Sunteți pe pagina 1din 85

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE N.

TESTEMIANU
CATEDRA CHIRURGIE Nr. 2, CLINICA 2 CHIRURGIE Constantin brn
Chiinu, Republica Moldova

ARTERIOPATIILE CRONICE PERIFERICE

Crudu O.

Definiie
Arteriopatiile periferice sunt boli, care afecteaza
arterele membrelor inferioare sau superioare, avnd ca
rezultat o scdere a circulaiei sangvine la acest nivel.
Expresia clinic a arteriopatiilor periferice este
reprezentat de sindromul de iscemie cronic.
Cele mai frecvent afectate sunt arterele membrelor
inferioare, n acest caz boala purtnd denumirea de
arteriopatie obliterant a membrelor inferioare

EPIDEMIOLOGIA BOLII ARTERIALE PERIFERICE


Datele de epidemiologie apreciz c n 2010 existau n Europa i America de Nord
aproximativ 27 de milioane de pacieni cu boal arterial periferic, dintre care 10,5
milioane erau simptomatici i 16,5 milioane asimptomatici. n SUA la acesti pacieni
se practic circa 67 000 amputaii annual. Dup amputaia practicat la nivelul unui
membru, circa 50% dintre aceti
bolnavi vor dezvolta ulcere i la nivelul piciorului controlateral n circa 18 luni de la
operaia iniial . Astfel, 58 % dintre cei amputai la un membru, vor suferi o
amputaie i la nivelul piciorului controlateral ntr-un interval de 3-5 ani . ntr-un
articol din 2010 ce viza sistemul sntii USA, s-au raportat urmtoarele: tratament
conservator al unei leziuni unice 7-8000 $, tratamentul unui ulcer suprainfectat
17-18000 $, iar n caz de amputaie costurile ajung la 45000 $, incluznd cheltuielile
pentru reinseria socio-profesional.
Prevalena bolii arteriale periferice crete cu vrsta de la 3% la grupul de vrst sub
40 de ani, la 8% la grupul peste 60 de ani, ajungnd pn la 20% la cei peste 70 de
ani. Diferena ntre sexe exist n cazul pacienilor mai tineri cu o pondere mai mare
n rndul sexului masculin, n cazul pacieilor vrstnici raporturile fiind egale.

Etiologia arteriopatiilor periferice

Procese dismetabolice degenerative, cum ar fi ateroscleroza obliterant i angiopatia


diabetic constituie circa 90% din arteriopatiile periferice la aduli i, respectiv, n
circa 10% arteriopatiile periferice au genez inflamatorie (endarterita obliterant,
trombangita obliterant, aorto-arterita nespecifica etc.) ori funcionale, reversibile:
boala RAYNAUD

Generaliti patogenetice n arteriopatiile periferice


Decompensare

Obstrucie

Compensare

Micorare progresiv
a perfuziei unui teren

Dezvoltarea circulaiei
colaterale

Ischemie

Asigurarea fluxului
distal de stenoz

Hipobioz

Anabioz
Necroz

Restabilirea perfuziei

* Patogeneza necrobiozei ischemice(hipoxice)

2
Inactivarea
FK

cito
plasmei

Deficit energetic
marcat

Activarea
Fosfofructokinazei
(FFK)

Epuizarea
sist. tampon

Insuficiena
pompei K/Na

Rezerva de
glicogen

Glicoliza

Lactat

Na H2O
n celul

Ameliorarea temporar
a dificitului energetic

Edem
celular

Dezintegrarea
Citolemei

Depolorusarea membranei
celulare
Labilitatea
membranei
lisosomale

Moartea celulei

20

* Patogeneza ischemiei

Durere

Micorarea perfuziei tisulare

HIPOXIE
Glicoliz anaerob. Lactat acidoz,
marirea permiabilitii
membranelor biologece
acumularea n esutul
interstiial ai mediatorilor
durerii( ioni de K, lactar,
histamin, calecrein, citockine

