Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
witn\wmuou
IMISNMNskra
,s\K\VS
Stva.\\WKI
Wt.siVIVWL
www.dacoromanica.ro
[13,262.]
www.dacoromanica.ro
Eminentiei Se le Monsenior Calinie Mieleseu Mitropolit Primat al Romaniel etc. etc. etc.
Bminenfit,
Cine, avend ocasiune a resfoi paginile istoriei nOstre, n'a vedut, cu anima plina de recunoscinta,
ce datoresce Basericei, nationalitatea romana?
Natiunea romana amintinduli cu iubire ca Baserica a fost cimentul reinchegator alti romanimei, ca
Baserica a conservat in juru-i cpoporub cndti elti era risipit politicesce, multi secoli n'a despartit sortile
sele d'ale Basericei: di de bucuria, di de sore, cii de OA 0 de doliti,
Romanul le a impartit cu marii
Prelati ai legei sele s'aitte.
Si astadi chiar acela care cerca a desparte, in numele sciintei 0 alti progresului, pre romnti de
altarele sle, herezie face 0 sciintifica 0 de cultura. Ace la, catit in cartile altor popOre 0 ale altor basericT,
aduce, cu tninte gre0ta, luptele 0 scaderile basericilor streine, in ogorul cel de pace 0 de iubire,
BR'
Valachiei.
Cui dera, deca nu Voua, Inalt Prea Sante Parinte, voiti inchina eti acsta carte destinata a servi
causa ce definde Societatea de cultura Macedo-romana ? S'apoi punend-o sub bine-cuventarea VOstra, va ved
ori cine in cAlbumul Macedo-Romans, nu o desfidere la adresa altor popOre conlocuithre cu Romanii in
peninsula Balcanica, ci un real simbol de pace, de adevrata infratire prim reciproca respectare a drepturilor
neprescriptibile ale fia-caruia. Intre aceste drepturi pre care nu le pOte nimicf neci forta brutale, neci legile
care se radima pre forth' era nu pe dreptul naturale,
intre aceste drepturi este incontestabile dreptul d'a
remani Romani' pentru toll' cei cari sunt Romani, 0 prin consecinta dreptul d'a vorbi romanesce, d'a ruga
pe Dumnedeti in romanesce, d'a invefa in scold romnesce....
4
Bine-cuventeza, dera, Eminenta, cartea in care cei mai ilustri scriitori ai Europei 0 ai Romnilor,
vinti se afirme dreptul fia-careia natiuni la limba 0 la altarele sele 0 se proteste contra acele diplomatie care
crede a face opera politica durabild, impunendt unul popor limba altuia 0 darimand altarele natiunilor,
fie 0 in puterea unor tratate semnate de tOta Europa!
Bine-cuventeza, Prea 8ante, drapelul pacei 0 infratirei popOrelor din Orient pe baza dreptatei
reciproce i permite-mi se sarut, cu cern mai &dismal respectti, mana Vostra de Pastore, care sufletul 04 pune
V. A. Urechi.
www.dacoromanica.ro
IV
,rubite fiiule
cz
stimate amice,
Deserica romnd '0 are temelia pe osemintele vitezilor cacluti in campulu de bataie pentru apararea nationalitatei 0 a religiei stremoesci. Nu este mur de beserica sell de monastire in patria romang,
carele se nu amintescg acesta, precum bine slici, in scriserea ce 'mi adresa0.
Beserica romang a avut 0 are sortile see nedisolubil legate de ale Romanimei i in adever a own
possumus, al Prelatilor nostri ilustri nu au fost _contra nouilor idei, contra directiunei de culturg a omenirei,
ci contra desnationalisgrei romnilor.
Dar numai spaime nejustificate, eronate pgreri ail pututii agita pre unele cliare streine contra Societgtii care mi s'a dat onOrea s'o prqedti. Acestg Societate nu voiesce cleat adeverata freVie intre bite
popOrele din Peninsula Balcanicg, prin reciproca respectare a limbei nationale in scolg si in besericg. PredicatorT ai cuventului lui Dumnecieu, noi servitorii altarelor nu avemil a impune nimenui limba nstrit, ci figcgruia a vorbi in limba sea nationale. Pardi si Medii si Elamidi si locuitorii Nesopotamiei, ai ludeei si
1)
Pastori ai natiunilor diverse din Orient, se Vorbimil fig-caruea poporli in limba sea mgrirea lui
Dumnecleti. 0 se strigamil tuturora : Pace, frgtig intru dreptatel iubire 1
Bine-cuventarea lui Dumnecleil fie asupra tuturora celora care lucrezg in acestg cre,tinescg directiune
si deci 0 asupra acestei cgrti, simbol al simpatiei ce intelnesce Societatea macedo-romang in tOtg Europa
pentru cg se strgduesce in favOrea unei cause sante. Primesce 0 Domniata, iubite fitile, si vechiule si energicule luptator al culturei nationale, multgmirile si parintestile noastre bine-cuvantari.
faikvi-c.Alureld7/41,liei,
r) Faptele Apostolilor
www.dacoromanica.ro
i
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
e
0 77
I /,,
J.POPESCU BAJENARIT
A liT 0 R raci.q/aeceidaL.......
V 01_,M92147,444,71100-/,/
N2:,
157f .ANULderie....
PREFACIA
zzzie june colaborator al acestei carti, D. Mircea Rosetti, a gni de minune, in nuveletta
sea o prima cioonire" (5agina 121) tot ce tz4.i pule se spung despre scopulzi urnarit de Societatea
de cultura maeedo-ronagn1 4.i de acesta carte. Treimitemzi pe lectore la ea si declardna aci speranta
nOstra, a celor din Socielate, cii va veni dioa, can& linistindu-se spaimele de,serte, inteleptindu-se si
Uflui si allii, vorz .intelege cu totii cii deslegarea cestiunei Orientului nu se face prin substituirea
61
unei nedreptali la alta, a unei dominatiuni streine la alta, ci prin perjecta stabilire a fratieil
nascutd din reciproca respectare a drepturilor Grecilor, Turd/or,. Albanezilor, Bulgarilor, Serbilor, Muntenegrenilor ci Romdnitor. In Elvetia sunt francesi, italiani, germani, romani si constituescii un singur stat, in care jia-care 41 conservd ne4.tirb1tti fiint'a sea nationale, cu tote cd
toti dial, in limbe deosebite: sum elvetian I De ce nu s'ar Ate ajunge la acest rvesultat in Peninsula Baloanica? Reg facti acel boirbati, acele jurnale si acele guverne, care, cu consentimentul sate
fard consentimentul Europei, necunoscetOre de adeverata solutiune a questiunei di se Orientate
impingzi poprii contra poprzi! Din isbirea lora ele yarn' eyi sdrobite si de slabiciunea loru va
firofita tocmai acele state marl pre cari Europa ar voi se le impedice d' a se subsalui vechei
imperatii turcesci.
Noi, departe d' a imita fire contrarii nostril, amzie defilanszi Cu animd amdritd atacurile ce s'ad
indreptal contra Societitei macedo-romdne, de cdtrd jurnalele grecesci si, lucrdnd cu stdruinted
liz immullirea scolilor romdne in Turcia, avemzi convingerea cd facenni un servicizi reale si Turciei
si Greciei vi Bulgarilor si Albanezilor, etc. Prin culturd nationale numai Rominimea nu se va
Viitorulzi cel mai apropiat va da dreptate
desnationaliza in desavantagiulzi conlocuitorilor sei
nouti si atunci, iertand pre cei cari neinteleplesce ne ataca adi prestandu-ne scopuri ce nu nutrimg,
vona striga aldturda cu ei: Trdiscd Statele-Unite reseritene ale Europei! Trdiscd Grecia!
Trdescd Turcia! 7rdiscd Albania! Trdescd Bulgaria! Trdiscd Serbial... etc.
Si din tote aceste feri va veld si noud unite singurzi respunszi: Traesca Romania si trasoti
&admit din Peninsula Ealoanid 1
V. A. URECHIA..
www.dacoromanica.ro
VI
TABELA MATERIILOR
Pag.
Pag.
III
Dedicatinne
Prefacia
Tabela materiilor
V. ALECBANDRI. Papagalul simpatic . .
Epistola cittre D. Urechia
Alexandra Makedon
EMILE ACOLLAS, Le Processus de l'humanite . . . . .
-AB.NAVIELLE ALBERT. As manidets de Ronmamo (versnri)
Anx jennes enfants de Roumanie. . .
8-9
9
ATHANABIAD. Boole
.. ... b
A ses &tires Valaques
. .
BONAPARTE-WYSE William C.
a la memeri
Mandadis ;
. .
. .......
Traduction. . . .
BOBIAN ELIE. Basel() succesnlni intreprinderilor.
V
VI
1
7
7
. . .
. . .
Tradncerea
.
.
.
11
11
11
15
15
16
16.17
IV
24
24
....
r ......
144
23
25
26
27
27
32
32
32
38
38
1039
41
41
41
41
43
43
43
43
43
43
46
46
47
47
48
48
48
49
50
50
50
50
92 ,
514
51
51
vestea
IONNESOU George I. Ua visinne
22
22
22
22
23
48
21
. . . . .
0HUGO VICTOR, Je resterai proscrit . . .
-HASDEU B. P. Romannl stit bine infipt in ambele Dacil .
HOLBAIT I. G. Presentul gi viitorul . . . . . . . . .
19
19
19
24
, .....
LAFORGUE F. Sonnet
Traduction
. .
. .......
. ......
18
OREANGA I. Anecdote . . . . . .
CRETZIANU George. Despre oamenii maxi
. . . .
CRETZULESOU Emanoil. Genial binelni i geniul renlni .
--
59
59
59
59
MACEDONSKI A. La Chanmiere
MALGOUVERNE, Epistola catre d. Urechia
MANIU V. Macedonia-Romana
MARIAN S. Fl. Romanul-Macedonean . .
MARCY Comte de. Extraits des vienx comptes de Compiegne dn moyen Age
MARIENESOU Dr. At. M. Traian invetiase (versuri) .
Macedo-Romanii din Ungaria . . .
MARTIN H. A Mr. T. Georges Djuvara .
MEITANI G. G. Intrebarea gi respnnsul (versuri) . . .
Speranta
.....
. .....
Sonnet
IMAM G. Macedo-romlnil
-.MISTRAL F. A la Itonmanie
65
67
70
70
70
73
73
73
74
74
83
83
83
75
78
78
78
82,
.....
Traduction
MURESIANU JACOB. Reuninni ! . . .
MAX-MULLER T. Sprache und Sprachen . .
62
64
64
75
.
mow I.
54
54
56
56
57
57
57
58
58
59
59
86
86
88
88 89
98
99
PETRESCU I. D, Note
99
. ...... .
47
48
www.dacoromanica.ro
99
99
Nrn
Pag.
ILIESC11 TA,011, Pirpirunele sea Paparudele in Macedonia.
PICOT EMILE. Les Roumains Macdoniens en Autriche et
en Hongrie
. ........
.....
.....
.
Societatei Macedo-Romine
......
. ......
Pensdes
. ........
102
102
104
104
104
104
105
105
107
110
126
127
127
Flenrette (traduction)
ROUX A. L'estela de Roumania. (versuri)
Traduction . .
. . .
ROGER CLEMENCE. A une jeune flue (versuri)
RLSCALLA VEGEZZI G. Dal 1847 propugno
Progetto
SAVINIAN. I Roumai . . . . . .
aux .Ronmains (versuri) . .
127
127
128
128
128
129
129
129
129
129
130
130
131
131
.. .
110
110
110
110
110
111
111
111
112
113
113
114
114
115
123
.
.
....
131
131
134
135
137
137
137
137
139
Ill
Demetrie Comooviei
119 -'
119
119
119
120
120
121
122
122
.
.
.
Prefacia
Epilog . . . .
VALABREGUE ANTONY. Souvenir de voyage
VERUBSI P. Cugetare. . . . . . .
. .......
La vertu.
144
142
142
142
142
143
143
143
ILUSTRATIUNI
.
60
69
5
12
13
20
29
21
37
Plugulu .
BARDASARE Em. P. Simbata Moflor. .
VERUSSI P.
Faust (EA
Vine 6re?
......
Eliad Waleson
MUNTUREANU. Cerna-Voda
53
61
68
69
Ioanitiu Imperatore . . .
Grigorie Ghica 1727
Ioan Grigorie Ghica 1660
44
Radu Negru
Fanariotul
X.
Notil ceatean din Dobrogea
FANAITEANU. Pap!
76
77
85
92
93
28
45
36
116
37
84
52
MUNTUREANU. San-Stefano
Nouri-Osmanie
AMAN, Ambasada neamica
5
5
Buciumenil
I
I
Mile de la Slanic
Pag.
Pag.
.
.
100
101
108
109
132
133
140
140
131
117
ALBUM MUSICAL
Pag.
WACHMANN Ed. Scherzo
Pag.
POENARU Iuliu. Le don d'amour
MEZETTI P. S'o ve41 mama
HUBSCH E. A. Vine earna 1 (romanta)
www.dacoromanica.ro
12
16
19
--
PAPAGALUL SIMPATIC
dinaintea impiegatilor guvernuluT, dinaintea stapanuluT
mopier, dinaintea arendapuluT pi a vatavuluT pi a fedo-
I.
fine ,
retiT unde nalucirile, ca un card de paserT primavaroase, sboru in calea omuluT pi'l ingana cu melodiT
incantatoare. Prin urmare tristeta luT nu tinu mult cgd
el se mingaia cu ideea de a fi unul din pionieril civilisatieT in patria luT, misiune nobila pi visata de fie-care
Vezeteul se coborise de pe capra ca se caute drumul. CaiT cu capetele lor plecate pi cu urechile plToptite,
[13.262.]
www.dacoromanica.ro
case tergnesci; apoi se ivi o poartg mare ce se deschidea inteun zid, i trAsura, intrand intr'o ogradg
spatioasg, se opri la scara unei case vechi cu dog
randuri.
MaT multi servitorT alergarg se deschidg oblonul, iar
o scarg imbracata cu scrte i luminatg de un policandru cu patru lampe ; apoi infra in salonul unde il
atepta D na Dorian. El se gasi in presenta uneT dame
ca de 45 de ani i a unef dloare, fiica eT; amndog
avend tipul distins al adeverateT aristocratii.
D-na Elencu Dorian, de i trecutg de tinerete, pgstra ancl urmele unei frumuseti care acum luase un
caracter de maiestate gragioasg. Cat pentru fiica sa,
D-ra Eliza, ea produse lul Alexis efectul unei minuni ... i in adever talia sa de regina, i espresia
adimenitor care me imbgta prin imaginele armecatoare ce'mT presenta. Eram, intr'un cuvent, convins ca
aveam se intru in raill nici mai mult nici maT putin;
insg cand am sosit la MihgilenT, am ggsit raiul cam
glodos i locuitoriT luT cam nespglatf, fiind, in loc de
angerT, n4te jidani in halaturi rupte de pelea draculuT ... Raiul se prefgcuse in purgatoriii ca se nu
clic in iad.
Damele incepurg a ride, iar Alexis, incurajat, urma
cu descrierea caletorieT sale in compania harabagiu-
la
In zadar insg Eliza IT prodiga cuvinte dismierdgtoare i IT arata bucgti de zahar 0 de biscot, paserea
alintatg iT plecase capul i Alexis ii ciugulea penele
www.dacoromanica.ro
tot me iubesce.
Te iubesce dar, insg iubesce deopotrivg i pe D.
Alexis. El ye unesce pe amendoi in aceea0 simpatie.
La aceste cuvinte a maiceT sale, copila intelnind
ochiT espresivI a luT Alexis, se turbura, putin, iar tinerul, vrend se dee o esplicare naturalg incidentuluT se
rgtgci intr'o disertatie psihologicg din care nu maT putea
se easg. D-na Dorian il asculta zimbind i il intrerupse,
clicend cEfectul simpatieT nu se poate esplica. ,
Atunci el schimbA irul convorbirel i lua de pre-
0 se plec.
Se pled aa de grabg? clise Doamna Dorian...
Nu se poate... In astg searg v'am dat ospetie pentru
D-voastrg ; maTrif ve-o ofer pentru mine 0 pentru
despre muzicg
fiica mea.
Se vedem, clise D-na Dorian, mergend se deschidg clavirul. Pune-te aicea i esecuteazg ce scil
mai nuoti.
adormi.
Ce amabil finer I ... slise i Eliza in gAndul sed
saloanele Parisulhf.
CunoascetT i cuvintele ?
de: L'oiseau bleu; insg in consideratia cualitatilor papagaluluT D-voastrg, o voiti numi-o: L'oiseau vert.
Glumind ast-fel, Alexis cantg cu un glas simpatic
urmgtoarele versurl puse pe o melodie delicioasa
:
II
Peste nOpte earna sosi la Moldova 0 intinse pe
campiT un covor de zgpadg albg. Vgile, dealurile dispgruserg sub acel vel strglucitor in razele soareluT
resunah' de croncgnitul cardurilor de corbT ce sburati
in aer cu multgmire. Alexis trezindu-se tlimineata i
privind prin fereastg, veclu copaciI graclineT, incIrcatT
cu turturT argintiT , basinul inghetat, i pe straturT
multime de stigletT care cautail seminte pentru hrang.
0 simtire de bucurie 11 cuprinse in presenta aceluT
spectacol nuoti, cgcl. earna vine cu un mare cortegiti
de placerT : baluri, teatrurT, nuntf, etc. i pentru un
om finer ea aduce cAte odatg chiar realisarea fericirilor visate.
cu soare.
Si cu una din cele maT marl placerT ale erniT,
cu concerturT; adgogi Eliza.
Dad', aT fi poet, D-rg, aT clice auclindu-ve, cg
aud primgvara acend panegiricul erniT, i acest subiect
gratios mi-ar inspira un sonet foarte poetic.
Cine scie dacg nu cum va sintetT 0 poet, D-nul
mei? intrebA zimbind Eliza.
Asta o sciti eti, D-rg; replica Alexis riclend.
Ce scitf?... cg sintetT sati cl nu sintetT unul din
favoritiT muzelor ?
se intrebgm pe Giali...
1*
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
,4
Ji
-<-"
)'
2 T ......,
V,
,,,,...
''.A_
:fe
Irjea
www.dacoromanica.ro
- 6
favorite.
Alexis deschise un album 9i scrise urmgtoarele patru
versurl:
gUn papagal prin naltul sn decret
eM'atl Inliltat la rangul de poet:
eSel fac un imn? ar fi cam In zadar.
6E1 are gust ma bun... pentru zahar.s
zeteul.
sintem perdutT 1
spre sanie.
Gheorghe, potT se stgpanescT caiT?
Pot, cuconaple.
Tine'T vertos in mng ca se nu ne rgpeasca.
LupiT veniaii mereil cu gurele caseate ca la o prada
clicend :
cheta ... rareorl mi s'ail intemplat se fiii a9a de pgtruns in suflet ...
Eliza deveni rumeng ca o garofg *lend admirarea
entusiastg a luT Alexis, iar D-na Dorian, adresanduse fiice sale, clise : Vecli, dragg, cg aT im glas de
prima dong?... Tu mi, vroiai se me creciT pe mine.
Ba, te cred, scumpg maman; replica Eliza, sculandu se 9i sgrutand pe maica sa cu veselie.
Dacg'T a9a, canta pentru mine melodia cea fail
cuvinte care imi place atat de mult. Amicul nostru
va judeca dacg am gust bun.
Oiil canta-o bucuroasg, maman, claca D-nu Alexis
sigurg.
www.dacoromanica.ro
- 7
El respunse depunend pe acea marl cam tremuranda o respectuoasa i mult afectuoasa sarutare, pe
and papagalul de pe fereasta, dintre florT, slicea :
pining sfieala.
Cantecul Eliza.
Priimesc 0 Arica odata 0 multarnesc de placerea ce ml-aV acut, replica copila, lasand fail voe
a se destainui prin ochiT seT simcirile care se dqteptasera de curend in sufletul eT virginal.
TineriT privira lung unul la altul cu o espresie farmecatoare i din momentul acela eT simtira ca soartele
Poetul a slis :
Dunarei.
se ye invit a considera casa mea ca 0 casa parinteasca. Cred dar ca'T veni ades se ne ves1T la Ia0'
ALEXANDRU MAKEDON
frunte:
A revedere, D-le Alexis ... Spune AlineT, sore
adaogi ea.
Dorian...
Trebue oare se comit o nediscretie ? se descoper
un secret ?... Eliza, gasindu-se singura un moment,
saruta pe fur4 capul fericituluT Giali 1 ...
