Sunteți pe pagina 1din 149

AC\

witn\wmuou
IMISNMNskra
,s\K\VS

Stva.\\WKI
Wt.siVIVWL

www.dacoromanica.ro

Din stabilimentul pentru artele grafice:

socEq0, SANDER a TECLU


39. Strada Academie( 39.

[13,262.]

www.dacoromanica.ro

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Eminentiei Se le Monsenior Calinie Mieleseu Mitropolit Primat al Romaniel etc. etc. etc.

Bminenfit,
Cine, avend ocasiune a resfoi paginile istoriei nOstre, n'a vedut, cu anima plina de recunoscinta,
ce datoresce Basericei, nationalitatea romana?
Natiunea romana amintinduli cu iubire ca Baserica a fost cimentul reinchegator alti romanimei, ca
Baserica a conservat in juru-i cpoporub cndti elti era risipit politicesce, multi secoli n'a despartit sortile
sele d'ale Basericei: di de bucuria, di de sore, cii de OA 0 de doliti,
Romanul le a impartit cu marii
Prelati ai legei sele s'aitte.

Si astadi chiar acela care cerca a desparte, in numele sciintei 0 alti progresului, pre romnti de
altarele sle, herezie face 0 sciintifica 0 de cultura. Ace la, catit in cartile altor popOre 0 ale altor basericT,

aduce, cu tninte gre0ta, luptele 0 scaderile basericilor streine, in ogorul cel de pace 0 de iubire,

BR'

eclesiei nOstre democratice 0 nationale.


Pre latii basericei nOstre n'au disti neci odata sciintei, progresului, ideei moderne un (non possumus...)
Ba da, ati disti 0 vorti .clice: non possumus de cate ori li s'a cerut i de cate ori li se va cere se
desparfa Baserica de nationalitate.
Inalt Pr Sante, optea streinul, sunt pucini ani unui Prelate alti Moldovei,
fii contra Unirei
Moldovei

Valachiei.

-- cNon possumusi Unde-i turma acolo i pastorul b


-- Eminenta, optea mai dannadi la audulti Inalt P. S. Tele, voci inconscie de ce facu, ecouri
triste ale dorintilor culpabile ale unor popOre din Orient, care vedu cu neplacere desteptarea romanimei, ori
pe unde a impartit-o mana lui Dumnedeti,
Eminenta, optea, dicu acele ecouri inconscie
ce cauti in
fruntea Societatei Macedo-Romane?
Dar optei antinationale a respunsti giasul animei VOstre, Inalt Prea Santite 0 la indemnul d'a rumpe cu
traditiunea marilor nostri Prelati, d'a parasi locul de lupta pentru nationalitate, ati respunsti: 4 non possumuslp

Cui dera, deca nu Voua, Inalt Prea Sante Parinte, voiti inchina eti acsta carte destinata a servi
causa ce definde Societatea de cultura Macedo-romana ? S'apoi punend-o sub bine-cuventarea VOstra, va ved

ori cine in cAlbumul Macedo-Romans, nu o desfidere la adresa altor popOre conlocuithre cu Romanii in
peninsula Balcanica, ci un real simbol de pace, de adevrata infratire prim reciproca respectare a drepturilor
neprescriptibile ale fia-caruia. Intre aceste drepturi pre care nu le pOte nimicf neci forta brutale, neci legile
care se radima pre forth' era nu pe dreptul naturale,
intre aceste drepturi este incontestabile dreptul d'a
remani Romani' pentru toll' cei cari sunt Romani, 0 prin consecinta dreptul d'a vorbi romanesce, d'a ruga
pe Dumnedeti in romanesce, d'a invefa in scold romnesce....
4
Bine-cuventeza, dera, Eminenta, cartea in care cei mai ilustri scriitori ai Europei 0 ai Romnilor,
vinti se afirme dreptul fia-careia natiuni la limba 0 la altarele sele 0 se proteste contra acele diplomatie care

crede a face opera politica durabild, impunendt unul popor limba altuia 0 darimand altarele natiunilor,
fie 0 in puterea unor tratate semnate de tOta Europa!
Bine-cuventeza, Prea 8ante, drapelul pacei 0 infratirei popOrelor din Orient pe baza dreptatei
reciproce i permite-mi se sarut, cu cern mai &dismal respectti, mana Vostra de Pastore, care sufletul 04 pune

pentru turma romna.

V. A. Urechi.

www.dacoromanica.ro

IV

ALBUMUL MACEDO - ROMAN

,rubite fiiule

cz

stimate amice,

Deserica romnd '0 are temelia pe osemintele vitezilor cacluti in campulu de bataie pentru apararea nationalitatei 0 a religiei stremoesci. Nu este mur de beserica sell de monastire in patria romang,
carele se nu amintescg acesta, precum bine slici, in scriserea ce 'mi adresa0.
Beserica romang a avut 0 are sortile see nedisolubil legate de ale Romanimei i in adever a own
possumus, al Prelatilor nostri ilustri nu au fost _contra nouilor idei, contra directiunei de culturg a omenirei,
ci contra desnationalisgrei romnilor.

Invetgtura cu graiii neamutit 0 resunator a traditiund nu va fi auslitg de mine si de ceilalti Prelati


ai besericei romane ? Nu voiii fi alaturea cu intrega me terg, in iubirea ei pentru macedo-romahi ?
Pentru ca se nu se supere cutare ori cutare popor conlocuitor cu Romanii din Peninsula Balcanicg,
vomii dice aniaiei : nu simpatiza cu cei de un sange cu tine si besericei : nu te ruga pentru cei care au
simpatia i iubirea ta ?

Dar numai spaime nejustificate, eronate pgreri ail pututii agita pre unele cliare streine contra Societgtii care mi s'a dat onOrea s'o prqedti. Acestg Societate nu voiesce cleat adeverata freVie intre bite
popOrele din Peninsula Balcanicg, prin reciproca respectare a limbei nationale in scolg si in besericg. PredicatorT ai cuventului lui Dumnecieu, noi servitorii altarelor nu avemil a impune nimenui limba nstrit, ci figcgruia a vorbi in limba sea nationale. Pardi si Medii si Elamidi si locuitorii Nesopotamiei, ai ludeei si

ai Capadociei, ai Pontului s.i ai Asiei; ai Frigiei si ai Panfiliei, ai Egipetului si ai partilor Libiei..v.. si


Critenii si Arabii, auimti (pre Apostoli) vorbind in limbele nstre varirile lui
streinii din Roma
Dumneleu.

1)

Pastori ai natiunilor diverse din Orient, se Vorbimil fig-caruea poporli in limba sea mgrirea lui
Dumnecleti. 0 se strigamil tuturora : Pace, frgtig intru dreptatel iubire 1
Bine-cuventarea lui Dumnecleil fie asupra tuturora celora care lucrezg in acestg cre,tinescg directiune
si deci 0 asupra acestei cgrti, simbol al simpatiei ce intelnesce Societatea macedo-romang in tOtg Europa
pentru cg se strgduesce in favOrea unei cause sante. Primesce 0 Domniata, iubite fitile, si vechiule si energicule luptator al culturei nationale, multgmirile si parintestile noastre bine-cuvantari.

faikvi-c.Alureld7/41,liei,

r) Faptele Apostolilor

www.dacoromanica.ro

i
ALBUMUL MACEDO -ROMAN

e
0 77

I /,,

J.POPESCU BAJENARIT

A liT 0 R raci.q/aeceidaL.......

V 01_,M92147,444,71100-/,/
N2:,

157f .ANULderie....

PREFACIA

zzzie june colaborator al acestei carti, D. Mircea Rosetti, a gni de minune, in nuveletta
sea o prima cioonire" (5agina 121) tot ce tz4.i pule se spung despre scopulzi urnarit de Societatea
de cultura maeedo-ronagn1 4.i de acesta carte. Treimitemzi pe lectore la ea si declardna aci speranta
nOstra, a celor din Socielate, cii va veni dioa, can& linistindu-se spaimele de,serte, inteleptindu-se si
Uflui si allii, vorz .intelege cu totii cii deslegarea cestiunei Orientului nu se face prin substituirea
61

unei nedreptali la alta, a unei dominatiuni streine la alta, ci prin perjecta stabilire a fratieil
nascutd din reciproca respectare a drepturilor Grecilor, Turd/or,. Albanezilor, Bulgarilor, Serbilor, Muntenegrenilor ci Romdnitor. In Elvetia sunt francesi, italiani, germani, romani si constituescii un singur stat, in care jia-care 41 conservd ne4.tirb1tti fiint'a sea nationale, cu tote cd
toti dial, in limbe deosebite: sum elvetian I De ce nu s'ar Ate ajunge la acest rvesultat in Peninsula Baloanica? Reg facti acel boirbati, acele jurnale si acele guverne, care, cu consentimentul sate
fard consentimentul Europei, necunoscetOre de adeverata solutiune a questiunei di se Orientate
impingzi poprii contra poprzi! Din isbirea lora ele yarn' eyi sdrobite si de slabiciunea loru va
firofita tocmai acele state marl pre cari Europa ar voi se le impedice d' a se subsalui vechei
imperatii turcesci.
Noi, departe d' a imita fire contrarii nostril, amzie defilanszi Cu animd amdritd atacurile ce s'ad
indreptal contra Societitei macedo-romdne, de cdtrd jurnalele grecesci si, lucrdnd cu stdruinted
liz immullirea scolilor romdne in Turcia, avemzi convingerea cd facenni un servicizi reale si Turciei
si Greciei vi Bulgarilor si Albanezilor, etc. Prin culturd nationale numai Rominimea nu se va
Viitorulzi cel mai apropiat va da dreptate
desnationaliza in desavantagiulzi conlocuitorilor sei
nouti si atunci, iertand pre cei cari neinteleplesce ne ataca adi prestandu-ne scopuri ce nu nutrimg,
vona striga aldturda cu ei: Trdiscd Statele-Unite reseritene ale Europei! Trdiscd Grecia!
Trdescd Turcia! 7rdiscd Albania! Trdescd Bulgaria! Trdiscd Serbial... etc.

Si din tote aceste feri va veld si noud unite singurzi respunszi: Traesca Romania si trasoti
&admit din Peninsula Ealoanid 1

V. A. URECHIA..

www.dacoromanica.ro

VI

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

TABELA MATERIILOR
Pag.

Pag.
III

Dedicatinne

Prefacia
Tabela materiilor
V. ALECBANDRI. Papagalul simpatic . .
Epistola cittre D. Urechia
Alexandra Makedon
EMILE ACOLLAS, Le Processus de l'humanite . . . . .
-AB.NAVIELLE ALBERT. As manidets de Ronmamo (versnri)
Anx jennes enfants de Roumanie. . .

8-9
9

ATHANABIAD. Boole

AUBANEL Theodore. La Sirene (versnri)


AURELIAN P. B. Salut, voila Macedo-romani ! . . . . .
BABESIU V. Un picntiu de filosofil asupra incidentelni .
BANVILLE Theodore. Le Lion (versnri)
BARBIEB, P. .J. A Lenconoe (versuri)

.. ... b
A ses &tires Valaques

-BARBE Paul A sons fraires Balakos.

. .

BOGDAN ANDRYBOU N. Ismael gi Isac

BOGHEAN Demetrin. 0 cimiliturit istoricli,

BONAPARTE-WYSE William C.

a la memeri

Mandadis ;

. .

den Prince Lucian Bonaparte . .


Dins la Fourest de la Santo-Baumo

. .......

Traduction. . . .
BOBIAN ELIE. Basel() succesnlni intreprinderilor.

V
VI
1
7
7

BOURALLY Marius. Lon reire e Ion felen (fablo) .

. . .
. . .

Tradncerea

BOYAR Teodor. Vroitl se faceti fericirea nnui popor ?


BRAT1ANU Demetre, Epistola cittre d. V. A. Urechia .
Esplicatiunea redactiunei Albumulni.
BURNOUT Emile. Le sentiment religienx . . . . . .

.
.
.

CALINIC (Primat Romaniei.) Epistola catre D. V. A. Urechia.

MAXINE DU CAMP. Hiver (versnri) . ..... .

11
11
11
15

15
16
16.17

IV

CHITIU G. Mesa i admir geniul

24

COSTIN Lascar. Despre sinncidere.


COPPtE Francois. A nne fiancee

24

DAME. La maison du pendn


DAVILA. Eminentul antor
.
.
DENBUSIANU Ar. Vietia . . . . . . . . .
DENSUBIANU N. Macedo-Romanii din Croatia gi Slavonia.
DJUVARA T. George. Harps minunesa (versuri) . . . .
Romanta
Immortalitate (sonnet) . .
.
.
DUNCA-SCHIAU Constant& Epistola catre D. Urechia . .
EGGER C. lapplandis!... (epistola autografata) . . . .
ELIESCU D. Flereit (dnpa Millevoye)
Reintercerea (poesia)
.

....

ESPAGNE A. An pople de Roumania


Tradncere
FELIX Dr. Teranul roman. .
. . .
FETUL An. Dr. Epistola catre d. V. A. Urechia.
FLORANTIN. Congres pedagogic panroman

-FLORESOU B. Chanson Bessarabienne


. .
. .
FROLLO G. L. Natinnile cari aa isbntit .
GAGNAUD A. de. A-n-nno jouvo Escoulano latino d'en
Macedoni
. . . .

r ......

Tradncere de Berluc-Perussis (L. de)

IONESCU I. (de la Brad). Pastorii romani din Tesalia.


IOSIF Episcop Dunarei de jos. Credinta
ISPIRESCU P. Din povestele unchiatiului sfatos . . .

LEGRAND LOUIS, C.est pour l'etranger an vif plaisir.


LERMINIE Jules. A Mr. Djuvera
LEVASSEUR E. Lettre 1 monsieur le President .
LISLE Leconte. 0 mort, divine mort (versuri)
LITTRE E. Lettre an President
LEON. Sergentul Florea ritnit
LOCUSTEANU N. B. De stroll onnil safere . .

144
23

25
26
27

27
32
32
32
38
38
1039

41
41
41
41

43
43
43
43
43
43
46
46
47
47

48
48
48
49
50
50
50
50

92 ,
514
51
51

vestea
IONNESOU George I. Ua visinne

22
22
22
22
23

48

IARNIK Dr. ban Urban. Am salntat en o via placere

LANGLADO A. A la mato escabartada

21

DRAPEYRON Lndovic. Lettre a monsieur le President.

. . . . .
0HUGO VICTOR, Je resterai proscrit . . .
-HASDEU B. P. Romannl stit bine infipt in ambele Dacil .
HOLBAIT I. G. Presentul gi viitorul . . . . . . . . .

19
19
19

24

ENRICO CROCE. Se il name di Roma

, .....

LAFORGUE F. Sonnet
Traduction

. .

. .......
. ......

18

A. TOUCHIER DE CAREIL, La Romnanie a droit a l'estime


de l'Enrope .

OREANGA I. Anecdote . . . . . .
CRETZIANU George. Despre oamenii maxi
. . . .
CRETZULESOU Emanoil. Genial binelni i geniul renlni .

GIBARDIN Emile de. Mes sympathies pour les Ronmains.


GLEIZES Clair. La culido de figo
Traducere
GARBEA G. 0. Maceda (poema, dramatica)
GRADISTEANU P. Cngetari
GREGORITA Leonida. Vino draga
GREGORIU Petrn V. Degarta omenire
GUSTI D. A. S. R. Elisabeta Thimna .
Trecerea armatei romitne in Dobrogea .

A la tonffe egaree .....

--

LAPOMMERAYE Henri de. Le poete Enripide en Macedonie.


.

59
59
59
59

MACEDONSKI A. La Chanmiere
MALGOUVERNE, Epistola catre d. Urechia
MANIU V. Macedonia-Romana
MARIAN S. Fl. Romanul-Macedonean . .
MARCY Comte de. Extraits des vienx comptes de Compiegne dn moyen Age
MARIENESOU Dr. At. M. Traian invetiase (versuri) .
Macedo-Romanii din Ungaria . . .
MARTIN H. A Mr. T. Georges Djuvara .
MEITANI G. G. Intrebarea gi respnnsul (versuri) . . .
Speranta

.....

. .....

MELCHISEDEC Episcop. St. Ion Chrisostom


MELIDQN. Megaloblahia . . . . .
MICLE Veronica. Lfingti, lea* (versuri).
MIHAILESOU G. Geografia. . . . . . . .

Sonnet

IMAM G. Macedo-romlnil
-.MISTRAL F. A la Itonmanie

65
67

70
70
70
73
73
73
74
74

83
83
83

NAQUET A. Lettre A, Mr. le depute V. A. Urechia .


Le divorce
-.
NENITESOU JOAN, A crea. (versuri)
-NIZET MARIE. Le panvre romnain

75
78
78
78

82,

.....

Traduction
MURESIANU JACOB. Reuninni ! . . .
MAX-MULLER T. Sprache und Sprachen . .

62
64
64

75
.

MUNICH Fr. In der Sammlung Bulgarischer Volklieder.

mow I.

54
54
56
56
57
57
57
58
58
59
59

0DOBESOU. Resunete ale Piildulni. Nicera. Diochinl. Nalnca.


OLLANESCU. La isvor (versuri) .
Ad Leuconoem

86
86
88
88 89
98
99

PETRESCU I. D, Note

99

. ...... .

PETRESOU VANGELIU Crugoveanti. Poesia populara din

47
48

www.dacoromanica.ro

Crugova. Setea a gionelui


Note

99
99

Nrn

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Fag.

Pag.
ILIESC11 TA,011, Pirpirunele sea Paparudele in Macedonia.
PICOT EMILE. Les Roumains Macdoniens en Autriche et

en Hongrie

FINTEN, krtea rombeasci

. ........

Name le meg (versuri) . . . .


. .
POLICHRONIADE I. N. Un popor luminat . . . . . .
Savantul i poetul (versuri) . . . .
PONI MATILDA, nAscutd, Cug ler. Vine irna !... (versnri) .
POFESCU N. D. Pindul i Carpatul (Episod)
PLEBOIANU C. 0,

.....

POPESCU G. Apostoll Macedo-Romdni


FRUNCU N. Corpd si sufletii .

.....
.

Societatei Macedo-Romine

QUATREFAGES de. L'unit de l'esp6ce humaine

QUINET (Veuxe Edgar). Lettre d Mr. Urechia.


QUINET Edgar. Lettre a un patriote roumain . . . .
QUINTANA (Albert de.) Jamais les vieilles nationalits .
A la Sociedad Macedo-Romana . . .
QUINTESCU. 0 pagina din Dela Bonn la Coblenz. . .
RADULESCU Basiliu. P. Mariora (Episod din resboinlu Remanilor cu Turcii dela 1877, versuri)
RADU. Morala dupa Buchner. .. . . .
RATAZZI (Maria Letizia.) Lettre a Mr. Urechia . . . . .
L'preuve d'amour .
RATISBONNE Louis. Le temps nous semble fair (versuri).
RICHEBOURG Emile, Le vieux Rhin. (versuri) .
.
RIUREANU I. M. Despre educatiune.
.
.
. .
ROQUE FERRIER Alph. Lou dialoc de Clarmount (versuri).
Traduction
.
.
.
ROQUES ANTONIN. La Bonti. (versuri) .

......

. ......

Pensdes

. ........

ROSETTI MARIA. Epistola catra D. Ifrechia. . . .


.
Astfel este viita
. .
ROSETTI MIRCEA C. Prima ciocnire. . . .
RONA RILIU I. Lumina! Libertatea ! (versuri) . . . .
ROSNY LEON de. Um question de droit ethnographique.
La nonvelle 6cole du positivisme spiritualiste
L

102
102
104
104
104
104
105
105
107
110

ROUNIEUX Louis. Flouretto (versuri)

126
127
127

Flenrette (traduction)
ROUX A. L'estela de Roumania. (versuri)
Traduction . .
. . .
ROGER CLEMENCE. A une jeune flue (versuri)
RLSCALLA VEGEZZI G. Dal 1847 propugno
Progetto
SAVINIAN. I Roumai . . . . . .
aux .Ronmains (versuri) . .

127

127
128
128
128
129
129
129
129
129
130
130
131
131

.. .

JULES SIMON. Ce que j'aimerais toute ma vie


.
SION G. La Macedo-romdni .
. . .
. . . .

110
110
110

ERBINESCU TH. Despre meacla4i, de peste Dunarea


'oIMESCU SAVA N. Musa si poetul (versuri)
STANCESOU. Cantec haiducesc (versuri)

110
110

STOICESCU C. Importanta limbel nationale

111
111

111
112
113
113
114
114
115

123

.
.

