argessos-Arges;Maris-Mures;

a doua asimilare s-a produs prin

integrarea
migratorilor
de
populatiile
romanice.Patrunderea slavilor in spatial locuit de
daco-romani a avut importante consecinte prin
faptul ca dominatia lor politica a fost de durata.Prin
trecerea acestora la sud de Dunare ,in anul 602, s-a
rupt romanitatea nord-dunareana de cea sud
dunareana.Romanicii de la sudul Dunarii au fost
impinsi spre munti si izolati,avand o evolutie
proprie.Slavii ramasi la nordul Dunarii au fost
asimilati de daco-romani.Acest process a dat o
particularitate romanitatii orientala ce o deosebeste
de cea occidentala un rolul slavilor l-au jucat
germanii.In momentul patrunderii slavilor la nordul
si sudul Dunarii se constituie o realitate etnolingvistica asupra careia nu s-a mai putut exercita o
influenta decisive.Factorul slav a dat o anumita
coloratura limbii si culturii romanice fara sa ii
modifice esenta latina.
Rezultatul celor doua asimilai a fost formarea
porului roman,proces ce s-a incheiat in linii mari in
secolul al VIII-lea.Romanii s-au format pe un teritoriu
vast care se intindea in nordul si sudul
Dunarii,ingloband fostele provincii romane Dacia si
Moesia.
Pentru intelegerea procesului de formare a
limbii si a poporului roman este esentiala
intelegerea
continuitatii
dacice
si
dacoromane.Substratul etnic al poporului roman il
constituie elementul autohton-dacic.
21

Continuitatea dacica dupa 106(cucerirea de

catre romani) este demonstrata de argumente:
arheologice(urme de cultura materiala dacica din
sec II-III s-au gasit in peste 100 de
asezari) ;
epigrafice(inscriptiile atesta numerosi daci in
armata romana);
toponimice(nume
de
locuriApulum,Napoca,Drobeta,Potaissa,
Porolisum);
hidronimice(nume de ape-Maris,Alutus,Samus)
In 271 imparatul Aurelian (270-275) a retras
din Dacia numai armata si administratia,in timp ce
majoritatea daco-romanilor si-au continuat viata in
tinuturilor carpato-danubiene.Limba latina continua
sa fie vorbita si dupa retragerea,si latina populara
vorbita pana in sec VI va face loc dialectelor latine in
sec VII-VIII.
Continuitatea daco-romana este dovedita de
izvoare:
arheologice:
ziduri
construite
in
sec
IV
la
Sarmizegetusa(concomitant
cu
blocarea portilor amfiteatrului);la
Apulum si Porolissum s-a descoperit
morminte de inhumatie din sec
IV;la Bratei,Biertan,Laslea a aparut
o convietuire neintrerupta a dacoromanilor;in sec III-IV inventarul
arheologic
descoperit
apartine

22

culturii Santana de Mures,iar in sec

VI-VII culturii Ipotesti-Candesti;
numismatice:din sec III-IV dateaza numeroase
tezaure
monetare
descoperite
la
:
Hunedoara,Dierna,Sarmizegetusa
lingvistice:odata cu romanizarea se adauga si
stratul latin al limbii care este cel mai
important.Limba latina a fost si purtatoarea
crestinismului,lucru dovedit de faptul ca
principalele cuvinte religioase provin din
latina:Dumnezeu,cruce,crestini,inger.
Hidronimele si toponimele s-au pastrat prin
filiera daco-romana pana azi;
epigrafice:inelul de argint de la Micia cu inscriptia
Qvartine
vivas(Sa
traiesti
Qvartine);donariul
de
la
Biertan
cu
inscriptiaEgo Zenovius votum posui(Eu
Zenovius am pus darul).Acestea sunt din sec
IV si atesta prezenta unei populatii care
vorbea limba latina.
Toate acest dovezi evidentiaza ca poporul roman
s-a format in spatiul locuit de stramosii sai si totodata
combat ideile teoriei imigrationiste care ii aducea pe
romani dintr-un teritoriu nedefinit al Peninsulei
Balcanice.Aceasta teorie a aparut in sec al XIX-lea si
a avut ca reprezentant mai cunoscut pe austriacul
Robert Roesler,de aceea ea se mai numeste si teorie
roesleriana.
Dupa 271,anul retrageri aureliene,continua
procesul de romanizare ( a III-a etapa) prin:schimburi
comerciale,monetare si religioase.Imparati precum
23