Si ast-fel incepu i ast-fel se sfir0 acest roman intim, intre doa fiinte demne una da alta 0 care pareati
Alexandru Makedon,
ca toate visurile.
www.dacoromanica.ro
LE PROCESSUS DE L'HUMANITE
ue l'on tienne ou non pour scientifiquement
dmontre que l'homme derive de la monere primitive,
de ce compose enfin d'albumine et de carbone si voisin de la matiere inorganique, ou que l'on se contente
de remonter aux Ages ou l'espece a positivement paru
sur la terre, si l'on compare les commencements, fort
peu differents pour tous les hommes, au terme actuel
AS MANIDETS DE ROUMANi0
manidets de Roumanlo,
Pichoto e dougo pacaniho,
D'en caitivie vous van tira 1
0 soulas de l'oustau sacra,
Vautres l'esper, vautres la rago,
Dins uno niue tristo e negrasso
Vous veire ansin, n'i'a per ploura 1
0 manidets de Roumanlo,
S'a l'amo aussi fau de graniho,
Mai que per sa fam n'en tendrs ;
Car lous que volon vostes drets
Deman vous bastiran d'escolos
Mounte vendrs a bellos collos,
Afeciounats, e i'aprendres.
0 manidets de Roumanbo,
Dins vosto lengo d'armounfo
I' aprendrs go que fau sabe
Per grandi libre e dins lou be ;
Per qu'un jour en vautres se nome
0 manidets de Roumanlo,
Per desarma la tiranlo,
I' aprendrs qu'on deli jamai noun
Delembra soun sang ni soun noum ;
Qu'un cor de pople ount s'amaduro
L'ime dau sbu ten l'armaduro
Que doumto ferre amai canoun.
www.dacoromanica.ro
O manidets de Roumania
I' aprendrs go qu'an la manlo,
Aici, d'ensegna de &ayes
Nostes Franceses de l'Aves,
Mes go que nautres lous felibres
A nostes droles, dins lous libres,
Saven moustra dau bon reves.
0 manidets de Roumanio,
Embe Mistral e Roumaniho,
Embe toutes lous Majouraus
lett vous mande mous vots couraus.
E se voules nosto brassado,
Oh I faren le la travessado
Per vous douna de Jocs flouraus
O manidets de Roumania
Revieudant Roumo e l'Iounio,
Enlusirs voste Levant,
Mountas, mountas, o beu levam 1
Que n'aven de gau un abounde,
Creisses, creisses, o pichot mounde,
Per lou grand mounde que revan I
...4225-e-rero.oe-
SC
b LA
Omulil face plmentu-lii,i scdla face pe
'Ides Simon.
Este multil de 'nvgtatil din aqustg savantg deSa qugtamil darg a ne pgtrunde de adeve'rulii sti, fonciandii necontenitil la scoli, qua sg putemiri lace Ornenr de quari avemil mare trebuintg.
claratiune.
Saila este mijloculd prin care putemii vedea Lumina, spre a cun4te i pricepe adevruld; este chieia
cu quare putemil deschide portile palatuluT BineluT
MoraleT; spre a scgpa de 'ntunerecd i miseriT.
hi
[13,262.]
www.dacoromanica.ro
10
mare, pgmentu-lti Romnescti, o &ape tare, frgtia Romnesca peste totil unde suntti Romani I ...
In scOle invetamil morala, qua sa putemii sci quine
QuOquI niqui unit servicill nu pOte fi mai utile, dequid" aquela dato scOlel in quare sg resumg tOte virtutile civice i prosperitatea societatilorti.
Asemene jail in sprijinulti aquestuT adeverti, sapienta
maxima a luT Marcu Tuliu Cicerone quare sg 'ntreba:
Que servicio mai mare si maT buno putemo aduce
tgrri, dequatti dequo invatarnti si instruitnti junimeab
Sa instruimo darg junimea Macedong, s'o facemil
sg dea fructele salle bune, quOqui numaT ast felt pu-
st descoperirile
www.dacoromanica.ro
11
ALBUMUL MACED0-120MAN
casse, agli a delvenitil cunoscutil de toti, mai cunos-
LA SIRENE
acestil pamentil.
TRADUCTION
LA SERENO
Sous le heurt ternel de la vague, qu'elle hurle ou bondisse,
il y a des palais tranquilles, et turbulent, le flot les recouvre.
la Sirene,
Z.4,01: 0 b Zs-
dtael...4i el
www.dacoromanica.ro
r.
1
www.dacoromanica.ro
10
11
.}
13
4
I
2
I
www.dacoromanica.ro
14
crescere, descrescere si
acomodare. Este procesul
de crealiune, de formare, reformare si desvoltare.
Fie-care atom, fie-care compositiune, complex, clasa
'si-are
destinatiunea, chiamarea, rol'a sa in lume, chrei trebue se corespunde, cd cat va ft mai perfecta; in care
perfectiune si exactitudine si cuprinde armoni' a intre
existintia cu scopul si chiamarea, din care armoni'a
nasce ordinea, progresul,
fericirea.
Prin miscare se conditioneza activitatea, er prin
acesta se afirma, desvOlta i manifesta tote. Fora miscare continua, ar fi intiepenire, ghaia, mOrte continua,
nota bene ; deca ar pot fi cugetabile existintia fora miscare!
Eca ce observa si constata realminte mintea ome-
lasi scop I
tia, fora care adeca, noi nu potem cuget, nici cdprinde existintia.
Un atom in existenti'a universale este globul terestre, planet'a pre care ne aflarn; era omul
un
atom in vastul acest atom. Dar omul ni se presenta
ca un atom specialminte calificat si activ; de buna
sema din aceeasi ratiune, pentru acelasiti scop, adeca:
citatea ,
fi in etern, prin sinesi pentru sine, necesitate absoluta ; neexistentr a fiind necugetabile mintii omenesci.
conservd, tot asemenea trebue se fie si observat, studiat, recunoscut. Ce ar fi, si pentru ce ar fi existintra , deca ea n'ar fi observata si recunoscuta de
nimenea I? Si
puneti pre D-dieu in loc de treanedumerirea
tiunea, existenti'a originea tuturor, si
va fi completa
Eca acl un picutia de revelatiune, de lumina asupr'a destinatiunei, chiamarii superiorithtii omului pre
pament, asupr'a scopului seu specific, cu sentiurile si
tOte faculthtile sale, cu cunosciinti'a si judecat'a si
vointi'a su libertatea sal Ni splica acest'a tot d'o data
si natur'a facultatilor omenesci, impulsul, capacitatea
www.dacoromanica.ro
15
incliecit si inmiit1
apropiare, asociare, contopire devin realminte si durabilminte compacte, solide, resistibtli, vitali; dar tot
atat de drept si rationalminte adeverat e, ca.
si
elementele eterogenii chiar atat de bine pot fi calificate pentru insogiri si aliantie timpurali, pre cat pre
ele le amenintia acelasiu pericol comun, resp. tuturor
li suride acelasiu folos comun. Si
de acest adever
ar trebui se se conduca, cel pucin fagia cu .Romanii
se se conduca corifeii poporului magiar 1
E drept si rationalminte invederat, eh impreunarea
poterilor, alianti'a intre elementele eterogene, are con-
de atare eventualitate?1
Romanimea, de cum la un punct sicuir al seu a inceput a se semtf pre sine ca atare, ca autonoma, si
a se organisa un.'a si solidare, a inceput tot d'odata
a observi si pericole ce o incunjura si pot se-i amenintie existinti'a, desvoltarea ulteriOra, si si a indreptat privirea si ingrigirea asupr'a elementului seu omogen, indepartat, astadi anume asupr'a celui mai espus,
mai amenintiat, si care intru insusi al ei interes vital,
de urgintia trebue sustinut, intarit si atras prin cultura. Prin acesta interesare a sa, Romanimea a probat pricepere, prevedere, si a probat vig6rea vietii.
Urmi-vor de sicur acestei manifestatiuni de prevedere si vitalitate inca altele, tot mai poterice; caci
lupt'a, acesta lupta moderna, lupt'a prin cultura pentru existintia, este abi la inceput 1 Ea este naturale,
noi, de care pre noi Romanii ne lega cele mai importante interese vitali, pre cand de vr'o 50 de ani
si
..,A ./Va4464.:.
...
LE LION
...",,,,,,,,
II fait nuit noire au fond de l'antre,
Oil nul rayon ne vient fleurir,
Et c'est la, couch sur son ventre,
Que le grand Lion va mourir.
prin maiestria 1
Vom pricepe mai bine importanti'a acestei aparitiuni, dca vom tine in vedere, ca vecinii nostri magiari, dand adeverului mai sus desvoltat o interpretatiune extrema , nu-si mai cred asicurata salvarea,
www.dacoromanica.ro
16
9e addd..d.'ee.,
LEUCONOE
(Ode d'Horace.)
1880.
www.dacoromanica.ro
- 17
Latins I
Mais comptez done tout ce qui leur reste ?
Pouvoir, langage, nom, pour cox tout e,st mon;
tandisque vous avez conserve votre demeure
et que votre idiome germe toujours vigoureux.
ISMAEL SI ISAC
Isae
Dar stei putin cu mine, te cat ca se'ti vorbesc ;
Ismael
Asa,
pe-a lumei valuri trezit In veseie,
Jucand In desfetare, nebun de bucurie
Ismael
(Aparte)
Isms
Asculte.
(IntrA)
Isae
Ba nu, dar voi ati zice... adice-asi vrea cu tine
Se mergem prin livede, prin verzile coline,
San la isvor devale s ne reconm fata
Tu tii ce barifi apa, ea par'ati recle viata
Ei bine mergi ? .
(Aparte)
Ismael
Alerg .
Ismael
Isae
Ismael
[13,262].
www.dacoromanica.ro
18
Ismael
. .
Isao
Isae
Heel
Ismael yin degraba, priveste acel ulei
. . .
(Aparte)
Ismael
(Exaltat)
Ismael
Ismael
Ei bine te urmez
Si eu voi ca si tine azi s ma desfatez.
Isac
Isae
Opreste-te I
. .
Ajutor !
. . .
Ismael
Esti cam smintit se vede, de cati prin cer si nor .. .
S6 mergem I
Isac
Vezi I
0 CIMILITURA ISTORICA.
Ismael
Ai sa sfirsesti o data cu-a ta lunga poveste ?
Drago
Isao
Ce vad I un vultur mare s'arunca far' de veste. .
Uleiu'i prins . . . porumbul din ghiarei a scapat
Ismael
(Aparte)
e Mulda-apa
Isac
CAt m bucur I
Ismael
Ori el fie .. . ori eu
Si para. .
Isao
cse-otart- 5-71A"At
MANDADIS
Ismael
(Aparte)
Isao
www.dacoromanica.ro
- 19 1
ALBUMUL MACED 0 -ROMAN
TRADUCTION
Vous souven?
ENVOI
aSauvas la Santo-Baumo
(0 verai patriouto 1 o pur republican
aPer bel amour diu Ben, senoun di Santo o Sant,
aSauvas lou Bos qu'embaumo I
aSauvas-lou, cieutadin 1
l'ouro de Yerrour,
e. ReNataA* *le
)-4././1
Gounfle de sentimen.
TRADUCTION
'4) .A. la Revolution, dit Mistral, il s'en fallut de bien peu que le Bois de
la Sainte Baume, gloire de la Provence, ne fat vendu comme propriet nationale et coupe brutalement pour faire des baches. C'est Lucien Bonaparte,
aine de Pempereur Napoleon I-er,
qui le sauva. Car, par bonne fortune,
Lucien, A nate epoque, &ant A Saint-Maximin et y presidant la societ populair., -fit, avec eloquence, valoir Pantiquiti et la beaute de la fork, et gagna
son proces contre les fendeurs de bois..
44) .I1 y a du baume dans la Fork pour adoucir-douleurs,. disait la Dame
Eleanore.
a) On appelle tainsi un piton de rochers qui domine la chaine des montagnes tout entiere. C'est IA que, d'apres la legende, la sainte penitente Emit
chaque jour portee par les anges pour se livrer C la priere.
8*
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
- 21 -
f r
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
www.dacoromanica.ro
22
0 el-1411es
Au milieu de vous-autres,
prospere, tot assemenea fgrg ug comptabilitate regulatg, nu putem avea u bung gestiune financiarg.
F2i
ai
130'
Blancherres, rameux,
Au milieu de rassemble
Celui-lA.; et tout en feu, il s'cria passionement
Sauvez la Sainte-Baume
Ce vrais patriotes I 8 purs rpublicains
Par bel. amour du Beau, si non des Saintes ou des Saints,
1)
Fablo.
a Sauvez-le, citoyens I
TRADUCTION
Fable.
n Aleul avait une montre eq or,
de celles qpi soqrient
un jour, it son Petit fils, qui allait d'accord. avec lui,
ii dit : Je td la donnerai I L'enfant lui repondit; Quanc0-- Quand.
ii n'y aura plus d'huile A. la ldmpe,
que je ite pourrais plus manQuand la mort m'aura coupe la respiraQu'est-ce a dire
ger I
les heures ;
Marseille.
Primul este basa celd d'al duoilea, iar comptabilitatea este bussola gestiund i indexul stgriT financelor.
Ast-fel, precum fgrg credit nu putem avea finance
Vroiti se faceV fericirea und poporii ? Insuflati'T mai intai frica luT Dumnecidi i ru0ne de
Omenn. creterea trebue se mrga innaintea Inv6tXFaceti'i cunoscute limba i istoria neamuld
turd.
ld, ca se p6t ti cine au fost, cine este 0 cine trescoli de agriculturg, de arte
bue se fie.
gi messerii, de comerciii, i yeti' face de sigur cetg1) Provengal (sous-dialecte d'Aix et des Marsille) Orthographe des felibret
d'Avignon.
www.dacoromanica.ro
Pi
23
kinuarie 1880.
,greter
0 ef ailandti cg sermanii lorti fray din Epirti, Thesalia si Macedonia att ug mama bung in Romania.
LE SENTIMENT RELIGIEUX.
Le christianisme adopta cette unite et, la propageant dans la partie occidentale de l'ancien monde,
en expulsa les dieux.
Toutefois ce serait une erreur de croire que le christianisme soit lui meme la _theorie finale oa l'humanit
Le sentiment religieux est universel et permanent dans l'humanite, dont il forme un des caracteres
specifiques. Mais il est inegalement developpe chez
HIVER
www.dacoromanica.ro
24
.41
prins se judeci cu el ca vita este un lantti de chinuri, ca totul vanitate pe acest pamnt 9i nimicil de
:
MOrcat vanitate; i fiind ca ai sufletul micu al
tea in aseminea inprejurarils i ce mOrte ? mOrtea prin
sinucidere, este singurul leacil la aceste rele ? Ticalosti
leacil 1 Ca smintit la minte, te inelegIi, caci nebunil
al citit nese intelegu 9i nebunia este contagiOsa,
buni,
DESPRE SINUCIDERE
de nationalitate. EI bine, te intrebu, facu apel la judecata ta; e9i din frigurile nebunid, spune-mi dar,
spune-mi fara se deschicli cartile in care aI citit : cu
ce drept , ce privilegiu aI tu ca se privecli o intrega
lume de tote bunurile i avantagele, care le pOte
capata de la tine, child tu viind in lume e9ti marcat
prin mana aceleI fiinti care se nume9ce Dumnec).eu,
e9ti chiar tramis pcite a contribui la binele generalii?
VeslI. ca aici mal cu sema respunsul este greu, 9i pentru ce este greu ? Pentru ca tot ce e in natuth are o
destinatie. Acesta sOrta fatala o imparta9e9ce intrega
lume animala. Natura nu se desminte nici se falsifica
www.dacoromanica.ro
25
7-
.nici o data ea insasi. Lege le e sunt fatale, immuabile si eternele. Plante le Itasca &and trebue se nasca
si pierd iarasi cand trebue se piara. La nascere si
mOrte ele nu au nici un rolii, o forta streina decide
de ele. Aseminea pentru tot ce are vi i resufla
pe pament, masine nimicil decht masine conduse de
un singur masinist, natura, acea regina la pOlele caria
se inching cu respect tOta suflarea omenesca, oameni
si imparati. Natura, acea divinitate care cu un despotismit inexorabil tine in mana nivelul legalitatei si lu
trece fara deosebire peste capul tuturor cand este de
plait e tributul care se numesce mOrtea. Dar acest
tribut natura
UNE FIANCEE
7.1%,v41-44.
[13,262.]
www.dacoromanica.ro
26
AN ECDOTA
.....-0
La 1857 pe cand se ferbeg unirea in Iapi, boerii
moldoveni liberali, ca reposatul Costache Hurmuzachi,
Kogglniceanu i altii au ggsit cu cale sg cheme la
adunare i cati-va tgrani fruntapi, cite unul de fie-care
Roatg.
putut face treaba singur; dar cand v'atY mai dus cativa intr'ajutor, treaba s'a fgcut cu mare upurintg; greutatea n'a mai fost aceeapi. Povestea cantecului :
.Unde-i unul nu-i putere
La nevoi ai la durere;
Inteles'ati, ye rog, oameni buni, pentru ce v'am chemat ? i dacg aveti ceva de zis, nu ye sfiiti; spunep
verde, moldovinepte, ca la nipte frati ce ye suntem;
cg deaceea ne-am adunat aici, ca sg ne lumingm unii
pe altii i D-zeu sg ne lumineze pre top, cum a pti
el mai bine I
Intelegem, cucoane; aph a fi, respunserg cati-va
.tgrani mai rupinopi; cg de, dacg nu-ti ti dumnevoastrg ce-i pe lume, noi tgrgnimea, de la coarnele plugului, avem sg ptim ce-i bine pi ce-i reu ?
Ba eti drept sg ve spun, cucoane, n'am inteles,
cicg zise cu indrgsnealg unul dintre pa:rani, anume
loan Roath. 'apoi chiar dacg ne-am pricepe j noi
la cate ceva, eine se mai uitg in gura noastrg? Vorba
noi prostimea
Ba nu, oameni buni ; s'a trecut vremea aceea,
A i cu unirea oameni buni credeti dumnevoastrg, cg de-a. ajutg D-zeu a se unl Moldova cu Valahiea, avem sg fim numai atatia ?
Fratii noptri din Transilvania, Bucovina, Basarabia
inteleagg.
www.dacoromanica.ro
27
Omenii mari.
sale: a9a densa nu privesce cu ochi buni nici o superioritate ; tinde a nivela totuL Dar precum in naturg, nu sunt numai 9essuri 9i campii, ci se mai aflg
deluri i munti, a9a n societate sunt, i vor fi cat
lumea 9i pgmentul, Omeni carii vor streluci prin virtute seu prin geniu. A voi sg. reducem totul la o
egalitate himericg, ar fi a necunO9te natura omenescg, a se revolta in contra armoniei providentiale.
Un strelucit filosof American (Emerson) a publicat
o serig de studii assupra cator-va Omeni mari (Platon,
Shakespeare, GOthe, Napoleon, etc.) sub titlul de Representanfii onienirei i a precedat opera sa de o
GENIUL BINELUI
I GENIUL REULUI
-V
mari pot vindeca rgnile causate prin fatalitatea evenementelor: ast-fel geniul unui Thiers scid sg ridice
in scurt timp natia francesg, dupg cea mai teribilg
loviturg ce a priimit vre o data.
Nemuritorul nostru BAlcescu a scris ca Romania a
produs tot-d'a-una bgrbati la ingltimea evenementelor.
Lassand de o iparte ridicole prejudecgti, sal dorim din
tot sufletul. Omenii mari intr'o natie sunt adeveratii
le datoresc monumentelor lor, literatureT lor, sciintelor, belelor-arte. A venit un moment unde tote pop6-
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
0
1
";4'
www.dacoromanica.ro
30
*.\
nile, care ati urmgrit adeverata glorie, aceea a sciintelor s'a belelor-arte, stint nemurit6re.
Fgrg de a vorbi decat de cele d'antiiii 3 quarte ale
secoluluT al XIX ; ce mare fapt politic, ce resbel a
lgsat efecte care se pOtg trgi, cel putin cat aii trait
autoriT lor, daca nu mal mult ?