....

STEFANESCU GR. Dorinta mea.


SULIOTI OH. Formele de guvernamAnt.
TARAN ALPHONSE. A Mireio Gleize.
Traduction
TEJADA, Los ojos (ochii)
TEODORESOU G. D. Patru-tjeci de macenicf
THEUTII G. Prishariul easier (fabuld) . . .
TORRES-CAICEDO I. M. El cosmopolitismo .
UBIOINI A. A coax de mes amis Roumains
UREMIA V. A. Cordocnba

131
131

134
135
137
137
137
137
139

Epistola catre Eminente. Sa Parintele


Mitropolitul Primat

Ill

Demetrie Comooviei

119 -'
119
119
119
120
120
121
122
122

.
.
.

Prefacia
Epilog . . . .
VALABREGUE ANTONY. Souvenir de voyage
VERUBSI P. Cugetare. . . . . . .

. .......

VOLENTI N. Am plecat de diminetL (versuri) . .


VULCAN JOSIF, Bin, escu i sum roman ! (versuri)
XENOPOL A. D. Istoria i politica
Prietenia
ZACONE P.

La vertu.

144
142
142
142
142
143
143
143

ILUSTRATIUNI
.

Prta albumului combinata de d. Buts desemnator . . .


(Soldatul din stanga este de d. Mirea din Paris) . . . .
Fac-simile de subscrierile membrilnr Divanulni ad-hoc al
Moldova (ve4i notele)
HENTIA Sava I. Ultimul Suzeran
WILLIAM D. Casa arendalului
Casa sitteanului
Curcanii la pinda .
Jeune berger des Carpathes.

60
69
5

12
13
20
29

MARIETTA PANAITEANU. Gindirea

Fata la isvor sea Dorul


STAHI C. D. Se-lu credu 6re ?

21
37

Plugulu .
BARDASARE Em. P. Simbata Moflor. .

VERUSSI P.

Faust (EA

Vine 6re?

......

STANCESOU. Mama mare

Eliad Waleson
MUNTUREANU. Cerna-Voda

53
61

68
69

}Colectiunea V. A. U. Vat& Lupu


Neagoe Basarab f
Constantin erban VS
Constantin Basarab Brancoveanu }
'
SZATMARY, Primii scolari macedo-romdni i Directorele

lor parintele Averchie

Ioanitiu Imperatore . . .
Grigorie Ghica 1727
Ioan Grigorie Ghica 1660

44

Radu Negru
Fanariotul
X.
Notil ceatean din Dobrogea
FANAITEANU. Pap!

76
77

85
92
93

VICTOR HUGO. Facsimile


MAYERHOFER TH. Demetrie Cozacovicl
(vedi biografia Jul pagina 039.)
Doctoral Dossius . . .
Roman din Crulova-Macedonia.
Colectiunea V. A. U. Mircea cel Mare

28
45
36
116
37
84
52

MUNTUREANU. San-Stefano
Nouri-Osmanie
AMAN, Ambasada neamica

Marmora comemorativa de la Ptra

5
5

DIVERSI. Tipuri macedo-romane (vellf notele)


BELLISSIMUS I. K. Casa pescarului romanu

Buciumenil

I
I

MIREA DEMETRESOU. Doue capete

Mile de la Slanic

Pag.

Pag.

.
.

100
101
108
109

132
133
140
140
131
117

ALBUM MUSICAL
Pag.
WACHMANN Ed. Scherzo

STEPHANESCU G. M. Fata de la Cantili


OAUDELLA Ed, Le chant de la race latine

Pag.
POENARU Iuliu. Le don d'amour
MEZETTI P. S'o ve41 mama
HUBSCH E. A. Vine earna 1 (romanta)

www.dacoromanica.ro

12
16
19

--

PAPAGALUL SIMPATIC
dinaintea impiegatilor guvernuluT, dinaintea stapanuluT
mopier, dinaintea arendapuluT pi a vatavuluT pi a fedo-

I.

In toamna anului 1840 tinerul Alexis se intorcea


din strainatat e. unde ipT terminase studiile. Era pe la
finele luT Octomvrie third in teara nstra ploile incept! a fi in doa cu zapada pi drurnurile devin din
cli in sli maT grele. CaiT harabagiuluT de la MihailenT,

plinT de glod pene la urechi, inghetatT, caclutT de


osteneall, deabie maT puteati trage trasura pe campul moale in care rotile intrati pana la butuc. Vezeteul perduse drumul din causa intunecimeT; iar caiT
buImacitT, la fie-ce ridicatura, de pamint, se opriati
sufland greu pi pareati ca nu maT simtii loviturile biciuluT ce Ina urme dese pe umeda lor spinare.
Unde ne gasim? intreba Alexis pe harabagiu.
Dumnecleti scie 1 respunse acesta. Eu nu maT ved
nimic inaintea mea.
ET bine, ce facem acum ?
Nu scia, 051_ Se apteptam pang s'a maT ridica

pada ca se ne putem gasi calea.


Fiel clise tinerul; pi invelindu-se bine cu mantaoa, el se ghemui in coltul trasureT.
Perdut ast-fel noaptea pe locurT necunoscute, el se

puse a gandi la terile civilisate de unde venea pi a


face o trista asernanare intre starea de inflorire acelor partT ale Europe, pi starea de miserie a patrier
salel... Acolo orape marl, bine ingrijite, bine luminate, bine zidite, ornate cu monumenturT de arta, cu

muzeuri, cu universitti, etc.; la noT orape pacatoase,


glodoase, intunecoase, inghesuite cu jidanT strenteropT
pi lipsite de cel mai mic confort al vietiT I Acolo posele minunate, podurT frumoase, canalurr largT, drumurT de fer, otelurT lucsoase, etc.; la noT drumurT cu
haugap, podete de lemn putred, crime miserabile pe
icT, pe colea; acolo caT nalti, tarT, curap, plinT de foc,
vite grase, bine tinute pi grajdiurT de peatra; la noT
caT micT, nesacelatT, obositT de munca, stilcitr de batae, mortY de foame ; vite slabe, chircite, parasite pe

camp la toate asprimele timpuluT1 Acolo in

fine ,

oamenT care, bucurandu-se de binefacerile civilisatier,


air simtimentul demnitateT personale pi portu pe obraz
semnele prosperitateT; la noT un popor ingenunchiat

rulur boeresc 1 un popor secat de miserie pi ajuns in


stare de anima vilis in ghiareIe EvreuluT care il speculeza fara mill L..
Toate aceste &chef atristau adene pe tinerul nostru
caletor, dar el se gasea la acea epoM frumoas a tine-

retiT unde nalucirile, ca un card de paserT primavaroase, sboru in calea omuluT pi'l ingana cu melodiT
incantatoare. Prin urmare tristeta luT nu tinu mult cgd
el se mingaia cu ideea de a fi unul din pionieril civilisatieT in patria luT, misiune nobila pi visata de fie-care

tiner de pe timpul acela, insa misiune descurajatoare


pentru multI din clioa de astacIT 1

Vezeteul se coborise de pe capra ca se caute drumul. CaiT cu capetele lor plecate pi cu urechile plToptite,

fumegaU de sudoare pi se clatinau in glod, tinendu-se


deabie pe picioare, pi noaptea se intuneca tot maT
mult... Alexis incepea a perde rabdarea pi a rosti un
Or de imprecatiT in contra guvernuluT, cand el ausli un

tropot de cal pi un glas strain care striga: Mall cel


cu trsura, ce te-aT bagat in araturT? Vezeteul veni
iute din camp pi respunse: Ne-am ratacit.
Dar incotro mergqi?
La IasT.

La IasT?... Aff lasat drumul Tapia departe I...


Cum se poate? intreba, Alexis, scoOnd capul din
rnanta. Si unde ne aflgm aicT ?
Pe mosia cucoaneT Elencu.
Care Elencu?
Dorianca.
Departe 'T satul ?
Ba nu ; cat colea.

Si este cine-va la Curte ?


Este cucoana si duduca.
Pop se ne indreptT spre casa boereascg ?
Cum nu? Eu sint chiar din Curte... Sint pusca

Minunat 1 fiT cglguzul nostru si r avea bacpip bun.

Sarut manele... HaT1

Calaretul apuca inainte, peste camp, pi trasura e


puse a 1 urma suind pi coborind din brazda in brazda.
Peste o jumatate de ora se auclira latrarT de canT pi
se zarira cate-va luminT slabe prin fere tre afumate de

[13.262.]

www.dacoromanica.ro

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

case tergnesci; apoi se ivi o poartg mare ce se deschidea inteun zid, i trAsura, intrand intr'o ogradg
spatioasg, se opri la scara unei case vechi cu dog
randuri.
MaT multi servitorT alergarg se deschidg oblonul, iar

unul din ei conduse pe Alexis intr'un mic apartament


in care domnea tot confortul ospetieT romnesci.
Pe cine se anunt cucoaneT? intrebg servitorul
respectuos.

Pe D-nul Alexis Lunceanu, respunse cgletorul


nostru care, remag singur, 41 drese toaleta, 41 piepteng perul 0 se privi intr'o oglinda cu destulg multgmire de sine.
Nu trecurg Vece minute 0 servitorul se intOrse clicend lui Alexis cg este invitat de stgpana easel a se

presenta eT. Tinerul nostru sui la randul de sus pe

o scarg imbracata cu scrte i luminatg de un policandru cu patru lampe ; apoi infra in salonul unde il
atepta D na Dorian. El se gasi in presenta uneT dame
ca de 45 de ani i a unef dloare, fiica eT; amndog
avend tipul distins al adeverateT aristocratii.
D-na Elencu Dorian, de i trecutg de tinerete, pgstra ancl urmele unei frumuseti care acum luase un
caracter de maiestate gragioasg. Cat pentru fiica sa,

D-ra Eliza, ea produse lul Alexis efectul unei minuni ... i in adever talia sa de regina, i espresia

inteligentg, poeticg, atragatoare a figureT sale fgrmecail


ochiT la prima privire.
Alexis se inching respectuos, i Vise : Ve cer o mie

de scuze, D-na mea, pentru libertatea ce am luat de


a cata un adgpost in casa D-voastrg, ara a aye onorul
de a ve fi cunoscut.
Ve inelaT, D-nul metI, respunse D-na Dorian...
Dacg ye ved acum pentru intaia oarg, este ea v'ati
dus de mic in strgingtate, ensg am bung cunoscinta
cu pgrintiT D-voastrg, i fiica mea, Eliza, e amica de
pension cu sora D-voastrg.
Si putet1 adgogi, maman, o amid. iubitg; Vise
D-ra Eliza cu un glas dismierdator.
Atunci sint fericit de a me introduce in castelul

adimenitor care me imbgta prin imaginele armecatoare ce'mT presenta. Eram, intr'un cuvent, convins ca
aveam se intru in raill nici mai mult nici maT putin;
insg cand am sosit la MihgilenT, am ggsit raiul cam
glodos i locuitoriT luT cam nespglatf, fiind, in loc de

angerT, n4te jidani in halaturi rupte de pelea draculuT ... Raiul se prefgcuse in purgatoriii ca se nu

clic in iad.
Damele incepurg a ride, iar Alexis, incurajat, urma
cu descrierea caletorieT sale in compania harabagiu-

lui, voiaj comic 0 plin de mid intemplgri care atitau


risul. D-na Dorian i cu Eliza &eau multg plgcere
a'l asculta cad el avea un spirit original, o convorbire
fing i variatg. El grgi de Paris cu entusiasm maT cu
seamg ca Eliza manifestase o mare dorintg de a visita
frumoasa capitalg a FranteT. ApoT afirma admirarea
luT pentru literatura francesg, inalta pang, la ceruri pe
Lamartine, pe Victor Hugo i maT ales pe Alfred
de Musset, cgci acest poet era poetul favorit a D-rei

Eliza... Si ast-fel pe nesimtite incepu a se nasce o

comunitate de idei i de simpatii intre amend6T.


Un servitor aduse tablaoa cu ceaiul. Eliza umplu
cqcele de porgelang de Saxa i oferi una lui Alexis
intrebandu'l dacg 'T place ceaiul dulce sati farg zahar
precum obicinuesc Chinezii.
Chinezii, respunse tinerul, atI dreptate se prefere aceastg beuturg sade, cAci aromul ei este ast-fel
maT tare, insg eli sint de pgrerea papagaluluT D-voastrg

care ye cere o bucgticg de zahar.


In adever paserea sburase de pe piano i se rotia
gratios pe dinaintea stgpanii luT, bgiguind toate cuvintele ce invetase. Eliza il sgruta, desmierdandul, i-T

dete partea lui de biscot.


Ce pasere curioasl observa D-na Dorian; astfel e deprinsa cu fiica mea ca nu vrea se priimeasca
mancare decat numai din mana eT. N'am veclut ancg
o aa simpatie... Pe totT, i chiar pe mine, ne muca

red cand vrem se o lugm pe deget, iar and vede

pe Eliza, 4T intinde penele, se gudurg i face toate


cochetgriile ...

D-voastrg sub auspiciile suroreT mele, replica Alexis,


i cand m'oiti intelni cu ea, oi sgruta-o de-o mie de
off pentru serviciul ce'mi face in acest moment.
D-na Dorian se puse pe canapea i argta hal' Alexis
un jilt alaturea ; apoT Vise D-rei Eliza ca se ordone
a se aduce ceaiul.
Salonul in care intrase Alexis nu era mare, insA prin

Imi dap' voe, D-rg, se cerc i eli a lega amicie


cu el? intreba Alexis pe Eliza, luand o bucgticg de
zahar in mang.
Bucuros, insg luati seama se nu ye muce.
Alexis incepu a Vice cu glas bland: cGiali, Giali...
e frumos Giali... i i pe loc papagalul cgtand la el
cu coada ochiuldf, se apropia incet repetand: Coco,
Coco, i se sui pe degetul luT Alexis.

dame deprinse cu lucsul vieiT elegante : covoare pline


pe parchet, florT ecsotice in jardiniere de lemn de tran-

Maman, mamanl striga Eliza; privesce minunel


Giali se arat amic cu D-nu Alexis.
In adever, e lucru de mirarel... se vede ca D-nu
Alexis are talentul de a imblncli fiarele selbatice.

mobilarea lui arata cg era locuinta favoritg a unor

dafir, oglincli in cadruri sculptate, albumuri 0 note


de musicg pe mese rotunde, multime de mid obiecte
de arta pe etagere de palisandru, un piano lung de
Pleyel i un papagal verde stand inteo labg pe marginea aceluT mobil 0 fdcend monologuri in limba

la

In sobg un foc vesel respandea caldurg placuta in


salon, iar dinaintea gurei de la sot:A se incovoia o
mita alba care torcea de multamire.
Dupg o scurtg tgcere in timpul caria Eliza dase
ordin pentru cealil i venise apoi de se puse pe un
scaun in fatg cu Alexis, D-na Dorian intreba pe tinerul

oaspe ce impresie 'i-a produs revederea patriei sale


dupg o absentg indelungatg ?

D na mea, respunse Alexis; voili mgrturisi ea


am simtit o mare batae de inimg cand me apropiam
de frontariile Moldovii. Toate suvenirile din copilgrie
se dqteptaserg in minte'mi i formasera un cortegiti

Giali, fiarg selbaticg?... Aucli, Giali, cum te ocg-

resce maman?... Giali frumos, Giali dragala... Vin'


aice, Giali, ving.

In zadar insg Eliza IT prodiga cuvinte dismierdgtoare i IT arata bucgti de zahar 0 de biscot, paserea
alintatg iT plecase capul i Alexis ii ciugulea penele

de la gat. Ea respundea incet la glasul stpinei sale


dar nu se m4ca de loc.
Pare-mi-se, observa D-na Dorian, ca favoritul
teil, Elizg, iti face nefidelitgli i cg s'aii dat in dragoste cu D-nu Alexis. El nici nu mai vrea se scie de
tine, 0 tu eti geloasg... o ved in ochif teT, egf gepicend aceste, incepu a ride cu hohot.
toast
Papagalul se trecli deodata ridicandu-T capul, 4T
desfku aripele informa de evantail i imita risul D-neT

www.dacoromanica.ro

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Dorian, apoT 41 lua sborul i se puse pe umerul Elizel.
VeclI, maman, cg Pal calomniat pe Giali ?... El

tot me iubesce.
Te iubesce dar, insg iubesce deopotrivg i pe D.
Alexis. El ye unesce pe amendoi in aceea0 simpatie.
La aceste cuvinte a maiceT sale, copila intelnind
ochiT espresivI a luT Alexis, se turbura, putin, iar tinerul, vrend se dee o esplicare naturalg incidentuluT se
rgtgci intr'o disertatie psihologicg din care nu maT putea
se easg. D-na Dorian il asculta zimbind i il intrerupse,
clicend cEfectul simpatieT nu se poate esplica. ,
Atunci el schimbA irul convorbirel i lua de pre-

Tinera copilg ascultA cu multg luareaminte, i cand

Alexis se scula de la clavir, rugand'o ca se cerce a

cAnta romanta, ea respunse c4 nu poate, nefiind bine


dispusg in astg searg. Adeverul este cg ea se simtia
cuprinsg de o tainicg uimire.
Atund nu vretT ca se am i eu multgmirea de
a ye aucli ? observa Alexis.
Pentru ce ?
Pentru cl manT dirnineatg trebue se ye clic adio

tecst elegantul piano din salon pentru ca se grgeascg

0 se plec.
Se pled aa de grabg? clise Doamna Dorian...
Nu se poate... In astg searg v'am dat ospetie pentru
D-voastrg ; maTrif ve-o ofer pentru mine 0 pentru

despre muzicg

fiica mea.

Dacg imi permitetT se reman, respunse Alexis

Sciti a juca din clavir ? 11 intreba Eliza.


Putin, foarte putin, D-rg, respunse el. In vreme
cat am fost student, im1 variam studiile serioase cu
muzica, insg n'am parvenit a fi artist.
E destul se fie cine-va simplu diletante pentru

inchinAndu-se, priimesc cu recunoscintg.


i noi ye multgrnim pentru orele plgcute ce ne-aT
facut se petrecem, replica D-na Dorian inticlend mana

ca se producg multgmire ascultgtorilor. Cred cg sintetT


mgcar diletante.
Pentru mine, dar; ensa pentru altil... me indoesc.

suna mieslul nopriT...

Se vedem, clise D-na Dorian, mergend se deschidg clavirul. Pune-te aicea i esecuteazg ce scil
mai nuoti.

Alexis, fgrg a face multe dificultaV dupg obiceiul

luT Alexis. El sgruta mana respectuos 0 se retrase in


apartamentul luT tocmaT pe cAnd pendula din salon
Ce nobilg damg e D-na Dorian... Ce Anger gra-

cios e D-ra Eliza?... Oise el in mintea lui pgn'a nu

adormi.
Ce amabil finer I ... slise i Eliza in gAndul sed

cand se gasi singurg in camera eT.

diletantilor, se aecl. dinaintea claviruluT i esecuta cu

gust 0 precisie una din compunerile amicului se


Charles Mikuli, o simfonie elegantg asupra melodiilor
romAnesci. El incanta damele prin talentul sell i priimi
sincere complirnente.
Sintet1 artist, D-le, IT clise Eliza, 0 ce e mai
rar, artist modest.

Alexis se ro0 de bucurie i respunse cg e fericit


de a priimi acest atestat din partea uneT persoane
atat de amabile ; apoT dupg indemnul el, continua a
giuca diverse bucar dintre care una maT cu seamg
placu foarte rhult.
Ce melodie 'T -asta ? intreba Eliza.

E o romantg nuog ce se canta acum in toate

saloanele Parisulhf.
CunoascetT i cuvintele ?

Dar, mi le aduc aminte.


Nu atf vroi se.le cantatf pentru ca se le invet 0 eti ?
-- Le- a0' canta bucuros pentru ca se me supun
dorintei D-voastrg, insg am un glas care me tern cg
v'a face se fugiff.
Ve asigur ca.' maman 0 eh' sintem toarte curagioase, replica Eliza, zimbind.
Dac g.

este ap, et romanta. Ea poartg titlul

de: L'oiseau bleu; insg in consideratia cualitatilor papagaluluT D-voastrg, o voiti numi-o: L'oiseau vert.
Glumind ast-fel, Alexis cantg cu un glas simpatic
urmgtoarele versurl puse pe o melodie delicioasa
:

Il est un bel oiseau volage


Qui rarement reste en sa cage,
C'est le bonheur,
HOte joyeux de notre coeur.