Necrobioz

Necroz 11

* Mecanismul deschiderii colateralelor

3
2

3
2

2
7

Starea colateralelor n norm


Apariia gradientului de presiune
mecanismul reflector

1. Vas magistral; 2.Colateralii; 3. Obstacol; 4. Mduva spinal; 5 Hemo-receptori tisulari;


6. Matabolii acizi; 7. Calea aferent; 8 Calea eferent..

13

SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIALA CRONICA


Simptomele principale sunt:

Simptomele subiective, care apar lent si progresiv, de obicei, n urmtoarea


ordine:

oboseal la mers,
crcei i parestezii n gamb sau glezn,
claudicatie intermitent: cramp dureroas cu sediul, de obicei, n gamb;
apare la efortul de mers, de urcare a unei scri i se calmeaz prin repaus. Se
datoreaz reducerii debitului arterial, prin obliterarea incomplet a arterelor. Debitul
este suficient pentru asigurarea nutritiei tesuturilor n repaus, dar insuficient pentru
nevoile musculare n oxigen, considerabil crescute n timpul efortului de mers.
Ischemia cronic se accentueaz considerabil la efort;
durere spontan de repaus, care apare mai trziu, precednd, de obicei,
instalarea gangrenei. Apare cnd obliterarea arterial este aproape total i cnd
cantitatea de snge, care vine la esuturi, este att de mic, nct nu pot fi satisfcute
nevoile de oxigen nici n repaus. Durerea este difuz, cu exacerbri nocturne,
refractar la Tratament. Se intensific la cldur i scade uneori n poziia decliv.

SINDROMUL DE ISCHEMIE ARTERIALA CRONICA


Simptomele obiective:
Paloarea tegumentelor,
Hiperimie insotita de caldura,

Cianoz,
Hipotermie rcirea tegumentelor,
Pulsul arterelor (darsalis pedis, tibialis posterior, poplitee) atenuat ori lipseste.
Atrofia tegumentelor,
Pielea lucioasa,
Alopeie (Parul rar si subtire),
Unghiile groase si deformate,
Muschii atrofiati (gambieri),
ntarzierea cicatrizarii plagilor si tendinta la infectii cutanate.
Ulceraiile - de obicei mici, aparand dupa microtraumatisme,

Gangrena. Ultima apare distal, la vrful degtelor sau la calci.

TABLOUL CLINIC N ARTERIOPATIILE CRONICE PERIFERICE


VA FI N FUNCIE DE

ce fel de artere,
la ce nivel,
volumul i gradul de lezare
ct de dezvoltat este circula sangvin colateral,
ct de evindeniate sunt tulburrile microcirculaie,
dac sunt compensate tulburrile de hemostat.
ct de rapid progreseaz ocluzia.

Clasificarea sindromului de ischemie cronic


a membrelor inferioare (Leriche-Fontaine- Pocrovskii)
Gra
dul

Denumirea

Expresia clinic

ABI
(ankle-brachial
index)

Iniial

II

Claudicaie
intermitent

III

Sindromul
algic n repaus

Dureri n repaus (nocturne) in regiunea


< 0,4
membrilor inferioare, ori n timpul mersului <
de 50 metri

IV

Complicaii
ulcero-necrotice
(gangrena)

Sindrom algic marcat (dureri violente n


plante i gambe. Ulceraii, necroz, gangren

Durerea apare la eforturi mari, mers sau


ortostatism prelungit si cedeaza la repaus.
Exista sensibilitate la frig, paloare si
temperatura scazuta la membre, dar cu puls
prezent. Parestezii.

0,75-1,0

Durerea apare la eforturi moderate:


IIa - n timpul mersului > de 200 metri
IIb - n timpul mersului < de 200 metri

0,35-0,9

<0,25

SEMIOLOGIA ARTERELOR
Anamneza n afeciunile arteriale
Vrsta poate aduce date importante n anumite afeciuni.