Napoleon I s'a putut mgguli un moment cg a restabilit Imperiul luT Carol Magnus si cg a fundat in
Europa ug ordine permanentg. Der, din nenorocire,
el a trait destul pentru a vedea deramandu-se incetul
cu incetul edificiul pe care credea cg. '1 clgdise pentru
secolT intregT, grape unor victoriT estraordinare, unor
triumfurT prodigiOse.
sliva and monarchul avu slgbiciunea d'a asculta consiliile curtesanilor seT carT '1 impingeau spre resbel
conchiste; din acea cu imperiul se deraing, tarand cu
Vice
forget
Datoria publicg a celor seapte marl puteff ale EuropeT se sue aprOpe la 8o rniliarde.
Mai tOtg acestg datorie este ocasionatg numai prin
cheltueli de resbele.
dati
tunurT.
tele, se unesc intr'un comun travaliti de interes general. PopOrele civilisate strthat oceanele si merg,
prin sciinta si activitatea lor, se desvolte resursele
Continentelor peng. aci neproductive.
cat libertatea.
suprimat distantele, a invins timpul. Schimburile productiunilor, ale artelor, ale sciinta, ale descoperirilor
nicT de Sedan ?
www.dacoromanica.ro
31
fiunea.
Der resultatele bine-facatre ale acesteT inventiunT
nu desvoltg numal resursele intelectuale pi morale ale
Statelor moderne; ea desvoltg assemenea, intr'un mod
i veniturile marina de comerciti a StatelorUnite, pi a celor-alte micr State ale Europe, ajungem la ug cifrg aprOpe de 2,000,000,000 capital de
tiune
nu produce.
Cile ferate
progresului omenesc, nu este de naturg a fi indeplinitg prin resbele ; ci este de a facilita, pe cat se
pte mai mult, relatiunile intre OmenT, intre State,
intre Continente, pentru a servi pi a ajnta cu putere
man, nici in al luT Grant set' Moltke: el o va personifica mult mai bine intr'un Morse , inventorul
telegrafuldi electric; intr'un Cirus Field, care fu promotorul cabluluT translantic ; intr'un Watt, care a
perfectionat mapina cu abur; intr'un Fulton, care a
aplicat la marina admirabila inventiune a luT Watt;
intr'un Ferdinand de Lesseps care presidg la deschiderea Istmului de Suez; in aceia carT all intrebuintat
puterea aerului comprimat pi care, grade concursuluT acestuT element, strapunserg muntele Cenis; in
fine, in acele geniurT, mult maT curagiOse enca, cari
voesdi a da aripT umanithteT creand navigatiunea
aeriang.
cu
al China
www.dacoromanica.ro
32
LA MAISON DU PENDU
Se ii nome di Roma , the fu per tanti secoli la
Nouvelle
a6 Marso 1880.
jMonsieur,
c ey,
r-Vcr-lo tee'c
www.dacoromanica.ro
33
mourrais, disait-il. Et, chose curiewe, jamais je n'avais sonde la profondeur de mon amour pour elle.
II
Un mois apres, il arrivait a Bucarest et descendait
l'Hotel Hugues. Des qu'il eut pris possession de
son poste, il chercha une maison, car il avait la vie
d'hotel en horreur. On lui en indiqua plusieurs, il les
visita; aucune ne lui plut elles taient trop petites
ou trop grandes, malpropres, basses de plafond ; ii
chemard au baron.*
Henri sourit.
[13,262]
www.dacoromanica.ro
34
III
Henri avait rencontre, en venant de Pesth a Baziash, une jeune dame rournaine, qui revenait a Bucarest. Ils taient seuls dans le wagon. Ils causerent.
Ils se retrouverent sur le bateau et une sorte d'intimite se forma entre eux, cette intimite du voyage
qui est si charmante, qui se brise tout-a-coup au
dbarcadere et laisse de si doux souvenirs. Elle se
nommait Anna Cordulnu. Elle etait veuve depuis
deux ans. C'etait une magnifique creature, blonde,
d'un de ces blonds particuliers a l'Orient ; ce n'est
pas le blond dore du midi, ni le blond ceedre du
Nord, c'est une couleur qui ressemble a celees des
feuilles colories par l'automne. Elle etait blanche,
procha de lui.
J'avais espre vous voir chez moi, dit-elle, et il
faut le hasard d'un bal pour que je vo.us rencontre.
Ii s'excusa et promit d'aller le lendemain lui faire
une visite. Il valsa deux fois avec elle, et partit ebloui,
disons le mot, amoureux fou. Comme tous les hommes
s'endormit.
dans un endroit ou les arbres, en demi cercle, forment comme un berceau naturel. Ils s'assirent sur un
banc et reprirent leur causerie. Il lui tenait la main.
Tout-a-coup la lune se leva, et un long rayon bleu,
pergant les branches, tomba sur eux et les enveloppa.
Henri la regarda, elle rayonnait sous ce nimbe.
Comme vous tes belle ! s'ecria le jeune homme
www.dacoromanica.ro
35
dit Henri.
,
Oui et non. La fievre persiste, et c'est facheux.
il
avait peur qu' Anna ne remarquat son trouble. Il descendit avec le docteur et l'accompagna jusqu'au bout
revint, Anna le regarda longuement, puis elle lui demanda, avec cette curiosit inquiete du malade qui
sent qu'on ne lui dit pas la vrit tout entiere.
Eh bien 1 que dit le docteur ?
Croyez-vous, docteur, ,
www.dacoromanica.ro
- 36 --
'
-e
:
''.I. I;
..
, -,.
s;...
li''''. ;
.-
--'-'"-..4
I- Is'
.:-
"s::,
..ijo
',
tW* f.V'
5
II
,
...
It
r$:
, ...,
. .-,..:
V
4' b
"
.
..gi
ar
)'.1
4
.,
t -,/
NI
.`11:.,...?/
..
, ' .:
'e., si v x
I
I
it.' :
,.-
, 10 f
'16:- I
91
al.. 'm 1
....'
'
,,,.
.-7s1'
t,
'r
.....
'.
`,
%,,/,..r-,:.."/ ..c
-,
'Ir.
: -'''')
1, rict
'41' ;i3c-,
.....
,,i,
,..
tl.
\.,
----
0.
I.: 1 9 ,,I.rtti
V";
.
.1..--)47,1'..
,i,'
t1
''
1111 1" jk,-.1 .kiii
'.-.
.1411A.:X ''s
.1:filkii.:.i.:
rt
*.
.(1....
'q
1i:
.,'4":44401%
14, .1
,
..
AC,'
6: r.rc
www.dacoromanica.ro
./
; ,
fie
el,
'A",
.....,,,,L..:Iy
'
..,
:.-i-,0'.
.1\ ,
,0
-S,
.0 ,
,F
-40,,
..;;4::'i
.......,
V.
..
frt .
44'. vr....6". 3 .
,
tk
''1 e,
..-.:, ..
,,
f:.d
'
c'r
:
'''.'!......,.',X
','
-rh
'1 " ( :
4,..
&c., 03
..
''
'''''1.1.'-'.;.:4,.:
i ..,
..
'r
",, "
'
-,
r'/
iq
'.- -'
.*.-.-
...=&,r.,?T'
i ".;
'ci 4.,
lif
'',,* il:
.
''..,\ .'/' ';'";',.
I"
.; ;"
P-- f-----5.4-,-.'''''''''.::::,.=
i' Sv,-;:k:.'.!..,- V4`e.::!:,,; .::-.-.to
K
,./,,,,
a...,:::,,1:,.....---..:' ,,s.,.'', C
-,..--".4..:zv3=4.i. '..-'::--'"'
.t, ,. - ,s7.;.''z'
-4.-....z4..tizik.J'4,
,ri
'J
70,..ir j1:,,:;%";;''',...F.'4.-7,'"aa"..L.1131""r8r!, I
1;1..1' " ,
r,' .
'-',.
,...
tii,
0. oN. .......
'
'''
.6'"---
'
--..'0;:: '
::::-..f.;5:.,.-
,-
''',
.O'
""
1.-
,..
.,...
,-..:,
-,;
;'
,c",...' :-
I'
''''.'
..
'
- - 1 V."'
- ...,;,7, .
:!' , ;,,,....7L
......
,' ; ..`',,
l''
% n .. .".
---7"' .- .
'
,.
:;:;,
,,..:....
.:.',-,:s---*:-1-.-s-
-,.,. 4-1----ti-i...--t--, .
"7-t
,.
''...i...... z"
:'.
-..'
`2.14..i'.2A:.':i, ':',
:-. 5.
,i
''
...-,e
t
- 37 -
i
ALB.UMUL MACEDO-ROMAN
www.dacoromanica.ro
de C. D. Stancescu.
'S
38
ALBUMUL MACEDO:R6MAN
grands pas.
Vers sept heures et demie, Anna rendit le dernier
ii
VI
L1
F 4minentul autoru al spiritului legilorll Montesquieu dicea ca : nicT odata nu a avut o mai mare idea
de patria lui &cat atunci cand a vedut ideile, obiceiurile, i institutiunele ei adoptate i intr'o alta terra.
Fie 'rni permis i mie de a exprima astadi ace1a0
sentimentti. Gasind pe malurile Dunarei o noua patrie,
Romanias o Frantia a Orientului, in ideile, traditiuuele i aspiratiunele de civilisatiune ale surorei celei
marl, am devenit cu inima i in faptti cetateanti Romanii cu o indoita iubire pentru patria de origina.
la Calea Victoriei. Quand il se retrouva dans la lumiere, au milieu du bruit, des passants, des voitures,
ii sembla se rveiller d'un reve. Ii pressa le pas et
arriva bientt a la strada Romana. La pluie tombait
plus fort. Il etait transperce, mais il ne s'en apercevait pas.
www.dacoromanica.ro
39
face eiobagi. ,
Acsta grava cestiune fu genesa multoru dificultati
si turburari continue, cari ocupara legislativa Unga-
a jocatu unu rolu forte caracteristicu in afacerile interne ale Austriei si Ungariei, vorbimu de unu poporu
care sub nume de Romani (Valachi) in secululu alu
XVII-lea au datu probe de o virilitate admirabila. Der'
acesta colonia astadi a peritu dupa ce a sustinutu o
si Albania parasira vechile loru asiediemente cautandu-si sigurantia personei .si averei in tierile de
miedia-nopte.
Austriei mai multe imunitati si privilegii, precum vedemu ca esoperase si Romanii Pindului dela Sultanii
turtesci. I)
La anulu 1618 Camera Ungariei hotari de nou ca
Romanii din Croatia si Slavonia se fia predati jurisdictiunei domniloru pamentesci. 2)
dupa justa pretensiune a fia caruia, de aceea privilegide. aceloru Romani, ori cum, ori candu si sub ori ce
forma se voru fi datu, se caseza si se nimicescu.) 3)
Acsta anulare insa nu avu nici unu efectu de dreptu.
Curtea din Viena confirma de nou privilegiele si imunitatile romaniloru din Croatia.
www.dacoromanica.ro
40
ar sucede a aduce la vechia (?) ascultare pe Romanii cari acum de curendu au fostu scosi de sub
jurisdictiunea domniloru pamentesci sau pe aceia fari
ei se opusera cu energia aprope unu seculu legislativei unguresci care voia a-i supune autoritatii si arbitriului domniloru feudali.
pro defensione confiniorum magis necessaria (in quibus his recenter evolutis
temporibus plurimi Pagi locati sunt) transferantur, et translocantur; communibus
votis, annuente quoque Sua Majestate, conclusum est. Art. 65, 168s.
a) Dr. Fr. Miklosich in brosiura sa intitulata: Uber die wanderungen der
Rumunen in den Dalmaiinischen Alpen und den Karpaten (Wien, 1879) nu vorbesce nimicu despre Romanii din interiorulu Croatiei ci numai despre Valachii
din Insula Veglia, de pe tiermurile orientalu alu Marei Adriatice si cei din Istria.
3) Verli nom 4, colOna II acesta pagina.
4) Anume Art. 66 din s655 St 55 din 1662.
www.dacoromanica.ro
41
ROM ANTIA
de la ferestrd :
i te-am cantat.
R6utdci6so I
mi-a dis
cFugl I dute
Dr' am rumas.
Paris 1880.
I M MORTALITATE
eez lecei
Sonnet,
Totul se transformu, nimic nu dispare.
HARPA MINUNOSA
UsCa,
i ut harpt intocmesa.
.
Paris 1880.
Ce s facem ? f suratt
N'averu lent nespAlatt.
Tot 141 semen tie, eti :
mi-este sort Is
C6rd'a doua sunt tare :
*Sora me cert. crutare,
Pe a part, suritliend.
Ca jeratic se rwsce :
ellarpa 'Y de nesuferit I .
Ochir ci tnnot tn sange :
Tung : A The/
escY uciga0t. !A
i se sparge cu turbare ;
Er' in peptu'i fata mare
Simte inima'r cu fiere
a se sparge de durere.
Paris i880.
r412t9fL- 2/44,0a2a ,
[13,262.]
www.dacoromanica.ro
42
nele, lucarile i luptele ce au a umplea vieta conducetorilor affacerilor publice ar detrage pre femeig, dela
datoriile salle. Amu cerut anse pentru femeig dreptulu
la lucru. Pena, penelulu, activitatea in ramura educatiunei i instructiunei nu mi s'au phrut incompatibile
cu missiunea sa, ca rolulu seu in famillig si societate.
Si asthsli Anc amu cpnvictiunea cg in instructiunea
publich si privath, in litteratua, in arte, in industrie
talentele femeei pot fi folositre, eh, prin unu travalliu
potrivit aptitudinilor salle , ea are atat drept cat si
silenciu, cuventulu meu slicend : noulu-ngscutu este legendarulu prim-creat in momentulu plgsmuirei calla :
consciinth fOrg consciintg, inimg fr simtire, sufflet
pi intellectualh, tete egalmente importante prin influenta lor reciproch, umple deplin essistenta unei
femei pe cat timp ea este educatrice. Nici timpulu,
catiune.
www.dacoromanica.ro
43
gAzi ,
1-7)4:1,
ltqco
A la,ifia.uvi
4t.,
C;4r-re,m ',Lill,
,,,
1,,A 446.4v
'seaht
/../
os.' 41
1,14414.44.-1/
Te grgbeste, lopItare,
Iatit... Rominia mea
Ah I In lina noptei zare
Tot frum6sa ea 'lei apare
I/141
/6-,....4.1)2,
"Lisoof.,..1.4,
4/1 CL,,01-0.-....,*-.
/ft../ 14.1.41',;e
V.' /4
TRADUCTION
C44.
a. 4,
AU PEUPLE DE ROUMANIE
i-A(4.14
Oyu..
ci
44- fte"
Ai
fe-zftv
Ns
/4.14
" 14./4146
A.-
Loin de toi Grec et Turc, et Germain et Slave ; -Tu es du vieux sang romain, tu ne deshonores pas ton
714-
te- "bd.
3`.
111.2.dolona
dm
ie.&
6
cAdva
144044.4,
_
maw"
a.
TERANUL ROMAN
-444e-r-
FLOREA
(Jdupe Millevoye)
Flore murindg i solitarg,
Ce fusi al vg.ei drag ornament,
Venturi de Minna te scuturarg
Si adi uitatg zaci pe pinent I
REIN T O RC EREA
Marea schintee sub stele
Undele-1 sglobif se joc ;
i tainici vele
Tremurgnde cad din ele
Peste luciul de foc.
Aurih
4-,
6*
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
45
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
,
.
...-, N.
It,
1T.f
4.;
,
bri"14"fireee.
f".f4.-
`,,, .5:'
A...,..__
,...a.. ,............'"
or..t...am.
.e
,.
,7111WStrr
"7......__i__,..
114
-7:
www.dacoromanica.ro
46
i
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
din orasele nOstre const, pe linga irnbunatatirea salubrittiT oraselor, intr'o educatiune morala si physica
mai corecta a copiilor de ambe sexe din tate clasele
societatiT.
tiuni amicali cu fratii Caracionni, cu Doctorulu Iconomu, etc; toti barbati vrednici si de o conduita buna.
Afara de Macedo-romanii traitori intre noi, Macedo-
c7lir,"44
Congres pedagogic panroman !
citi voiy cine part a. in realitate politica cea
mare a popOrelor ?
Suverafiii.
Nu.
Iubite amice,
La epistola D-vOstre din 4 a curentei, amu onOre
0 REFORMA PEDAGOGICA
Iata mijlocul, prin care, cred, ca ati pute scapa
de lacustele numite postulanti, proletari ai condeiului,
cel putin in generatiunile viitre:
Antal recunsceti, cal romnilor nu de la natnra le
lipsesce plecarea pentru ocupatiunile positive si pro-
www.dacoromanica.ro
47
E RAN DU L NOSTRU
,7e
CHANSON BESSARABIEN N E
Buciumele pistoresti.
Din cimpil Moldovenesti.
De sa voix carressante
Alleges ma douleur,
Ma belle et tendre amante,
Vois le Pruth dont le nom
Tout coeur roumain irrite;
Sur ses bords tout au long,
Sur sa rive maudite,
Vois la verte foret
Etendre son ombrage.
Ah 1 c'est la qu'il faudrait
Rever sous le feuillage 1
.A.-n-uno jonvo
..--
d'Avignon.
www.dacoromanica.ro
48 I
a :De,
Clay. p'elYe-S
TRADTJCTION
TR ADUCTION
att
Ve-
Cre14.4sSiS
Ze404
MACEDA
Aix en Provence.
Poem& dramatic&
Dedicatit Apostolu-lui MArgaritti.
Ii ne dependra pas de moi Ape l'AMmen macedoroumain qu'elle se propose du publier ait un succs
egal h celui de l'Album .Paris-Murcie.
La grandeur la plus durable, le passe l'attesta, n'est
pas celle que les Etats conquirent par la guerre et
la spoliation; c'est celle qu'ils acquirent par la liberte
et par l'instruction, cette redemption des peuples.
Roumains vous n'avez donc qu'a persister dans
l'adcomplissement de votre noble tche
I
4144Acter
d'Avignon.
LA CULIDO DE FIGO 1)
Erne ma dougo e Onto amigo
Erian soulet dins lou vergie ;
Me digue (Manjarieu de figo,
Flour pendoulanto au grand figuie .
www.dacoromanica.ro
49
Maceda
Vidor
Vidor
Nimenea, este uh perere. .
Vidor
Vidor
Maceda
Ce e
Maceda
Tremurti, copile, mi-e frica, genele simtti ca me donl. .
Nu e nimica. .
Maceda
Sc
Maceda
Vidor
Omul, se nu mai aude. .
Maeeda
.
Vidor
Vidor
Da. Este a ceruluY mine,
Este iubirea Sword, este nestinsul eT dorti 1
Maeeda
Maceda
Vidor
Vidor
-Th
Maceda
Oarba, de totd ce viate are si lume se chiame.
Se Indoiesce fiinta-mT, Irises! de mine. .
Vidor
Maceda
Chiar 0 de Domnul lumina, dace. In *ceruff e vitt 1
Vidor
me revoltg.
Mama mea
Maceda
Fiule, sciu eu multe. ,
Vidor
Si eu scid.
. .
natiunilor.
[13,262.]
www.dacoromanica.ro
50
A. S. R.
ELISAVETA DOMNA
VINO DRAGAI
Pintre flori, in gadinitt
Hottrissem se Wiesen,
Ca se-'mi nit de suferinti
i de-amarn-'mi snfletesc...
Der zAdarnici 'ncercare,
Ceti multimea florilor
TrandaffrI gi lama*,
Miegiunea i liliac,
Oleandri, verbinite,
Crini i florile de mac,
Dupd dulei viand de nepte
Se degteptit de cu zori
La al fluturilor s6pte
Cu-a iubirei dulci flori !
0PN
472
1/4-4,e
.A7"
p78.
decamp._
lira! Domnitorul,
DESARTA OMENIREI...
Ura! la armati
Rena. de-o data.
1Jra!
Deartd omenire!
i bun drum,
Pratilor de-acum.
in di de mirire,
Umbra 'nstrelueire
Din Beall resare.
Romania-I mare!
Carol e 'n castel,
i Ora-I en el.
1) La oonsittnes Infiintiire1 deooratiuneT Crueea Elisavete.
www.dacoromanica.ro
51
lassy,
z88o Ianuarie 6.
Ura! Domnitorul,
Ura i vaporul
Am sglutat cu o vie plgcere vestea asupra intreprinderei celei frumOse i i urez successul cel mai
strglucit. Am sglutat-o cu multumire nu numai pentru
c'are sg aibg parte de cultura o ramurg a unei natiuni,
Domnitorul
la armatl
Resunl de-odatl
i bine-ay venit !
Bine v'am glsit !