Chacun de nous voudrait le prendre

Mais lui, dit on, ne veut se rendre


Qu'au doux appel
Des coeurs aimants, des voix du Ciel.

Chantez, aimez, et sur mon line,


Aupres de vous soudain, Madame,
L'oiseau viendra
Et jamais ne s'envolera.

II
Peste nOpte earna sosi la Moldova 0 intinse pe
campiT un covor de zgpadg albg. Vgile, dealurile dispgruserg sub acel vel strglucitor in razele soareluT
resunah' de croncgnitul cardurilor de corbT ce sburati
in aer cu multgmire. Alexis trezindu-se tlimineata i
privind prin fereastg, veclu copaciI graclineT, incIrcatT
cu turturT argintiT , basinul inghetat, i pe straturT
multime de stigletT care cautail seminte pentru hrang.
0 simtire de bucurie 11 cuprinse in presenta aceluT
spectacol nuoti, cgcl. earna vine cu un mare cortegiti
de placerT : baluri, teatrurT, nuntf, etc. i pentru un
om finer ea aduce cAte odatg chiar realisarea fericirilor visate.

Alexis ar fi dorit se facg o primblare prin aleele

parculuT, insg nu singur


ci cu D ra Eliza I... ar fi
fost incantat se vadg pasurile eT lgsand urme micT pi

delicate pe fata ometuluT... ar fi vrut, ar fi vrut ...


Pentru ce? Respunda tot omul care a fost prada fantaziei amoroase.

Suindu-se in salon pe la i i oare, el gasi pe D-na


Dorian 0 pe fiica sa in tualete de earng, i pe Giali
ciugulind cu pliscul blana miteT culcatg langg sobg.

V'am adus earna, Doamna mea ; clise Alexis,


salutand.

Aa este, respunse D-na Dorian, insg o earng

cu soare.
Si cu una din cele maT marl placerT ale erniT,
cu concerturT; adgogi Eliza.
Dad', aT fi poet, D-rg, aT clice auclindu-ve, cg
aud primgvara acend panegiricul erniT, i acest subiect
gratios mi-ar inspira un sonet foarte poetic.
Cine scie dacg nu cum va sintetT 0 poet, D-nul
mei? intrebA zimbind Eliza.
Asta o sciti eti, D-rg; replica Alexis riclend.
Ce scitf?... cg sintetT sati cl nu sintetT unul din
favoritiT muzelor ?

Mie nu mi-este ertat se vorbesc de mine, dar

se intrebgm pe Giali...

1*

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

,4

Ji

-<-"

)'

2 T ......,

V,

,,,,...
''.A_

:fe

Irjea

www.dacoromanica.ro

ific----'' ..n --:::i14-.

- 6

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


,

insg pan'a nu i se adresa aceastg intrebare , Giali


se puse a rosti: oue, oui, oui.
Ce pasere inteligentgl... obserwi Eliza... Nu ye

spirit in acel moment critic, el a9tepta se se apropie


lupiT, apoT intinse revolverul, chiti 9i dete foc. Una
din fiare se rostogoli ucisg in omet, iar cele-1 alte se

maT putetT apgra in contra verdictuluT luT Giali, D-nul

oprirg lgtrncl cu spaimg.

condeiul 9i improvisatT o strofg in onorul paserd mele

dar ie seama la pravgli9urT.


Vezeteul pocni din Meiji 9i telegariT plecarg ca fulgerul. CeT doT lupT remag se luarg din nuoil la goang
9i in cate-va minute furg algture cu sania ; coltil lor
se vedeail sangeratT 9i resuflarea lor se auclia hiriind...
Damele ingrozite scoaserg un tipet hioros, iar Alexis,
chitind lupiT, descgrca revolverul in eT. Amendoi se
svircolirg in loc, fiind ranitT de moarte, 9i incepurg a
se rupe intre clen9ii, luptand cu furie 9i bat6nd ornetul
cu sangele bor. Sania se depart& cu o rgpejune ametitoare 9i sosi in curend acasg.
Cine poate descrie manifestgrile de recunoscintg a
D neT Dorian 9i ochirea angereascg cu care Eliza recompensa purtarea luT Alexis ?... D-na Dorian il sgruta
cu dragoste ca pe copilul ei, iar Eliza IT strinse mana,

mei Iatl-ve proclamat poet 1... Prin urmare luatT

favorite.
Alexis deschise un album 9i scrise urmgtoarele patru

versurl:
gUn papagal prin naltul sn decret
eM'atl Inliltat la rangul de poet:
eSel fac un imn? ar fi cam In zadar.
6E1 are gust ma bun... pentru zahar.s

Iatg clise el, demisia mea de poet.


Damele cetirg riclnd aste versurT, 9i apoT D-na Do-

rian luand bratul luT Alexis il duse in sala de prncl,


clicendu-T : se spune cg poetiT sintil adeseorT cu stomahul gol, sper dar cg veT impgrti cu plgcere dejunul nostru.
Masa, dupg obiceiul teriT noastre, era acoperitg cu
o mare varietate de comestible, numite meselicurT fgcute in casg: smintang, murgturT, pgstrgmurT, dulceturT, etc. a9ec1ate in ordin pe farfuriT fine, semne vederate 9i gustoase de imbelpgarea camereT, probe de
spiritul de gospodgrie a stgpnelor casteluld.
Dupg dejun, Eliza propuse o primblare pe camp cu
sania, 9i fail intgrcliere se suirg tus-treT intr'o sanie
elegantg la care erail inhgmatl doT car negri de mare
pret. TelegariT atitav prin biciul gerului 9i prin dinchetul zurgalgilor, plecarg ca ni9te zmeT ridicand un
nour de pulbere de omet sub copitele lor.
Ve place primblarea cu sania? intreba Eliza pe
Alexis.

0 ggsesc rgpitoare ca un vis, D rg... Visat-ati


vre-o datg a sburatT prin aer ? intocmal acest efect
imi produce lunecatul sanieT pe zgpadg.
Si mie tot aseminea multgmire imT face ... imi

pare cg me ggsesc intr'o lume fantasticg unde sint


condusg pe aripele unuT zrneil, chiar ca in pove9tT.
Elizo, intreba D-na Dorian, se afla. 9i lupT in
acea lume fantasticg?... Si fgrg a a9tepta respuns, ea
tinti ochiT cu grijg spre marginea pgclurd pe langg
care treceail cu repeciliciune. Caii dedeau semne de
spaTmg, sforgind , 9i mu9cand zabalele, iar vezeteul,
stringend friele, cerca se-T lini9teasca cu glasul.

1 Gheorghe, Gheorghe... striga D-na Dorian...

Ce se vede alergand spre noT de la pgdure ?

Or fi aria de la stang, cucoang; respunse ve-

zeteul.

Ba sint lupi, lupT, Gheorghe 1 ... VaT de mine,

sintem perdutT 1

Nu ye temetT, clise Alexis, nu ye temeti cad


nu e nicl un pericol. Am revolverul cu mine.
El se scula pe picioare 9i veclu alergand trel lupT

spre sanie.
Gheorghe, potT se stgpanescT caiT?
Pot, cuconaple.
Tine'T vertos in mng ca se nu ne rgpeasca.
LupiT veniaii mereil cu gurele caseate ca la o prada

Mang acum, Gheorghe, poronci atund Alexis;

clicend :

Ne-ap scgpat, pe maica mea 9i pe mine, dintr'un


pericol de moarte; cum se ye multgmesc ?
Alexis era atat de uimit cg nu ggsia nimica a respunde; el ridica frumoasa mng a copild 9i o sgruta
fgrg a sci ce fgcea ; 9i din acel sgrutat inocent se ngscu

scanteia menitg de a-T inflacara inima pentru toatg


vieata luT. Insg9T Eliza simti un fior ferbinte in sinul eT,

fior prevestitor de marT fericiri sail de marl suferinci.

Dim intreagg se trecu in convorbirl asupra inci-

dentului ce transformase pe Alexis in eroii ; 9i seara,


cand salonul se mplu de lumina lampelor, tineriT prin
indemnul D-nei Dorian se puserg a face muzicg. Clavirul resuna acum armonios sub degetele copileT in
vreme ce Alexis, cuprins de un dulce estaz, intorcea

foile notelor. Pe urmg frumoasa diletantg incepu a

canta o arie Napolitang foarte originalg precum sintil


toate melodiile din Italia.
Minunat 1 striga Alexis cu entusiasm; imi pare
cg me ggsesc la Neapoli... A 1 D-ra ce glas armonios
avetT1 9i cu dig espresie sciff a canta 1... Nu ye fac
complimente ; ve mgrturisesc adeverul cu toatg fran-

cheta ... rareorl mi s'ail intemplat se fiii a9a de pgtruns in suflet ...
Eliza deveni rumeng ca o garofg *lend admirarea
entusiastg a luT Alexis, iar D-na Dorian, adresanduse fiice sale, clise : Vecli, dragg, cg aT im glas de
prima dong?... Tu mi, vroiai se me creciT pe mine.
Ba, te cred, scumpg maman; replica Eliza, sculandu se 9i sgrutand pe maica sa cu veselie.
Dacg'T a9a, canta pentru mine melodia cea fail
cuvinte care imi place atat de mult. Amicul nostru
va judeca dacg am gust bun.
Oiil canta-o bucuroasg, maman, claca D-nu Alexis

va promite se compue cuvintele ce lipsesc...


Promit tot, D-rg, numaT se mai am fericirea de
a ye aucli glasul, respunse Alexis, ducend'o la piano.

Eliza se puse din noil a canta, insg asta data o

imbrati9and pe maica sa; 9i amendog, strinse pept la


pept, se uitail la tinerul lor tovarg9 ce sta gata a se

melodie pgtruncletoare ce de9tepta miT de visurT in


suflet. Glasul eT cand se accentua puternic, cand se
reducea la o suspinare arrnonioasg; cnd esprima cu
foc tainicele aspirgrT ale inimeT, cand parea cg intoneazg triumful fericird dobendite.
Alexis, uirnit, incantat, Ilia albumul de pe masg, se
retrase deoparte 9i scrise cate-va strofe in vreme ce
Eliza urma 9i sevir9ia melodia; apoT el depuse albu-

lupta cu fiarele selbatice. Conservand toatg presenta de

mul sub ochiT frumoaseT cntgrete.

sigurg.

D-le Alexis , suspina plangand D-na Dorian,


scapg pe Eliza.

Apgrg pe maman, D-le Alexis, striga copila,

www.dacoromanica.ro

- 7

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Cercaff ve rog de a le potrivi pe mesura musiceT.

Eliza, avend un frumos copila pe genunchT, intinse


o mana amicala lui Alexis 0'T vise cu glas sincer:

versurile cu o gingag uTmire i asiguri pe junele poet


Ca ele esprimati visurile 0 aspirarile inimer sale ...

El respunse depunend pe acea marl cam tremuranda o respectuoasa i mult afectuoasa sarutare, pe
and papagalul de pe fereasta, dintre florT, slicea :

pining sfieala.

Quel dommage! quel dommage I

Iata versurile ce ml-aii inspirat romanta D-voastrg.

in vremea aceasta D-na Dorian e0se. Eliza ceti


Ce titlu se 'i dam romanteT ? intreba ea cu

Alexis, vreT se fiT fratele meu ?

Fiind-ca versurile mele all meritul de a 0 place,

respunse Alexis, 0 rog se priimitT a'T da titlul de

Mirceya, 8 .Tanuarie 1880.

Cantecul Eliza.

Priimesc 0 Arica odata 0 multarnesc de placerea ce ml-aV acut, replica copila, lasand fail voe
a se destainui prin ochiT seT simcirile care se dqteptasera de curend in sufletul eT virginal.
TineriT privira lung unul la altul cu o espresie farmecatoare i din momentul acela eT simtira ca soartele

lor erail strins legate impreuna pentru tot deauna 1...

Mirce,sa, s lanuarie r880.

Poetul a slis :

Iubite Domnule Urechia,

0 singudi minutli a- luY s'a eT fiintii


S'ali Intnmit In raiul ferbinteY adorTrY,
Dar din acea minutX cereasca provedintli
Ar face-o vecYnicie de scumpe desctitld !

lui adio de la dame, cad el avea a pleca a doa-sli

Bucuros de a rspunde la apelul ce 'mi ati


acut pentru Albumul liftwedo-Roman, ye trimit
aice canticul lui Alexandru Makedon, reintocmit
pre cat s'a putut, din cate-ya fragmente de poesil
poporale culese la anul 1840 de rposatul meil

dimineata, o umbra de mahnire se intinse pe fata luT.


D-le Alexis, IT slise D-na Dorian, n'am nevoe

Dunarei.

Serata se prelungi pene tarsliii, iar cand Alexis 41'

se ye invit a considera casa mea ca 0 casa parinteasca. Cred dar ca'T veni ades se ne ves1T la Ia0'

amic A. Russo, in caltoriile sale pe malurile


Al D-v6strii coleg qi amic

unde o se ne intoarcem In curand. Adio 1... v'W maT


opri aice vre-o cate-va slile claca n'a0 sci ca. sintetT
Weptat a casa cu nerabdare.
Cat oiil trai, D-na mea, imT voiil aduce aminte

de orele pretioase ce am petrecut aice 0 ... El nu

putu slice mar mult, cacT era foarte turburat, ci saruta


maim. DoamneT Dorian 0 se intoarse palid spre Eliza...

ALEXANDRU MAKEDON

Dragalaa copill era ca 0 dinsul cam paha pe

frunte:
A revedere, D-le Alexis ... Spune AlineT, sore

D-voastr ca o sarut... Se nu me uite 0 se'mT scrie


cate-odata.

,--- A revedere, baigui sermanul tiner ametit, indreptandu-se spre u0.


Dar luT Giali nu'T spunqT nicT un cuvint amical?

adaogi ea.

Il uitasem 1... El se intrse de la uA lua pa-

pagalul in mana, it netezi pe pene, IT adresa cuvinte


dismerdatoare, il saruta pe cap i'l dete apoT ElizeT.
Papagalul multmit incepu a rosti: ami, ami, gentil..
pe cand Alexis gia din salon impreuna cu Doamna

Dorian...
Trebue oare se comit o nediscretie ? se descoper
un secret ?... Eliza, gasindu-se singura un moment,
saruta pe fur4 capul fericituluT Giali 1 ...

Si ast-fel incepu i ast-fel se sfir0 acest roman intim, intre doa fiinte demne una da alta 0 care pareati

menite a trai impreuna in lumea fericirilor lumesa..


Cine ar crede ?... Eliza, in contra vointel sale, se
mArita dupa ese lunT 0 Alexis pleci in America patruns de desperare.
Trecura dot anT de amara desparlenie ...

Cand se reveslura amendoT in salonul ElizeT, focul

patimel lor parea cu totul potolit, 0 fie-care din eT


parea ca facuse un vis frumos, un vis ce se stinsese

Alexandru Makedon,

Mindru 'mperatesc Cucon,


Sare pe-al seil cal de munte
Care poarta-un corn in frunte.

El intreaba de-al seil cal :


(Fratioare Ducepal,

(In ce lume, in ce parte


De sotie se am parte i
Calul slice : c 0 se te 'nsorT
( Curend cu doa surorT,

(Una, fala cea frumoasa,


Alta, moartea uricioasa. )
Makedon in gandul seil

vice: cOrn de soiul mei


(E ca i cerescul soare,
(El apune dar nu moare. ,
Apol pleaca 'n lume, dus,
Si de mult ce cresce 'n sus;
Nu '1 incape nicT pamintul,
Nu '1 incape nicT morrnintul 1

ca toate visurile.

www.dacoromanica.ro

ALBUMUL MACEDO - ROMAN

LE PROCESSUS DE L'HUMANITE
ue l'on tienne ou non pour scientifiquement
dmontre que l'homme derive de la monere primitive,
de ce compose enfin d'albumine et de carbone si voisin de la matiere inorganique, ou que l'on se contente
de remonter aux Ages ou l'espece a positivement paru
sur la terre, si l'on compare les commencements, fort
peu differents pour tous les hommes, au terme actuel

dans les hommes les mieux doues, ce qui est ici le


procd lgitime, quel intervalle, quelle distance ne
mesure-t-on pas ? Au debut, sur ce petit globe, lui
meme si lentement forme et lui meme toujours voluant, je vois pour mon compte un etre qui par son
intelligence comme par son aspect, se distingue a
peine des animaux les plus elevs. Dans la fOret qu'il
habite, tout le trouble, tout l'effarouche, il n'a que
des besoins grossiers, et encore manque-t-il de moyens

pour les satisfaire, il est sans armes, il est nu, il ne


sait comment se defendre contre la nature ennemie.
Combien de sicles s'ecoulera-t-il avant qu'il ait
assis sa predominance stir ce qui l'entoure? Combien
avant meme qu'il ait parcouru les etapes des premires civilisations ?

Enfin il est venu le grand jour oil l'homme a vaincu,

Or, qui a fait tous ces changements, qui de l'etre


miserable, qu'etait l'homme a l'origine a fait cet etre
tournant de plus en plus les forces de la nature a son
usage, domptant de plus en plus la nature? qui a fait
la science ? qui a fait la philosophie?
Souffle interieur, force capable de produire l'ideal
et capable aussi de nous en rapporter, c'est par toi

qu'il s'est eleve peu a peu et qu'il est devenu ce


gull est, c'est par toi qu'en mditant sur lui meme

et sur les choses, c'est par toi qu'en renouvelant son


etre, il a renouvele la face de la terre.
Ainsi, c'est a cette puissance interne que l'homme
doit tout 1

Mais cette puissance qu'elle ,est elle ? Ce tout quel


est-il ?

La puissance, le souffle, l'esprit que l'homme porte


en lui, c'est cette qualite de la substance, qualite supreme et sublime, qui donne le mouvement a tous les

etres et qui les transforme a chaque instant. Dans


l'homme comme dans l'ensemble de l'univers, il n'y
a pas une autre puissance que celle-l, et celle-la dans

l'homme ne differe de ce qu'elle est dans les autres


que pai- l'intensite, c'est--dire par le degre, par la
quantit: elle est la vraie chaine d'or, qui selon l'expression du pote relie rellement tous les etres dans
la nature.

il est venu le jour ou il ose se dresser en face des


cieux et de la terre et scruter le secret des choses.
Philosophie, tu fus le couronnement 1
cPrimum Graius homo Mortales tollere contra
Est oculos ausus...)

AS MANIDETS DE ROUMANi0

AUX J EUN ES ENFANTS DE ROU MAN IE

manidets de Roumanlo,
Pichoto e dougo pacaniho,
D'en caitivie vous van tira 1
0 soulas de l'oustau sacra,
Vautres l'esper, vautres la rago,
Dins uno niue tristo e negrasso
Vous veire ansin, n'i'a per ploura 1

jeunes enfants de Roumanie,


Petite et douce gent des campagnes,
De votre pauvre etat l'on va vous tirer 1
O consolation de la maison sacre,
Vous l'espoir, vous la race,
Dans une nuit triste et noire, noire
Vous voir ainsi, c'est a en pleurer 1

0 manidets de Roumanlo,
S'a l'amo aussi fau de graniho,
Mai que per sa fam n'en tendrs ;
Car lous que volon vostes drets
Deman vous bastiran d'escolos
Mounte vendrs a bellos collos,
Afeciounats, e i'aprendres.

O jeunes enfants de Rournanie,

Si a nine aussi il faut du grain,


Plus que pour la faim de la viitre vous en aurez;

Car ceux qui veulent vos droits


Demain vous btiront des coles
Oil vous viendrez par bandes,
Empresses, et oil vous apprendrez.

0 manidets de Roumanbo,
Dins vosto lengo d'armounfo
I' aprendrs go que fau sabe
Per grandi libre e dins lou be ;
Per qu'un jour en vautres se nome

O jeunes enfants de Roumanie,


Dans votre langue d'harmonie
Vous y apprendrez ce qu'il faut savoir
Pour grandir libre et dans le bien ;
Pour q'un jour en vous l'on nomme

Tout go que fai qu'on es un ome


E qu'on es un pople atabe.

Tout ce qui fait que l'on est un homme


Et que l'on est un peuple aussi.

0 manidets de Roumanlo,
Per desarma la tiranlo,
I' aprendrs qu'on deli jamai noun
Delembra soun sang ni soun noum ;
Qu'un cor de pople ount s'amaduro
L'ime dau sbu ten l'armaduro
Que doumto ferre amai canoun.