La adulii tineri, mai ales la marii fumtori, se descrie


frecvent trombangeita obliterant sau boala BRGER.
Dup vrsta de 50 de ani se instaleaz ateroscleroza cu
diferite manifestri.
Sexul

La brbai se descriu mai frecvent arteritele obliterante


cu ischemii periferice iar la femei, apar arteriopatii
funcionale cum ar fi sindromul RAYNAUD.

SEMIOLOGIA ARTERELOR
Antecedentele eredo-colaterale i personale.
Boli cu inciden crescut familial: sindroamele
dismetabolice cu ateroscleroz i arterite secundare;
HTA;
Diabetul zaharat cu diferite arteriopatii secundare.
Prezena altor boli precum: colagenoze.
Fumatul (durata).
Obezitatea.
Sedentarismul.
Munca n condiii de frig i umezeal.
Traumatizarea prelungit a extremitilor.

SEMIOLOGIA ARTERELOR
Inspecia:
Culoarea tegumentelor :
- Paliditate
- Hiperemie
- Cianoz.
Tulburrile trofice:
piele uscat, subiat, unghii friabile, deformate, ngroate, uneori
cu striaii; cderea prului pe zona respectiv;
reducerea esutului celular subcutanat urmate de subierea
degetelor;
ulceraii, necroze.

Palparea arterelor (puncte de reper.)


palparea arterei femurale comune se face la nivelul arcadei crurale la
nivelul triunghiului lui Scarpa, artera fiind comprimat pe osul femural.

palparea arterei femurale interne se face la nivelul feei interne a coapsei


deasupra genunchiului la ieirea ei din canalul lui Hunter

Palparea arterelor (puncte de reper.)


palparea arterei poplitee se face la nivelul spaiului popliteu cu pacientul n
clinostatism cu genunchiul flectat, policele pe rotul i indexul i mediusul pe arter

Palparea arterelor (puncte de reper.)


palparea arterei tibiale posterioare se face la nivelul poriunii ei distale
situate n anul retromaleolar intern

palparea arterei pedioase sau artera dorsal a piciorului se face prin


depistarea ei la nivelul primului spaiu intermetatarsian, locul ei putnd avea
diferite variante anatomice pe faa dorsal a piciorului.
Palparea ultimelor dou artere este foarte important n sindromul de
ischemie periferic acut i cronic, fiind obligatorie palparea consecutiv la
ambele picioare.

Examene paraclinice

Indicele glezna-brat
Msurarea presiunii sistolice segmentare la diferite
nivele
Pletismografia segmentar sau determinarea puls-volum:
Angiografia
Ecografia Doppler color
Angiografia prin rezonana magnetic nuclear
Angiografia prin computer tomograf

ABI - ankle-brachial index

Norma ABI-0,9-1,42

ABI = Presiunea sistolic pe gamb/ Presiunea sistolic pe bra

Msurarea presiunii sistolice


segmentare la diferite nivele
Msurarea presiunii sistolice la diferite
nivele la nivelul membrelor este utilizat pe
scar larg pentru detectarea i localizarea
segmental a leziunilor semnificative
hemodinamic la nivelul marelor vase. Spre
deosebire de indicele glezn-bra, msurarea
presiunii segmentare poate deteremina
localizarea leziunii.
Metoda se realizeaza astfel: maneta unui
sfingomanometru este plasat la diverse
nivele i se utilizeaz un receptor Doppler
distal, msurnduse astfel presiunea
sistolic la nivelul arterelor mari.
Localizarea leziunii este determinat n
funcie de apariia gradientului de presiune.
Un gradient mai mare de 20 mmHg ntre
dou segmente adiacente indic o stenoz
subiacent.

Pletismografia segmentar sau


determinarea puls-volum:
In vederea efecturii
acestui test manjeta este
plasat la un anumit nivel al
membrului inferior i se
conecteaz la un pletismograf
pentru a determina
modificrile de volum.
Manjeta se umfl pan la 6065 mmHg, o presiune
suficient pentru a detecta
modificrile de volum fr a
determina ocluzie arterial i
se msoar curba presiunevolum.