Constantin cel Mare (306-337) sau Iustinian (527565) au readus sub control militar si politic regiuni de
la nord de Dunare.In timpul lui Constantin cel Mare sa construit un pod peste Dunare la Sucidava chiar in
vremea lui Iustinian, tot acolo s-a construit o basilica
crestina.Este perioada in care se intensifica difuzarea
crestinismului,ceea ce face posibila infintarea
arhiepiscopiei Justiniana Prima in sec VI care isi
extindea autoritatea si la nord de Dunare.
Limba Latina a cunoscut unele modificari prin
adaugarea adstratului slav,dar prin structurarea
gramaticala si fondul principal de cuvinte,ea este o
limba romanica(60% fondul latin).Exista in limba
romana cateva cuvinte comune cu albaneza
(mal,mazare, viezure),dar ele sunt ramasite ale
fondului ilirico-tracic.
In izvoarele medievale timpurii romanii sunt
mentionati
cu
numele
de
romani,
vlahii,hlachi,iar ei isi ziceau romani sau
rumani,de la latinescul romanus. (Exemple de
izvoare istorice:tratatul militar Strategikori,Despre
administrarea imperiului de Constantin al VII-lea,
corespondenta lui Vasile al II-lea cu Papa).
In legatura cu etnogeneza romanilor s-au emis
de-a lungul timpului doua teorii istoriografice.Prima
este teoria autohtoniei(continuitatii),conform careia
vatra de formare a poporului roman corespunde
spatiului carpato-dunareano-pontic,urmand acelasi
proces ca si in cazul popoarelor neolatine
occidentale.Aceasta
teorie
este
sustinuta
de
majoritatea istoricilor si lingvistilor straini.A doua este
imigrationista sau roesleriana care urmareste scopuri
politice.
24

In sec XVIII Transilvania se afla in

stapanirea Imperiului Habsburgic,romanii fiind lipsiti
de drepturi politice si considerati o natiune
tolerata(admisa).In sec XVIII s-a manifestat o crestere
a constientei nationale romanesti datorata curentului
illuminist Scoala Ardeleana si in 1791 este redactat
memoriul Supplex Libellus Valachorum prin care se
cereau drepturi pt romani in mod egal cu ceilalti
locuitori ai Transilvaniei. Argumentele folosite in
sprijinul acestor cereri vizau vechimea, continuitatea
si numarul romanilor. Curtea de la Viena a respins
cererile si contraataca prin lansarea teoriei
imigrationiste de catre Franz Sulzer,Iosif Cristian
Engel si in secolul XIX Robert Roesler.
Teoria
imigrationista
sau
roesleriana
sustinea ca:
Daci au fost nimiciti in urma celor 2 razboaie;
Romanizarea nu s-a putut realize intre 106-271;
In 271 toata populatia daco-romana s-a retras la
sud de Dunare si Dacia a ramas
goala;
Poporul roman la sud de Dunare a revenit in spatiul
carpato-dunarean dupa sec IX si i-au gasit
in Transilvania pe magheari;