O jeunes enfants de Roumanie,


Pour desarmer la tyrannie,
Vous y apprendrez que non jamais l'on ne doit
Oublier ni son sang ni son nom ;
Qu'un cceur de peuple oil merit
L'idee du sol tient l'armure
Qui dompte fer et canon.

www.dacoromanica.ro

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

O manidets de Roumania
I' aprendrs go qu'an la manlo,
Aici, d'ensegna de &ayes
Nostes Franceses de l'Aves,
Mes go que nautres lous felibres
A nostes droles, dins lous libres,
Saven moustra dau bon reves.

0 jeunes enfants de Roumanie,


Vous y ap'prendrez ce qu'ils ont la manie,
Ici, crenseigner de travers
Nos Francais du Nord,
Mais ce que nous les felibres
A nos enfants, dans les livres
Nous savons montrer du bon cOt.

0 manidets de Roumanio,
Embe Mistral e Roumaniho,
Embe toutes lous Majouraus
lett vous mande mous vots couraus.
E se voules nosto brassado,
Oh I faren le la travessado
Per vous douna de Jocs flouraus

0 jeunes enfants de Roumanie,


Avec Mistral et Routnanille,
Avec tous les Majoraux,
Moi, je vous envoie mes vceux du cceur.
Et si vous voulez notre embrassade,
Oh 1 nous ferons bientOt la traverse
Pour vous donner des Jeux floraux 1

O manidets de Roumania
Revieudant Roumo e l'Iounio,
Enlusirs voste Levant,
Mountas, mountas, o beu levam 1
Que n'aven de gau un abounde,
Creisses, creisses, o pichot mounde,
Per lou grand mounde que revan I

0 jeunes enfants de Roumanie,


Faisant revivre Rome et l'Ionie,
Vous ferez luire votre Levant.
Montez, montez, 6 beau levain I

Et nous en avons une abondance de joie,


Croissez, croissez, 6 petit monde,
Pour le grand monde que nous revons
I

zit (It Mars x880.

...4225-e-rero.oe-

SC

b LA
Omulil face plmentu-lii,i scdla face pe
'Ides Simon.

Este multil de 'nvgtatil din aqustg savantg deSa qugtamil darg a ne pgtrunde de adeve'rulii sti, fonciandii necontenitil la scoli, qua sg putemiri lace Ornenr de quari avemil mare trebuintg.
claratiune.

Francia ins41 are nevoe de Ornent Faptele salle

dovedescii aquesta, prin solicitudinea ibnic cu quare


clinsa impresOrg invelgmentulii publicii.
Apol dequO Francia,
dquO Parisulti capitala
Lumi, dupO cumil cu multg dreptate a clisti Da Via&
Hugo, suveranulti Presser i allti cugetgriloril profunde,
are trebuintg de OmenT; que trebuie sg qicemii de nor ? I..

Noi Romani maT cu seing quari suntemti presgrati


pe icT pe colea, ne avend5 fericitg stirtg a Francier,
a fi adunatr la unit boat; mai multil qua toti avemil
nevoe de scoli.
Pe virfurile Carpatilorit, Valea Dungri, valurile
Mari negre hi 'n Balcani sa vorbqte i sg cugetg Romo.nesce.

Numai prin ajutorulti scOlelorii toti aquesti RomnT

sg potil prinde la hora frii, pe quare armonicisa lyra


a dulceluT nostru poetti D-111 Alexandri o cantg prin
versurile salle :
eTragett hora mare,
mare,
Din CarpatX 0 pan' In mareis

scolT, in quare sg Invete a'hY intari puterile, inima, suffletu-15

lora. NumaT ast-fel sg pte pricepe vorba

Patria i Patriotismil, numaT ast feld sa intelege ideia


de marire nationall, i d'aci trebuinta d'a fi tot/ Romani la unil bocii, 1ipi inimg linga inima,
sufletil
lingg sufletil formandii und zidtl puternicil streinismului destructord fratii Romanesci I ...
ScOla dara fiindti Vita aquesta mare putere a binelui, sa vedemil que este aqusta sc6la in termenT maT

i unde trebuie ea indreptata maT bine i maT


multil...
Nu vomii lua in analisa ad tote semnificatiunele
sc6lei din timpi quei maT departatT i pn acIT, insa
largT,

vomii spune quO :

Saila este mijloculd prin care putemii vedea Lumina, spre a cun4te i pricepe adevruld; este chieia
cu quare putemil deschide portile palatuluT BineluT
MoraleT; spre a scgpa de 'ntunerecd i miseriT.

hi

ScOla este Progresuld; lipsa eT e Regrsuld


T6te bunatat'ile din lume aiba quine-va, fie aquelld
quineva individtl orT Populil, dquO nu are scola qua
slid faca a 'ntellege avantagiele aquellord bungtap,
in van atunqu-T suntil puse la dispositie. Aquellii inI

dividii sad PopubtI atunquT este nenorocitti 1 ...

De aci ScOla e fericirea sail Paradisuld, lipsa eT

pentru quo rorbirnil de scOlg, putemil adgoga :


elJnde scla s ive0e,
Pamantu-1a hnbogate0e....p

Vomit dovedi aquestii adevgrii:

Este timpulti darg a pune mana pe aquest mo-

mentil allti invirtiri aquestei mare hore, e tinipultI

licti qua aquestil momentil sa


facemil a deveni o
realitate, scofindulti din domeniu-ki platonismului.
,5 i aquellil momentil iu va veni
dequatil atunqui,
qunclit vomit avea Ornenr. Darr' pe aquesti Omeni
nu-T putemil avea, dequatil atunqui, qutidti vomit avea

este ne-fericirea sad Infernuld.


Que folosim5 del:10 noi totT Romani, numaramd cu
toti quate-va miline, i suntemd ast-feld risipiti, in
quatti aprOpe sa ne uitmil fratia n6stra ? ...
Que anti folositti dquo pamentuld nostru este mare,

dequO nu e strinsii la und locti peste quare pluguld


Romnescil sa p6ta trage o brasda mare in quare sgmanta Romansca sa se prinda cu tarie ; pentru a nu
maT fi stricata de nici o mana ver/ quaff/ de reutaciOsa fie ea.

Que and folositd de atatea avutiT quari coprindd


vastele n6stre campiT, i batriniT nostri munti, dquO

[13,262.]

www.dacoromanica.ro

10

ALBUMUL MACEDO - ROMAN


nu avennti quine sg utilisese tote aqueste isvOre nese-

cate de avutii, romaindti ast-felo un capitalil morto


pentru Romania I ...
Nimeni nu ne peke uni pe top la unti locti quelti
pueinti pe calea animei dequatil scOla.
NimenT nu pOte utilisa aquesto imensti capitalti morto

alti Romania, que stg ascunsti in fundulti muntilorti


pi

adincimea campiilorti, dequato numai scOla.


Sg ne grgbimil darg cu unit minuto mai iute la for-

marea scaelord, qua sg puternti avea unti pamentti

mare, pgmentu-lti Romnescti, o &ape tare, frgtia Romnesca peste totil unde suntti Romani I ...
In scOle invetamil morala, qua sa putemii sci quine

e Dumnedeo, quare e puterea luL Acolo 'nvotamil


gustulti frumosului i alti 1ine1uT, invetamti filosofia,
sciinte
arp, musica, poesia, pictura, sculptura, -prin concursulti quorora sg nobilezg sufletulo, sg 'ndul-

cesce moravurile, contribuindo cu tote a ne deosebi


de animalele propriti dise.
La scOlg 'nvetamo commerciu-lo , quare e chieia
comori lumi, leggtura societgtilorti si a popOrelorti.
Commerciu lit este Inquo stimulentu-lti activitatii omeniri, procurandu-ne momentele vieteT dulci i comodel
Sciintele ne dati inginerT, mecanici, arhitecti, medici,
quari fie-quari imparte aducti folosti societatilor.

Ali ne dart drumurile de tato felu-lti, ne 'nlesneste


communicatiile, quari puse la dispositia commerciului,

ne face mai cu inlesnire a deschide portile palatului


lui Cresus.
Acolo 'nvetginti arta militarg spre a fi bunt' soldati,
cgpitanT i generali in mnuirea armeloril, in mnuirea
curagiuluT si a amoruluT de tarrg, spre a sci muri pen-

tru tang, a sci intellege pe Oratius dicend : Dulce


et decorum est, pro patria mori ...
Tote aqueste bungtgp darg mai repetil, nu le' ggsimti dequetti in scOlg.
TOte aqueste legiunT Romane cu generali i ca'pitani lorti quari trebuescti sui pazescg pacea i prosperitatea Ronagnisrnului;

Top aquesti arhitecti, inginerT, media, filosoff,


poetT, musicanti, pictori, sculptori, preop i Mitropolip, represintg publicu-15 Romano, quare trebuie sg
trcl prin scOlg, qua sg pOta ajunge la aqueste demnitgp. Quoqui trebuie so fie demnti quine-va de loculti
sett ce lu ocupg, qua sa pOta conduce cu succesti destinele Rot-11gal, la locu-111 de onOre que-T este datti de

susti, qua intregeT Ginte Latine


SI instruimti darg publicu-lo Romanii din tOte partile, iatg que-T de facutti.
Si pentru sustinerea cu succeso a aquestui adeveril,
voiti lua de martore pe marele Leibnitz quare dice :
Dap mr instructia publicg unti secolo, i.m obligti
a reforma Dmenirea I
Sg ne punemil darg la lucru, sg instruimq publiculti

Romano, sg instruitnti pe frati nostri de la Balcani,


quoqui instruindu-i facemo a vedea i cunOste pe
frati lorti quei adevorali i pe lingg quO ne facernti
o datorie quOtre eT, ne facemo in aqueiai vreme o
quOtre civilisapune, rospindindo lumina, qua
cu top apoi sg putem dice quO : dicta s'a facuto si
datorie

'ntuneric nu mai este pentru Romani din tOte prile


unde el s'arti aflal...

Dequo nimica pet-16 adT nu s'a facuto pentru sc6-,


lele din Macedonia, sg nu mai intardiemti a compensa
trecutulti. -- Sg ne addungmti fortele si sa ne punemil la lucru, qua sg putemil adduce serviciile nOstre
aquestorti frati, quari le adastg cu aviditate legitimg.

QuOquI niqui unit servicill nu pOte fi mai utile, dequid" aquela dato scOlel in quare sg resumg tOte virtutile civice i prosperitatea societatilorti.
Asemene jail in sprijinulti aquestuT adeverti, sapienta
maxima a luT Marcu Tuliu Cicerone quare sg 'ntreba:
Que servicio mai mare si maT buno putemo aduce
tgrri, dequatti dequo invatarnti si instruitnti junimeab
Sa instruimo darg junimea Macedong, s'o facemil
sg dea fructele salle bune, quOqui numaT ast felt pu-

tern rOmnea satisfacuti quo ne amti facutti datoria


quOtre tarrg.

Tette aceste servicii insgtOte privirile nOstre trek


buescti indreptate in aquea parte mal multti, de unde
sg pita da maT multe si mai butte rOde.
La satele tgri nOstre, la fratii nostri dela Balcani
d'o potrivg sg simte trebuintg mai multo dequatti orT
unde, qua sg semgnamti i sg intemeiemii mai multti
invotgmantu-lti public5.

Prin instructiune i educatiune numar, vomit putea


respinge rellele quari tindti a ne pierde renumele de
descendenp ai bgtrineT Rome.
Aci inquo. 'mi aducti aminte de maxima unuT alto
invotatti, de Kopernik quare 'pi resumg cugetatile salle
asupra acestei materii, dicendti:

cUncle este de asiqiatii mai bine lampa, dequdtii


acolo de unde kite sd lumineze mar bine
SI indreptgmo i no1 dark lampa multti lumingtOre
a scOrei acolo, de unde sg pOta lumina mai' bine peste
tottl que e Romano 1 ...
Sg intretinemo darg aprinsti focul sacru allo scOlelorti, quOqui scOlele ne dati pe Omenl, si Omenii ne
dal pgmentu-lo, dupo cumil a disti D-lti Jules Simon.
CuT altora dequatti Ornenilorti scOleI intrega ome-

nire pOte arata recunoscinta sa pentrtt atate bunetap


que ea posedg?
Cristof-Columb, Wachington i altiT n'ar fi fostil que

suntti adi', de nu-0' arti fi sacrificato viata studiului.


Luindit omenirea dela 'nceputti-lti el pn adT, vomit

afla quO nu sg datoreste esistenta

st descoperirile

salle, dequatti Omenilorti profundi cugetgtori, Omenilor de scOlg.


Dart' lgsandti antiquitatea, si lundti faptele con-

timporane nog; aqusta se adeversg si mai multil.


Unti esemplu recent de totti clue 'RI vomit da, va fi
suficiente a face lumina.
Jurnalu-lti New-York-Herald, publicg descoperirea

lampi electrice a luT Edison la Menlo-Park, o mica


localitate din Satu-lti New-Yersey 20 mile de NewYork.

New-Yersey e unil sato de curindo formato.


Ellul sg compune adi abia de vre o 12 case, afarg
de locuinta i atelierult querquetgtorului Edison quari
sunto mai bune qua quelle alte, quOqui suntti acute
in paiente.
Aquestti sato New-Yersey, din cauda localitgti sale
Menlo-Park, de si are 12 case numai, clii insg are adi
i drunde de fierg.
Abia avisato publicu-M quO usile atelieruluT Edison
'1 sunto deschise, r pelerinagile incepo din tOte par-

tile spre a asista la esperimentele lgmpi-Edison dela


Menlo-Park.

Afluenta visitatorilord de atreia cli a devenito asia


de mare, inquatti compania drumului de fierti tinando

comptil de densa, a organisato indatg ifenuri


mentarii...
SatUlti darg New-Yersey cu localitatea sa MenloPark de unde era unti sato necunoscuto cu abia 12

www.dacoromanica.ro

11

ALBUMUL MACED0-120MAN
casse, agli a delvenitil cunoscutil de toti, mai cunos-

cutil chrarii dequatti multe ora0e.


Sg ne lumingmil decT natiunea quequi acolo e salvarea. Sg ne lumingmil napunea qua sg putemil for-

ma cq top lantul unireT morale pe quare sg nu-lii


maT pOtg rupe niqui unil elementil veri qutil de puternicti fie ail I ...

SALUT. vOUA MACEDO-ROMANII


Cu tote impilgrile 0 suferintele indurate de secolT, romanii din Macedonia ail pgstratd cu ug religiositate care insuflg respectulli 0 admiratiunea, insu0rile., caracteristice ale nmului romnescil. S'au intrecutil nemurile strgine in a face sg pierg din sufletulu
i din inima fratiloril de peste BalcanT simtulu nationalti: scOla, biserica, propaganda, terorisare, persecupuni, nu s'a crutatil nicT unii micllocti pentru a sterge
dupe pgmentulii MacedonieT pang i urmele nmula
nostru. Tote acestea ail fostil zadarnice : vlastarulti

datti din bgtrena tulping a nmula romanescd se


desvoltzg astgcli cu vigOre.,

Nemurile strgine incremenite ppg contra loril 0


contra nOstra; se silesdi a nega aceea ce este in-

Bucurescr, 18 lanuarie z880.

vederatil ca cliva:- esistenta romanilor din Macedonia.


Silinte vane, framintarT, inutile; aceia ce este scristi
va fi ; romanul5 nu piere.

LA SIRENE

Noi romniT din Romania liber ve salutgrnti cu


respectii 0 cu iubire, fratT al. nostri. Dorinta nostrg
cea mai nespusg este de a vedea desvoltndu-se cultura romang in tra v6stra; mangaierea i multImirea
nOstra este incredintarea ca nemulu romanescti din
Macedonia '0 va implini misiunea ce Provedinta iq
nepatrunsele sale taine a destinatil fie-cgria rase pe

outo l'eterne baceu


de l'erso, que brame o bounde,
i'a de palais siau, e brounde
lou flot ie fai curbeceu.

acestil pamentil.

Eilalin passo un veisseu


que fasi lou tour d'ou mounde:
Alor, per que ren l'escounde,

jito a reire dins lou ceu

Sa siero como e s'amuso


a fouleja touto nuso,
la Sereno sus li clar :
cQuau you, dis estre moun page ?
E lou mestre d'equipage:
1-16u1 crido : Un ome a la mar I (1)

7e--g, e9e 1.--"Xf..6.t......

cad voi infatiati elementulii pgciT, 1 i numaT prin pace,

TRADUCTION

prin infrgtire 0 prin muncg se va putea regertera


Orientulti.

LA SERENO
Sous le heurt ternel de la vague, qu'elle hurle ou bondisse,
il y a des palais tranquilles, et turbulent, le flot les recouvre.

L-bas loin passe un vaisseau

Alors pour que rien ne la cache,


Sa fiere chevelute et s'amuse
sur 'les lagunes :
Ohe 1

re, 1,16A44 t,--.-

qui faisait le tour du monde :


elle jette en arriere dans le ciel
A. folatrer toute nue,

la Sirene,

aQui veut, dit-elle, etre mon page h.Et le maitre d'6quipage :

Misiunea vOstra este pe cati de noblig pe atatil de


folositOre. Frunta0 candil este yorba de aplecare la
mgestrii i la negotil, voT v'ati deosebitil intru tOte
nmurile cu care traiti. Faima mistriel, a dalteT i a
echeruluT macedonenti a strebatutil in tOte colturile
OrientuluT 0 dincolo de fruntarii; iaril dibacia vstra
in commerciii este recunoscutg, in tOte pietele Europa. CarT insuOri potii fi maT pretiOse ca ale vOstre
pentru timpul de astacli?
TinetT darg cu tgrie drapelulti ce aveff in mang,
drapelulti muncii i alti nationalitatiT ; lucratT pentru
a ye 'lumina 0 a ye intgri; pastraff cu santenie acelea ce atT motenitil de la strIbuniT vostri i fiti incredinta0 eg lumea ye va iubi i ve va respecta iarti
na, fratiT yo0ri, ne vomil fali cu voI.
Lgsati sa strige ceT re i ceT rgtacitY; va veni timpulii candil 0 acWia ye vord intinde mama cu frgtie,

crie-t-il, un homme a la mer 1

Z.4,01: 0 b Zs-

dtael...4i el

(I) Provenal (sous-dialecte d'avignon et les bords du Rhiine) orthographe


des felibres d'avignon.

a picutiti de filosofi'a asupra incid.entelui,


Deca ar fi se-mi spun cugetarea si rationamentul

in trei ouvinte, asi pote se me respic asia:


Tot ce existe, se manifesto, sitrebue se fie observat; existenfi'a vitale e, din carea se desvolta fiinfi'a
observatria; ea se manifesta prin lupta necurmata
pentru sinesi.
Sciu insa, c prin atat'a pre pugini ar fi satisfacuti;
recunosc deci necesitatea d'a intri cevasi mai afund
in cestiune, a face un picupil de filosofia ocasionale.
2*

www.dacoromanica.ro

r.
1

www.dacoromanica.ro

10

11

.}

13

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

4
I

2
I

www.dacoromanica.ro

14

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Barbati romani, de zel, inteliginia si distinctiune,


au dat parol'a: s contribuim toti din tote partile, spiritualminte ,si materialminte , pentru salvdrea de cutropire a elementulut roman de peste Balcani. Motivul
e: c acel element este omogen, chiar identic cu gl
nostru si prin indepartarea sa de noi, si prin influ
intie straine, expus pericolului d'a fi distrus.
Mi se obtinde intrebarea : ce ni pasa nOe de acel
element, atat de indepartat de noi, fora nice o legatura politica, ba nice sociale cu noi ?
Eca un apel la mintea nOstra, necesitatea ca se scrutam nexul causal al unei aparitiuni, pre care lumea
s'a deprins a o cohsidera de naturate; despre care
totwi pre putini sciu se-si de sma.
Incep direct de la existintia.
Cred eh sum dtoriu, si indreptatit, a presupune,
cel pugin noi, cei.ce ne intereshrn de vitia
cumca
si participhm, cu consciintia de noi, la luptele vietii,
nu ne indoim despre realitatea existinfiei, despre aceea

crescere, descrescere si
acomodare. Este procesul
de crealiune, de formare, reformare si desvoltare.
Fie-care atom, fie-care compositiune, complex, clasa

adeca, ca lumea intr'adever e si omul in ea. Deci


las pre sceptici la o parte.
Dar and admitern i chiar recunOscem, ca lumea,

Fie-care fiintia organica nasce se desvolta, culmina


si apune,
pentru ca se-si incpa de nou procesul,
nascend, desvoltandu-se, culminand si apunend
rasi
si erasi, in eternitate, pururia prin acelesi elemente,

lucrurile externe, vietra, procesele ei, exist realminte,

dupa ,acelesi legi, si

nici de cat nu pretindem, ca noi tOte acelea le-am


cunOsce pe deplin, le-am tunOsce pre de si cu insu-

sirile lor din temeiu. Vom sustine si noi cu multimea


de filosofi si naturalisti vechi si moderni, eh cunOseem din existintia fOrte pugin, si acest pugin forte
superficial ; dar totusi cunOscem
destul; adeca cunOscem, atata, cat
conform fortielor nOstre si stadiului de desvoltare al acestor'a, pOte se ni ajunga,
pentru d'a sci, ch suntem, si ca aford de noi,
mai sunt existinge o mullime , fOrte variate si difetrebue s ne acorite de noi si intre sinesi, si c
modam realitdgi acelor'a, deca voim se ne sustinem
printre de si se corespundem si noi scopului naturale, pentru care suntem.
Intrebarea cea mare si grea: De unde si pana uncle?
De unde si-au luat existintiele inceputul? Pentru care

finale scop? Ce se va alege din tote, pona in finele


finelui? acesta intrebare abia 'mite fi dat omului a
o deslegi vre-o data. Chieia secretului existintieicu
greu se va atlas pre acesta fume a nOstra. Cupa tOte
cate mintea omenesca, fiintra cugetatOria si judecatOrfa de pre acest glob, de mii de ani si pana astadi
a potut petrunde si cuprinde, asia pare, eh va trebuf se ne multiamim cu ralionalitatea,, adeca cu

speciale de atomi, inteun cuvent: fie-care existintia


simpla su compusa, organica seu anorganica

'si-are

destinatiunea, chiamarea, rol'a sa in lume, chrei trebue se corespunde, cd cat va ft mai perfecta; in care
perfectiune si exactitudine si cuprinde armoni' a intre
existintia cu scopul si chiamarea, din care armoni'a
nasce ordinea, progresul,
fericirea.
Prin miscare se conditioneza activitatea, er prin
acesta se afirma, desvOlta i manifesta tote. Fora miscare continua, ar fi intiepenire, ghaia, mOrte continua,
nota bene ; deca ar pot fi cugetabile existintia fora miscare!
Eca ce observa si constata realminte mintea ome-

nesca pretutindeni, pre 'uncle a potut ea petrunde


in natura.

de buna sema, pentru ace-

lasi scop I

Despre cele anorganice, chimi'a ne probeza tot

acesta. Prin urmare, rationabilitatea ne indreptatiesce


a dice : Totul si tOte sunt, pentru a fi; se misca;

lucra adeca sunt in necurmat exercitiu al fortielor


sale, pentru de a se forma si strhforma; se forma si
straforma, pentru a se desvolti si afirma; se desvolta
si afirma ne'ncetat, pentru a se manifestd.