Angiografia

Angiografia este considerat


standardul de aur pentru evaluarea
bolii arteriale periferice, fiind cea mai
accesibil i larg rspndit tehnic
imagistic. Totui aceast metod
prezint o serie de dezavantaje:
Riscurile specifice asociate
procedurilor invazive ce presupun
cateterizare arterial sngerare,
infecie , leziuni la nivelul vasului de
acces.
Ateroembolism.
Reacii alergice la substana de
contrast (0,1%).
Nefrotoxicitatea substanei iodate de
contrast.
Mortalitate (0,16%).
Complicaii la locul de puncie
arterial (pseudoanevrism, hematom,
fistul arteriovenoas).
Cost ridicat.

Ecografia Doppler color


Ecografia Doppler color a fost propus ca un test imagistic alternativ
angiografiei. n comparaie cu angigrafia acest test este fr risc, mai
ieftin i poate oferi majoritatea detaliilor anatomice eseniale precum i
informaii funcionale (gradienii de velocitate la nivelul stenozei).
Arborele arterial de la nivelul membrelor inferioare poate fi vizualizat
cu determinarea gradului i localizarea stenozei precum i msurarea
velocitilor arteriale. Dezavantajele metodei sunt n legtur cu timpul
lung de examinare, dependena de operator, difcultatea de vizualizare a
arterelor crurale n totalitate.
Concluzionnd, ecografia Doppler color este mai ales util n
determinarea localizrii leziunii i n diferenierea leziunilor stenotice
de cele ocluzive.

Angiografia prin rezonana


magnetic nuclear
. Avantajul metodei e reprezentat de oferirea
imaginilor de nalt rezolutie 3D a ntregului
abdomen, pelvis i membre inferioare. De
asemenea, imaginile pot fi vizualizate din diverse
unghiuri prin rotaie si secionate la diverse
nivele.
Rezonana magnetic ce utilizeaz substana de
contrast gadolinium a nlocuit n ultima perioada
RMN-ul fr substan de contrast, oferind
imagini superioare calitativ, fr artefacte.
Limitele metodei sunt legate de utilizarea
cmpului magnetic ce nu permite examinarea
pacienilor cu defibrilatoare, unturi cerebrale,
implanturi cohleare sau alte proteze metalice
precum i de examinarea dificil a pacienilor ce
sufer de claustrofobie.

Angiografia prin computer


tomograf
Computerul tomograf
multidetector ofer imagini rapide
a membrelor inferioare i
abdomenului la o rezoluie nalt.
Limitrile metodei sunt
reprezentate de utilizarea
substanei de contrast iodate,
expunerea la radiaii i
dificultile de interpretare
datorit prezenei depunerilor de
calciu. Prezena stenturilor
reprezint de asemenea o surs de
artefacte.

Angiografie

Aortograma n ocluzia nalt a aortei abdominale: Se constat multipli colateralii cu


punct de plecare proximal de ocluzie.

Angiografie

Angiograma arterei femurale cu


tromboz segmentar: Se constat
ntreruperea umplerii cu mas de
contrast i multipli colaterale.

Angiografie

Ateroscleroza obliterant
(definiie)
Ateroscleroza este o boala generala metabolic, cronic,
generat de un complex de factori, veriga principala fiind
tulburarea metabolismului lipidic, iar consecina
anatomopatologic, ingrosarea peretelui arterial, cu
stenozarea lumenului si tulburari de irigaie.

Morbiditatea aterosclerozei obliterante n funcie de vrst


i factorii de risc

%
16
14

Maladii dismetabolice

12

HTA

10

Hipodinamia

Linia Galben Vrsta


Linia Roie factorii de risc.