Dacia lui Aurelian, veni}i acolo din regiunea Carpaplor. Ungurii ne imping spre sud; Grecii ne trimit la
nord. LgsAndu-1. sg discute controversa gene-Peg, Ro-
e
PREZENTUL
I VIITORUL
www.dacoromanica.ro
52
.....-
-.
-,..-,"",.;,-'7":.:w- -
rm.'
.
--
:"--F";1
. L.,rtatsow
--- ...are.
__
,-.,....2,--
_0.loW-*
. alt.
---- '..-,."-------
,......-...re
'714-S----..
....--...
it..
re 00 ''
it:____.....d
X35.7)
..-A-
4.......-
.4.;=
www.dacoromanica.ro
--- 53
www.dacoromanica.ro
54
intea publicului romgn, vorbindu-i in limba lui strgmcleascl: in privirea simtimintelor m'am simtit intr'adever in cglgtoriile mele printre Romgni ca i prin-
. ........ ..
uA VISIUNE
Paris.
alti
Romnier. Se -uita .0 elti; admira 0 elti maiestria tabelurilorti, poesia artistilorti si dulcta imaginatiunii lorti.
Privirile lui rgtgceau cu ug nemgrginitg placere prin
Romanulu este acelasiu pretutindene, este cutrieratoriu al tierei, este pastoriu, este plugariu, este, in
fine, agricultoriu. Dara, cea ce n'am facut la finele
studiului meu despre Tessalia, indeplinescu acum, ca
se facu placere stimatului meu amicu D. Vasile, Al.
Urechia , clandu-i pcntru Albumul seu macedonu
aceasta scurta relatiune inedita despre pastorii romni
din Tessalia pe carii toate cele lalte popoare convietuitoare 'i numescu ciobani.
Eramu in Tessalia pe la finele anului 1852, pogo-
www.dacoromanica.ro
55
Nu--Kenise inca Vlahii. Me suiiu in dealu la Lefterohori, si pe drumu mergendu deduiu de o monastire incunjurata cu chilii, cu doue fenduri, de pietr
zidite de puteaNncapea si 500 de calugari. Monas.
pastoria.
le
www.dacoromanica.ro
e-la. "7417
56
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Ajunsese omul s'a."0 urascg slilele. i apa cu sufletul
Credir4a este balsamul care alinh tote amgrit, seslAnd intr'o duminecg cu luleoa in gurg si
cum sg'pi curme viata, sopa lui Ii spuse
suferincele ; necredinca este veninul care gandindu-se
ca peste putin are sg, fie tata.
ucide tote sperantele.
El, ridicandu'si ochii, la sogia lui, i se pgru cg vede
o slutenie de fiintg stand crecesce i ghemuita pe tronul cel vechi i neintrebuintat. Se frecg la. ochf, se
mai uitg odatg, i ce s vasig.'? 0 sfrijitg de lighi6e,
nepoftita.
Ba ping intr'atita ajunsese, in cat sg'l impingg pgcatele sg se gandescg ca sg'pi facg sema singur. Vesli
cg Dracul m'are de lucru; el nu face biserici, ori
puturi pe la respantii.
Se sbgtea bietul om cu mintea i cu trupul, i par'cg
era un facut, mergea din pagub g. in pagubg de ajunsese in sapg de lemn.
Tot satul Il luase la ochi, lb vedea lucrand cand la
alde neica Burcilg, cand la alepii ori fruntapii satului,
and ba taica popa. Tot-d'auna ggsea el de lucru; la
totT muncea, i la top sporea lucrul lui. Cand insg
muncea pi pentru densul, munca nu'i da in spor. De
venea apa mare argturile lui le ineca. Daca vr'un prgpgd de la niscai lighiomi, ori de la ciori cgdea preste
semgngturile megiapilor, ale lui erail stinse cu desgv'erpire ; de bgtea piatra holdele, apoi pe ale lui le
amesteca cu pgmentul, de nu se mai alegea nici pra-
ful de densele, ba une-ori porumbul 'i se aciuna, ba 16custe, ba potop, ba tote relele numai pe capul lui cgdea.
Sgtenii, megiapii lui puseserg mana cu toPi de mai
si el,
www.dacoromanica.ro
57
\
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
sg mai de si oii.
Mocanul se duse cu oile. Omul se puse iarg pe
muncg, darg munca lui abia ii aducea cu ce bruma
se0 tie clilele. Cum am clice muncea in sec,
Dupg cat-va timp se pomenesce cu un argat de la
stina mocanului.
Neicg, clise argatul, m'a trimis stgpanu-meu cu
din casg.
-- E, 0 ce sg fac eu cu densa ?
ce-
6`417--
44--e-
l'it44te
SOUNET
.........,..*
1'217,......__.
........----..ese...,,,,te.o..
burdwl de branza.
TRADUOTION
SONNET
dupg ue.
revirifiant la
La brise printanire, avec son haleine aimable,
terra encore engourdie, Revdt les prairies trherbe fralch set jolie
A LA MATO ESCABARTADA 2)
Dins lou tems ufanous que la cieutat Roumana
As quatre vents dau del espouscava sa grana,
Un menut granilhoun reboundel e lusent
Bounbiguet dor allai, d'ounte l'aubo nous ven.
1) Languedocien (Quarante et sea environs) orthographe Litteroise.
2) Languedocien, sous-dialecte de Montpellier et de ses environs; ortho.
graphe Montpellieraine.
113,262.1
www.dacoromanica.ro
58
ch.elaos.
Flibre Majourau.
Orphee.
TRADUCTION
A LA TOUFFE EGARtE
minin.
N'avait-il pas gagne l'indulgence pour ces peccadilles philosophiques, celui qui a chante Alceste repouse fidele et heroique demandant a mourir pour
son epoux ?
je te salue aussi I
Fais le bien ; tends la main a des freres frappes
par l'infortune: cela te portera bonheur et les temps'
sont proches oa, par ton intelligence, ta fermete, ton
activite, ton devouement et ton courage, tu auras de_
finitivement conquis en Europe la place et l'influence
9e
www.dacoromanica.ro
59
Monsieur,
Cortes, mos sympathies pour les seduces des Itonmains ne soot pas moindros
qu'elles ne furent pour les Espagnols, lore des ddsastres pri les ont frappds, lids, si
Youn von rdfdrez A album do Paris-Murcie dont vans me park; rug y rem gull,
mon grand regret jo no pug daps ma rdponse qu'exprivier l'impuissance oh des sour-
A M. Djuvara,
trances dues ot sans Macho me rdduisaient, A plus forte raison suis-je obligrf do YOH
tenir le mime langage; car mon fiat, loin de s'amender, a empird. Yous contenterez-
alon
vous de ma bonne volontd et, comae a fait Paris-Murcie, bine lottre tout intimo et
persornelle 9
J.;t,-t:i.:;,_
Monsieur le Prsident,
Intr'o di de diminiatX,
La foc am plecat
Si prin pl6e, deash. tiatA,
Ne-am apropiat
De o tabie turceasa,
Ce cu glontY lovm
Trupa n6stra voiniceaset,
Si o tot golia.
Apr6pe de jum6tate
Fitlfaind mitretu I
MiY de g16nte, b6mbe, spade,
Turd, romanY, sdrobesc ;
8*
www.dacoromanica.ro
60
Cureanil la panda
de D. WIL
www.dacoromanica.ro
Nouri-Osmanie
Croquis sur nature par billtatireanu.
www.dacoromanica.ro
62
M6rte de erd.
MaY tarziu e ingropara
Philosophii au cunoscut multe lucruri afarO de Dumnesled. Dintre ei, quei que nu '1 au priceput '1 au thgh-
salle, a fhcuto intelligibila tutulor Omenilor fhrO deosebire de barbar sau de civilisat, de opulent sau de
El suffere de resbel: de resbellul internu de individ la individ, de famillie la famillie, de classg la class,
quare a addus ruinarea si asservirea; de resbellul externu de trib la trib, de popor la popor, de stirpe la
suppliciu.
nirea ?
carea peste msur adduce indigestiune. Indigestiunea este reactia, este rOsplata excesului in mncare ;
6 pedepsa intemperantei, abusului, necumphthrii. Indigestiunea este un 1-u; dar aquest r62, ca tote quellelalte, nu vine dela Dumnecleti, nu 6 consequinta vreunei legi fatale a creatiunei; rOul vine dela noi en0ne
prin neascultare, prin imprudenth, prin dispretul chtre
fatalmente.
dela aqueia quari attribue tot que advine lui Dumnecleil sau FatalithtH, Provedintei divine sau Destinu-
www.dacoromanica.ro
63
in alp termeni, sg ne conformgm vointei lui Dumneleii traduse infr'aqueste legi pe care nu le putem
cglca are a fi pedepsiti.
Aqueia quari pentru densii 'si au facut partea exclusivu de drepturi si au lissat altora numai datorii,
au violat ug lege a naturei, t aqustg violare a avut
urmgri funeste pentru societate.
Queea que lipsesce stabi1itii societgtilor este armonia. i prima condifiune a armoniei este ordinea;
a dba condifie e libertatea.
Quand guvernatii si guvernantii vor sci quo ordinea
quea mai perfect s conciliadg cu libertatea quea
mai absolutg, quei d'anteiu nu vor mai aye ug repulsiune pentru ordine, i quei d'al doilea nu se vor mai
teme de libertate.
Ordinea 6 indispensabilg liberatii; libertatea necessarg ordineil Una pe alta nu se exclud ci se ajutg;
una fgre alta nu pot sg existe.
Ordinea i libertatea sent quelle dOe mafi legi pe
quare se repausg Mundul.
Libertatea are ordine 6 anarchie; ordinea fgrO libertate despotismu.
anarchia a addus tot d'auna ucciderea libertgtilor;
despotismul cgderea monarchiilor.
solidaritatea.
Societatea solidarg de faptele individului, i quand
este reit intelles quand nu se calla in interessul general, quand se cautg afare din interessul general.
www.dacoromanica.ro
- 64
rupe catenele in ora in quare *se' va decide sg. impllitesch voinla lui Dumnedeu manifestath printr'aquare, de va fi practicatg, va da sociequeste legi
tgtilor pacea i omenilor fericirea mult dorite, indelungu asteptate.
,^r
sfif..44-4.1e/L
Omenii con-
ducend societgtile prin vio1in, s'au depgrtat de modul de guvernare stabilit de Legiuitorul suprem.
Provedinta diving a fgcut din forth ug datorie.
Omul a contravenit scopului ei conservator etransformand puterea in drept.
Sufferintele sant effectul rer} al unei cause relle;
elle se pot inlgtura inlgturanduse causele quare le-a
produs.
Omul le-a legitimat allegand qu6 elle sant
urmarea legilor fatale alle naturei , sau vointa arbitrail a Creatorului.
Fondamentul ordinei este libertatea; scutul libertatii este ordinea.
Guvernantii au fgcut din distrugerea liberthtii basa ordinei; guvernatii n'au veslut
conservarea libertgtii dequat in nimicirea ordinei.
Prin legea solidaritgtii, fericirea individului este legatg de fericirea societtii. Omul a cgutat fericirea
individualg in nenorocirea generalg.
Tot astfel i quellelalte legi alle universului au fost
sau uitate, sau gre0t interpretate, sau inversu applicate.
De aci stricarea machinei sociali i explosiunile
LA CHAU WERE
Ii est pres d'un rocher une troite chaumiere,
L'accacia fait trembler son ombre aux alentours ;
Jadis ce fut un nid. d'amour et de lumiere,
Un berceau contenant d'heureux et tendres joins
Inchieiem :
Un tragicu anticu, Eschyl, a scris u trilogie : Prometheu rdpind focul cerescu; Prometheu incatenat;
Prometheu liberat.
Prometheu 6 Umanitatea.
Incatenat de quei doi inamici ai omenirei : de Falsa
Creding i de Falsa Sciing; de falsa credintg quare
propagg un Dumneclea injust, pedepsitor al quellui
innocent qua sh incerce fidelitatea lui, 0 al quellui
drept qua sg pung la probg pacienta lui, 0 de falsa
sciintg, de sciinta aa Iis inaltd a fatalismului quare
ridicg omului ori que sperantg de ameliorare a stgrii
salle abjecte i'l condamng la immobilismul oriental,
de materialismul transcendental, daqug putem sg ne
exprimgm ast-fel, atat de lgudat, quare stinge in om
ori que simtimente nobile de devotament 0 de abnegati, de just 0 de injust, de onest 0 de malonestu,
de adoratiunea de Dumnesleu, de amrea de patrie
9i'l cobOrg in starea brutei; pironif de aqueste sciinte
alle qugrora invethturi respandite de pe amvon i de
pe cathedrg au resculat pe om in contra omului, au
fgcut tyrani i sclavi, spoliatori si spo1iai, martyri 9i
rebelli, carnefici i victime, omul va fi liberat in clioa
lor, dela propagatorii credintelor mincincise i sciintelor neexacte i se va conforma legilor creatiunei falsificate i ascunse de aquesti apostoli pe quare prin-
Charmes (Vosges)
le 28 Janvier x880.
www.dacoromanica.ro
65
Este tristd
asupritori.
Arbitrariulti, calcululti diplomatiei, a pututti comite
istoria ne spune, cg sangele versat, nu este ug And* roditOre pentru cuceritori i usurpatori, numescg-se ei Regi, republice sau popre/
MACEDON IA-ROMANA
AMINTIRI
I REFLECSIUNI
1878, referitOre la te'rile din peninsula Hemului, intocmiri umilitOre, inice i vitrige, pentru Romnii din
vorti pune in miscare ceruld i pgmentuld intru realisarea proiectelora' criminale cad tindd la desfiintarea,
derg totti asemenea suntemti tan in convictiunea nstrg c, incordgrile lorti se vorti sfgrima si in acestti
secolti, de resistenta vigurosului elementd alti Romei
intre puternicii factori, in sinul Areopagului Europeanti, era representatg Mama nstrel Roma si sora
Francie, cu inima strinsg de durere ingangmti vechiulti
refrenti alti strgbunului Virgiliu:
Est mihi domi (Pater, est.) injusta .11Toverca!
Majestuosulti sOre, pornit de la apusti, spre a lumina
oriintele scaldatti in sange i invelitti in norii de ghiatg,
nu av ug singurg radg de luming i cgldurg pentru
ca.
peninsulei.
Curn s'a sfirsitti domnia lui Alexiu Angela', Laskaris, Teodor si Emanuel Comnenu i atati a1t1 cesari ai Bizantului ?
[13,262.]
www.dacoromanica.ro
66
Care fi, in definitivil, scirta Epirului si a Epigonilorti dinastiei Comnene , desfiintate grin romanulti
Batate I?
Timpull cell mai apropiatil va face, pte pre tar4iii, se se recunOsca catti de vatemetre intereseloril
civilisaiunei si ale omenirei, este solutiunea se s'a
datti marei probleme, la Berlinil 11
Uitatu-s'au traditiuni si sombrele profetii primite
ca avertismentil de la Marele Cesare Frideric al Prusiei, de la Prometeula exilatil la Santa-Elena ?. Uitatu-s'au tutu trecutulti duplicitatilorti bizantine; uitatus'au, ca de multu Atica lui Alcibiade, Troia mi Hectora, Maratona lui Miltiade, Termopilea lui Leonida
nu mai traesce in vieta fiilortl din moderna Elada,
caci altu-cum resfatirea, destramarea musulmana, sfidull bavarului Otone &aril fi pututii unti singurti mo-
graphie :
extene Valohorum gens belle pretantisima
gclitur horum Regio
usque ad pontum Euxinum
Pindum vogue ..... Blacci incolunti,
Va se dica : pretutindeni Blassi , Daci adeca Romani! Numericti, puterea Romanilorii in Macedonia,
Tesalia, Epiru, Tracia, Albania, i insulile Arhipe-
nume-
ale popOreloril desmostenite, sacrificate viitorului insper??? Grecescti, Serbo-Muntenegrenil i simintiei bul-
nici
pi
Albaniei.
III Statu romanu din muntii Tesaliei numitu Valakia mare i Megalo Vlahia.
consideratiunii etnografice, culturale, dispositiuni psichice, drepturile neprescriptibile ale gintei romne si
albanese din terile peninsuleil
Dalmatiei
Nu se pote crede, ca informatiunile sciintei si esperientei cnmpanea numai in partea unui Imperiu
Bulgaru si Bizantino-Grecul
www.dacoromanica.ro
67
saretii, Gegii, Scutii, Cutii, Severani (Siaveraniz) departe de a forma unu capitalu slavu, vedescu perfecta
identitate en tote particularitgtile atribuit o. numai populatiunei romane din Mesia, Tracia, Tesalia, Epiru
0 Macedonia!
bulggrescul
Acelap casU este 0 cu numele romane : Teres, tep (baron), Dr. Coda (TimiOra), Tolea, Spaici, AnTertere, Batate Natate), Cutenu, Caloianu, Calimanu,' gelcu, Advoc. Marcup, Dima, Paciura, Staia (LuBoris, Borilal
go0u) etc.
Veri-ce &aril clice, nu se va putea contesta cu
Vomu incheia amintirile nOstre prin o respectu6sa
succesu, cg numele Peck,.
desemnandU unu tinutu i caldurOsa salutare la adresa martiriloru frati de la
romanescit in Serbia , se reduce la vechiulti nume Pindu, Hemu, de la BoraPdeoniei, de la vechiuld
Peuca cunoscutu pe titnpulu Romaniloru; ca Buco- Strijmone si Nessus!
vina, Bcuca (catunu in Romania lnga Ru0i de Vede),
Europa , in felulil vitrigei din cartea lui Virgiliu,
Buceg (munte), turcesculu Budjak, i0 au desinenta pi amagindu-se pe sine, v'a desmWenitu, frati pre lurgdecina in romanesculu .Buca i Celticula Peucal
b4i, der Ea nu 0 pOte condamna la resemnatiune,
In yang se va sustine , pentru scopuri _panslaviste, sinonima cu sinuciderea I
ca unu pretinsu Despotu bulgaru Dobrotici aid regiuPopOrele betranei Europe, au ua sacra datorie cgnei Pontice, rqedinte la Varna, cucerindu pe Severani tre cei ce voescu se traiascg
(Severineni) Severei slavi (confundati cu Sabiri =
Causa vOstra este_causa intregei latinititi.
Sjaberi finici) din unele pgrti ar fi datu numele seu
Cu totu ce este mare, sacru i dreptu, Ea va triacelei regiuni, numind'o Dobrudza.
Acesta nea- umfa curenditi sau mai tarcliu, pentru bunulU nume
peratu spre a se, intemeia credinta despre vechea aki Vecului lumineloru I MOrtea vOstra arti fi ru0nea
domnie bulgarg asupra Dobrogiei, si in acela0 timpu omenirei, ru0nea civilisatiunei 1
despre origina slaviang a Severinului nostru.
I
lericek, Schaffarich, Drinov paru a uita ea : gurele Dundrei, buccele Dundrei (Bocca de Cataro)
la geografi gred Delta, care respundea la configuratiunea obiectului avendU forma literei (A) delta.
Aceste putine essemple de 0 pote strgine subiectului nostru, se serve a ne convinge cal n'avemil cuventu se despergmu, se ne descuragiamu in fata pretentiuniloru slaviste i, cu ata.tu mai putinu s renuntmu la ug avere drpta a nOstra, dandu creclamentu
neconditionatu in tote, sapientiloru slavi cari ne-au
probatu cg sciu s facg din sciinta unu capitalu politicu i nationalii, spunendu lumei, ca veri pe unde
se aude unu nume dignitarU, cate unu terminu vechiu
juridicu cu unu sunetu slavu la aparinta precum de
essemplu : Banu, Panu (Banulu Craiovei, Banulu Se-
ROMANUL MACEDONEA
9*
www.dacoromanica.ro
-- 68 - -
'
'..
,
11,.
.k.st,.
_
fthu
,....,`":
-, '.:
c7:
J!..;,
tV...
www.dacoromanica.ro
._
V.,,
a
.s....
,t,
'
,". :
,-
Desemn de T. Aman.
69 -
In resbeleht pentru
Toder.
Marmora commemorathrg.
a fiilor judetulul Neamtu, *Intl In resboiuni
de D6 William.
www.dacoromanica.ro
70
A.
en don 22 sous.,
Comte de Marcy.
El n''o sa m nimicscgl
Astadi
g:
jivriain
Marienesel.
Au R. P.
Lorenzo Baleologo, abbe de Ste Venerande pour racheter douze religieux de son ordre captifs des Tures. (Id. G. 2279).
Rouen,
mantle par trois cardinaux et par le Roi. Reg. des Argentine d'Abbevile, cite par Prarond, dans quelques faits.,de l'Historie d'Abbeville.