Ast-fel ni se face un picutiti de lumina, un picutirt preceputa destinagunea generale a lucrurilor


existing, destinatiunea inerinte conceptului de existin-

tia, fora care adeca, noi nu potem cuget, nici cdprinde existintia.

Un atom in existenti'a universale este globul terestre, planet'a pre care ne aflarn; era omul
un
atom in vastul acest atom. Dar omul ni se presenta
ca un atom specialminte calificat si activ; de buna
sema din aceeasi ratiune, pentru acelasiti scop, adeca:

pentru a fi, a se misca si desvolta, a se afirmi si


pOte ceva mai mult, conform fortielor
seu facultatilor sale.
manifesto., si

Deca ceva existe, pentru a fi si a se afirma, des-

descoperirea si apretuirea- ordinei si causalitcitii im-

voltandu-se si manifestandu-se, este absolut postulat


al rationabilitatii, eh
precum trebue se aiba capa-

profunclime corespuncliatOria marginitului spirit, marginitelor faculthti omenesci,


un ce fOrte pufin, nespus de pugin, si totusi prO destul, pentru mititelul
atom-om, in infinit si eternitate.

citatea ,

mediat proxime a lucrurilor si efectelor, pana la o

Existintra ca atare, ori-cum va considera-o seu 'si-va


imagina-o mintea omenesca, rationalminte este si 'va

fi in etern, prin sinesi pentru sine, necesitate absoluta ; neexistentr a fiind necugetabile mintii omenesci.

Existintra in totalitate, in univers, se cuprinde din


existintie mai mici si nominali, nenumerate si infinite,
din existintie partiali, particularithti, specialitati, variethti, in grupe si clase infinite ; tote compun6nd si constituind totul, compunend si descompunend, dupa legi
eterne, prin miscare seu activitate eterna, in spagiu si
timp, continuand un proces etern de facere, prefacere
si desfacere; compunere modificare si descompunere;

impulsul, tendinti'a, indrepthtirea de a se

conservd, tot asemenea trebue se fie si observat, studiat, recunoscut. Ce ar fi, si pentru ce ar fi existintra , deca ea n'ar fi observata si recunoscuta de
nimenea I? Si
puneti pre D-dieu in loc de treanedumerirea
tiunea, existenti'a originea tuturor, si
va fi completa
Eca acl un picutia de revelatiune, de lumina asupr'a destinatiunei, chiamarii superiorithtii omului pre
pament, asupr'a scopului seu specific, cu sentiurile si
tOte faculthtile sale, cu cunosciinti'a si judecat'a si
vointi'a su libertatea sal Ni splica acest'a tot d'o data
si natur'a facultatilor omenesci, impulsul, capacitatea

omului d'a scruta ne 'ncetat, d'a petrunde tot mai

afund in lucruri, d'a cuprinde tot mai bine existinti'a

si tot mai mult teren in ea.

Proba invederata Ca, 'kite sunt pentru tOte, nemic

numai pentru sine. Dar mai invedereat de cat tOte

www.dacoromanica.ro

15

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

cun6scem din acestea : continua lupta a fiintielor pen-

triumful luptei pentru existintia, de cat in sporirea

tru existintia, si a omului si a societafilor omenesci

repede, prin Ori-ce midilOce, a elementului lor specific!

tot pentru acest scop

incliecit si inmiit1

Este drept, este rationalminte, un absolut adever,


ca numai fiintiele de acelasi interes vitale, de conditiuni identice de vitia, adeca elementele omogene, prin

Corpurile de Ore-cari functiuni spontane, organismu,

pre cari i numim vielia si vieguitrie, cu cat sunt mai


bine desvoltati, cu atat pentru conservarea sa, pentru
scopul luptei in contra destrugerei sale
ca atari,
tind mai mult a se atrage intre sine cei de asemenea
su de corespundiatOria natura si organisatiune, a-si

impreuni fortiele, a se asocia si grupa langa olalta,


pentru d'a devenf impreinia mai compacti, mai valo-

rosi, mai resistibili


incontra procesului de destructiune din afara. (Acei organismi mici si inferiori, ca'ror
nu este data acea posibilitate d'a-si opera existinti'a
prin impreunarea poterilor, se apera incontra nimicirei
prin admirabil'a lor potere reproductiva.)
Atragerea elementelor, organismilor, vietiuitOrelor
de o certa categoria
intre sine, produce asociabilitatea, carea de buna sma a nascut famili'a, comun'a, statul si esplica amorul, amici'a si alianti'a.
Prin asociari din motivul identitatei de scop si interes, se nasc compositiuni, cari si ele devin organice,
si cad sub acelesi legi de existintia, casi organismii
cei mici si simpli, individii din cari s'au compus.
Atragerea, apropiarea, insocirea provin din semtiul instinctuale al periclului seu interesului comun; er
la fiintiele de ordine superior, de cultura si inteligintia, anume la Omeni si societatile omenesci, din pricepere si prevederea periclului si a interesului vitale
comun.

Precat mintea omului , inteliginti'a societhtii , este


mai desvoltata, mai activa si mai agera, prevederea

i va fi mai sicura si cu atat ea mai de timpuriu si

mai din departe va observi pericolele ce i amenintia

si folOsele ce i scutesc existinti'a individului, societhtii,

genului, si prin urmare cu atat mai de timpuriu, mai


serios si energic va starui, a pre-intimpina pericolele
si a se asicura de folOse. Omul, poporuI, ce are acsta
pricepere si prevedere, si dispune de cumpetul vointiei d'a di urmare prompta, seriOsa acestei priceperi
si prevederi, este in stadiul de vitalitate crescenda, in

vigrea yield; acel om seu popor care n'are aceste


calithti, seu nu le are in mesur'a receruta, se afla su
in stadiul de puerilite, seu a pornit spre decadere.

apropiare, asociare, contopire devin realminte si durabilminte compacte, solide, resistibtli, vitali; dar tot
atat de drept si rationalminte adeverat e, ca.
si
elementele eterogenii chiar atat de bine pot fi calificate pentru insogiri si aliantie timpurali, pre cat pre
ele le amenintia acelasiu pericol comun, resp. tuturor
li suride acelasiu folos comun. Si
de acest adever
ar trebui se se conduca, cel pucin fagia cu .Romanii
se se conduca corifeii poporului magiar 1
E drept si rationalminte invederat, eh impreunarea
poterilor, alianti'a intre elementele eterogene, are con-

sistintia sicura numai timpurale, pona tine pericolul


comun, set' folosul comun; r d'aci incolo atari elemente ele intre sinesi incep a desvolta un proces de
intrecere sal rivalitate, care nasce temere, invidia,
ne'ncredere, ceeace curend dupa-ce au incetat amenintiarile comune din afara, degenera in ostilitate, in
proces de reciproca destrugere; dar 6re mintea nepreocupata de patima, prevederea cu rationabilitate,
pOte astadi si chiar pentru secoli si secoli, s se trna

de atare eventualitate?1

Romanimea, de cum la un punct sicuir al seu a inceput a se semtf pre sine ca atare, ca autonoma, si
a se organisa un.'a si solidare, a inceput tot d'odata
a observi si pericole ce o incunjura si pot se-i amenintie existinti'a, desvoltarea ulteriOra, si si a indreptat privirea si ingrigirea asupr'a elementului seu omogen, indepartat, astadi anume asupr'a celui mai espus,
mai amenintiat, si care intru insusi al ei interes vital,

de urgintia trebue sustinut, intarit si atras prin cultura. Prin acesta interesare a sa, Romanimea a probat pricepere, prevedere, si a probat vig6rea vietii.
Urmi-vor de sicur acestei manifestatiuni de prevedere si vitalitate inca altele, tot mai poterice; caci
lupt'a, acesta lupta moderna, lupt'a prin cultura pentru existintia, este abi la inceput 1 Ea este naturale,

rationabile, indreptatita, demna de superioritatea faculthtilor omenesci; ea continuandu-se cu prevedere, cu


ratiune, prin destul devotament, destule sacrificie, nesmintit va sc6te victorios latinismul in Oriente. Am dis.

Din acestea se esplica aparitiunea, ca. deca acesta


prevedere, recon6scere si interesare urmza pre tardiu,

mintea prin iminenti'a periclului isi perde cumpetul,


retacesce, degenera in patima Orba seu pessimism, si
intreprinde pasi, cari accelera si maresc periclul pentru organism.
Vecinii nostri magiari, acest popor strain de langa

noi, de care pre noi Romanii ne lega cele mai importante interese vitali, pre cand de vr'o 50 de ani

incOci, reconoscend periclul ce li amenintia viitoriul si

existinti'a, au inceput a cutrieri *tile Asiei de la

Caucas si Volga, pona in China si Tibet, pentru d'a-si


cauta pre semenii sei, prin cari se-si intaresca resistibflitatea, tot atunci, aici a casa la sine, sfortiandu-se
lucra, a conjurd pericolul prin destrugerea elementelor

nemagiare si prefacerea lor in magiari, prin sila

si

..,A ./Va4464.:.

...

LE LION
...",,,,,,,,
II fait nuit noire au fond de l'antre,
Oil nul rayon ne vient fleurir,
Et c'est la, couch sur son ventre,
Que le grand Lion va mourir.

Sa longue chevelure pale


S'affaisse sur son corps tremblant,

Et voici dj que le rale


Sort de sa poitrine, en sifflant.

prin maiestria 1

Vom pricepe mai bine importanti'a acestei aparitiuni, dca vom tine in vedere, ca vecinii nostri magiari, dand adeverului mai sus desvoltat o interpretatiune extrema , nu-si mai cred asicurata salvarea,

Or le Renard, plein de genie,


Vient, ainsi qu'un lache irritC,
Insulter a cette agonie
Avec un cynisme effront.

www.dacoromanica.ro

16

ALBUMUL MACED -ROMAN


II dit au Lion : gPauvre Sire 1
La vie heureuse et libre fuit
Ton front plus bleme que la cire,
Et tu vas rouler dans la nuit 1

Et fier a son heure derniere.


Comme un prince dans Ilion,
Ii dit, secouant sa criniere :
gJe meurs, mais je suis le Lion 1,

Dans ta prunelle douloureuse


Que jadis caressait l'air pur,
Tu n'auras plus que l'ombre affreuse,
Sans astre ni plafond d'azur.

9e addd..d.'ee.,

Tu. subiras l'ternel jeilne


Et les noirs pouvantements ;
Et moi je vivrai, je suis jeune 1

LEUCONOE
(Ode d'Horace.)

je courrai dans les bois charmants,

Cesse, Leuconoe, de vouloir entreprendre

Sur le secret des Dieux et l'ordre des destins :


Pour savoir quelle fin nous en devons attendre,
Cesse d'interroger les nombres incertains.
et ferme,
Prends le temps comme il vient, d'un cceur tranquille
Soit que le ciel te garde encor d'autres hivers,
Soit que cette saison t'en assigne le terme,
Aux sourds mugissements des rochers et des niers 1

Rapide, en mon ardeur furtive


Plongeant mes yeux dans l'horizon,
Et buvant aux ruisseaux d'eau vive
Qui murmurent dans le gazon 1
A moi l'inexprimable joie,
Quand j'aurai, grace a mes talents,
Guette, surpris ma faible proie,
D'en faire des lambeaux sanglants is

Sage, filtre ton via, et dans l'heure presente


Restreins tes longs espoirs ; nous parlous, le temps fuit 1

Tel en ce discours plein de haine,


Le Renard, epiant ses traits

Libre d'une chimre a tes vceux complaisante,


Cueille le jour venu, sans croire au jour qui suit 1

Affaiblis dans l'ombre incertaine,

Triomphe du roi des forks.

1880.

Mais lui, levant son ceil oii brine


Un rayon presque vanoui,
En coutant ce Mascarille,
Ii bailie avec un sombre ennui,

A SOUS FRAI RES BALAKOS


la Cigalo moundino.

SES FRRES VALAQUES


la Cigale toulousaine.

Bolkos nioundis, aouei noummats pople balako,


que salbas nostre noum del clot del debrembie,
sapient qu'uno naciu fourgadomen s'abraco
se cambio soun parla countro un autre escarrie,

olques toulousains, aujourd'hui nommes peuple Valaque,


qui sauvez netre nom de la fosse de Youbli,
sachant qu'une nation forcment s'effondre
si elle ichange son idiome pour un autre idiome &ranger,

Boules aperbesi cado cammas d'escolp

Vous voulez approvisionner chaque hameau d'une cole


oa votre langue soit enseigne aux petits enfants. , .
Quand pourrons-nous aussi dans notre Capitole
parler Volque, nous Volques aussi bien que vous I

ount bostro lengo siasque apreso as efantous...


Couro poudren tabe dins nostre Capitolo
parla Bolko, nous-aus Bolkos tout coumo bous

Car vous vous etes abreuvs de reau de la Garonne I


11 y a deux mille ans de cela
Pourtant, vivace,
a Bucarest, ainsi qu'i Toulouse, bourgebnne
un langage semblable sur nos troncs jumeaux.

Car bous ses abeurats de l'aigo de Garouno 1

Dous milo ans a d'ac6.. . Mentretant, benturous,


Bucarest, autant qu'a Toulouso, bourrouno
un lengatje pariou sus nestris tancs bessous.

Ac6 's pas des Latis que tiras rexistengo.


Ss de Moundis 1 E quand les souldats de Trajan
bengueron s'aplanta dins bostro residengo,
pertout bostre, renoum ero bengut pla grand.

Ce n'est pas des Latins quo vous tenez votre existence.


Vous tes Toulousains 1 Et quand les soldats de Trajan

vinrent s'implanter dans votre residence,


partout votre renomme etait devenue fort grande.

tro grand en Uropo e pus grand en Asio.


L'emperi Galetenc es bous que l'abias fait,
Tectosages, sourtits piace de la Dadra
mint bostre raig autan per toutjoun s'ero jait 1

Elle etait grande en Europe et plus grande en Asie.


L'empire galate, c'est vous qui l'aviez fond&
Tectosages, sortis pour cela de la Dacie
oa votre race autrefois pour toujours s'etait ghee.

De mai-t en mai creisses e Reumo ponderouso,


dount le noum soul fasi6 trambla cad' un de p6u
(Saquela part nous-aus 1), agaito soucinouso
les pitchous de soun eglo espoutits dins lour i6u.

De plus en plus vous croissez et Rome Ia puissante,


dont le nom seul faisait trembler chacun de peur
(Except nous pourtant I), regarde chagrine
les petits de son aigle &rases dans leur ceuf.

Bei mouri de talen la loubo bessouniero


qu'auttes cops de sous flancs tirec tant de legfus
qu'emmersabo en tout loc en modo d'engraniero
per apilonta rsang e ror de las nacius.

Elle voit mourir de faim la louve aux deux jiimeaux


qui, autrefois, tira de ses flancs tant de legions
qu'elle employait en tous lieux en guise de balai
pour amonceler le sang et ror des nations.

www.dacoromanica.ro

- 17

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Elo que nous croumpec sa bido a forto soumo,
qu'aben cramado un cop e piejado cent cops,
bouldrian, nous les galeis, estre de fils de Roumo
e, coumo Sabinus, passa bastards per ops ?

Elle qui nous racheta sa vie par une forte rangon,


que nous avons bniile une fois et &ay& cent fois,
nous voudrions, nous les Gaulois, &re fils de Rome
et, comme Sabinus, passer tovt de bon pour /petards?

Neill I Car, s'o fasian, beirian lu nestris reires

Non ! Car, si nous le faisions, nous verrions bleat& nos ancetres

de lour pousco sourti per nous gautimassa ;


beirian les estranjes, risent de nestris creires,
de mespres it bal tal t6utis nous cruscassa.

sortir de leur poussiere pour nous souffieter ;


nous verrions les &rangers, riant de nos croyances,
l'envie les uns des mitres nous craser de mpris.

Latis I ... Mes coumtas dounc tout go que lour damoro ?


Poucle, lengatje, noum, per lis tout es mort ;
mentre que bolts abes serbat bostro demoro
e que bostre parla toustems galhouno fort.

Latins I
Mais comptez done tout ce qui leur reste ?
Pouvoir, langage, nom, pour cox tout e,st mon;
tandisque vous avez conserve votre demeure
et que votre idiome germe toujours vigoureux.

Ni tems hi forgo, re n'a jamai pouscut tene


bostre sang arderous que l'atje a pas glagat ;
bostro plago al soulel rabes tournado prene
Aouei ses grands encaro autant qu'al tems passat.

Ni temps ni force, licit n'a jamais pu dompter


votre sang genreux que rage lea pas glace ;
votre place au soleil vous ravez reprise ...
Aujourd'hui vous tes encore aussi grands qu'au temps pass&

6 Druidos I Un moument quitas bostre susin ;


agaitas a rendret ount coumengon les jouns ;
belies nestris bessous que, retiplant Laziri,
en pleno libertat lebon en fi louts frounts.

6 Druides 1 Abandonnez un moment votre suaire;


regardez vers rendroit ot commencent les jours ;
vous verrez nos jumeaux qui, imitant Lazare,
en pleine libert levent enfin leurs fronts.

Cad.' an le roussignol cargo de plumo nobo,


ga nous disi6 Mistral, mes gardo sa cansou.
Ah Besiades-lo pla bostro lengo ; es la probo
que de ralbre gal& seS un balent gaissou I

Chaque armee le rossignol rev& de nouvelles plumes,


nous disait Mistral mais il conserve sa chanson.
Ah I Dorlotez-la bien votre langue : elle est la preuve
que de l'arbre gaulois vous etes un vaillant rejeton 1

Fiaires, glerio sus bous I Del 1poucal, de la serro,


tout go que porto un cor al pals des moundis
desiro que la pats flourisque en bostro terro,
bous admiro, bous aimo emai bous benasis.

Freres, gloire it vous I Du vallon, du cOteau,


thut ce qui possede on cceur au pays toulousain
desire que la paix fleurisse sur votre terre,
vous admire, vous aime et vous bepit.