Stresul
Obezitatea

Sexul M

Factori
ereditari

2
0
1 10 2 20 3 30

440

550

660

7
70

880

9
90

11

* Factorii etiologici n declanarea aterosclerozei

Alimentaie
iraional

Obezitate

Dereglarea
metabolismul
ui lipidic

Factori ereditari

Dereglri
endocrine

Tabacism

Hipodinamie

Stresul

ATEROSCLEROZA

12

Rolul vrstei n declanarea aterosclerozei


Pn la 40 ani:

Dup 40 ani:

1. Mod activ de via


2. Regenerare celular rapid
3. Elasticitatea vaselor
4. Spectrul lipidic
cu dominarea fosfolipidelor

1. Hipodinamie
2. Regenerare celular lent
3. Rigiditatea vaselor
4. Cumulare a factorilor de risc
5. Spectrul lipidic
cu dominarea colesterolului

13

* Morfopatogeneza aterosclerozei
Stadiile aterosclerozei
prelipidic
lipoidoz
liposcleroz
ateromatoz
aterocalcinoz
Ulcer ateromatos

14

Etapele formrii plachetei ateromatoase


lezarea endoteliului i
ptrunderea
n
spaiul
subendotelial a monocitelor
i
a
lipoproteinelor
nesaturate (LPNS)
Formarea striaiunilor
lipidice (agregate de celule
spumoase si limfocite)

Ficsarea trombocitelor
n
regiunele
lizrii
endoteliului
Formarea plcilor
ateromatoase/fibroateromatoase.
Monocit
Lipoprotein nesaturat
(LPNS)
TROMBOCIT
CELUL SPUMOAS
MIOCIT

CRISTALE DE COLESTERIN

ENDOTELIUL

LAMELA FIBROAS A PLACHETEI ATEROMATOASE

15

Penetrarea monocitului n spaiul subendotelial

16

Cumularea monocitelor n spaiul subendotelial

17

Penetrarea macrofagilor n spaiul subendotelial

18

Cumularea macrofagilor pe suprafaa plachetei


ateromatoase

19

Placheta ateromatoas
intima

Masa ateromatoas
media

20

Stadiul de liposcleroz

Hialin
Fibraz

Detrit

21

* Rolul aterosclerozei n instalarea sindromului


de ischemie cronic

Ateroscleroza

Sensibilitate
sporit
la factorii
spasmogeni

ngustarea
lumenului
vascular pe
contul
plcii
aterumatoase,
ngroerii peretelui
vascular,
sclerozei

Crearea
terenului
pentru
trombogenez
(lezarea
endoteliului)

Formarea
trombembolilor
cauzat de
ptrundere
Detritului
ateromatos
n lumen

Ischemie

23

SINDROMUL

DE

ISCHEMIE CRITICA

Controlul dislipidemiei
Valorile normale ale grsimilor din snge sunt:
colesterol total < 200 mg/dl;
LDL- colesterol < 100 mg/dl ("colesterol ru");
HDL- colesterol > 60 mg/dl ("colesterolul bun");
trigliceride < 150 mg/dl.

Colesterol
- nivelul sangvin de colesterol adecvat este de 200mg/dl
- nivelul sangvin de colesterol la limita este intre 200-239 mg/dl
- nivelul sangvin de colesterol crescut este peste 240 mg/dl.
Colesterolul circula prin organism legat de o proteina (proteina transportoare) - lipoprotein.
Lipoproteinele pot fi, fie cu densitate ridicata, fie cu densitate scazuta, in functie de cantitatea
de proteina si grasime continuta.

Tipurile de colesterol

Lipoproteinele cu densitate
scazuta (LDL, low density
lipoproteins) sunt alcatuite in cea
mai mare parte din grasimi si o
mica parte de proteine. LDL este
tipul rau de colesterol, datorita
faptului ca determina
ateroscleroza (obstrueaza
arterele).
LDL
- optim - mai mic de 100 mg/dl
- la limita - 130-159 mg/dl
- ridicat - 160-189 mg/dl
- foarte ridicat - 190 si mai mult

Lipoproteinele cu densitate
ridicata (HDL) ajuta la eliminarea
colesterolului rau din sange si
prevenirea aterosclerozei. HDL
este tipul bun de colesterol.
Nivelurile ridicate de HDL (60 sau
peste 60 mg/dl) ateroscleroza
(obstrueaza arterele). .
Nivelurile de HDL sunt
considerate in felul urmator:

- optim 60 mg/dl sau mai mult


- nedorit mai putin de 40 mg/dl.