25

romanesti

Institutiile medievale

Domnia era institutia centrala.Domnul era stapanul tarii si

al supusilor sai.Prin faptul ca la incoronare el era
uns cu sfantul mir isi exercita protectie divina fapt
exprimat in documente de expresiadin mila lui
Dumnezeu.Domnul
indeplinea
functia
de
voievod,adica de comandant al ostiri(titulatura lui
Mircea cel Batran Io,Mircea,mare voievod si
domn).El avea dreptul de a bate moneda si era
instanta de judecata suprema.Alte atributii ale
domnului:
Era judecator absolut
Numea
episcopii
si
hotara
infintarea mitropoliilor
Acorda privilegii si stabilea dari
Emitea
documente(Hrisoavele
Domnesti)
Incheia tratate
Sfatul domnesc era o alta institute cu ajtorul careia
domnul conducea tara.Sfatul era format din
boieri cu dregatori:
Vornicul(seful Curtii domnesti);
Logafatul(seful
Cancelariei
domnesti)
Spatarul(purtatorul de spada)
Vistiernicul(cel care avea in grija
vistieria tarii)

26

In Tara Romaneasca cea mai importanta

dregatoria era cea de ban (Banul Craiovei),iar
in Moldova cea de portar(Portarul Sucevei).
Marea Adunare a tarii era formata din reprezentantii
starilor
privilegiate:boierimea,
clerul,orasenimea si se intruneau in conditii
exceptionale.
Armata era alcatuita dintr-un corp de oaste permanent si
din oastea cea mare care era folosita in razboi.
Biserica era condusa de un mitropolit si avea o organizare
ierarhica.Intre biserica si domnie a existat in evul
mediu o buna colaborare,cele doua institutii
sprijinindu-se reciproc.

Formarea voievodatului Transilvania

Romanii au trait organizati in obsti satesti care
erau formatiuni caracteristice perioadei de formarea a
poporului roman.Din uinirea mai multor obsti satesti s-au
format cnezatele care erau formatiunu cu caracter
prestatal conduse de un cneaz.Din unirea mai multor
cnezate s-au format voievodatele,formatiuni cu caracter
statal.
Izvoarele istorice mentioneaza existenta mai
multor formatiuni politice in Transilvania.Cronicarul
anonym regelui Ungariei Bela al III-lea(cronicar numit
Anonymus) in lucrarea sa Gesta Hungarorum aminteste
formatiunile existentente Transilvania in sec IX.
Vv. lui Menumorut pe Crisuri cu capitala
la Biharea
27

 Vv. lui Gelu pe Somesuri cu resedinta la

Dabaca
Vv. lui Glad in Banat cu centrul la Cuvin
Acesti voievozi au fost implicati in lupta impotriva
maghearilor care au inceput incursiunile in Transilvania si
vor intrerupe politica de centralizare si unificare
teritoriala a romanilor.Magheari dupa ce s-au asezat in
Campia Panoniei(896) vor organiza o cucerire sistematica
a Transilvaniei care se va incheia in sec XIII.
In legenda Sf.Gerard sunt amintite doua formatiuni
mai mari pt sec al XI-lea,una in Banat condusa de Ahtum
si una in Transilvania propriu-zisa condusa de Gyla.
Beneficiind de sprijinul Bisericii Catolice,regale
Stefan cel Sfant(997-1038) actioneaza in directia
desfiintarii voievodatelor.Rezistenta celor doi voievozi in
fata ofensivei magheare este indarjita,dar lipsita de
izbanda..Gyla,care refuza convertirea la crestinismul de
rit latin,este infrant si luat in captivitate de catre
Stefan,iar Ahtum,intrat in conflict cu Coroana magheara
din cauza vamuirii sarii transportate pe Mures spre
Ungaria,isi pierde viata pe campul de lupta.
Intarziata de luptele pt tron care au urmat dupa
moartea regelui Stefan,instaurarea efectiva a stapanirii
maghiare asupra Tranisilvaniei va fi un proces de
durata,care se va incheia tarziu,spre sfarsitul secolului al
XII-lea.
Magheari au folosit mai multe mijloace pentru
cucerirea si organizarea Transilvaniei:
Pe plan administrativ vor organiza comitatele(unitati
adiministrativ
teritoriale,
caracteristice
Europei
28