T6utis, aici, pregan ..nostre Soubira Mestre


d'escarta lenc de bous trounduire, bent, niboul ;
e que nostro amistat frairenalo posque estre
de bostro glOrio, un joun, le pus ferme pecoul.

Tous, ici, nous prions notre Souverain Maitre


d'ecarter loin de vous tonnerre, vent, nuage ;
et que notre amide fraternelle puisse etre
de votre gloire, un jour, le plus ferme soutien.

Toulouse, s Mars .1.880.


Syndic de la Maintenance clAquitaine.

ISMAEL SI ISAC

Isae
Dar stei putin cu mine, te cat ca se'ti vorbesc ;

(Fragment din Abraham poeme dramatice in tret acte, inedite).

Ismael
Asa,
pe-a lumei valuri trezit In veseie,
Jucand In desfetare, nebun de bucurie

Eu m credeam fence, peream stepen pe tot ...


'acum, vail mii suspine In peptul meu /not .
Un altul, ce clitunezi se mai ivi pe lume,
Se 'ncearc'aml lua totul, putere cum si nume,
'ayere, bucurie ..., ca si cend a mea sOrte,
M'ar fi lasat pe lume se am o viate. melte .
Dar asta nu se pote .
e is I e nelucirel ..
0 'nchipuire triste ce 'n hone n'are fire
Turment'a mea videre.
i cum, cunt p6te 6re

Voi- ca nse'ti spun ce. astezi jutendu-me 'n gredine

Un cerb zeresc de-odate esind de sub tulpine


i dupe dinsu-un tigru incruntat de turbare
S'alunge, dar nu face o cale lunge, mare,
i pica Inteo grOpe adInce, peresite,
Recnind cu grozevie

Ismael

(Aparte)

Isms
Asculte.

Ca s6reasa se fie de batjocorithre? I


Realitate-amare. . and o simt, m 'nfior,
Indata piere 'n mine si doruri i amor
i 'nlocule .
0 1 tarte al lumel Prea Putemic,

(IntrA)

Ei bine, pentru hazme m

Isae
Ba nu, dar voi ati zice... adice-asi vrea cu tine
Se mergem prin livede, prin verzile coline,
San la isvor devale s ne reconm fata
Tu tii ce barifi apa, ea par'ati recle viata
Ei bine mergi ? .
(Aparte)

Ismael
Alerg .

ii aicea 6re 21 ...

Ismael

Isae

De unde alergi frate i pari asa grabit?


Te cat de multe vreme fer'a te fi gsit.

cerbul scapit iar tigrul In prins6re

Ismael

Tu faci tot, tu esti mare, ear eu sunt un nememic I


Asi vrea cu-a mea siin. porunca seti ascult
Dar sufletul In mine este renit prea mult .
Dace 'n copilerie eu nu simtiam dulceate.
Nu Iml perea amare vr'odat'acestt vista.
Dar late . Ved a vine .
01 vine spaima mea 1 .
Ajutente Tu DOmne se nu'l mai pot vedea I .
(Vrea se ias)

0 demon de ispite, I ...

ba nu, am trbe ... m duc, m grebesc...

Acolo, putin de Vas Impinge


S'ar duce pe Vecie
dar nu, cu al seu singe
Nu voi ami peta mlna
0 I D6mne me pezeste
Ceci furia mea mare o vgd cum isbucneste,
Plec ; . . . 0 ! Cedeti ceruri asupra tidvei mele I
Se nu mai simt .

[13,262].

www.dacoromanica.ro

18

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN


Isao
Hei frate I priveste tu acele
paid paseri care sbOra. . . Sun& niste porumbei
Ce salt mereu in aer jucanduse 'ntre eT.
Dar ah 1

raptura tical6sa 1 tu totul mi-ai rapit I


Si nume, i avere, i on ce am gAndit

Ismael

SIngele 'n mine 41 simt cum se tot sue


Fioruri m str6bate ce par'c'ar vrea semi spue
Ca . pot sa fiii ferice . . . c'o lovitura .

. .

Isao

Isae

Dar ce spui, Ismaele ? Esplica-te mai bine . . .


Eu n'am vrut nid-o data vre un reu pentru tine
Din contra . . .

Heel
Ismael yin degraba, priveste acel ulei

Ce printre vInt s'alunga, Inc6ce paid. vine,


Porambii se 'mprastie . . . el dupa ei s'atine,
E-apr6pe, uite ! iatti4

Eu care eram mare, mic azi sunt lnga. tine


Din stapin sluga ajunsam, i ori ce de pe mine
Attrna 'n mizerie . . . Pentru a ta fiinta.
Eu sufer In cruzime, si-acsta umilinta
TrebuY sesi ea un capiit . . . Ori tu remi, ori eu!
Sub ast cer nu se 'mpacul sufletul meu cu-al teu ! .

. . .

(Aparte)

Ismael

(Exaltat)

Ismael

Destul, s6rta astazi ne Inpart6sca


Pe viata. sau pe m6rte, lupta, ne 'ndreptaVsca ;
Deci aparate, lupta cu brat hotarator,
Din noi doi sul s'aleaga . . .

Ismael
Ei bine te urmez
Si eu voi ca si tine azi s ma desfatez.

Isac

Isae

Opreste-te I

Dar uite, Ismaele, uleiul fugreste


Pe un porumb, sermanul... 0 I D6mne 41 pazeste I

. .

Ajutor !

. . .

Ismael
Esti cam smintit se vede, de cati prin cer si nor .. .
S6 mergem I

Isac
Vezi I

0 CIMILITURA ISTORICA.

uleiul a prins porumbu 'n sbor

Ismael
Ai sa sfirsesti o data cu-a ta lunga poveste ?

Drago

zimbru la venat, ajunse pintre Carp4i pe malul unui


riu. Acolo ucisse zimbrul i se bucurg foarte. Locul
placa atAt de mult incAt nu se mai pail intoarce
a cassg. Se aezg acolo i domnl cu ai sei peste targ.
Iar pe acel riu '1 numl aMulda, dupg numele canelui seu iubit, care se inecasse in acel riu. Cuventul

Isao
Ce vad I un vultur mare s'arunca far' de veste. .
Uleiu'i prins . . . porumbul din ghiarei a scapat

Si pica . . . ba nu, sb6ra. ! 0 I peu prea minunat 1

Ismael

(Aparte)

e Mulda-apa

Dar Muthe inseamng pe neMeste ealbie, i Mulde


curg azi incg multe din muntii Germaniei.
Veneai tu drept din Marmoros o 1 principe Drago,
ori mai dinspre apus din teH mai depgrtate, de-ai putut da lacrimei Carpatilor un nume nemtesc? 0 cum
te mai chiamai tu
care ?I

Isac
CAt m bucur I

Ismael
Ori el fie .. . ori eu

s'a mai ros in sute de ani 0 a ajuns

e Moldova: de unde numele apei 0 a Wei intregi.

Acsta povestire, 4mi face mare reu

Si para. .

e zice cg pe la jumetatea secolului al 14-le


din Marmoros, urmgrind cu boiarii sei un

RerUn 4116 Februar z 88 o .

Isao

cse-otart- 5-71A"At

Uleiul ce simtise porumbu 'n ghiara sa


S6 credea staptn dinsul, dar vai, tot el pica,
Intio ghiara mai tare.. ,

MANDADIS

Ismael

a la mernbri ddu Prince Lucian Bonaparte.

(Aparte)

Un frig pare cemi vine


Ce 'nghiat'a mea sufiare i Ongele din mine.
Acsta. istorie . . . Daeasi fi eu ulei,
t. vulturul, nu altul de elt parintii mei? . . .
He dara nu se p6te, acsta'i nelmire...
Aci valea'i retrasa, nu sulla nici o fire
S'aste doua mani tapeni In lucru de le-as pune . .

Cant ! siegues counsecra


Au sublime Inchaient fc16u scetre dis Espagno ;

A-n 6u qu'a prefera


Au chamatan di cour li cant de la campagno I...
Se d'asard ai d'alen,
E la Muso qu'adore un. pauquet de fes m'amo,
Doti Grand-Paire seren la voio em6 la flamo

Isao

Ispiron lou Felen I

Dar ce stai tu pe gflnduri ? vezi fructele sunt bune . .

www.dacoromanica.ro

- 19 1
ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

TRADUCTION

Man e testo levado


coume un ro dins la mar s'enarque
Au mie de rassemblado
Aqueu; e tout en flamo, arderous, s'escride

Vous souven?

ENVOI

it la mmoire du Prince Lucien Bonaparte.


Chant! sois consacre
Au sublime Indifferent du Sceptre deg Espagnes ;
A celui-la qui a prifr
Au vacarme des cours les refrains de la campagne 1. ..
Si parfois j'ai du souffle,
Et si la Muse que j'adore niaime un peu, de temps-en-temps,
C'est que du Grand-Pere serein la determination et rardeur
Inspirent le Petit Fils!
'Mars 2o, 1880.

aSauvas la Santo-Baumo
(0 verai patriouto 1 o pur republican
aPer bel amour diu Ben, senoun di Santo o Sant,
aSauvas lou Bos qu'embaumo I
aSauvas-lou, cieutadin 1

cQu'es l'amours din pals, lou soulas d6u terraire ;


aQu'es divin, 0, divin I
cQue nous fai toujour gau senso jamai mautraire
aSauvas la Grand Foul-est,
cQu'es de roussignn pleno, e de flour, e d'oumbrage,
aQu'es un lia de dous raive, e d'amourous ramage ;
aDe Prouvengo rafrest I

(1)Dins la Fourst d.e la Santo-Baumo*)


There is balsam in the forest for my pain,.
Said the Lady Eleanora ':*)
7. Clarence Mangan.

l'ouro de Yerrour,

Quand se pounchon de lum ii pounchoun di mountagno ;


E sus fueio e sus flour,
En perlo de diamant s'escampiho reigagno,
Vous treve, o ro 'st rassa.
Ce draidu delicious de la Fourest oumbrouso,
Qu' .4que10 di Peu d'Or, la Divino Amourouso,
Trevavo au terns passa. t)

Dins la ciarour de l'aire,


Sus Hs aleto d'or de l'Imaginacioun,
Coume un aucen voulaire,
A deja iiu m'enaure au cim d6u Sant-Pieloun... 2)
0, dedintre la Baumo,
Ounte, la Madaleno autan, fasie soun lie,
Au mitan d.'un acamp d'angeloun nienestri,
Aun courage s'embaumo.

.0, de causo sacrado,


aIs me d6u mounde entie, soun de taut beus aubras,
cQue cargon milo annado
Sus si front majestous, tan qu'un sant nivoulas...
(Sauvas-lei, Pople sage I...
cLaissas canta li pin, laissas fueilla ii fau,
cE pausas vasti serro, emai vasti destrau 1 ...
Foro, infame carnage
I

c0 Pople, m'es avis,


aQu'un tau en glandimen d'un Bos taut fourtunable
aEs orre chapladis,
cAu davans de l'Azur es crime abouminable 1...
a Un bel aubre a si dre
Coume un ome 1... E subran :
c Viva la Santo-Baumo I.
E Vivo longo-mai la Grand Fourht qu'embaunko Is
S'escritle tout rendre.

0, digne d'un Pountife,

/ Elouquenci couralo ! 0 valent parla d'or I


Mai de.bado m'esquife

De tu, Seuvo encantado, e de ti sants acord!...


Tout quinsoun, touto abiho,
Touto fueio que matt, tout6 flour que lusis,
A tis aire, a ti rai, m'atiro e me sourris...
0, sies de ma Famiho 1

Salut, noblo Fourest.


Fresco coume Imo Font, verdalo, tranquilasso ;
Que sembles facho espres
Un paradis d'auceu, embeimado, belasso 1
Quand chourle toun alen,

e. ReNataA* *le

)-4././1

E sus toun sen m'amate, o rode per ti draio ;


Quand saboure countent ti cansoun linde e gaio,

Manor of St. John's par Waterford (Mande).

Gounfle de sentimen.

TRADUCTION

D'un coustat o de l'autre,


0 roure a milo fueio 1 o ben fau a trounc Esc I
Entre-mitan de vautre,
Lieu per bono escascengo au sen de moun pais,
Au cor de ma patrio 1
Erne vous & rentour m'atrove entre mi gen,
Aubre grand e flouri 1 pople siau e risent1
Sias, vous, de ma famiho 1

Dans la fort de la Sainte Baume


Al'heute de raurore,

Gracious, prim, loungaTu,

Vous clinant vers la terro o vous dreissant dins raire,


Blanquinous, brancaru,

Teu d'esmeraudo o d'or, sias mi parent, mi fraire,


Si fieu de moon aujoa,
Qu'ant an vous redoune quasimen la vidasso,
Quand d'afrous esclapaire eron rau de menago,
Per vous traire per soa.
(1) Provenal, Sous-dialecte d'Avignon et des bords du Rhine, orthographe
des felibres d'Avignon.

'4) .A. la Revolution, dit Mistral, il s'en fallut de bien peu que le Bois de
la Sainte Baume, gloire de la Provence, ne fat vendu comme propriet nationale et coupe brutalement pour faire des baches. C'est Lucien Bonaparte,
aine de Pempereur Napoleon I-er,
qui le sauva. Car, par bonne fortune,
Lucien, A nate epoque, &ant A Saint-Maximin et y presidant la societ populair., -fit, avec eloquence, valoir Pantiquiti et la beaute de la fork, et gagna
son proces contre les fendeurs de bois..
44) .I1 y a du baume dans la Fork pour adoucir-douleurs,. disait la Dame

Eleanore.

x) Dans les environs de Saint-Maximin, se trouve la celebre Fork de la


Sainte-Baume, oU suivant la tradition, sainte Madeleine, apres son arrivee en
Camargue avec Saint Lazare, Sainte Marthe etc., vint se refugier dans la grotte,
devenue depuis se rendezvous d'inombrables pelerins.

a) On appelle tainsi un piton de rochers qui domine la chaine des montagnes tout entiere. C'est IA que, d'apres la legende, la sainte penitente Emit
chaque jour portee par les anges pour se livrer C la priere.

Quand les pics des montagnes sant touches de la lumiere,


Et que, sur feuille et sur fleur,
La rose s'parpille en gouttes de diamant,
Je vous frequente, 0 rochers fendus 1
0 sentiers dlicieux de la For& sombre,
Que Celle-la des Cheveux d'Or, l'Amante Celeste,
Frequentait jadis.
A travers l'air limpide,
Sur les petites ailes de l'Imagination,
Comme un oiseau qui vole,
Je me transporte dj au sommet du Sant-Pieloun...
Ou, dedans la Baumo (grotte),
Oa la Madeleine autrefois fit son lit,
Au milieu d'une reunion d'anges menestrels,
Mon coeur, se pentre de parfums.
Salut, noble For& 1
Fratche comme une fontaine, verte, profondment tranquille,
Toi qui sembles faite expres
Pour etre un paradis aux oiseaux, enbaume, bien belle 1
Quand je hume ton haleine,
Et me niche sur ton sein, ou que je m'gare par tes chemins;
Quand je savoure content tes chansons claires et enjouies,
(Le Coeur) comble de douces sensations.

8*

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

- 21 -

f r
ALBUMUL MACEDO -ROMAN

www.dacoromanica.ro

22

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


D'un dote on de l'autre,
A mille feuilles I 8 beaux ltres aux troncs lisses I

0 el-1411es

Au milieu de vous-autres,

prospere, tot assemenea fgrg ug comptabilitate regulatg, nu putem avea u bung gestiune financiarg.

In ori-ce intreprindere dar, Creditul, Finaneele

Je me trouve par bonne &Mance au sein de ma patrie,


Au coeur de mon pays !
Avec vous it mon entour, je me sens en-cnmpagnie de mes gens,
Arbres grands et fleuris I peuple tranquille et joyeux 1

Vous etes, volt, de ma famille !

F2i

ai

Comptabilitatea, sunt pivoti care garantes1 reu0ta


assigurg succesele dorite.

Gracieux, svehes, allonges,


Vous courbant vers la term; ou vous dressant au ciel,

130'

Blancherres, rameux,

Teints d'meraude ou d'or, vous etes mes parents, mes freres,


Les enfants de mon aleul,
Qui jadis vous redonna (pour ainsi dire) la vie,
Quand d'afreux destructeurs taient rauques de menaces
Ptair vous jetter A terre.
Main et tete hautes
Ne vous souvient-il pas ?

LOU REIRE E LOU FELEN

comme un rocher dans la mer, se dressa

Au milieu de rassemble
Celui-lA.; et tout en feu, il s'cria passionement
Sauvez la Sainte-Baume
Ce vrais patriotes I 8 purs rpublicains
Par bel. amour du Beau, si non des Saintes ou des Saints,

1)

Fablo.

w Sauvez le Bois embaume

a Sauvez-le, citoyens I

Car c'est ramour du pays, les delices du territoire,

Un Reire avie 'no mouestro en or,


D'aquelei que sounon reis ouro :
Un jour, A. soun Felen, qtranavo em'eu d'acord
Digne : Tele. darad Venfant respounde ; Quouro ?
Quand li aura plus d'Oli au calen,

Car c'est divin, ah 1 divin


Et il nous rejouit toujours, sans jamais faire du mal :
Sauvez la Grande Foret,
Qui foisonfie de rossignols, et de fleurs, et d'ombrages ;
Qui est un lieu de doux reves, et d'amoureux ramages ;
eLe faite de la Provence I

Que pourrdi plus juta d.'amouro 1


Qu'es euo ?
Quand la mouert m'aura, coupa ralen.

Ni a'nearo per long terns ? dis alor lou Felen,


D'enfant ansin ni a detour agi,
Car lei gent ai gaire de couer :
Quand esperon voueste eiretagi
Selanguisson que signes mouert.
Marsilia.

Oui, des choses sacres,


5A la vue du Irionde entier, sont de si magnifiques arbres,
Qui portent mile ans
Sur leurs fronts majestueux, comme une aureole sainte...
Sauvez-les, Peuple sage I...
Laissez chanter les pins, laissez feuiller les hetres,
Et deposez vos scies, aussi bien que vos haches ;
(Arrire, carnage inffime 1

60 People, c'est mon avis,


a Qu'un tel abattement d'un Bois si prospere
Est un horrible massacre,
A la face de l'A.zur c'est un crime abominable I ...
sUn bel arbre a ses droits
Comme un homme )... Et tout-h-coup:--s Vive la Sainte-Baumels
Et i Five eternellement la Grande Feb* Zmbazsmie is
S'cria tout la ville.

0, digne d'un Pontife,


Eloquence du coeur 1 0 vaillant parler d'or
Mais vainement je m'enfuie
De toi, P.m* enchante, et de tes saints accords
Tout pinson, toute abeille,
Toute feuille qui s'agite, toute fleur qui reluit
A tes airs, it tes rayons, m'attire et me sourrit.,.
Oui, tu es de ma Famille I

TRADUCTION

L'AIEUL ET LE PETIT FILS.

Fable.
n Aleul avait une montre eq or,
de celles qpi soqrient
un jour, it son Petit fils, qui allait d'accord. avec lui,
ii dit : Je td la donnerai I L'enfant lui repondit; Quanc0-- Quand.
ii n'y aura plus d'huile A. la ldmpe,
que je ite pourrais plus manQuand la mort m'aura coupe la respiraQu'est-ce a dire
ger I
les heures ;

Y en a-t-il encore 'pour long-temps? lui dit alors le Petit fds.


De pareils enfants 4 y en a de tous les ages; car les gents niont
pas beaucoup de eceur; quand ils attendent votre heritage ils languissent de vous voir mourir,
tion.

Marseille.

Basele succemluI Intreprinderior


In ori-ce intreprinderi, ca se obtinem resuttate
prospere 0 durabile, trei factori sunt indispensabili:

CREDIT, FINANCE, COMPTABILITATE.

Primul este basa celd d'al duoilea, iar comptabilitatea este bussola gestiund i indexul stgriT financelor.
Ast-fel, precum fgrg credit nu putem avea finance

Vroiti se faceV fericirea und poporii ? Insuflati'T mai intai frica luT Dumnecidi i ru0ne de
Omenn. creterea trebue se mrga innaintea Inv6tXFaceti'i cunoscute limba i istoria neamuld
turd.
ld, ca se p6t ti cine au fost, cine este 0 cine trescoli de agriculturg, de arte
bue se fie.
gi messerii, de comerciii, i yeti' face de sigur cetg1) Provengal (sous-dialecte d'Aix et des Marsille) Orthographe des felibret
d'Avignon.

www.dacoromanica.ro

Pi

23

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


tuff adeveray burif carY n adever isT vorti iubi terra.
Francia datoresce eliberarea territoriului ef numal industrid, artelorti, comerciuldf seit
BotosanY,

kinuarie 1880.