Endarterit obliterant
Endarterit obliterant (din gr. endon nuntru i
arter; lat. obliterans, -antis uitare, distrugere) boala
grav caracterizat prin afectarea vaselor sangvine i
subalimentarea progresiv cu snge a membrelor inferioare.
Este ntlnit mai frecvent la brbai; cauza direct rmne
neprecizat, fiind, ns, bine cunoscui unii factori
predispozani, ca rceala ndelungat a picioarelor,
traumele neuropsihice, intoxicarea cronic cu nicotina
(fumatul). Iniial snt afectai nervii reglatori ai circulaiei
sangvine la membrul inferior, provocnd spasme de lung
durat a arterele magistrale respective; ulterior are loc
sclerozarea pereilor arterelor, ngustarea pn la nchiderea
deplin a lumenului vascular.

Etiopatogeneza endarteritei obliterante

Factorul etiopatogenic

Hipotermia
picioarelor

Stresul

Fumatul

Factorul genetic

Factori autoimuni

30

* Patogeneza endarteritei obliterante


Edemul endoteliului

Infiltrarea intimei
cu granulocite
Proliferarea progresant
a intimei
Peretele arterial se
ngroa iar lumenul se
ngusteaz

Dereglarea perfuziei
(ischemie)

Gangrena

31

Gangrena ca rezultat al endarteritei odliterante

32

Diagnosticul difereniat
Ateroscleroza obliterant i Endarterita obliterant al membrilor
inferioare.
Criteriu

Ateroscleroza obliterant

Endarterita obliterant

Factor
declanator

Dereglarea metabolismului lipidic


(obezitate dislipidemie )

Hipotermie, Tabacism,
Infecii, stres,

Anamneza
alergologic

Vrsta

>40 ani

Afectarea
simetric

< 40ani

Dureri n
repaus

Doar n stadiul III i IV

Claudicaia
intermitent

nalt (dureri n reg. lombar i


fesier)
Joas (dureri n reg. Gambelor)

Joas (dureri n reg.


gambelor i plantelor)
Apare precoce.

Culoarea
tegumentelor

Palid

Cianotic

Diagnosticul diferenciat
Ateroscleroza obliterant i Endarterita obliterant al
membrilor inferioare.
Criteriu

Ateroscleroza obliterant

Endarterita obliterant

Dereglri trofice

n fazele avansate

n fazele incipiente

Regiunea distal a plantei

Falangele distale

Lipsa pulsaiei pe
a. poplitea

frecvent

rar

Lipsa pulsaiei pe
a. femural

posibil

foarte rar

Suflu sistolic n proec. a.


femural

frecvent

lipsete

Statutul psiho-emoional

obinuit

labil

Localizarea gangrenei

Maladii concomitente

HTA, DZ, BIC

Boala ulceroas,
neurostenie

Diagnosticul diferenciat
Ateroscleroza obliterant i Endarterita obliterant a membrilor inferioare
Criteriu

Ateroscleroza obliterant

Endarterita obliterant

Evoluia clinic

Lent. Fr agravri sezoniere

Acutizri i remisii n
funcie sezonier.

Heperholesterinemie

Criterii angiografice
Afect. segm. aortoiliac

Afect. a. femurale

Frecvent

Rar

Afect. a.poplitea

Frecvent

Foarte frecvent

Afect. vaselor gambei

Frecvent

Obligatoriu

De calibru mare, bine


dezvoltate.