1462-1463. Autre mane donde par le corps. dchevinal d'Abbevile, a Michel Demetrian et un second venant de chez les Tures.
Ibid. p. 88.
1455-1458. Par la vile de Compiegne qa, Georgee Theophil, de
Constantinople, pour don d lui fait en favour du contenu en la supplication par lui bailee aux dits gouverneurs et pour reverence de Dieu
et de la foi. 27 sous par., (Registres des Comptes. CC. 21).
1455-1458. Aussi par la vile de Compiegne, d Ysaachius, et
Alixis, son fils, cousin gerinain de l' Empereur de Constantinople,
ainsi qu'il est apparu par buttes de N. S. Pere le Pappe, et par
mandement royal, lequel a este prins par les ennemis de la foi et
www.dacoromanica.ro
71
si
romani, carii
II
Si poporulu romanu in Ardealu si in Ungaria esista
si adi.
intreaga. Elu a aruncatu ferele feudalisrnului, a iobagiei. Spiritulu libertatii precumu s'a aretatu duhulu
santu la botezulu mentuitoriului lumii
a sburatu
Dupa aceea Anastasiu Siaguna s'a dusu la Manoiloviciu eppulu romanu din Versietiu, si a8 a studiatu
teologfa. Stratimiroviciu, mitropolitulu serbescu din
Carlovitiu l'a denumitu de profesoru de teologia si
secretariulu seu, ieara la i Nov. 1833, la facutu monachu cu numele Andreiu, in manastirea Stopova In
www.dacoromanica.ro
72
avutu norocirea de a fi mai multi ani in aceasta familia, casi crescatoriulu lor pana studia, scoale infe-
Maiu 1845, s'a denumitu de archimandritu alu Covilului, in 27 Iuniu 1846, de vicariu generalu alu diecesei Ardealului, in Febr. 1848, cle episcop si in 24
Dec. 1864, de mitropolitu si archiepiscopu alu Romanilor gr. or. din Ungaria si Transilvania, cu resiedintia in Sibii, si in 14 Iuniu 1873, a muritu.
Siagun'a a fgcutu mai multe institute de invetiamentu si de cultura, a aestauratu mitropolia vechia,
si a lasatu o avere cam de 300,000 fl. pentru scopuri
fata lui Demetriu Poynar de Biharia. A invetiatu studiele juridice, si a practisatu ca si advocatu in Pesta
fiindu dintra advocafii cei mai renumi0, si deosebi
casi aperatoriu. In 1861, a fostu denumitu de comite
supremu (prefectu) alu Carasiului, si membru alu casei
magnattlor (senatului); in 1866, a fostu ablegatu alu
dietei ungariei (camerei) in 1867 decoratu cu ordulu
leopoldinu, clusa de cavaleriu; in 1869, a fostu denumitu de septemviru (jude la judetiulu celu mai innaltu)
si in aceasta functiune a repausatu in 22/3 Ian. 1870,
in Pesta.
Emanuel Gojdu a fostu casetoritu in doue renduri,
cu Anastasia nascuta Pometa, veduva Vulpe, si apoi
cu Melania nascuta Dumcea, ambele din familii macedo-romane din Pesta.
Prin Anastasia Pomet'a a
fostu inruditu cu familiele romane Mandrino, Stupa
si Getieu.
Prin testamentulu seu din 4 Nev. 1868, mai toata
A treia familia, despre carea am se vi mai povettescu, e Mocioni, de origine din Moscopolis din Macedonia. Unu ramu s'a asiediatu in Pest'a, altulu in
Tocay din comitatulu Zemplinu.
In data ce treca revolutiunea din 1848, si a sositu
libertatea popoarelor si in Ungaria, vediuramu pe
membrii familiei din Pesta, ca. chiamati in fruntea
poporului romanu, au inceputu de a se lupti pentru
imbunatatirea sortei lui, de a lucra si sacrifica unde
si ce era de lipsa.
In oara redestaptarii noastre vediUram pe venerabilulu betranu Ion Mocioni, capulu familiei, casetoritu
cu Iulia Panaiotu din familia albaneza. Unu omu genialu, si incarcatu de sciintie, vorbindu vr'o 10, I I
limbi; unu omu avutu, proprietariu mare a bunului
Foen din comitatulu Torontalului, carele de adence
betranetie a muritu in 1854, in Pesta, si caruia, peste
putienu timpu i-a urmatu si prebun'a sotia.
Din aceasta fericita casetoria s'a nascutu :
1. Ecaterina, maritata ieara Mocioni, cu Mihaiu,
din ramulu din Miskolcz, si carea in etate de 71 de
rioare.
afl'a I
Ei au inceputu mai antaiu de a da stipendie tenepe unii a-i cresce, pe unii a-i ajuti,
si numele acestora a trecutu peste o suta, si astadi,
alti teneri suntu mengaiati de binefacerile lor.
Salutare dara voaa fratiloru din Macedonia! prin
acestia frati ai vostri ati renviatu in noi iubirea fratieasca, si acea memoria dulce si santa, ch purce-
rilor romani,
lumii 1
www.dacoromanica.ro
73
les autres.
pas douteux.
Veuillez croire , Monsieur, a mes sentiments les
plus dvoues.
INTREBAREA SI RESPUNSUL
quels liens les rattachent aux fils des latins. Les sentiments que la Roumanie nous a si vivement exprimes, au temps de nos malheurs ont accru l'affection
deja ancienne que nous portons a nos freres d'Orient.
Je ne connais pas bien en detail les faits particu-
I.
gares et les Grecs, sans compter les elements albanais et autres qui viennent encore: augmenter la
II.
In veci natura e schimbItOre.
Ash din Ceruri Domnul vol.
1873,
..-.-.M.".M.,..,
SP ERANTA
W.,1,.....,.
[13,262.]
10
www.dacoromanica.ro
74
nOich, pre carea inch nu o ve'd. Ara face ci Dumneflea; el desface trupul nostru, fi porunce,cce sufletulzd
ce lacue,sce intr'ensul shi ish afarh, ca dintru-o cash,
ca pre acesta sh o zidesch iarh,d mai mdre.th, ,si apoi
iardsI sd-la introduch in ea cu a mai' mare slava%
1864-
1.
1..414 .161.4-0-2
M EGALOBLAH IA
W%-e-
Sh Romania ftare, este numele sub care Insusi autorii greci din Bisantiu, de duph Justinian, numesc In tate
scrierile lor, phmanturile peninsulei Tracice dintre fluviul
Marita pill la Adriatica i de la Balcani Oa, la muntele
Nymph.
Lucru dar este f6rte evident ch. nu atatll Dacia
Trajanh este Romania, ci peninsula Tracich este Romania
Mare, Megaloblahia, duph cum o numesc grecii din veacul
de mijloc, Rumelia, dupre cum o numesc Tarci, prin diferentih de posesiunele loru Asiatice coprinse sub numirea
generich de Anadolia, Numele acesta este justii i etnograficete, cad peninsula Tracich a fostii una din locurile colonisate de Romani chiar Inaintea lui Trajan, adich mai de
Acolo erau
Inainte de catil Dacia din stanga Dunrei.
negreitt campate de mai de multii i legiunele cu care
Trajan a cucerith Dada u6stra, cad acolo se pastrqh, i
pang acum numele de portile lui Trajan, pentru locurile
i pasurile pe uncle nemuritorulii nostru Imphratil se Indruma
spre phrtile n6stre.
Apoi, cand Aurelian gh,si cu cale a
drOpta
lua numele de Dacia Aureliand. Dar In curand sthinutarea reedintei imperatorilce Romani de la Uoma Veche la
Constantinopoli pe Marea Neagrh, nu se putu face faxl a
aduce cu sine, In peninsula Traci* noi colonii numeroase i.
populatiuni romane din cele mai fruntaie, aia call ea_ sh
devie o Megaloblahie necontestabilh chear pentru grech,
carii cu Incetul luarh suprematia in politica religi6sh, i de
statii a imperiului.
La m6rtea lui Constantin, peninsula
Tracich din Ardpta Maritei, era aa, de important c fu In
stare a forma singura, Impreunh cu ambe Daciile, una din
cele patru mat! divisiuni imperiale ale motenitorilor lui,
lui.
www.dacoromanica.ro
75
Astfel fu rescularea
cei de o
rash cu noi prin bechil Dad, precum dovedesc multe cuDar trebue i noi
vinte i forme ce avem comune cu ei.
sh reIncepem pelerinagele romanismului la Salooic, cAci tre-
vdc)A
LANGA LEAGAN
-Ws,
GEOGRAFIA
TRADUCER E
ce-lii
natura tereT ce o
uatie In loc de via/id, dupre idiom cea mai veche a latinitatei, care scriea pe v numai prin u.
M facu s vOz
apoi catil de naiv6 dar catti de puternid, este amintirea
acestor Romani pentru Dacia lui Trajan, pe care o inv6c1
pi
www.dacoromanica.ro
76 ,--
i
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Vasfle Lupu
Neagoe Basarab
Do mnil
i scriitorA romAnu
1513-1521.
1634-1654.
www.dacoromanica.ro
77
1654-1658.
www.dacoromanica.ro
78
De aceia s'a lisui ca topografia trebue se fie alfabetulti Geografier ; prefata sea.
1)::74:A4114-1)
MACEDO-ROM AN ii
Galair
24 lanuaria z880.
Cine sunta el ?
le=4
nostru.
Hochgeehrter Herr
Trecuse duoi seculi i jum6tate de candh Roma sempiterna, prefacuse In colonil latinh yrra lul Decebal.
Decebal era alh Optelea rege allt unul puternich regatii,
carele isbutise a impune tributh chiaril Romel, staphnit6, de Domitianii.
U6, fatalitate, pe care istoria nu a
deslulit-o definitivamente pink acum, a &nth se tr6c6 legienele din Dacia peste Duntre. Alt venith, sub Traiana
Eleoveanula (105), i s'at Intorsh sub Aurelianii Le-
ruta (270).
null" Cesariloril
250 ani mai In urmk (527-565), domnesce, pe acelail scant alit Cesarilorti din Constantinopolea,
legiuitorulh
Imporatii Iustiniank
carele se mandresce cu
fericita sa patrifi Dacia-32editerana. Ala dar, cel mai
patrundetor i cel mai sistematec legiuitor al lumel creltine, este un latin, este un RomAn Macedonean.
Pigmeilor, , descoperiti-v6 ! Este Temis care ve vorbeace
prin gura until Oueo-Vlacle.
Dar dupe senin, norufii vine, dui.30 cumh i- bucuria dupe
D'aseminea i Romanil, transplantati peste Du-
plansh.
El sunth
nare, dupe Vile de onere, avurl i Vile negre.
El sunth nedrepImpresurati i amenintati de barbari.
tgiti de ref Impel.* al Orientulul; el trhesc , Imparth-
SONET
www.dacoromanica.ro
79
Se ne fi uitatt el 6re?
Nici-de-cumt. NoT Da; eY nu! NO Oicem: oda can
nu se vecl, se uite El 1111 cunosc acest proverb.
Ceva mai multti: In baladele nestre poporarie, ati remasil
Pe brate'mi se mi te cud
Cfi'l ginga1,
Norocite-ar Dumnelieh I
domnt alt pre, care 'Arta titlult de Domnit atti amenduororti laturelorg DunetreY pinet la Diana Ngret i,
alli eetettil Dristiorulit (Silistra), stetpetnitor. 9
Este adeveratti
ca,
i altele.
eepilk.
Si
www.dacoromanica.ro
80
afla esemple.
Ca se MI a m6 nits,
Astfelt. cantat Romancele Macedonene, i cantandt, yersuit este atatti de mangaiost, cuvintele atatti do atragatere,
In Ott 0 -grecele molipsinduse se iati dupe romance 0
atractiune simpatica, In cantecul .Romdnilor do la Dunttrea, Yocea Insegi a nature!, care se reflect& In aceste
versuri. 4)
ImpArtiti, ca hainele lui Christos, Intro trei imperil
Eminentul nostru Hasdat, s'a ocupat a afia midlOcele secular! 0 proyedentiall prin care strebunii i fratii notri
a& reuit a conserve naponalitatea lor, atat pe termii marei Negre, precum i la cele doue crescete opuse : 41. Bale
cani i Carpet!. Dei Impratiati In trel parti,- dei gemand
sub un triplu jugu de fert , i In situatiuni diferite, Romani! din Macedonia, ca gi cei de peste Carpati, ca i cei
de dinc6ce de Dunare, a *trek egal i cu aceia'i persistenta, cu acelei focti , obiceiurile, traditiunile, caracterul,
fisionomia, Intenn cuvent : tete elementele din complexuf
carora se formeza un corpti compact& numit naponalitate?
CI lnainte de a veni la Transill'ani i Moldo-Valachi, ilustrul istoric deslega Intr'un mod admirabil de esactti, chestiunea lncat privesce pe acel popor roman de la pelele Balcanilor, , pe care Bulgarit Ii strimtoresc pe de o parte,
Albanezii Ii string pe de alta , iar Grecii Ii rod pia la
meduva 6selor. Dupa, ce constata : 10 cum Romanii de peste
Dunure ati perdut de ma! bine de cinci secoli, od-ce umbra
de independinta notionall, de libertate sociala, od-ce surenire de esistinta politiclt, devenind sclad fiscal ai Turcului,
fluyil i
,Inca de pe la Inceputul secolului presinte, cAlatorul englesti Martin Leake, care cunoscuse de aprOpe fratil notri
x) Dora d'Istria, in Revue des deux Mondes 5859. Vedi studiul: La NaUo-
www.dacoromanica.ro
81
studiat medicina. Intorcandu-se l'a &at medicul i secretarul seti. Coletti, profitt de adsth ocasiune, spre a pune
la serviciul pa01 pe col maT brad dpitani Macedo-Romatil.
CligInd Ali In 1820, Coletti i tog amicii sei, se trased
In Moreea, uncle at lucrat cu cuventul i cu fapta la liberarea Grecia, al dreia regent, ministru i ambasador fu.
Se afirmt c boletti nu se sfia d'ag da In facia lumei,
aerul unui Elin. Se Intftmpl Ins., ca ci sll aibt, o sort 0
ace sod, st domicilieze Impreunt ca fratele eT. Ea nu scia
nicl o bOb grecesce. De aceia se urma adessea, ca acea
sor s. intro In camera ministruluT, tocmaT atuncea cand
el vorbea cuiva despre Pericles, Epaminondas sat marea
idee a elenismuluf. Attuned sora, atund romanca din Macedonia, frt de veste II Intrerumpea prin Intrebarea adsta :
i na-
care a publicat la 1770 la Venezia Pretopeiria, care cuprinde un registru de 1170 cuvinte In grecesce, romanesce 1i albanesce 2). Tot pre atunci sit publiIn Macedonia ,
[13,262.]
11
www.dacoromanica.ro
-- 82
,
1). In adevar,
Revolutiunea francesa sguduise Europa pOnl In cele maT
adInci a le sale temeliT. Efectele el Incepuse- a se simte
Intro tt pop6rele din Orient, Intro Greci i RomanT maT
cu seama. UniT dintre el se pun In comunicatie cu Napoleon, atunci Directore, Dar, dice un istoric, prd multe tarT,
prd multe stavile tmpedec on ce buu resultat. In espeditiunea EgipetuluT, biruitorul de la Marengo, vrInd a da de
lucru TurcieT, tramite emisari In Grecia 0 Romania, ca se
formege partisani, ideilor noue. Generosul Rigas, mAgulin-
doue miliOne din fratii kr. Da! Sunt cel putin doue milidne
de Romani peste Dunke. Demitrie Bol ntineanu, evaluaza uumerul Macedo-Romanilor, In Peninsula Balcanica la 1,200,000,
astfel ImpartitT :
Macedonia
Tesalia
Epir 0 Albania.
Tracia .
Total
450,000
200,000
350,000
200.000
1,200,000 1)
qi a hi Trajan mitrire,
totul. 8)
Acest spirit desceptat dinc6ce de Dunke, Intr'un secol ca
al nostru nu_ p6te remane mort dincolo de acest &nil Nu
Dunlrea ci nici muriT Chinel nu pot popri astA4T desceptarea natiunilor.
A LA RoumAN105)
Q,uand lou chaple a pres fin, que lou loup e la rassi
an rousiga Es os, lou souleu flamejant,
esvalis gaiamen lou brumage destrassi.
e lou prat batai tourno lett verdejant.
Apres lou long trap di Turc emai di Rassi,
t'an visto ansin renaisse, o nacioun de Trajan,
coume l'astre lusent que sort d'ou negre esclassi,
em lou nouvelun di chato de quinge an!
www.dacoromanica.ro
83
e rapelant germano,
la Prouvengo rournano
18 de Mars x880.
Maillane (Bonehes-da-Rhne).
TB A. D'IJ CT1 ON
proie
LA ROUMANIE
quinze ans f
A ta langue argentine,
Et les races latines,
rhonneur qu'il y a dans ton sang ;
ont reconnu
envois,
9r-%
d7.elgere4;,-"Pt
REUNIUNII
*Vis unita valet.*
Dusmanii natiunei nOstre de ici si de colo au cercatu si cerca si acuma tOte mediulOcele si metechnele
spre a ne divisa si a ne paralisa desvoltarea nationala, sciindu, c discbrdra e de ajunsu spre a ne desnervi si a face din noi sclavi intereselor loru.
Singurulu mediulocu, uniculu antidotu, cu care ne
potemu apara in contra metechneloru dusmaniloru nostri, suntu si remanu numai Reuniunile.
die
www.dacoromanica.ro
84
Eliad Raduleseu
www.dacoromanica.ro
Desemnat de Stanceseu
Prf
-v!
uli
Ii
?:
tri
txl
,
Zincografi i din Stab. &pencil, Sander & Tec lu. Bucuresci.
2
www.dacoromanica.ro
86
bekehrt ware.
was Jeder thun kann, ist auf dem weiten Felde der Unvernuuft wenigstens ein Vorurtheil mit der Wurzel auszugaten.
Ein solches Vorurtheil ist's, dOss wahre Vaterlandsliebe unmOglich sei ohne eine vaterlandische Sprache, und dass die
erste Pfiicht eines jeden Patrioten darin bestehe, die alte,
schwere, verrostete Riistung seiner Landessprache auf ewige
Zeiten im Kriege wie im. Frieden Zn tragen.
Wer glauben kann, dass die Sprachen dazu da sind class
.5C
Monsieur le dput,
Le temps me manque absolument pour dcrire en ce
moment un article digne de l'album Macdo-Roumain.
Mais, je retrouve un article- que j'avais dcrit pour le Voltaire en faveur de cette institution .du divorce quo yos
Codes ont eu la sagesse de conserver, que nous avons perdue
dans un moment de rdaction cldricale et dont je m'efforce
d'obteuir le rdtablissement.
sie soll bleiben und wird bleiben far lange Zeiten, als die
heimliche und vertrauliche Sprache des Hauses und des
Herdes, der Liebe und des Leids, so wie die SchleswigHolsteiner ibre Modersprak so slicht und recht" sich nicht
wollen rauben lassen, trotzdem sie auf dem Schlachtfeld
des Heistes die Sprache Luthers und GOthes ebenso kraftig
zu schwingen wissen, wie Schwaben und Baiern.
will,
Russische Novellen von Jahr zu Jahr in 'reicher Fiille erhalten werden, wer zweifelt daran ? Aber der Weltsprachen,
die eine Vergaugenheit und die eine Zukunft haben, sind
buh1Lit...
LE DIVORCE
.11 y a deux ans environ, en traversaut la Suisse, je
rencontrais un francais tres-grand partisan du Divorce, question dans laquelle ii tait du reste intdressd. Je lui soumis
Pidde , mise en pratique depuis , de fonder un Comitd de
propagande et il me promit, pour le cas ofi je la rdaliserais,
son concours le plus empressd.
Naturellement je fis appel A lui lorsque, en juillet 1879,
je coustituai ce Comitd. Quel ne fut pas mon dtonuement quand
j'appris par sa rdponse qu'il lui dtait ddsormais interdit de
prendre part h nos luttes parcequ'il avait cessd d'tre francais.
Je ne. m'attendais pas , m'Ocrit-il, hux progres rapides
www.dacoromanica.ro
87
question du Divorce,
par lui et qu'un ministre francais , qu'il soit ou non partisan de la ldgislation existante, ne peut pas concourir a
l'acte d'un francais qui ne cherche h changer de nationalitd
que pour dluder la loi.