,greter

vement, tels que le soleil, la lune et les toiles. C'est


ce qui fut fait en Egypte.
Les anciens Grecs n'leverent pas la religion fort

au dessus de ce qu'elle avait et sur les bords du


Nil. E y eut peu de mtaphysique dans leurs doc-

trines polytheistes; ils ne purent jamais faire pntrer


dans leurs sanctuaires la notion de runit du princip
absolu des choses.
Les Brahmanes et les Perses degagerent ce principe de la multiplicite des anciens dieux, que leurs
ancetres lent- avaient leguee.

Bucuresa, 27 Decembre 1879.

D-lai V. A. theehiii, pentra Albumul Maeedo-Roman.

Ascrie ceva intr'unti Albumil este mai totti


d'a una ug cestiune de vanitate si pentru proprietarul
Albumulta si pentru cell care lasg intr'insul urmele
spiritula seti. Nu e tocmai asa cu Albumulti Macedo
Roman; elti este ug opera de bine-facere, de justitie
si de interesti national. Celli care va scrie int/Insult-1'
cg va lua unti numgrti mai mare de esemplare acela
va avea mai multti spiritti.
Daca cifra cererilorti se va urca la celti putinti ug.
sutg de mil' esemplare, Albumulti Macedo-Roman va
deveni unti monumentti de mandrie nationalg, va fi ug
noug probg cgs poporul romnti are nu numaf initng
dar si spiribl, c'g este unti poporii inteliginte.
Sg mi se reserve si mie ug snth esemplare carii se
voril impgrti scolarilorti nostri sgteni ca sal se bucure

0 ef ailandti cg sermanii lorti fray din Epirti, Thesalia si Macedonia att ug mama bung in Romania.

LE SENTIMENT RELIGIEUX.

Le christianisme adopta cette unite et, la propageant dans la partie occidentale de l'ancien monde,
en expulsa les dieux.
Toutefois ce serait une erreur de croire que le christianisme soit lui meme la _theorie finale oa l'humanit

doive s'arreter enfin. Pris dans sa generalite le Dieu


des chretiens prsente a l'esprit une forme personnelle, qui le fait ressembler a un homme agrandi, h
un prince absolu regnant sans partage sur un univers
d'origine miraculcuse. Tel ne saurait etre, du moins
d'apres la science moderne, le principe absolu des
choses, La puissance, rintelligence, la vie sont des
formes secondaires qui ne sauraient etre transportes
en lui, parcequ'elles sont en contradiction avec la notion meme de l'absolu. Ii faut ajouter que les eglises
chretiennes, creees pour la plupart chez des peuples
qui sortaient de la barbarie, ont fait dechoir ia primitive notion chretienne de Dieu, telle qu'elle est indiquee par quelques formules d'un Evangile.
Quoi qu'il en soit, autant les premiers hommes ont
eu de facilit a creer des fetiches, autant il est difficile, chez les peuples civilises, de faire un pas de plus
dans la voie de la metaphysique religieuse.
E en resulte que les religions sont des phnomenes
a longue periode, comme les revolutions de certains
astres ou -certains mouvements dans la mcanique
celeste.. Les eglises, les cultes spciaux, les heresies
sont des phases diverses , plus ou moins durables,
dans chaque religion. Ces phases sont destines a
paraitre et a disparattre tour a tour, sur le fond cornmun dont elles se detachent successivement.

Le sentiment religieux est universel et permanent dans l'humanite, dont il forme un des caracteres
specifiques. Mais il est inegalement developpe chez

les individus et dans les races humaines, parceque


l'objet auquel il s'attache est vague et n'offre pas a
l'esprit une idee qui puisse etre facilement analysee.
Il est dans les memes conditions que le sentiment du
beau et meme que le sentiment du bien, lesquels,
quoique universeIs et permanents dans le genre humain, varient singulierement avec les temps et les
lieux.

Les religions se distinguent par les definitions


qu'elles donnent de l'objet, naturellement indecis, du
sentiment religieux. El les la definissent preswe toujours en l'assimilant a quelque objet connu. Plus la
nature de ce dernier est elevee dans l'ordre des idees,
plus la religion acquiert d'elevation , de dignite et

L'homme qui se rend compte de leur nature et de


la marche des choses, voit avec un extreme intrt
ces changements reguliers s'accomplir. Leur rgularit
meme l'empeche de s'en emouvoir. Ii se persuade au

contraire que les chutes successives des glises et


des religions marquent autant de progres accomplis
par les hommes dans la poursuite de la vrit.

Paris, 4 7uin z880.

HIVER

d'empire sur les esprits. Les races inferieures de

l'humanite assimilent et vont jusqu' identifier Dieu


avec des objets materiels, qui deviennent ainsi des
fetiches. A un degre plus haut, les hommes qui font
profession d'eclairer les autres sur ce probleme donnent a Dieu des formes diverses, mais imaginaires,
d'animaux, de plantes ou d'etres inanimes en mou-

Cuand les bois dpouills pntrs par la bise


Gbinissent en heurtant leurs branchages pels,
Au souffle de l'hiver quand la bruyere grise
Se penche en frissonnant sur les gazons brfils;

www.dacoromanica.ro

24

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Quand le haut peuplier diamant de givre,
Chrcelle sous le vent, s'agite avec effort,
Et bat Fair de ses bras, ainsi qu'un fantiime ivre
Qui titube en sortant de souper chez la mort ;

Quand les moutons au fond. des chaudes bergeries


Pres des rateliers pleins se tassent en belant ;
Quand le triste heron s'en va par les prairies
Solitaire et le bec dans son long jabot blanc ;

Quand le lievre en forat a trouve sa retraite,


Sous la racine seche, et les chardons velus
Quanl par les froids sUlons la perdrix inquiete
Rappelle ses petits qui ne rpondront plus ;

Pres du foyer joyeux quand, la jambe allongde,


Nous fmnons en songeant au pays du soleil,
Dans des raves chris quand notre Ame plonge
Revoit de fleuve pur et l'horizon vermeil ;

Quand les oiseaux frileux et tapis sous les lierres


Ont du printemps dernier oubli les chantons ;
Lorsque la ciel est gris ; lorsque sur les rivieres
Le vieux Janvier &end ses nappes de glagons ;

11 faut penser ceux qu'aucun feu ne convie,


Qui cherchent, au hazard, des chemitis inconnus,

Que la misere treint et qui vont dans la vie


Front iaench, cceur en, deuil, ventie vide et pieds nus.

.41

La Roumanie a droit a l'estime de l'Europe : elle

est, entre deux despotismes, comme une forme de la


libert qui dolt nous etre chere: elle est en outre un
prolongement de l'Europe latine et son boulevard du
cet de l'Orient.

lubesed i admird geniul si talentul, nu


m Inchind decetta virtu-01
Presed. Comit. Essecudvii anti Socie*il de Culturl. M acedo-romanit.

nu poti. II-le Este proprietatea indivisa a celor cu


cari a/ legaturi de singe 9i care pe lang'd amorea na,

turala care 'ti pOrta yea in tine unica mangaere a

loril; altii sperantile


; altiI sprijinul; altif fericirea,
ilusia 9i viitorul lorti. Rapindu'tl vieta prin un act
salbaticA expropriecli o lume intrega de tot ce thcea
fericirea eI. Cine
dg acest drept, nenorocitule? A9i
intelege se te nenorocesci singur daca al fi fiinta isolath pe pament, dar celelalte flinl, celelalte existenti,
carl prin natural 9i sOrta sunt legate de tine, 9i imparta9escil cu tine, fare se se planga, tote suferintele Si
tOte bucuriile care le simti tu in cursul vietei, pentru
ce se le nenoroce9cl? Ai tu judecata ? Judeci tu, ce
faci? Meson tu intinderea crimel tale ? Nu 1 i pentru
ce nu? Pentru ca filosofezil Nenorocit i ridicol filosofl

Ai citit pe doitrei nebuni in vita ta, aT dat peste

valea plangerilorti, peste suferintele Iumel; te al de-

prins se judeci cu el ca vita este un lantti de chinuri, ca totul vanitate pe acest pamnt 9i nimicil de
:
MOrcat vanitate; i fiind ca ai sufletul micu al
tea in aseminea inprejurarils i ce mOrte ? mOrtea prin
sinucidere, este singurul leacil la aceste rele ? Ticalosti
leacil 1 Ca smintit la minte, te inelegIi, caci nebunil
al citit nese intelegu 9i nebunia este contagiOsa,
buni,

- dar ca om cu mintea intrga resonand in

materie, pentru respectul ce 'mY datorescil ca om nu


te inelegti. III-le: Mai gray de cat tOte : e9ti cetateanti, faci parte din societate; e9ti un membru folositor, fie prin bratele tale, om de rend muncitor, fie
prin sciinta, prin me9te9ugul, prin talentul, prin geniul
teti chiar ; activitatea, aptitudinele, fortele si facultatile tale contribuescil la acel totii, care face fericirea
generala a societatei in care trae9ci, constituescil pa-

DESPRE SINUCIDERE

trimoniul comun, nu numai a lumei care are ace*


Omule, care intl.' un moment te-al hothrit se te
omori, te intrebu : de unde al tu acesta: indrasneala,
acest drept ? Lucru de care voe9ci se dispui in modul
acest selbaticil, vieta, nu este proprietatea ta cum tu
pretincli ; este proprietatea tuturor. I-iii : Este proprietatea lui Dumnecleu, ori-cum ai considera tu pe acest
Dumnecleu, sub forma lui ideala 9i metaphisica planand d'asupra Universului ca fiinta eterna, atot-puternica, invisibila 9i indivisibila; seu in forma materiala,
representath prin natuth, acea forta inteligenta a caruia
mecanism harmonios te umple de admiratie; 9i intru-

chtu vieta ta apartine acelui Dumnecleu , spirit seu


natura, nu poti dispune de ea, caci dispui de lucrul
altuia. In tot casul trebut se 'i cei consimtimentul 9i

na9cere, acee9i origina, acele9i traditiI, acee9i istorie


moravuri, dar 9i a lumel intregi, abstractiune facuta

de nationalitate. EI bine, te intrebu, facu apel la judecata ta; e9i din frigurile nebunid, spune-mi dar,
spune-mi fara se deschicli cartile in care aI citit : cu
ce drept , ce privilegiu aI tu ca se privecli o intrega
lume de tote bunurile i avantagele, care le pOte
capata de la tine, child tu viind in lume e9ti marcat
prin mana aceleI fiinti care se nume9ce Dumnec).eu,
e9ti chiar tramis pcite a contribui la binele generalii?
VeslI. ca aici mal cu sema respunsul este greu, 9i pentru ce este greu ? Pentru ca tot ce e in natuth are o
destinatie. Acesta sOrta fatala o imparta9e9ce intrega
lume animala. Natura nu se desminte nici se falsifica

www.dacoromanica.ro

25

7-

ALBUMUL MACED 0 --ROMAN

.nici o data ea insasi. Lege le e sunt fatale, immuabile si eternele. Plante le Itasca &and trebue se nasca
si pierd iarasi cand trebue se piara. La nascere si
mOrte ele nu au nici un rolii, o forta streina decide
de ele. Aseminea pentru tot ce are vi i resufla
pe pament, masine nimicil decht masine conduse de
un singur masinist, natura, acea regina la pOlele caria
se inching cu respect tOta suflarea omenesca, oameni
si imparati. Natura, acea divinitate care cu un despotismit inexorabil tine in mana nivelul legalitatei si lu
trece fara deosebire peste capul tuturor cand este de
plait e tributul care se numesce mOrtea. Dar acest

tribut natura

voesce se fie onest, leal, plait la

timpti si nu prin anticipatie, ea nu iubesce esconturile


in materie de vieta. Natura este o creditoare dulce pi
generOsa, nu priimesce plata decat la scadenta. Viata

este o trata, ea primesce falimentele fortate dar nu

bancrutele fraudulOse si cine se sinucide comite o bancruta fraudulOsa.


In fine, fiind ca esti sub judecata mea, nenorocitule,
si aT avut dobitocia se te consulti cu mine inainte de

a te ucide, conchid cu urmatOrele reflexil cari au se


'ti servesca si tie si celorti cari se ucid la aseminea
intreprinderi: 8e lasti la o parte doliul, care prin lipsa
ta aT se 'lti lasi a in sinul familiei tale, fie in sinul
societateT care te stimda pentru bunele tale merite
si calitatl; te intrebil: tabloul .negru i lugubru care
are se infatosede corpul teu destrus si slutit prin tine
insuti 'ld contedi tu pentru nimica in balanta resolu-

ori un atheu. De esti un bun crestin, atunci cundsce


dragul meti c Iadul si Raiul nu sunt in Cerd, cum
spun santele scripte pentru mintele grosolane, ci pe
pamentti; plata si resplata se priimesce aici; opinia
publica liquideza biladtul fie caruia. De esti un athed,
atunci esti fiinta cea mat neghibace si mai nesocotita
pe lume, caci te priveslI voluntar de tot ce face fericirea omului, relatiile cu familia, relatiile cu amiciT,
relatiile cu societatea, contactul cu lurnea, contactul
cu frurnusetele naturei pe care toti le descriem in
visurile i poesiile nOstre dar pe care nime nu le putern reproduce!
Daca nu ar fi decat acest singur motivti, eu cred
ca e de ajuns ca se te atasezi cu inima i suflet la
acel lucru pe care noi 'ld numim vieta. Traiesca vietal
Traiesca vietal
Iubite amice, fiT cu minte, mintea ta va profita
altora i vorn putea ast-fel inchide acea condica, care
se numesce condica sinuciilor, rusinea omenirell Cnd
veT lua streangul sti arma omoratOre in !liana, gun-

detete la mine si veT fi scapat.

tiunei tale pentru a te seu a nu te sinucide? Credi


tu ca dupe ce al deprins o lume intrga, pang la o
varsta Ore-care a te iubi si a te stima; fie pentru ori
ce calitati justificate seu nejustificate, este frumos lu-

cru se termini vita ta cu o representatie ca acesta,


se oferi acest desgust lumei de a te vedea intins pe
rogojina sal pe matasa, acesta nu importa, slutti si
hidosti, mort cum nu mai more nimene. Nu 't1 pui
tu in minte ca, cand omul mcire de mOrte natural
toti ira jilescil, toti 11 plangd, cortejulti lui funebru
este pomposd, toti
intovarasescti cu mandrie la locasul eternd ; dar and dispare prin sinucidere toti
reprobeada, toti
blasfema, fuel de el ca de o
oroare ; insasi familia lui cu lacrimi in ochi ascunde
acesta rusine, care este o path' eternela pentru ea; si
ministriT religiunei se refusa aT da un morment crestinescti. Haide, iubite, numaT filosofa, oamenil cititT de

tine si cari cad stricat mintea ati disparut de mult.

FiT bun de lasa fictiunile, desleagatl ochil si infra in


plina realitate i vedi: vieta este un mare darti Dumnedeescil, vieta este ceea ce voesce omul st o faca.
Esti intelepttir conduci bine vieta ta in lurnea acesta,
adica o porti pe calea bineluI, si a virtutilor, intelegi
datoriile tale de implinit catre tine insuti, catre semenil
teT, esti si vel fi tot-dea-una fericit ; nu vel intelege
destinatele tale pe pamant, veT umbla pe drurnuri sti
cararT cotigite si necorecte, vel fi nenorocit, dar si
in casul acesta de pe urma, Domnule filosofd, impro-

visat, nu esti in drept se'ti jeT adieo de la not fare


timp, caci 4rebue se traesti ca se te vedi resplatitti
dupe fapte'ti. Vel muri, te veT duce cand va porunci
se me erte D-niT media
Dumnedeti, seti medicil,
de rnarele puteri i daruri ce le recunoscd.

UNE FIANCEE

Elle etait blonde comme vous,

Celle dont les yeux fins et doux


Me laisserent Fame blessee;
Pourtant je ne suis pas jaloux
De vos bonheurs de fiance.
Honte a ceux qu'aigrit la douleur 1
Je n'ai rien d'elle qu'une fleur;
Mais, quand un couple d'atnants passe,
Je dis au bon Dieu: Rendez leur
En felicit ma disgrace.

Bien qu'il soit de vous separe,


Votre ami se sent desire;
Il est triste comme vous l'tes,
Moi, j'ignore s'ils ont pleure,
Les charmants yeux de violletes.
Qu'on vous aime comme j'aimais;
C'est le vceu que je me permets,
Le secret que je vous confie.
Je suis rnalheureux pour jamais;
Soyez heuretise pour la vie 1

Daca nici aceste consideratil nu te oprescti dela

fapt, nebunule, apoi te intrebti ce negustorie faci tu ?


Esti sigurti tu ca schimband lumea acesta pentru alta
lume ideala i necunoscuta pentru tine ..aT se fil maT
fericitil? Din doue lucruri una, ori esti un bun crestin

7.1%,v41-44.

[13,262.]

www.dacoromanica.ro

26

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

AN ECDOTA

dg el pilde ate pi mai multe: cu smocul de nuele,

.....-0
La 1857 pe cand se ferbeg unirea in Iapi, boerii
moldoveni liberali, ca reposatul Costache Hurmuzachi,
Kogglniceanu i altii au ggsit cu cale sg cheme la
adunare i cati-va tgrani fruntapi, cite unul de fie-care

judep spre a lug pi ei parte la facerea acestui mgret


nobil act national. Cum au ajuns tgranii in Iapi,
boerii au pus mang de la mang, de i-au ferchezuit

cu taurii invrjbi0 i insfirpit se silepte bietul creptin


din resputeri a-i face sg inteleagg, care sunt roadele
bine-fgcetoare ale unirei; aducendu-li aminte, -cg tot
epentru unirea tuturorz se roagg i sfanta bisericg in

toate zilele, mai bine de 1850 de ani. Ei oameni

buni, cred cg acum ati priceput.


Priceput, cucoane, cat se poate de bine, respunsera mai toti. D-zeu sg ye ajute la cele bune.

Ba eu tot nu, cucoane, respunse mopul Ion

frumos i i-au imbrAcat la fel cu cheburi albe pi cupme

Roatg.

none, de se mirau tgranii ce berechet i-a gsit. Apoi,


se zice cg i-ar fi dat pe sama unuia dintre boeri, sg
li tie cuvent, ca sn-i facg a intelege scopul chemgrei
lor l Iapi.
Oameni buni, ptIti pentru ce sunteti chemati aici
intre noi, zise boeriul cu blndetg.Vom pti cucoane,
dacg ni-ti spune, respunse cu sieala un tgran mai betthn, scgrpinndu-se in cap.
Apoi iaca ce, oarneni buni: de sute de ani doe
tgri surori, crestine i megiepe, Moldova noastra" pi
Valahiea sau Tara Munteneascg, de care poate-ti fi
auzit vorbinduse, se sapie pi se rrignncg intre densele spre cumplita urgie pi peire a neamului romanese I Tgri surori i creptine, am zis oameni buni;
cgci precum ne inchingm noi Moldovenii, aph se inching pi fratii noptrii din Valahiea.
Statura, vorba,
hrana, imbrcgmintea i toate obiceiurile cate le avem
noi, le au intocmai pi fratii noptrii Munteni. Tgri megiepe, am zis , oameni buni ; cgci numai pgrivapul
Milcov, ce trece pe la Focpani, le desparte. gSg-1 scam . dar dinteo sorbire i sg facem sfanta unire,
adecg infrgtirea doritg de strernopii noptrii, pe care

D-zeu sg me erte, mop kane, dar dumneta, cum


\red, epti cam greu de ,cap; ia haidem in grading sg
ye fac a intelege pi mai bine. Mop loane, vezi colo
in ogradg la mine bolovanul cel mare? El vedem,
cucoane.
Ia fg bine, pi adg-I ici langg mine, zise
boeriul, care pedeg acum pe un jilt in mijlocul tgranilor.

S'avem ertare cucoane, n'am put6; cg doar acolo-i


greutate, nu pagg.
Ia cearcg pi vezi.
Mop Roatg se duce pi vre sg rgdice bolovanul, dar
nu. poate.
Ia du-te i dumneta mop Vasile, i dumneta bade

Ilie i dumneta bade Pandelachi. Insfirpit se duc ei

vr'o 3-4 tgrani, urnesc bolovanul din loc, ei radica


pe umere pi-1 aduc langg boeriu.