Apusene
conduse
de
un
comite):Bihor,Crasna,Dabaca,Alba,Satu Mare,Cluj,Arad.
Au colonizat pe secui(veniti odata cu magheari) si pe
sasi(populatia germanica) carora le-au asigurat o serie
de privilegii si care aveau autonomie.Secui s-au
organizat in unitati administrativ teritoriale numite
scaune,iar sasii aveau si scaune si districte si apoi in
Universitatea Sasilor.
Forma de organizare administrative teritoriala din
Transilvania sunt districtele si ele erau organizate in
zonele cu populatie romaneasca.
Stapanirea
magheara
a
incercat
inlocuirea
voievodatului ca instututie centrala cu principatul.
Intre 1111-1113 izvoarele istorice amintesc in
fruntea Transilvaniei pe principele Mercurium.Au avut loc
nemultumiri din partea romanilor si o perioada de timp
nu au avut nici principe,nici voievod.In 1176 este amintit
Leustachiu voievod,ceea ce inseamna pastrarea formei
de organizare a voievodatului.Maghearii vor incerca pe
mai multe cai sa excluda pe romani de la viata politica,un
rol important avand decretele date in 1365-1366 prin
care se recunoastea calitatea de nobil numai celor de
religie catolica.Din 1437,se va constitui unio trium
nationum,o uniune a celor trei natiuni privilegiate:
maghearii,sasii si secui.
Romanii erau considerati o natiune tolerate sau
admisa.In 1526 Ungaria este infranta in batalia de la
Mohacs de Imperiul Otoman si sultanul Soliman
Magnificul a transformat partea ei centrala in pasalac
(provincie turceasca).

29

Transilvania devine pricipat autonom sub suzeranitate

otomana.
Cei mai importanti principi ai sec al XVI-lea:
Stefan Bathory ( a aderat la Liga crestina,cautandu-si
sa-si impuna si hegemonia asupra
Moldovei si Tarii Romanesti)
Sigismund Bathory
Cei mai importanti principi ai sec al XVII-lea au
consolidate
absolutismul
princiar,s-au
ocupat
indeaproape de economie si de cultura si au contribuit la
afirmarea independeta a Transilvaniei.Acesti au fost:
Gabriel Bethlen(1613-1629)
Gheorghe Rakoczi I(1630-1648)
Gheorghe Rakoczi al II-lea(1648-1657)
Tara Romaneasca
Desi supuse unor puternice presiuni din partea marilor
state din vecinatate,formatiunile politice romanesti au
evoluat in directia constituirii statului independent.Dupa
ce statul Asanestilor si-a estompat componenta
romaneasca in favoarea celei bulgaresti,pricipalele
formatiuni politice cu dominanta romaneasca au ramas
cele din nordul Dunarii,a caror evolutie a fost stimulata
atat
de
factori
interni(dezvoltarea
economica,sociala,politia si religioasa),cat si de factori
externi(criza interna a Regatului Ungariei si exercitarea
dominatiei Hoardei de Aur prin intermediul unor
conducatori locali).
30

La sudul Carpatilor s-au format o serie de formatiuni

politice ce sunt amintite in Diploma Cavalerilor Ioaniti din
1247.Documentul este important deoarece face referiri la
viata
economica,organizarea
sociala(mentioneaza
existenta unei categorii sociale numite mai marii
pamanturilor),organizarea militara. Formatiunile politice
atestate in document erau:
Vv. lui Litovoi-pe Jiu
Vv.lui Seneslau-pe Arges
Cnezatele lui Ioan si Farcas pe Olt
Tara Severinului
Formarea Tarii Romanesti are ca prima etapa
formatiunile politice din zona Olteniei,unde voievodul a
refuzat suzeranitatea magheara in 1272 si in 1277-1279
are loc o confruntare militara in urma careia voievodul
Litovoi isi pierde viata,iar fratele lui Barbat este facut
prizonier(va fi eliberat in schimbul unei importante sume
de bani).
A doua etapa de formare porneste de la vv.Seneslau
cand un urmas al acestuia Basarab(fiul lui Tihomir)unifica
formatiunile politice si apare in documente cu titulatura
de mare voievod si domn.El intra in conflict cu regele
Ungariei Carol Robert de Anjou(pt Tara Severinului) si in
1330
acesta
interprinde
o
campanie
in
Tara
Romaneasca.Batalia s-a dat la Posada intre 9 si 12
noiembrie 1330 si Basarab a obtinut victoria.Cel mai
important izvor istoric care descrie batalia de la Posada
este Cronica pictata de la Viena(Chronicon pictum
Vindobonense)
Aceasta
a
insemnat
afirmarea
independeta a Tarii Romanestisi inlaturarea pretentilor de
suzeranitate a maghearilor.