Mais l'avis favorable de la chancellerie n'aurait eu pour
rdsultat que de hater les ddlaiS de la naturalisation. Son
refus n'empechera pas Pintdressd de devenir Grec dans un
temps cloud. rine seule chose pourrait l'en empecher : le
vote final de ma proposition de loi avant que son projet
eut pu recevoir une exdcution ddfinitive. Plus rdcemment ;
avant mon ddpart de Paris, vers la fin de juillet, je receva,is
une lettre pressante de Californie. S6pard de ma femme
depuis plusieurs anndes, y disait son auteur, je vis h San
Francisco avec une personne digne h tous dgards de mon
affection et
nous n'avons pas eu d'enfants : ils seraient dans une position d'infdrioritd dont la pensde seule nous fait horreur, et
nous considdrerions comme un crime de mettre au monde
des innocents condamnds h la plus immrite des souffrances
par une loi barbare. Mais nous ne sommes point de ces
dgoistes qui se suffisent A eux memes ; et nous aspirons
aux joies de la famille ; nous voulons avoir quelqu'un h
aimer en dehors de nous ; nous voulons que notre travail ait
un but ; nous voulons, eu un mot, pendant que nous sommes
jeunes encore, remplir notre devoir en donnant a la socidtd
nos continuateurs. Malheureusement je suis Francais; ma
et la loi de
je ne sais dans quel bouge
femme vit
mon pays n'admet pas le divorce.
Vous, avez, Mr. le ddputd prdsentd tine proposition de
loi tendant h modifier notre code sur ce point. Pensez-vous
que vous ayez gain de cause? Et pensez-vous que co soit
bientet? Si vous le pensez j'attendrai encore, devant beaucoup a mon pays ; mais si vous ne le pensez pas, si vous
croyez qu'il doive encore s'dcouler des anndes avant le rdtablissement du divorce dans ma patrie, dites-le moi de
www.dacoromanica.ro
-- 88
LE PAUVRE ROUMAIN
,.,..,
A CREA
Creare. 0, cuv8nt mdret
Ce portY o lume-in tine,
Ntiscut in pieptul IndrAznet
Nutrit cu lune suspine I
Tu ce prefacY pe muritor
In falnic Dumnecleil
Pe creatud, creator,
Gigant pe un pigmet.
yoY OamenT-Dumneclel
Ce atY vn.sat aicY sudoir,
Puternid PrometheY
. .
Et de desirer et d'attendre
La libert6 qui n.e vient pas . . .
La tombe pourrait la lui rendre .
. .
13.
f,a...-/aZ&AA)
21 mars z880.
www.dacoromanica.ro
..1qe,4)
89
Diociziul.
Nelluea.
I.
lita sub arita stela canesd, a lig Siriu, aceste done simtiri
IntristAtere, ce Infasisega mintel o asa intima analogia, s'at
Imbinat mal ades6, ca sa de nascere unor serbarl anuale,
unor cantece de don, repetite nencetat de popor. Dintr'asemen6 porniri de spirit at izvorlt negresit In Egypet, /n
Asia mica 0 In vechia Elada, serbhtorile i cantecele ce se
ae
12
[13,262.]
www.dacoromanica.ro
90 --
Iat dar ca, aci numirea Linos nu se niaT da unei sirnpie cantle, fine lucrari a Inchipuire, ci devine chiar numele une fiinte care a luat de la pa darul de a canto,
me nainte de toy, cu glas dulce, yi care pere jertfita de
gel6sa rivalitate a peului Apollon. Esiod ne Intaresce Inteacdsta idea WY el ne da chiar i genealogia luT Linos 9 :
*Urania ;Ann pe Linos, fill mult pleat
cpe carele, cdi muritori stint eftntareti i chitarigti,
toti ii plfingu In ospeto gi'n joeuri,
cgi la Inceput gi la sfergit chiamit pe Linos.,
www.dacoromanica.ro
'91
a se jaili i JIeJle sit JIaAO stint exclaniatiuni de 'ntristare In tanticile SArbesci. Si Banff sit Cantabrii, acea
populatiune antica r6masa In sinul Pireneilor, ca un fosil
Intro dou6 tbramuri vii, Francia i Spania, i &pH at un
cantic pastrat din tinipil dsbOielor cu Romanii, In capul
caruia ei plangti, cu aceste cuvinte mereti notate, pe un
june Lelo, mort rin tradare : 5)
eLe10 ! il Lelo !
eLe10 I il Lelo!
Leloa. Zarac
all Leloa!a
furil ce'ml
..,
IL
And, odata lerte-ni-se acista digresiune, ce nu este Ansi!
MO, de 6re-care Insemnatate IncOt sa atiuge de analogia
exclamarilor, la deosebite pop6re. Negrepit ca trebue sa fil
Orep-ce asemuire, Orep-ce acord In sunetele ce esti din peptul
omului mipcat de acelle impresiuni, chiar sub deosebite clime
pi In epoce diferite. Intindend apol cercul analogiilor la ideile
'ea sd m ingdpe
eaicea p'apripe,
4nAul Moldovan
cudn'i Ungurin
c0 mall Yrancin;
4iar eel Ungurin
ci cu eel Vrancin
'mare se vorbird
40 se avdtuird
ape l'apns de s6re
cca sit 'mi '1 om6re
cad
In strunga de ol,
gel flit tot cu vol!
din dosnl WAY,
efluierag de soc
egr tu de omor
eel nu le spill lor;
est le spat eurat
gel m'am insurat
late, bulucaie!
ee'o mOndri
Mast,
...
40 umbra de vol.
4StOpane, stdpane!
40 mil Intelni
cmaicuta bOtrand
40 en eel Vrancin!
ta
4 -- 4Cine-al ennosent,
eine 'ml all ve4nt
g0 d'a fi sO mor
emOndru eiobOnel
wo BArsand
12*
www.dacoromanica.ro
J-- 92
(
ALBUMUL 'MACEDO -ROMAN
rieirti4.;
Z.Or
IC* (It
tf..1.1 AA (trc,lut,,
0111#4.0
0 di-e-Nor
www.dacoromanica.ro
foi""I
Al!"
93
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Demetrie Cozacovici
(Ves1T biografia luT).
www.dacoromanica.ro
94
grOznic
pe o gar& de raiiI!
cPerigorul 1u,
gam corbalta!
tOchigora lul
tkap 1 plItinagi,
tpreoti muntil marl,
tFe9ig6ra lul,
tspuma laptelul!
tbinsticlOra lui,
espicul grfiulul 1
tmura ampulla!
t'ru nlorita mea
cell te'ndurl de ea
tpasserI
lIktart
tpasarele mu
Ili stele faclil !
graciesa balada, de tot coprinsul ei local i curat atingetor de terile Romanesci, s lepadam dintr'Insa pucinul
amestec cu idel crestinesci i moderne ce se zaresca pe ici
i cold, i nu Om put6 tggadui ca Nieera este isvorita i
dinsa din acela pornire de spirit ca tate cantecele antice
junetei; dar apse facend parte asemuirel, nu trebue s nesocotim i uncle diferinte Insemnate. Intru Meyer decg
simtimentul 0 idea stint acelea0 In dull:1ml cant al Linulid
antic 0 In rastorala Intristtere a Romani ler, Intelesul ge-
schimbat; caracterul religios co da anticuitatea acestel tradipunT, acel cult al naturei fisice, ascuns sub o poeticg
legenda, ati perit cu totul In amintirea moderna, descolorate,
rgsipite i nimicite prin ideile mai nalte i mai morale ale
religiund cretinesci. Acsta a fost sOrta tutulor credintelor
religiese
ale pgganilor, care s'ail pgstrat In sInul poperelor
0
din timpii nod: sea c peitatile lor protectere ati cgOut
sub urgia cretinilor i Demoni1 (daituovoc) i Idola
aNiorita laie
dale, bulueaies.
i
ele Ore o
www.dacoromanica.ro
95
(
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
luate din limba turcesce Insemnag: gramada, a gramadi.
Morita bulucaie pete dar fi pentru eel ce fecurg mal
drept i
din cea
cola
43*,
ce 'I ar
multe i, cornute
omere." Am pate
mi'l
Ance, Imprumuta Intelesul cuventului
s
reset al balada cg i descrierea acelei merge naturi muntenesci, pare ce ne tragti de sine printre Ciobanii (gobaa)
Romani din Thesalia i pe plainrile IncAntetere ale Olympului i ale Pindulul.
SI cercetgni dar cum at ajunst, cum ati Witt i cum
treescit Mice aIi RomAnil prin acele locuri depertate de
patria lor centralg ; prin co mijlece i In ce timpi ati comunicat el cu fratil lor de peste Dunere, i astfel p6te
vom ajunge a crede el traditiuni i obicauri mai multe
s'ati strecuratti din slnul anticei Elade pe tergmul mai not
al Romania 0 ce printre d1nsele all putut ft 0. legenda
lul Linos, stremutatg In balada .Meret.
Mai nainte Anse de a ne atinge do doveVile istorice, sTi
hoterlm un punct Insemnat do crake care ne va sluji In
tot cursul cerceterilor nestre asupra canturilor poporane pi
fOre de care, credem c'ar fi peste putinte a stabili vre un
fapt cel pucin probabil Intr'aceste libere i schimbetere
creatiuni ale Inchipnirei poporane.
nu pott fi intrat In cAnticti duet la cutare epoce departate i In cutare parte din Ore, atunci, fie mgcar actle
Viceri caracteristice cufundate In mii de altele mai noul,
fie ele aleturate cu mit de Insemnrl tie localitgti diferite,
pentru noi Vicerile cele mai vechi ati In sine mai multg
valtre doveditere ; ele singure ne dati epoca i localitatea
In care s'a compus mai nteiti cfoticul; cOci Inteadever,
cum am mat spus , cauticul alerge, din tdrA In yre, din
secol In secol i nu e de mirare ca fie care canteret iscusit se cate a '0'1 1118110, a'l localisa, introducend In gnu/
inovatiuni; iar acele inovatiuni, ca se InfleieV e un interes
mai vit, un Inteles chiar mai piplitti nouilor ascultItorl,
Nor fi negreit idei mai prespete set cuvinte nod Intrebuintate In yra i In vremea lor, iar nu for! vestejite culese
pe cAmpii trecutului. Poporul, trebue se mgrturisim, are In
x) Pindar. Nemea I. V. 92.
se sfetuiesce ca s
gi
S. dem un minut ascultare istoricilor i mat ales Cronicarilor Byzantini. Demnul de laudg Petru Maior a desbetut
cu multe sagacitate, In Istoria sa pentru inceputul _Romanilor" , trecerea Romanilor celor din Dada !nape peste
Dungre i cotropirea tent lor de cOtre giutele strgine. Fere
de a intra In controversele subiectulul, este un fapt netegeduit c coloniile Romane, fie Ulpiane, Aureliane set altele,
ati stat In eel d'Antei secoll al cretinatatil yespandite pe
amendoue termurt ale Duneril, atet In Dacia cOt i In
Musk, Thracia i chiar In nordul Greciel i ce at Imperthit mai ades6 atOt merimile cOt i smecinerire imperiului.
La anul 292 un simplu pastor de vite din satul Bomulianum "in Dacia riurna (Dacia ripensis) om frumos,
voinic i norocos oten, se urce pe tronul Cesarilor din
Roma i phstrdzh, pe itinge. numele imperatesct de Galeria,
legiuitort Justinian, citre se mendresce en Dacia mediterana, numind'o fericita sa patrie 2).
Dar dupe aceste Vile de on6re, Romanil avure
4ile
mai negre; Impresuratt i amenintati de barbari, ades6
nedreptetiti de reit Imperati ai orientulul, el treirl Anse
pi
*1
www.dacoromanica.ro
96
Greci
9.
al XV, cu limba, cu
ncO
Ii plecase ancg de la anul 1360, lul Amurat I; dar supunerea desgveritg se facu sub Amurat al II-a, dupg luarea
Salonicului (1429) 4). Slaba lor Ippotrivire la acest jugg
not le merita clementa Turcilor III puse sub ocrotirea
Sultanelort Validele, cgrora ei platiati un tribut de patru
sute la, rgmaindu-le dreptul a se administra ca 0 In Ye
chime, In terguletile lor cu svaturile de bgtranI i dupg
peninsula Byzanting; prdgrile lor ajungeat" pang In suburbiile Capitala 5). Apol spre m60-01, t6ra de pe langg, Serre
era a Romanilor i unil dpitang d'al lorg, numit Chrysos,
domnia In Strumnita i In Prosocul din Macedonia 0 sta In
potriya 10 Isaac Comneng6). Ac6stg parte de loct, cu toti
etleminte
Villekardouin.
xo) Pachymer I, 27.
8
din Ianina a stricat In secolul din urmg aceste blande ai pete a4:1 Romanii din Macedonia se bucurg de
4) Micas, 3-29.
5) Paqueville, II, p. 337-356.
6) Leake, p. 367.
7) Omer, lliada, XVI, V. 234.
www.dacoromanica.ro
IX, V. 484.
Ianina
rites, Chaliki, Clinovu, Gardichi i Trikkala. In vecintatea acestui din urma orati stint mnstirile numite
Meteora, ae0ate, maI multe In apropierea, pe nisce stance
de o formatiune geologica cu totul minunata.
Alta colonia de Romani se afia stabilita pe p6la septentrionala a Olympului, numit aI Lache, In valea formata
de muntele ?apca care MO Olympul de ira Volutei sal
Munlilor Cambunid Umbriti sub piscul marett al Olympulul ce se 'nalta la 6,000 pici6re In sus, ascuns In nouri
0 In yea acoperit cu zapada , Romanii ati Intemeiat aci
din vechime cOte-va sate printre care deosebimti pe cele
urmatOre : Vlacholivadi sat Livedea Bomelnilor, Kokinnoplo, Neochori, Ftera ii Mai.
In sfirit pe campia ce desparte lacul Castorie de targuletul Saragioel se mai afla un orael locuitt de Kutovlachl
ei cunoscutti sub numele de Vlachoklissura.
Prin aceste localitap maY mult asp e i sblbatice, prin
toti vint In lunile cele caldur6se sa Am& aerul mai curatti, s s bucure de privelitea mar6ta a munt6se lor
patrii. Iar ape , cand Inteacele nitimi stancose, Incepe a
se vesti asprul timp al Ierne, prin vifore i prin furtuni,
o mica parte de locuitorl r6mane Inchisa In munti ca sit
paz6sca satele, iar eel-I-alp, nil se duct ca sa-I catige
vi6ta 0 se string stari Insemnate, exercitandt negot1l sll
industriI prin t6te oraele campene 0 maritime ale Turciei
0 ale Orientulul Intregt; altiI mal numero0, adunati In
grupe de vre o patru-clecl 0116 la o suth familii, ce 'Arta
numirea generica de Stelne i se punt sub poruncile unuY
Seutieria ereditar 1), ratacesd prin t6rile Imprejmuit6re,
*On], pe esuri, uncle clima ierne e mal blanda , nenum6rate turme de vite 0 mai ales de ol. T6te campiile
Eladei stnt strabfitute de acei noma4I RomanI, carora Albanezil i TurciI nu scit a le da alt nume de cOt acela de
c'obara 2). Cu sarica lor 'Agra, la spate cu gluga 8), cu
lungl toiege In mann , eI colindil locurI departate Mad,
cu o tacuta thbdare, pauni i adaposturl pentru vitele lor,
acolo unde gasescil cu ce se IntOmpine pueinele lor trebuinte, el poposesct numai cateva lile, fOrk colibe 4) de
frunz
i adorma Imprejurul focurilor aprinse. Caracterul
pastoresct e atOt de InsuOt intr'in0T, iubirea i Ingrijirea
ce scit a da oilor stint aa de proverbiali, IncOt Grecil nu
mal ati peutru ciobani alt nume decOt acela de .7324ixo1;
gracia 0 de melancholia 0 ape, In secolil mat tarcliT, coloniile cotropit6re de Romani Pat cules cu santenia de la
dIniI, Pali Inters pre limba lor i Pati respandit prin t6ta
Intinsa lor st6panire. P6te ca de atunci and, negreit nu
mal thr4it do al XV secol, acest cantec pastoresct a trecut
peste Duke, undo s'a Implantat In memoria popOrulul,
sub forma baladel Niera. Timpil i Imprejurarile at sciut
srs schimbe multe IntrInsul; dar tot at Amu urme nethgaduite de clasica sa origina.
Acea viet (le stana aspra dar liber, ratacinda dar regulath, are un farmed nespust de pees& Cine a veOut,
pe muntil notrii despre Ardet vre una din stanele de ol
ae4ate vOra pe liveile i pe Intarcatorile unui munte, ale
crul piscurl de p6tra atingd de nouri, va Intelege ce viOta
de dulci i triste visarY e aceia a Ciobanilor carii, isolatl
de lume, trMesct numal en dragele lor turme, cu caniI lor
credincio0, privind Ohm tabloul manta i Incantator al na-
Iv.
SI nu pardsim ans6 cu totul cercul traditiunilor 0 al
cantecelor ce se repOrta la vechiul cult al nature, fOr6 de
a pomeni despre un obiceit poporan al anticuitatil cu care
se l6ga i un antic copilarescti ce In parte, s'a pastrat,
ca o amintire departata, in cetatile n6stre.
Athened 8) ne spune dl :
cA cnta rdndurica se ehiamg la Rodient re care colindg despre
ceare Theognis vorbesce in a doua din scrierile sale asupra serbgrilor
x) Poqueville, t. III, p. xoo.
o Idem p. 366.
3) Despre sofistI, VIII, 360.
[13,262.]
18
www.dacoromanica.ro
P8
uga,
La rhsunetele vestre, aceleag doruri fact sa bath idmile pe culmele Pindului i sub p6lele Carpatilor !
de bani."
S. o fi compus frumosul Cleobul, unul din eel dpte Intelepti al Greciei, sdt fiica sa Cleobtfia, cum Oct altil,
acdsta, cantare are negre0t un lnteles mai adtinc dent al
unei colecte de ban! sthl de merinde. Intr'Insa vedem ch, se
cri
aprpe.
varianth,
ornulal,
LA ISVO'R
Isvorul calla clulce, In leaganul sen verde
ita luY cantare, dust din val In val, se perde
In lunga departare prin recorosul crang.
Albastre floricele i sayY care piing,
www.dacoromanica.ro
99
Bucuresd, z8 8o Martie.
Mare pe an catir,
Cn imia ariicatL
S ill ind umbratci
Facia impiticatd8)
Cu gnra nseatd
Cu gnra nscati
i en biga erlipatit
i enlimbanegrafiuseata ca scru-
9?
Horatiu.
[bra
InclIar pe mullaq8),
i trecea ua caravana
incarcatd en Bare ;
i en bnza cripat
i en limbs. scrumatd
AD LEUCONOEM
dialectul harem
SETEA JUNELL.0
SETEA A GIONELLA
Traduetinne Ill
ud fetcl
Inima
i1 jiligte
i mult se minduiejte").
eFitr), moi"), mdratci"),
eApi nu ii.i mi megtt 13) ?...
eNn
mi minduescii"),
ii
Nu mti gandescd,
IMine23)'Rescx124)Arumand85),
ei vhind") de la fontfinL
gi vid de la fontini.
cG-ione5) Ccirvdnare4),
June cdirvanare,
gee staI 'n eallea mare,
epinele al te adape;
e dor de fete,
cDaca
NOTE
NOTA
Mtropolitul Stefan, dinpreunA cu suveranul Wei
selle, Matheiu Basarab, cand dete impulsul redqteptArei nationale, electrish inima natiuneT prin propria-i
defin4iune a romnismului astfel :
1). Tru sari he, abreviare din intru, insemnize in. Tru casd sail
2). Chiare va se oicx loc umbros,
tu casd, va s slice in casd.
lac recoros. Tu chiare, in umbre, la umbre. Vorba asta este vechie.
Dupe apparin te. i assemenare cu chiaro italienescu, par'c d. chiare ar
7).
8). Facia 'mpeticatd, adice asa de mete ct. paice ar fi fost tem%
de diverse petice cusute intre elle.
9) Ti va se slicit pentru,
de. 10). Dupe cum in dialectul dunerean se pine pe allocurea chi
in loe de pi, chiciOre, chiot, Midi,. in loc de piciOre, piept, piette,
asa i In Macedonia se slice chieptu, chardere, chielle, chicd, In
loc de pieptu, pierdere, pislie, pica (icd'urd.)
11) Anddmosire
(dupe grecesce) Insemnze intilnire.