Multiple, de calibru mic

Neregulat

stenoz uniform

Colateralele
Aspectul intimei

Trombangeita obliteranta
Definiie:este o boala inflamatorie care apare, aproape in
exclusivitate la barbati tineri, intre 20 si 40 de ani, mari
fumatori, interesand concomitent arterele si venele din
orice regiune, dar in special ale membrelor, mai ales
pelviene.
Etiologia bolii este necunoscuta, dar exista unele
argumente care sustin intervenia unor factori infectiosi
(rickettsii) si alergici. Localizarea la nivelul vaselor se
datoreaza factorilor adjuvanti (plumbul, umiditatea, frigul,
traumatismele si, in primul rand, tutunul, al carui rol este
de neconstestat), care actioneaza prin vasoconstrictie.

Trombangeita obliteranta
Procesul anatomopatologic intereseaza arterele mijlocii si
mici ale membrelor, mai ales pelviene, marile artere
(femurala, brahiala) fiind prinse mai tarziu. Le
- ziunea arteriala consta in proliferarea endoteliala a intimei,
cu formare de trombi, obliterarea vasului si prinderea
frecventa a venei, uneori a intregului pachet vasculo-nervos.
Clinic, boala se caracterizeaza prin sindromul de ischemie
periferica, insotit sau chiar precedat de o tromboflebita
superficiala a venelor mijlocii sau mici ale piciorului sau ale
gambei, care dureaza cateva zile si se repeta la intervale.

Trombangeita obliteranta
Evolutia decurge in puseuri succesive, cu perioade de
remisiune de lunga durata.
Diagnosticul se impune in prezenta unei claudicatii
intermitente sau in caz de dureri permanente insotite de o
tromboflebita superficiala migratoare, care apare la un
barbat tanar (sub 40 de ani), fara cardiopatie ischemica,
mare fumator, si care evolueaza in puseuri. Exista si forme
benigne, dar in general boala evolueaza spre ulceratii si
necroze. Se descriu si forme mixte, care apar dupa 40 de
ani, caracterizate prin asocierea unei trombangeite si a
unei ateroscleroze obliterante.

Boala Raynaud
Boala Raynaud se caracterizeaza prin accese paroxistice (debut brusc) de paloare
si cianoza, localizate simetric bilateral la nivelul degetelor urmate de eritem. Aceste
accese sunt precipitate de frig si tulburari emotionale si se amelioreaz la caldura.
Sindromul Raynaud este caracteristic in special femeilor tinere.
Boala Raynaud este forma primar sau idiopatic a acceselor paroxistice de cianoza
digitala. Fenomenul Raynaud care este mai frecvent decat boala Raynaud este
secundar unor afectiuni locale sau sistemice. Cauza este necunoscuta, par sa fie
implicate anomalii ale sistemului nervos vegetativ.

Stadiile maladiei Raynaud

Angiospastic

(Spasm vascular de durat


scurt a falangilor distale a
M/S. Spasmul rapid trece n
vasodilateie
(hiperimie,
hipertermie)

angioparalitic

(degetele i palma capt o


nuan cianotic,
pastozitate, adem al
degetelor)

Trofoparalitic

(dereglri
distrofice,
inclusiv gangrena degetelor
, uneori a palmei)

Pentru normalizarea mai rapida a temperaturii zonelor afectate se va recurge la nitroglicerin


administrata transdermic sau la alt medicament vasodilatator (nitrat) cu durata lunga de actiune
administrat oral. Dozele mici de nifedipin retard au efecte benefice in tratamentul bolii si
fenomenului Raynaud. individual se indica simpatectomia

33

Tratamentul medicamentos

Infuzii
Antiagregante
Anticoagulante
Prostaglandine E
Spasmolitice
Analgetice

Tratamentul chirurgical
Endarterectomie
Embol i
trambembolectomie
Recanalizare
Dilatare
Dilatere cu stentare
Bz-pass

Arterializarea vaselor
venoase
Rezecii cu protezare
Simpatectomie lombar
Amputaii

untarea aorto-femural

213.


.
1 -
; 2 -
; 3
; 4 -

; 5 -

.

-
(

);
-
,