31

Traditia istorica atribuie formarea Tarii Romanesti lui

Negru-Voda,voievodul Fagarasului care in 1291 a
descalecat la Campulung.Descalecatul lui Negru-Voda isi
are motivatia in miscarea de populatie care s-a produs
din Transilvania spre exteriorul arcului carpatic ca urmare
a excluderii romanilor din adunari obstesti.
Etapa consolidarii statului s-a facut in timpul urmasilor
lui Basarab:
Nicolae Alexandru(1352-1364) care se intutilaza domn
de sine stapanitor (autocrat) si care intemeiaza prima
mitropolie ortodoxa 1359 la Curtea de Arges;
Vladislav Vlaicu (1364-1377) creeaza mitropolia de la
Severin,cancelaria domneasca,bate primii bani de
argint,stapaneste Amlasul si Fagarasul
Intemeierea Tarii Moldovei
Inca de la sfarsitul secolului al XIII-lea,in partea de
nord a Moldovei se cristalizeaza formatiuni politice,de
exemplu o Tara a Romanilor (Wlachenland) mentionata
de izvoare germane si poloneze.Tinuturile carpatonistriene erau strabatute de drumurile comerciale ce
duceau de la Marea Baltica spre porturile de la gurile
Dunarii si Marea Neagra de care se leaga prosperitatea
unor orase precum Baia,mentionata la mijlocul sec al XIVlea drept cetatea Moldovei .
La est de Carpati are loc un proces similar de
unificare teritoriala si emancipare politica. In cazul
Moldovei teoria descalecatului poate fi demonstrata.
In prima etapa a avut loc descalecatul lui
Dragos.Cu
ocazia
expeditiilor
magheare
antitataresti(1345-1354) este organizata in nordul
32

Moldovei o marca de aparare condusa de Dragos(cneaz

roman din Maramures).Aceasta formatiune se afla sub
sezeranitate magheara si sub urmasii lui Dragos:Sas si
Balc. Descalecatul lui Bogdan din Cuhea.Bogdan este
un voievod al Maramuresului care intra in conflict cu
regalitatea magheara.El a incercat sa lichideze
autonomiile romanesti.Bogdan se revolta,trece in
Moldova si cu sprijinul boierimii moldovene il inlatura pe
Balc(1363-1364).Acesta
pune
bazele
unui
stat
independent (izvor cronicarul lui Ioan de Tarnave la
Bayern)
Etapa a II a-consolidarea tarii a avut loc in timpul
urmasilor lui Bogdan(Latcu,Petru Musat si Roman I) si are
loc crearea institutilor interne:
Petru Musat (1375-1391):
Se bat primele monede
Intemeieaza mitropolia ortodoxa
Creeaza cancelaria domneasca
Roman I (1391-1394) unifica teritoriile dintre
Carpati,nistru si Marea Neagra si formeaza Moldova
Mare.
Dobrogea
In 1230 este mentionata Tara Carvarneicare era
o formatiune politica locala.La inceputul sec al XIV-lea
are loc unificarea formatiunilor existente in jurul Tarii
Carvarnei sub conducerea lui Balica(1346-1354) care era
destul de puternic pt a se amesteca in razboiul civil din
Imperiul Bizantin.

33

Dobrotita(1354-1386) primeste titlul de despot.Fiul

sau Ivanco se confrunta cu Imperiul Otoman.Mircea cel
Batran a unit Tara Romaneasca cu Dobrogea printre anii
1388-1389.

34