12). lu va se slice unde.
lu te duct? Unde te duct? In unele frase cum este aceasta its vhinea
1 3*
www.dacoromanica.ro
-- 100
Doctorul Dossius
roman din Magarova (Macedonia) medic al
Palatului SultanuluY.
www.dacoromanica.ro
- 101
www.dacoromanica.ro
102
15)
Litera v 1lng i
se
si
(Din Cruqova..)
22).
Pirpirund
Se readund
plVie, cld ploie,
Paparudd
Se aclund
ca si crscd agrele,
Agrele i avhiliele,
Avhinele i ierghile,
ierghile i curiile,
curiile i verde(ele.
11 est probable qu'il y avait dejh des Roumains macedoniens parmi les Grecs, qui au moyen-Age venaient chercher
partagerent entre la Grece, dont il fut4e representant offidel h la cour de Vienne , et la Hongrie, qui le compta
parmi ses magnats 4). Athenes lui dut la fondation d'une
Academie des beaux arts, pour laquelle il donna en une
z) Johann Thunmanns Untersuckungen Uber die Geschichte der astlicken euroAischen Vaker (Leipzig, 1774, in 8).
2) Par exemple Schwartner, Statistik des lanigreicks Ungern, 2. Ausgabe
(Ofen, 2809, in -8), I, 138, et Csaplovics, Gemade von Ungern (Pesth, 0829,
in -8), I, 207.
3) Albina, 11 (23) aprile 1876.
4) Comme baron de Hodos et de Kizdia.
www.dacoromanica.ro
103 --
ment centre eux en 1860, lors des demeles qu'eurent ensemble Peglise roumaine et Peglise grecque de Braov
(Kronstadt). On a d'autant plus lieu de s'etonner de cette
indifference, ou plutOt de cette hostilite que Simeon avait
made deux de ses filles h des princes phanariotes, qui ont
la plupart de leurs proprietes en Roumanie 1).
D'autres banquiers viennois, moins puissants que les Sina,
mais influents encore par leur richesse, les Dumba, nous
Les Roumains n'avaient alors aucune influence dans Peglisa grecque-orientale de la Hongrie, eglise qui relevait
tout entire du metropolitain serbe de Karlovci. aguna,
pour les reformes qu'il meditait, Our ses pretres, pour ses
qui se livrait au commerce des vins de Hongrie, atait ona) Le prince Mavrocordato et le prince Ypsilanti.
a) Thunmann, x77.
3)
;azicoats n8vi Tim Pottalcov
greei 2-a-v imolucgcvtival
Les services qu'il avait rendus lui aussi A la cause imperiale, Pascendant qu'il avait su prendre sur son peuple
donnaient une grande autorite h sa parole. Tout en combattant pour la liberte de son eglise, ii ne negligea rien
du reste de ce qui pourait contribuer A la prosperite de
sou diocese. II avait toutes les qualites d'un homme d'affaires
et, comme un vrai fils de la Macedoine, connaissait la puissance de l'argent. D chercha donc 6, se cder des ressources
in -8), reimpriinee
www.dacoromanica.ro
104
II
Tel fut Andrd aguna dont la vie a fourni ddjh la maEke d'une volumineuse histoire 1). Ses ennemis ont pu lui
reprocher un caractre trop eutier et des procddds trop despoti-
17.7.
/22
Nu vorbiram de pictura.
De que ginte sO fie fost zugravii din Byzantiu?
Quine ne o ar pute spune? ..
Se scie quo 'n Italia in epoca renascerii, primii
pictori i sculptori fin-6 argintarii.
Asa Orcagna quare a lassat fresche la Campo-Santo,
caz
4t,
ARTEA ROMANEASCA
bragiari in filigran de ua gingasia rapitre. Toti lucratorii sunt Romani din Macedonia si Epiru,
Femeile bulgare cu anevoia se decidu se lasse bijuteria romanesca pentru sticlaria colorata precupetia
de tolbasi ovrei.
Astsli traiesce in Constantinopol Romanul Vasile
Almina, mester b6tran quare construf un mare nume'r
de case frumOse 0 de geamii imposante.
Aquestea 's faptele.
Que esse d'aiqui ?..
Anthropologia moderna ne inveta quO aptitudica si alte caractere,
nile gintilor se transmitu,
din generatiune in generatiune.
Grecii sunt astacli tot ash indemanateci marinari ca
si strabunii bor.
Tiganii, quari pinO mai de-una-cli erau singurii nostri ferrari, sunt descendinti ai aquellor nomasli quari
addusserO in Europa industria ferrului.
Daca astasli in peninsula balcanica Romanul este
cel mai indemanatec mester de case, pietrar, argintar,
bijutier, ciselar (sapator in metal) si lucrator de vest-
laici ca
calueri,
NUMELE MEU
Dragi versuri, frunzele 'nverzescii,
ee
Un popor luminat, harnic
.et.g.una,
de Nicolau
www.dacoromanica.ro
105
de curind generalulii rusii Gurco cu guarda sa. Ordinele ce priimeai escuadele de patrule din anteposturl
eraii forte severe , militaru era obligat sg infrunte
frig5, cgldurg, plOe, zgpadg, Rime, somn5, obosealg,
sg incetesle d'a fi om ca sl fie ostean, cg.cI dusmaniT,
de tote armele, de fortg si de duplicitate spre a insela vigilenta privighetorilor cellor maI ne adormiti
ca sg communice cel din afOrg cu cel strinsT intr'un
brig de otelO in scorborele Plevnel.
algrasiulul romgn if fu incredintatg astg grea sar-
Vc
II
pi
a/A2;4020c-
c/a,2.
III
De astg data brigadierul nostru nu cgnta ci mergea
cu pasil messurat in fruntea escuadel salle , isT in-
PINDUL
I CARPATUL
ce-va ne plgcut.
i plOia
treilea soldat.
Pe el% mg1 i ce-o da D.et, striga Nitu flcindu-sT cruce i &and pintene calulul.
[13,262.]
14
www.dacoromanica.ro
106
0 se impingd' cu vertute fora ca sg pita reu0 ca unulti sa dovedeasca pe cella altd i astg neputere IT
invegiuneazg i mai mult 0 le indoesce fortele, astfellti
i celle dog cete de di4mani se atacg, se isbescd', se
www.dacoromanica.ro
107
APOSTOLI MACEDO-ROM AN I
1. lVkiehailu G. Boiagi ; Nscuta la Bud'a in Ungarra pe la anulu 1780, dintr'o familia originara, din Macedoara. Educatiunea si-a facutu-o in loculu uascerei, si a
scrisu in limbele: greca, seri* roming si germang. Boiagi
este in cab' scimu noi, primulu Rominii care a scrisu o
gramatica macedo-roman.
axsdovoli1ap24 ovoth-
c49.8co'ce zat 7reorrov sot; vog ax&coa 157a) Mizaill Maot471, dtcYamtalov zsg tia2.0ELInvoc7c axobig.
Boma-
nesa, i ca spesele D-lora G. Goga si D. Casacovici, tiparita tra se se impartg gratuitu Romaniloru de a drepta
Mani. Bucuresei Tip. Statului numita Nifonu 1862 in 8,
p. 153. Repausatulu Maximu nu apucase a termini bine
urmaterele rinduri:
Meritarear se o retiparesca Rominii in etern'a memorig a
bgrbatului invetiatu, ce consacrg ton, vietra sa la luminarea
natiunei sale, si care fgra indo611 se depuse in mormentu
Osochoeov Avacrzaolov Safiallairov MocrxonoArrov ovvz8881C1a, xca vim meoliZov zlinotc heYo3-8u1a, &marl
unii, syrittozdzov xca xelicrquozoirov xveiov rsiTeytov
Temovna, 'coy xat xocrIviichai satimpivov EX nareaYog
Moaxonolsog. I'vercriicav, acced Wrovag zce Boezat,
lielpO, (1770), in 8, p. 104. Acestu opu cuprinde unu Abecedaru grecu gi unu vocabularu de 1170 cuvinte in trei limbi :
grecesce, romanesce si albanesce, cu litere grecesci 2). Cartea
ne este cunoscutg numai dupa reproducerea lui Thunmann p.
3. Constantinu Hagi Cehani, romknu cu intine cunoscintie, care comuniel lui Thunmann multe scientie, despre
originea, intinderea, numerulu populatiunei si alto impregiurari ale Macedo-Romaniloru si Albanilor.
4. Danielu, barbatu eruditu si autorulu unui Dtictionaru grecu modernu, meso-romanu, bulgaru si albanesu, tiparitu in Yien'a la 1802.
Ehayoyx zitclocoxa,Itct 7r6eUzovaa 24oc0v 1-erecty2adOov 'cow ,csoodecov xotvciiv chcamcov, licat ii
(170; ecottac, E.* sv Mourta 162,azt, 'C/N fiovlyaet* xcet vfic alfiavvrixw. Etpcs,9Etoa acrea rrov curls-
G. POPESCU.
i an silintele voastre s
fiY bine-cuvIntat! I
2. Theodoru A. Cavallioti, invetiatu protopopu roman. din Moscopolea iii Macedoni'a, patru mile de la Achrida.
14*
www.dacoromanica.ro
108
i
ALBUMUL MA CEDO -ROMAN
www.dacoromanica.ro
109
,..
Ioaniu
Imperatore Romano-Bulgarilor 1197
Ioaniee
Empereur des Roumains-Bulgares.
www.dacoromanica.ro
1207.
110
CORPO SI SUFLETO
Monsieur,
Ea noaptea 'nseninatd; dinainte'd la picioare,
Apgru, schinteind, tainic, cerul mg.ndm, Instelat,
Fdrmecat de-acest spectacola, de lumin 1 splendoare,
Multd vreme, n nimire i 'n estazti l'ata contemplat ;
Pe and stam contemplgnd astfel, pe de-asupra unf norti trece
4.--
Edgar Quinet.
L'unite de l'espece humaine n'est pas seulement un dogme, qui peut etre et a et nie; pas
seulement une belle conception philosophique, qui
par tous les esprits a la sainte notion de la fraternit de tous les hommes.
Paris, 7 Avril i880.
www.dacoromanica.ro
111
A la sociedad. Macedono-Romana
Bucarest
unca aparecen mas fuertes las antiguas nacionalidades que cuando mas se empeiian la fuerza
y la tirania en aniquilarlas.
La raza latina es inmortal; ella sera siempre el
genio y el alma del mundo.
En vano cayeron sobre ella los barbaros y sentaron
sus reales en el Capitolio. La sivia de los vencidos
circulO por sus venas, y cayeron por fin esclavos los
Todos formamos aqi votos por vuestra independencia, por vuestra libertad, por vuestro triunfo.
D IN
IIDE LA BONN LA COBLENZ" 1)
strinse sintti legamintele, carl ne inlantuescii de pamintulti nascerii 1 01 nu'mY vorbiti de chimera: patrie
universald ; omulti este o fiintg forte restrinsg in spatiti
MARIORA
(Episod din resbolul Romnilor cu turcii de la 1877)
indelungg*.
mai remine ne obligS. a da numal aceste renduri, care vor face cu nerabdare
a se astepta publicarea intregel opere.
www.dacoromanica.ro
--
112
i s6rmana aiurzd
Ochiul ei s'a 'ntunecat.
Totu'd ea tnainteze,
Tremurind,
o, nu de frice,
Sentinela ce veghieze
eti-o
aa
i zdrit,
Si cu ochii plangetori,
Mari6ra e gesite
MOrta, lange-al ei iubit.
gerAiza-724i
M 0 RA L A
(Dup'e Bchner).
Ce fie
i senine,
gula va castiga o adeverata valOre, cnd fiecafe individ va ajunge la un grad de culturd
ap de inaintat, in cat sd 'ntelega scopul vietii
sociale, raportul, ce esist. intra el i societate
i va sci sa concOrde interesele sale cu ale societatii, in care trdesce. Este generalminte cunoscut i aprobat de istorid, c moralitatea unei
www.dacoromanica.ro
113
Monsieur,,
Seville.
L'EPREUVE D'AMOUR
au rosier
fut encore a
m'aimer."
11 se tat tout a, coup. 11 venait d'arriver devant la maison
sentiments.
deville :
Lk une bien autre surprise l'attendait vraiment. Figuresvous qu'il trouva, installee, chez lui, Marie, qui tenait un
enfant dans ses bras, qui etait la mere de cet enfant, qui
donnait la main k un homme et qui daft la femme de cet
homme.... Pierre faillit tomber a la renverse. II sentit
quelque chose qui lui etranglait le coeur et qui de la lui
montait dans les yeur. Il voulut parlor et il n'enfanta que
des sons inarticules. A la fin il s'appuya contre la muraille
et regarda stupidement autour de lui.
Ntait donc, grand Dieu! bleu possible. Mariee k un autre!
[13,262.]
15
www.dacoromanica.ro
114
11 est a ma cousine.
Et ton mad!
Encore a ma cousine. Je les lui ai ernpruntds pour t'eprouver ; on m'avait dit que la vie des camps t'avait gad.
On t'avait peint a moi comme un querelleur, un debauchd,
un mauvais sujet incapable de rendre une femme heureuse.
J'ai voulu te soumettre h un essai ; pardonne-moi ma ruse.
Oh! oui je te pardonne, s'dcria Pierre. Mais, au nom du
del, ne recommence plus ce jeu cruel. Tu ne sais pas
combien cela fait mal, quand on aime autant que moi, de
croire qu'on a dtd oublid.
coeur brisd.
771ET.7X PLIIIN
Eudore, prft des Gaines.
au milieu d'une meit de temPte
De noirs pressentiments mes esprits sont troubles;
Le malheur m'attend-il sur ces bords dsols ?
www.dacoromanica.ro
115
omorItort; A se arunce In valurl, spre a le cerca adiancimea ; In fiackl, spre a le simti usturimea; sit se isb6sch
cu capultt de stand, spre a sd to viitorh sit le oco16scl,
etc. NumaI cu modulh acesta, conchidti el, unh copiliti, trecend prin sc6la experiintel, se va oceli In contra viulul,
gi va deveni virtual
Sustinotoril restrictiunil absolute rationdOit cu totulh
contraritt. El pretindh co copillult nu trebue sit voiascit
Tinge Indath 0 elle nu sunt decat nisce extremithtl, differind una de alta numal prin directiunea oppusa ce percurgii;
dar6 carl, n celle din urmO, dup6 logica MO, a lucrurilor,
se attingti, gi fatalmente nu producit decat acelleag resultate
funeste.
DESPRE EDUCATIUNE
In
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
:'
' -
Desemnat de G. Panaiteanu.
www.dacoromanica.ro
118
teensele, 0 de a se reinterce la virtute? A crede o assemenea absurditate, ar fi tot una cu a satin 0 tint omit
allunecat In spumOsele undo ale Niagara ar ma pute schpa
de Inecaciune, c unit miellti c4Out In sfAietOrele ghiare
alle lupulul ar maT puta schpa en vidth. In celle din urmh,
apostolil acestel doctrine periculase, ne-ar face nut mare
servititt do a no spune: chte exemple, chte miracule de
assemenea naturl ar put s ne presinte? NoT nu ghsim
cleat tint singurti exemplu: Fiiulii cella perdut din Evangelit; dare i acesta este numal o parabolh, destinate, a
arreta 6menilor callea penitenteT, a IndrepthriI.
,
copilluluT,
Intennll cuventt dare: Nici lieen, nid tiraniet In educatiune, ci tot-d'a-una callea de mi4loct Intro aceste doe
extreme; tint felt de ecclectismii, care ar coprinde In sine
libertatea rationale, i n'ar perde nicT o (lath din vedere
adeveratele interesse elle copillului.
www.dacoromanica.ro
- 119 -
LA BONTE.
412/4-
arca -7vt,11
PENSES
TI ADUCTION
LE DIALOGUE DE CLERMONT
Lui:
chercheraient votre
du poeme.
6) Languedocien (environs de Montpellier) Orthographe montpelliraine.
Du cceur ni de la conscience.
Do cteurs, docteurs 1 c'est la pourtant
L'enseignement entre tous important ;
L'enseignement qui, seul, en somme,
Peut de ranimal faire un homme,
Corruption! c'est toi, la mortelle ennemie
Du droit et du devoir de la libert
C'est toi, dont la perversit,
La convoitise et rinfamie
Changent tout, &mit tout, font tout semblable a toi:
Conscience, vertu, devoir, honneur et foi I
www.dacoromanica.ro
120
(
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
Iml fad on6rea d'a-mY cere cate-va linil pentru Maeedono-RomanT" ; suntti fericita d'a-11 aduce obolulti met.
Mares era atatfi de liniscita In acea ii In calf' descultandu-ne Incepuramq a atIta, cu pici6rele n6stre gee, micele
lel value.
www.dacoromanica.ro
121
ce nu me mai iubesci?
ssf
misca
fata i se aprinsese, ochil schinteau, sinu'i palpita), degele ei se legau, se impleteau unul cu altul ca
i dud ar
fi
altul, totu
D'ua data Ansa trsaIt i sculundu-se cu iuteala fulgerului, incepu a se plimba cu pai repezi, mergind, venind
yin odaia, repetind Grecule, Gr6cule .
Era ceva sfasiatoru in modul ei d'a pronunta acest
Grecule. Acest cuvint spunea totu i era singuru de ajunsu
Creta strigand
[18,262.]
16
www.dacoromanica.ro
122
Traleacta Ellada 1
47./%f2p.-e4-7
LUMINA! LIBERTATE!
cotiggr libfftatea!"
dans les bastilles ott l'on cherche a les abriter, devient par
le fait un homme du passd: ses mains ne sent pas assez
qui s'impose.
Il est bien dvident que des rdsistances criminelles s'opposeront quelque temps encore 4 Padoption des lois de
justice qui doivent rdgir les hommes en socidtd, comme les
hommes considdrds isoldment. II ne faut pas remonter bien
loin dans l'histoire pour trouver des constitutions, qui n'admettent des droits que pour certaines catdgories privildgides
www.dacoromanica.ro
123
la solution. Lorsqu'une nationalit est en voie de formation, est-il permis a une emigration trangere, contrairement a la volont de cette nationalit, de venir
la troubler dans son ceuvre organisatrice?
occuper de leur condition partout ot ils perpdtuent la Idgende surannde du Juif errant. A la place de leurs amis
au Congres prdsidd par M. de Bismark, j'aurais demandd pour
eux bien davantage, j'aurais demandd autre chose: je n'aurais pas demandd a la Roumanie de m'accorder ce qu'elle
ne m'accorde, ce qu'elle ne doit m'accorder que parceque
ego nominor leo.
On a compard la question des Juifs en Roumanie a celle
des Chinois en Californie. Au point de vue du droit ethnographique, la balance penche bien autrement en faveur des
Roumains que des Amdricians, qui ont enclavd dans lours
frontires artificielles d'immenses territoires stir les quels
ils n'ont aucun droit moral, et des rdgions que des migrations dtrangeres peuvent se donner la mission de coloniser,
occupd de leur sort dans une seule contre, (est-ce parcequ'elle appartenait a un rameau de la race latine?), s'il
avait tant de sympathie pour ces hommes sans patrie et qui
ne cherchent point a en crder tine, aurait bien dt se prd-
...e.-/"../.../...e...../.../....,,,,,
www.dacoromanica.ro
124
Radu Negru
dupg unq desemnil de D. Stancescu.
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
126
les conjoints. L'union ne sera donc point bride par ce jugement en premier ressort. La nouvelle Ecole est confiante
dans la cour d'appel supreme qui s'appelle la Morale et la
Raison.
a,
travers, et chu-
science, et, dans son insolence, elle pretend que nos ma-
chines qui se derangent par fois faussent Pexperience, tandis que nos yeux, affectds de daltonisme, peuvent prendre
aisement du vert pour du rouge. Elle soutient, avec la meme
audace, que l'homme possede en soi, outre un instrument
qu'on appelle Conscience ou, suivant son langage, Sentiment Conscientiel; et que c'est A l'aide de ces deux forces
intimes de notre etre , que nous parvenons A posseder le
criterium h l'aide duquel il est possible d'arriver a la certitude.
ici le
FLO() RETO
AM
Lou mes de Jun
Milo perfum
Tas-te . .
das mai I
En teurnamai,
Ardento lave,
Mai que jamai
Reviscoulaire.
Me bacelavo.
E, ii bevent
Dintre Ion vent
Di serre brun
Trasi6 dins l' aire
Que ii pourtavo,
Me n' ensouven
0 pichot feu,
Au founs de l'amo .
14' avies pamens,
Que boumbissie
E tont plan-plan
D'un biais galans,
Ta man de fado
Sus tom sen blanc
Sai-que o risie
De ma voiles caro,
www.dacoromanica.ro
Qu'uno floureto,
. . .
- 127 -
MANDADIS
aiet
04
4,
jageG104-40.
,
Lunel-Viel, (Herault),
Mars 1880.
F L EU RETTE
AM......
TR.ADUCTION
Le mois de juin, du haat des montagnes brunes, jetait dans Pair
mine parfnms vivifiants.
L'ETOILE DE ROUMANIE
il m'en sou-
vient
0 petit fon. mais de qui as-La pour ? Tti n'es guare brave, pnisque
lui mnrmurais-je.
bien loin
veillant, le
sous un grand manteau.
dans le Ciel
clart
de la Libert.
ENVOI
Le soir, dans nn coin tu jetas la fleur; o belle, guare phis j'en
aurais pleurd. Une fois semi, je la pris et depnis, jeune fille, elle repose
our mon mar et si j' eprouve quelqne peine, soudain pour me calmer
je la ddvore de baisers.
graphe Montpelliraine.
L'ESTELA DE ROUMANIA 2)
A.
www.dacoromanica.ro
- 128
WWV-W...Wr
Petvon;
PROGETTO
exce-fe_at,,a.
N%-eW
I ROU MAN
1.Jn nivoulas, de fes, sus li pople s'estend,
E ii barri d'aci, negrejant dins lou monde,
Tragon di lamp blaven, di tron rafrous abounde.
De pertout raion plour e sang di beu jouvent
Clinado dins lou doil, la patrid se ten.
Per quete sort maudi fau que riro desbounde
E qu'a la sourno Mort tant d'oustlo semounde?
Per-de-que s'escami, quand poudrien entre-tem
Canta, vieure en s'amant, Ii nacioun genti sotre?
O Rouman, o moun fraire, aliuenchant go qu'esorre,
Rue Dieu, sus ndsti pas, en flour change li flu
Unido restaran, Prouvengo, Roumania,
Au fougau de l'amour, i font de rarmounid ;
valere alla fondazione di scuole elementari, fanno difetti i mezzi per istituire scuole secondarie.
Ebbene, signori consiglieri, io proporrei che si
istituisse in Bari, un collegio convitto pei giovanetti
macedo-rcimani, i quali dovrebbero fare loro corso nell
Istituto tecnico e professionale, comme se fossero citta-
d'Avignon.
www.dacoromanica.ro
129
LA MACEDO-ROMANI
.,....
AUX ROUMAINS
lin grand nuage, parfois, sur les peuples s'tend --et les
remparts d'acier, lugubres, apparaissant dans le monde
lancent
des clairs livides et des tonnerres l'affreuse profusion
De toute
part ruissellent les pleurs et le sang des beaux jouvenceaux.
SENA T.
Ce que j'aimerai toute ma vie dans la
Ebert& c'est la libert. Je ne comprends pas
qu'on etouffe l'expression d'Une idee , pourvu
que la refutation soit de droit. La plus grande
force qui existe sous le ciel, c'est la verite, et
elle
que la retarder.
Socrate attaquait les faux dieux; on l'a tu:
ses critiques et ses doctrines lui ont survecu.
Jesus-Christ attaquait le paganisme et la socite
palenne ;, on l'a tue: douze aptres sont sortis
c
MUSA SI POETULO
la censure et le
17
www.dacoromanica.ro
130
CAnd catamii in trecutulti omenirii, ni se inspaimAnta mintea de nenumeratele nume ,de popOre, cari
trgescti asta-sli?
CANTIC HAIDUCESC
,,,
Duke
i frumOsa
E a nOstra viata;
Pe9tera noptuOsa,
Codrul cu verdeatg,
Ne este Palat
Vin cu noi voinice,
De nu e9ti ferice,
De e9ti impilatl
geograficg, ati atrasti 9i ail servitti de trecetre multorti popOre cotropitre. Romanii, carii au ocupatti
aceste locuri manOse dra deschise, cAte n'ati avutti
sg sufere din partea acestorti popOre. Cate trude 0
cAte necazuri n'au avutti sa indure, cAnd ostenip de
resistenta in contra valurilorU navalitore, erati siliti sa
se retragg la munti, or sa se pituliasca pane sa trecg
9i sa se scape de aceste blesteme ale lui D-sleti 1
anta turturica
Fragment din comedia Bunul Plirinte, jucatg pe scena Theatrulu/ National la 21 Iunie 1856.
www.dacoromanica.ro
131
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
a trgitg la pelele Pindului, or pe termurile Adriatice,
Roma:null'', de 0 a p1imitll alterari in cuvintele sele,
insg elg nu 0 a negatil origina, nu 0 a uitatg limba; relle
Acesta tgria in a pastra obiceiurile mWenite strgmosesci, acstg iubire de limba sa parintescg; acestea,
noi le credeing cg ail fostil elementele cele puternice,
can all ajutatil pe Rorngni sg'0 scape esistenta sa ca
napune i sg nu se prdg in mecliuloculti atgtorti va-
6,47
lull de popere strgine, ce all ngvalitil in atatea rinduri peste capetele lorti. Limba i obiceiurile all fostit
paladiulg de scgpare alti Romgnilorg. Dca Romgnii
trgescil astacti 'Inca ca napune, acesta o
tenacitgtil lorti in a 0 pgstra obiceiurile
parintesca.
datoreza
i
limba
cand vedemii din faptg, ca numai conservarea obiceiurilorg 0 a limbei pgrintesci ne-a scgpatii i ne-a
datui esistenta nostra nationalg de astg-cli.
xi lan. 1880.
C
(Profesorli).
mIREIO GLEIZE
5)
DORINTA MEA
TRADUOTION
A
MIREILLE GLEIZE
17*
www.dacoromanica.ro
132
Gregoriu Ghica
Doran Mo1cloveY 1727-1733. ApoY Domn MuntenieY 1733-1735.
www.dacoromanica.ro
133
i
ALBUMUL MACED 0 -ROMAN
www.dacoromanica.ro
134 --
LOS OJOS
EA la parte superior do la cabeza, lo mas cerca poBible de la frente, mansion de la inteligencia, puso dios los
ojos, como seal del fuego de la vida.
De que manera funcionan los ojos, como transmiten al
cerebro las impresiones qui reciben? La ciencia, que estudia
sobre eadaveres los fenamenos de la existencia, destroza los
ojos de los animales y de las personas quo mueren, da
nombre . a las partes de que se componen, TO los nervios
que slrven de teldgrafo desde los ojos al cerebro, calenta,
y se asombra de lo que va sabiendo, aunque en realidad sepa
muy poco.
Dirnas.
i
de una hermonina espaola conozco que me abraso de repente : pero a los efectos del incendio sucede el extasis de
la contemplacion si dan luz A mis ojos loa tranquilos destellos de dos ojos azules rodeados de trenzas de oro.
A esa parte de los ojos donde esta el matiz que los
distingue la Ilaman los naturalistes el iris. El niismo nombre
ticne el arco de brillantes colores que asoma en el cielo al
acabar la tempestad para anunciar el buen tiempo. Es
decir : que si por un momento anubla pasagera tormenta
el cielo de los ojos en que contemplais el horizonte de
vuestra dicha , no temais; alli esta el iris, que lucira en
seguida para anunciaros el buen tiempo.
No quiero acordarme de los nubes de temporal al hablar
de los ojos. Los paises en que el cielo estd, nublado de or-
son
los ojos.
por cierto. Por la misma razon en algunos puntos de Espaa se llama tams a todas las solteras, aunque les sobre
edad para tener nietos.
Entre el apagado nairar de unos ojos abiertos 4 la luz
hace setenta aos y el fuego de otros que s6lo han visto
las fibres de veinte primaveras, hay la misma diferencia
que entre las personas que llevan en su cara aquellas
Los naturalistas se entusiasman estudiando la estructura
de los ojos del hombre, y de los animales y examinando
las propriedades de la retina, de la cornea, del cristali uo,
del nervio 6ptico y del humor vItreo; los que admiramos
la naturaleza sin ser naturalistas nos ponemos a punto de
perder la cabeza cuando nos mira por casualidad una mujer
de buenos ojos.
Los naturalistas ven en esos globos de cristal colocados
en el rostro, el. principio fundamental de la camera oscura;
la base de la fotografia; los espejOs que llevan al alma la
reproduccion del paisaje y de las escenas que se desarollan
delante del individuo; yo no s6lo encuentro en los ojos
el organo propio del sentido de la vista : me parece que
son ademas los balcones por donde se asoma el alma. Creo
que los ojos no sirven unicamente para trasmitir al cerebro
lo que pasa por fuera , sino que dan a conocer a los que
estan alrededor lo que ocurre dentro del cerebro con quien
se corresponden.
de ciertas serpientes sobre timides pajarillos, segun los viajeros, tan dignos de fe come los poetas, la influencia de la
vista del magnetizador sobre el magnetizado, al decir de
www.dacoromanica.ro
- 135
Cuando
--.1111%,141M1.111.
PATRUDECI DE MUCENICi
Lpia de 9 Marto, dupe, trecerea celor none babe
traditionale, care ne aduct lapovita i frigult , biserica
nestre, resaritend celebrezd memoria a patru-geci de martini,
ale Wort num nu scid deca se mai pott pa minte, tocmai fiindt c suntt nia de numerese.
In acelali timpt Inse , poporult roment practice, treY
stresechi obiceiuri , despre care ni se dere ocasiunea d'a
scrie cate-va renduri.
La yrd, In dimineta Oilei de 9 Marte, se bate cu maiele In pementt, ell In orae, terguri i sate se fact i
se Impartt a5ia numitil mucenicia, dupd ce mai 'nainte
s'at meturatil curtile i gradinile, dupd ce
peste ilacera
acestort paie i guneie aprinse
i 9 oni Inainte i Inapoi.
www.dacoromanica.ro
130
latini.
diferite motive.
Mal Antititt, fil-ce buchtid de coch, frAmOntath, subtiath
i lipith la margini In forma lunggrdth , ca figura eme-
cerea i practicarea cu predilectiune a carithtil, a ajutoaril celul strind i fad, de midlOce, de undo datina de
a se da catti mai dest de pomkg.
P6te ch, In aid treilea rudi, Imphrtirea de inucenicl"
Insenina Mich ceva In vechime. piva de 9 Marto Mudd
semnalulti eh sosesce niultd asceptata primh-vdrh, termeBuhl &Ad
duph gerurile iernel
se sfirescii tOte soiurile de ninsori, a meilord, a berzelord etc., erea logicti
0 se Imparth cate ceva din Mina anuluT trecutti , Inteuh
di care anunth retntOrcerea muncil cAmpului pentru uh
noug recolth.
Ori-care arti fi Onsd mobilulti i originea acestel darnice
i reciproce Imphrteli de mucenici," faptulti constantd este
eh datina se pastrdza cu religiositatt dud astdi, nu numai
la sate, ci i'n orae, uncle uh, falsh civilisatiune a isbutitti
sd condamne dispretului multime de alto obiceiuri traditionale, frum6se i cu totuld inofensive.
Din timpl preistoricl, foculd a fostd adoratt ca represintatiune , edit putind ca forth, a divinitAtil, din causa
putead da, In epoca sea, sdrbatoril instituite In on6rea divinitatil sub a eke! ocrotire se afla push agricultura. Printed
pdtrundere caracteristid, poetulti se apropih f6rte multi! de
originea probabild a Ordtorii, ast-feld preenn mai sus, o
ramud de dafinti:
Certe ego transilui positas ter in ordine flammas
Virgaque roratas laurea misit aquas. 8)
www.dacoromanica.ro
137
P. are'
a
PRISACARIUL CASIER
EL COSMOPOLITISMO
(Fabula)
Un prisacar bun mqter, prin 6rba Intamplare
Agiunse ca. se fie odaa casier;
Anume nu gilt uncle, la vre o bancA mare,
Sail chiar la Vistiria ou multe ladY de fer.
i chic,
l'Occident, aujourd'hui une nation qui a conquis sa place parmi les Etats souverains de
l'Europe. Que le passe vous soit un garant
pour l'avenir ! Ayez foi et patience; soyez unis :
[13,262.]
18
www.dacoromanica.ro
138
Cordocuba din coliba lui catarath, pe o stincl nalth, seftidata de dalbele unde ale Nistrului, cauta de departe si de
departe cat putea ochiul lui cuprinde cu vederea, nu vedd pe
la wail 1276 decat pustietate ... Colo, colo, in fundltura
a de UIl1 coperit de stejariste de o fi vr'o locuintn ome-
pe Pergar cn-ci nu mai sunt asia timpuri acuma si muierile cu obrajil rog de miscarea mai iute a sangelui, se
intreba tainich cu mintea lor: re de ce nu mai sunt barbatii
&cat de 18 ani...
tagului taie rab6je pe lutul din bhaturn, Mend ochii priponiti pe un cuget.
Da ce te sbati cu gendurile, jupan Aurele ? Nu-ti Oce
anima grait de bucuria cand augi pre flecaii nostri ea-sit
gata se se asemene cu ceia din gilele de vitejia in care amu
copilarit noi nstia de suntemti acuma cu neoa pe capu ?
Dar se te fi intemplat o data NA cand Cordocuba povestea istoriile ce le invetase do la taica-seu reposatul
scripture o fi
lui plinh,
www.dacoromanica.ro
139
Din ac
lui Cordocuba, eata ch, intr'o qi, vede, din naltimea stIncei
unde-i era coliba, radicandu-se un nort mare de pulbere,
dincolo de Nistru...
Ce se fie ? Nu este verteju de ventu...
...
dioa
ce doreati !.. Cu
Lapura i se fach cateva mii de robi i robe? At cercat-a cineva in rendurile din urma se li stO. imrotiva ? Aa
cugetara ei si venira mai pucini la numer decat ori cand.
Cordocuba inse, porcariulu cell despretuit si cu &chi! din
Lapuna, ajutati de naltimea malului Prutului si infiacaratI
de acele simtiri care dau -color putini victoria contra celor
multi, putura se 4ica, cateva ore dupa aceea, tatarilor, murindi, sdrobiti de ghioga porcarului si de c6sele fiechilor :
cMii Tatare, und' tie pala ?
mai Tatare und' tie calnl ?
Ind Tatare and' tie fala ?
Nu spuseifi se nn treci malul ?
Nu soidi tu, mgi vecine,
Ce-i Romanul in turbare ?
www.dacoromanica.ro
140
(
ALBUMUL MACEDo -ROMAN
Radu Negru
(dupg. muriY Curtey de Arge0d)
Fanariotul
www.dacoromanica.ro
i
, 4,
!.11.0M.,
e '' e Zi,..7,, 44'
yri..., , (41
,
it'Oe1cf,'
.5:,
'
..
'..i
.
.
-;
10e
eY tl
'
3:,,,
a '44.
a- If.
re
'1."-4
Q.
Ye
''
41,414
-I/I".
,,,,.
.?-
e 'C '.+., :
lif,'044.hlt
re
r"
"f
'
s-N
.
.Y
N'4,.., vi
...4.:v
'''',
,.4
4.
....04-.$.'
1 ..-e. , , ,r..<e.,.
,r.
i,,,,N
ts,4,
' 4.,./.-''... ,t r.
'
1.
e,
..;`
,''' '-- -
`Pft4,'
9.."......
'",
' 4A
-.4-1i'4*.e.'.,4;
4',
,:.
.J
.4.,-
k:-,
www.dacoromanica.ro
lc
1---
...
25-,V
,..--
;!,,- 0,..
.,
,IN1'
,,,,,e..,
ir,'
''''''
->p
'.
44,ref&o.
IP
,,.,. 41 ,Vg,,,,,,d.
1,
0.f."4:,..-;.k4,514,/
q..46''',,i'siA
.'at.
1.
',
\ ^ .4fC
N.
...
--
...,,,
' ,
..4
.4,034
_
-
`'
.,
.tv:adiSyNte
i.
"4`i'
.1
-'-
.-.,44..^---- ,........
.;
t
(4.
ti lV I4
re
....,- `.;.7 7
NOM
.../,,,,
..E.74, 'Sr k
4., '1'4,
....4(1.0.,.
..,--,..-4.
ip-
.4
4,..4,
;;- -0
1,.,
-,
tkttr ,
'k
.5k,,
i."1,-;
,
,, or 4.
.41`z
'#
.
.4:1,v,Itroir:,4.4-1,\:!:4,ti:.
l '4,\ .,'
.i.,
-g''
'",>'",
s..1
.-44
,.s.i.
-''*.--,r..4...
',,,1144-4, '0.
.*5.41:1Nki
..."
." 1.Q"
4"
ei
0,,
1.
."
''',...1
....4,4)..'4,4
'',.y,
t. ''.."'"'"fiki
"
-4.,.-Ne..
t.:1.,:..,..1.1;624,..
'
,..,
...,44
.....
.4%17t.;-,..:''
v. V./4.N,
st. -.N.
--le XJ
,:i
..N.,
".i.,
gi
-,..,...4
'1-.''''...6'
,,....,34,
",,nti.,
.*....
;1;
..4
'',,
44
44...
-.4.,
14.10.1111:tit'''...
t',9,,,,....1,,
-,,,
"
c:-.44i..,,
4,%
:+:
:4L4.9.,z,..,.
,... ,,,,'_
...--A-
'0
,,
,,
.
N*,
,,.
Atr-
44iiVa
....,A,
' '4
,X.
..._
.;
...,,
Is
...:,..
"";'42B
...1t
-.
.4,&.. '.,.
-:
...<4.11
,.`-',.
-.5.r..,;:v
4if.
:14-,
,<;
1,
"fr
..4-:,
`b
/"'41"
1,11tA' '
..
i -t4iit - , m,
.---ti7.4.,\..
, ...Kr
07..... V.
N ."
\ ,,,t,....v.........
.i.,..
.,..
"'"ft
-..
".3`',V,..?.....
,,,,,
4 Wf,,,, ,..
r"
i ,;.11WP
i't.
'
:".-,,,,.
''',
e,
F,.
q.:*%...?4,,,...
.---,,,,
r,4.
'..,
r;y
.,,;,,,,
--.
...,trz*.r.k.,-..?-....--....-4.
,?..,......9,...- --,,,.
ifie"?''
s '',gibly..t:' .
.1,,
' , k . be
e- t sAIN?4, 7 :tp .
'
Sk:si?..
.1,,. -
,.,. ,,,
,,
,,
,
.,,
: ' :.,.5.$
..
1--,
..
,,' -- , ..
,a
',Se
,k
,c''.''
., r ("Vot
i
'rk".'-%.?)%0'25'7)
; 4 ..)
,;,..
'
'27
404
tiJ
,,#
OF1,',4
1 1 F 11_?
., .
l':
.. 47,
,,,
.,
4.'ij, '4,
-4:21
jp,
e..
4,
47
, /,'","
,4.`
At
?" '''' ki
.f
' '
' .a '.%,
lig....
g'
fr4
/,
..,,
4r.
1,,
,.
Ar".1.,
,i. y,..,x7.'
F.
Z..'
.,..'-n,,,:',-s. 4t.'46.4::41st
,...,
II. -:
'''..
''';
..
...
VI
.,.,
.TAA: i
cn"
.r,
5....1.!
-4-,1,1;-
",
4,
7.
r.
,-
,,7
fa
''
,i
ZAI.
'1:i:
;;.,
q-
.A.,..4,-,...
'243-r
44
. 47
&;
1 tr,1",-e-,- Pe
-.. -.'-'
.-'i
,,
,k.
'
J.
,--,:;-,- .--
..4
( r-
4...c.,.fg,...
,%,..1',
,,
\\
.?,
,, 1". g14.44
Yo' AV.'
..& ..,..
t..
142'
ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Fit ca esempluln sen se afle imitatori numerosi! Atunce
SOUVENIR DE VOYAGE
rrandis que je suivais, A travers la fame,
Pensif, tout en voyant la flamm pallier,
Les premiers craquements de la bfiche allumee,
J'ai send tout d'un coup, dans la chambre ferme,
La bonne odeur du bois bral dans le foyer.
Comme on retrouve en soi, d'une naive image,
L'aspect, toujours vivant, des horizons connus
Tout nous prsente encor la nature sauvage;
A travers les chemins parcourus en voyage,
Les souvenirs d'hier sont bient8t revenus.
an,
h-..e_
e rtict/
Am plecat de dimineatii
nu te-am giisit.
Se va 'ncununi odata
Cu triumful meritatii 1
www.dacoromanica.ro