Ei oameni buni, vedep?... S'a dus mop Ion pi n'a

putut face treaba singur; dar cand v'atY mai dus cativa intr'ajutor, treaba s'a fgcut cu mare upurintg; greutatea n'a mai fost aceeapi. Povestea cantecului :
.Unde-i unul nu-i putere
La nevoi ai la durere;

ei n'au putut sk) facg in imprejurgrile grele de pe


atunci. Iaca oameni buni, ce treabg creptineascg
frumoasg avem de fgcut. Numai D-zeu sg ni ajute I

Inteles'ati, ye rog, oameni buni, pentru ce v'am chemat ? i dacg aveti ceva de zis, nu ye sfiiti; spunep
verde, moldovinepte, ca la nipte frati ce ye suntem;
cg deaceea ne-am adunat aici, ca sg ne lumingm unii
pe altii i D-zeu sg ne lumineze pre top, cum a pti
el mai bine I
Intelegem, cucoane; aph a fi, respunserg cati-va
.tgrani mai rupinopi; cg de, dacg nu-ti ti dumnevoastrg ce-i pe lume, noi tgrgnimea, de la coarnele plugului, avem sg ptim ce-i bine pi ce-i reu ?
Ba eti drept sg ve spun, cucoane, n'am inteles,
cicg zise cu indrgsnealg unul dintre pa:rani, anume
loan Roath. 'apoi chiar dacg ne-am pricepe j noi
la cate ceva, eine se mai uitg in gura noastrg? Vorba

ceea, cucoane: (Tgranul and merge, tropgepte pi


cand vorbepte, hodorogepte ; sg erte cinstitg fata

dumnevoastrg. Eu socot cg treaba asta se puteg face


pi fgrg de noi ; cg de, noi ptim a invarti sapa, coasa
pi secerea; dar dumnevoastrg invartiti condeiul i cand
vreti, ptiti a face din alb, negru pi din negru alb ...

D-zeu v'a dgruit cu minte, ca sg ne povgtuiti pi pre

noi prostimea
Ba nu, oameni buni ; s'a trecut vremea aceea,

pe and numai boerii fgceau totul in tam aceasta,


'o storceau dupg plac. Astgzi top, de la Vladicg
pene la opincg, trebue sg lugm parte la nevoile pi

fericirea tgrei. Munch pi cgptig; datorii pi drepturi


pentru toti deopotrivg. Li spuse boeriul apoi despre
originea Romnilor; cum pi de cine au fost ei adupi
pe aceste Iocuri ; despre suferintele lor pi cum au
ajuns a fi desbinati pi imprgptiep prin alte tgri. Li

Unde-'s multi puterea create


i duamanul nu sporeate.
.

A i cu unirea oameni buni credeti dumnevoastrg, cg de-a. ajutg D-zeu a se unl Moldova cu Valahiea, avem sg fim numai atatia ?
Fratii noptri din Transilvania, Bucovina, Basarabia

pi cei de peste Dunn-ea, din Macedonia pi de prin


alte parti ale lumei, numai sg ne vadg, cg &aim bine,
pi

ei se vor bucura pi ne vor iubi, de n'or mai in-

drasni dupmanii vecii vecilor a se legg de Romani.


D'apoi fratii noptri in de sange : Frantujii, Italienii,
Spaniolii i Portogezii ce apteapta ? La oP ce intamplare, Doamne ferepte, .stau gata sg-pi verse sangele
pentru noi...
Unirea face puterea oameni buni.
Ei acurn cred c'ati inteles pi resinteles.
Ba eu unul, s ertati dumnevoastrg, cucoane,
incg tot n'am inteles, respunse Mop Roat.
Cum se face asta, Mop loane?
Mai bine ce v'am tglmgcit, i un copil puteg sg

inteleagg.

Mai aph, cucoane, respunserg ceialalti.

Mop Ioane, zise acum boerul cam tulburat de


multg obosalg; ia spune D-ta in legea D-tale, cum ai
inteles, cum n'ai inteles, de cand se face atata vorbg;
sa auzim i noi.

De cucoane, sg nu ye fie cu superare; dar de


la vorbg i One' la faptg este mare deosebire

Dumnevoastrg ca fie-care boeriu, numai ni-ati poruncit

sg aducem bolovanul, dar n'ati pus umerul impreung

cu noi la adus, cum ni spuneati dinioarea, cg de


acum toti au A. iee parte la sarcini; de la Vadicg,

www.dacoromanica.ro

27

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ong la opincg. Bine-ar

fi, dac'ar fi a9a., cucoane;


cgci la rdsboiu inapoi 9i la pomang ngvalg, parcg nu
prea vine la socotealg.... Ear de la bolovanul D-voastrg... am inteles a95.: cg pend acum noi tgranii am
dus fie-care cate-o peatrg mai mare sau mai mica pe
umere; insd acum suntem chemati a purt impreung,
tot noi opinca, o stncg pe umerele nOstre... Sg dea
Domnul, cucoane, sg fie alt-fel, cg mie nu mi-a Ore
rdu... La aceste vorbe, tgranii ceialalti au inceput a

Ast-fel, dupg atatia secoli, Omenii mari ce a produs


Grecia 9i Roma anticg, poeti, filosofi, arti9ti, resboinici, oratori, fac admiratia posteritgtii 9i, ca nisce fare
luminOse, conduc omenirea in cgile
; tot
ast-fel Omenii de 9tiintg moderni, prin inventiile lor
admirabile, de care cei vechi nu aveau idea, au Mt--

tate ... Ear boeriul luandu-i inainte cu glume, a

Omenii mari.

strange din umere, a se uit lung unul la altul 9i a


zice: Ia poate c i Roatg al nostru sg aibg drepin-

ghitit galu9ca 9i a taunt molcurn.


Iap; 4 Maiu z880.

git aceste cgi strelucite; grape lor, ne putern strg-

muta cu iula locomobilei, putem schimba cugetgrile


nOstre cu repediciunea electricitgtii. Cine scie ce minuni nuoi ne reservg un viitor apropiat ? Ei bine I
aceia cgrora omenirea datorezg aceste binefaceri, sunt

E mai lesne a ardta ace9ti 6meni, decat a'i defini.


Voiu dice numai, cu Emerson Omul mare este acela
care locuesce o sferg inaltg a cugetgrii, la care alti

Omeni nu pot ajunge cu cele mai neobosite strd-

dgnii; omul mare n'are decat- a deschide ochii, spre


ca pgtrunde misterele naturei, pe care cei lalti mucritori nu le intrevdd., Omul mare nu scie singur
de ce este 9i pentru ce este ast-fel. Filosoful Socrat
dicea ca are un geniu familiar care '111 visitezg.; legen-

dele antice spun ca legiuitorul Numa se consulta cu


Nimfa Egeria ; poetii adessea invOcg Musa pe care

DESPRE OMENII MARI


Democratia, ca i aristocratia, are prejudecgtile

sale: a9a densa nu privesce cu ochi buni nici o superioritate ; tinde a nivela totuL Dar precum in naturg, nu sunt numai 9essuri 9i campii, ci se mai aflg
deluri i munti, a9a n societate sunt, i vor fi cat
lumea 9i pgmentul, Omeni carii vor streluci prin virtute seu prin geniu. A voi sg. reducem totul la o
egalitate himericg, ar fi a necunO9te natura omenescg, a se revolta in contra armoniei providentiale.
Un strelucit filosof American (Emerson) a publicat
o serig de studii assupra cator-va Omeni mari (Platon,
Shakespeare, GOthe, Napoleon, etc.) sub titlul de Representanfii onienirei i a precedat opera sa de o

dissertatie assupra utilitjii lnenilor mart. Sg nu fim


mai catolici decat Papa, nicT mai egalitari cleat cugetgtorii Republicei stelate; ci sg recunOscem, cu'den9ii,

9i sg ruggm cerul a ne trimite din dud in cand cite


un specimen de assemenea Omeni mari. Ore StateleUnite ale Americei ar fi ajuns la tinta doritg, fgrg
geniul unui Washington?
Ornenii mari, adicg, Omenii geniali, ridicti natia
care'i produce, 9i resfrang assupra'i radele gloriei lor.

GENIUL BINELUI

I GENIUL REULUI
-V

Un popor, prin forgia materiald, prin resbele,


pOte se'91' intindg dominatiunea sea 9i se' esercite ug

mare influintg momentang, der nu va stabili nimic

durabile. Singurile natiunT, care ail lasat suvenirT marT,

n'au vdclueo nici o data, dar care de sigur existg:


cad, de n'ar exista, nu 'i-ar inspira. Precum o femee
cgria natura n'a dat frumusetea, n'ar putea deveni
frumOsg, ori ce ar face ; assemenea un om, care n'a
priimit darul de sus, pe care Demonul nu la visitat,
nu p6te deveni om mare, ori cat s'ar umfla, ca br6sca
din fabulg.

Un cgpitan mare pretuesce in impregiurgri grele,


cat o armatg intrga; un politic mare, cat mai multi
generali impreung. Italia datoresce pOte recotistituirea
sa, mai mult geniului unui Cavour, cleat armelor sale.
Vai natiilor lipsite de 6meni marl in impregiurgri ginga9e I Ele pot vgrsa torente de sgnge, Para folos; invinggtOre chiar pe campul luptei, pot fi sacrificate pe
tapetul verde al unui Congres I Din contra, Omenii

mari pot vindeca rgnile causate prin fatalitatea evenementelor: ast-fel geniul unui Thiers scid sg ridice
in scurt timp natia francesg, dupg cea mai teribilg
loviturg ce a priimit vre o data.
Nemuritorul nostru BAlcescu a scris ca Romania a
produs tot-d'a-una bgrbati la ingltimea evenementelor.
Lassand de o iparte ridicole prejudecgti, sal dorim din
tot sufletul. Omenii mari intr'o natie sunt adeveratii

representanti ai geniului ei; departe de a'T invidia, s4'T


binecuvintgm; sg ne glorificgm in ei 9i prin ei.

le datoresc monumentelor lor, literatureT lor, sciintelor, belelor-arte. A venit un moment unde tote pop6-

rele cu spirit de concista atI fost invinse la rendul


lor." Resbelul, care le mgrise pentru cati-va secolT,
cati-va ani adese-orT, le ad lgsat peng in fine desorganisate, trunchiate i chiar ruinate. Pe cand natiu4*

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0
1

";4'

www.dacoromanica.ro

30

*.\

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

nile, care ati urmgrit adeverata glorie, aceea a sciintelor s'a belelor-arte, stint nemurit6re.
Fgrg de a vorbi decat de cele d'antiiii 3 quarte ale
secoluluT al XIX ; ce mare fapt politic, ce resbel a

lgsat efecte care se pOtg trgi, cel putin cat aii trait
autoriT lor, daca nu mal mult ?

Resbelul este mai tot-d'auna ua dictaturg.


Gloria orbesce patriotismul.
Resbelul cu spirit de conchistg este retogradarea
civilisatiuneT i ruinarea popOrelor.
Ceea ce natiunile moderne cer, nu este perfectio-

narea armelor de resbel, nu este progresul arta d'a

distruge. PopOrele n'ati aspiratiunT profunde si dura-

Napoleon I s'a putut mgguli un moment cg a restabilit Imperiul luT Carol Magnus si cg a fundat in
Europa ug ordine permanentg. Der, din nenorocire,
el a trait destul pentru a vedea deramandu-se incetul
cu incetul edificiul pe care credea cg. '1 clgdise pentru
secolT intregT, grape unor victoriT estraordinare, unor
triumfurT prodigiOse.

Wellington, invingetor al luT Napoleon, a avut


acea'sT sOrta; el nu a putut se se bucure peng in fine
de resultatele una victoriT atat de scump dobendite.
Nu mult timp nainte d'a inceta din viatg, marele duce,
ast-fel numit de compatriotiT seT, a velut pe concetgteniT luT insultandu'l i sfaramandul palatul cu pietre,
Poporul Engles merse si mai departe. Pugin timp dupe
adoptarea bilului ReformeT, Ducele de Wellington fu incongiurat pe ulitele LondreT de o multime intgratatg de
lunga sa resistentg, insultat i chiar lovit. Acea cli
era tocmaT cea mai mare a sa cli de glorie, a 17-a ani-

versare a victoria de la Waterloo, II Iunie 18321 ...


Napoleon III reusi cat-va timp, gracie mareluT prestigiti al numeluT sett, a da FrancieT ug putere pe care
o admir Europa intregg ; der, din nenorocire, acea

putere era efemerg, pentril cg ea nu era basatg pe


vointa natiuneT ci pe vointa unuT singur om. 5i din

sliva and monarchul avu slgbiciunea d'a asculta consiliile curtesanilor seT carT '1 impingeau spre resbel
conchiste; din acea cu imperiul se deraing, tarand cu

densul in prgpastie Ora Intrg, pe care o lasa in

starea deplorabilg In care am veclut'o toff, cu durere,


dupe ultimul seti resbel cu Germania.
Dupe nisce asemenea exemple, pe care le am putea
lesne imuli, unde este asta-cli omul de resbel, unde
este marele om politic carui-a succesul, basat pe forgig,
carui-a triumfurile cele maT constante, cele maT neasceptate, cele maT complecto, iii aparintg, se pOtg asigura resultate durabile ?

Epoca nOstrg a produs marl' geniurT militare. Imen-

sele perfectiuni ce se aduc adi arteT de a distruge,


nouile mijkice atat de puternice pe carT sciinta moderng le a inventat, atat pentru atac cat i pentru
apgrare, fac arta militara mult mai dificil i exige
until mare general al epoca nOstre mult maT multe
cunoscinte.
Celebra marsg a la Sherman prin pustiile suduluT AmericeT spre Sharleston; atacurile ca-

valeria luT Sheridan in vgile de la Shenandoa; in


Europa, campania luT Moltke in Boemia, si savantele
sele manopere in resbelul cu Francia, sunt triumfuri
militare Pgra exemplu p6te in istorie.
Pentru ce der tendintele necontestabile ale contim-poranilor nostri d'a uita assemenea fapte ?
Pentru ce nu se mai vorbesce aVT nicT de Austerlitz,
nicT de Waterloo, nicT de Richmond, nicT de Sadova,

-bile de cat pentru sciintele care tind la desvoltarea


relatiunilor lor internationale, comerciale, industriale.

Resbelul nu are reson de a fi de cat nulnal atuna


and el are drept scop apdrarea drepturilor nationale,
a libertafilor ameninlate.
Iatg un tabloti mai elocinte de cat tot ce ar putea
i scrie cineva contra pretinselor progrese ale

Vice

forget
Datoria publicg a celor seapte marl puteff ale EuropeT se sue aprOpe la 8o rniliarde.
Mai tOtg acestg datorie este ocasionatg numai prin
cheltueli de resbele.

Actualmente Europa intretine 9,000,000 de solcu


21,000 - tunurT
1,400,000
cal de resbel
2,538
bastimente
din care 259
cuirasate si cu un personal
de 310,000 &ilea si 16,000

dati

tunurT.

Costul intretinerei acestor armate este de i i miliarde de fr. pe an.


Ce nu s'ar face deca ug assemenea sumg
13
miliarde
ar fi intrebuintatg, pe tot anul, pentru instructiune, pentru lucrgef. de utilitate publicg, pentru
progresul comerciula si al industria.
Algturea cu deplorabilele si ruingtOrele efecte ale
resbeluluT
cu spirit de conchistg
pe care '1 am
numit geniul re'ulut , se darnti un exemplu despre
nepretuitele resultate ale geniultif productor, geniul
bineluY.

Sa lugm maFina cu abur.


Masina cu abur a fost inventatg de Papin, frances
de origing, la 1690, si pe la finele secolula al XVIII,
perfectionatg de Vatt, celebru constructor Scotes, cam
ast-fel cum o cunOscem acIT, pentru cg ea a maT priimit de atunci numerOse alte modificatiuni.

Cel d'anteiii mare efect al acesta inventiunT a fost


d'a facilita navigatiunea.

La 1807 Fulton, inginer american, aplicg, cu un


succes real, maina cu abur la navigatiune. Din acea
cli marina a esit din starea eT primitiva. Distantele
cari speriati pe strAbuniT no0ri i 'T instreina5 de cele

aIte pop6re respandite pe suprafagia globuluT s'ati


apropiat, gragie luminelor moderne. Terile, Continen-

tele, se unesc intr'un comun travaliti de interes general. PopOrele civilisate strthat oceanele si merg,
prin sciinta si activitatea lor, se desvolte resursele
Continentelor peng. aci neproductive.

Pentru ca progresul prin forgig este ug ilusiune;


pentru cg mgrirea prin conchiste este efemeig.

Un alt genii'', Stephenson, aplicg masina cu abur


la cane ferate, Cea d'anteiil cale feratg care a functionat a fost intre Liverpool si Manchester la 1830.
Ast-fel der, dupe ce, masina cu abur a apropiat
Continentele , asta-VI, prin cgile ferate, ea apropie,
inteun mod nu maT pugin admirabile, tote statele fiecgra Continent.
Gracie acestei simple inventiunT, familia umani a

cat libertatea.

suprimat distantele, a invins timpul. Schimburile productiunilor, ale artelor, ale sciinta, ale descoperirilor

nicT de Sedan ?

Pentru ca resbelele nu pun atat patria in pericol

www.dacoromanica.ro

31

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


.1M

de tot felul se fac acli cu cea mai mare inlesnire.


Spiritul omului imbrgcipiasig globul intreg. Societatea

moderng a devenit o singurg associatiune a tutulor


animilor, a tutulor inteligentelor, a tutulor vointelor
dirigeate spre ug tintg unic i supremg: Civilisa-

fiunea.
Der resultatele bine-facatre ale acesteT inventiunT
nu desvoltg numal resursele intelectuale pi morale ale
Statelor moderne; ea desvoltg assemenea, intr'un mod

estraordinar, mai cu seamg resursele lor materiale.


SI dgmil in acesth privintg, Ore-care cifre, culese
in statistica generalg a statelor civilisate.
Marina

Der nu e tot. Mapina cu abur este cunoscutg in

tOte trile civilisate i chiar in coloniile lor cele mai


depgrtate; State le-Unite ale Americel aplicg acestg
putere la tOte usurile vietel. Putem der sustine, farg
temere d'a fi desmintiff, a puterea de actiune a
omenirei s'a inglecit de la inceputul secoluluT nostru,
cg Globul intreg care numerg ug populatiune
produce
de i miliard, aprOpe, de fiinte omenepc1
acIT ug cantitate de forcig activg de clece orT maT mare

de cat in secolul trecut.

Sarcina insemnatg epoceT mistre, in desvoltarea

NumaT in cele 7 State mari ale Europe existg 6,285

vapOre de comercili, a cgror constructiune a costat


999,726,870 franci. Venitul acestei marine este de
149,000,000 francT.

Adgogand la aceste sume capitalurile de construe-

i veniturile marina de comerciti a StatelorUnite, pi a celor-alte micr State ale Europe, ajungem la ug cifrg aprOpe de 2,000,000,000 capital de

tiune

constructiune, pi 200,000,000 venit al marinei de comerciti universale.

Aceste miliarde, au profitat i proag publicului

muncitor, comerciulul, industriei.

Nu vorbesc de marina de resbel; ea distruge iar

nu produce.
Cile ferate

In 33 de State ale lumei civilisate, intinderea linii-

lor ferate este de 195,451 kilometri. Capitalul de


constructiune este de 70,837,331,211 fr.
Acestg colosalg sum g. s'a respandit in public, in
profitul tutubor, pi a dat ug impulsiune enormg indus-

triel universale. Venitul acestor HMI ferate este de


8,000,000,00o fr. impgrtite in actiunT.

progresului omenesc, nu este de naturg a fi indeplinitg prin resbele ; ci este de a facilita, pe cat se
pte mai mult, relatiunile intre OmenT, intre State,
intre Continente, pentru a servi pi a ajnta cu putere

constitutiunea unitgtei umane a globulul.


Istoricul care peste 20 de anT va incerca se resume
opera secolului al XIX, nu va gni acesth opera personificata nici in numele luT Napoleon, nicT in al luT
Welington, nici in al Id Blucher, nicT in al luT Sher-

man, nici in al luT Grant set' Moltke: el o va personifica mult mai bine intr'un Morse , inventorul

telegrafuldi electric; intr'un Cirus Field, care fu promotorul cabluluT translantic ; intr'un Watt, care a
perfectionat mapina cu abur; intr'un Fulton, care a
aplicat la marina admirabila inventiune a luT Watt;
intr'un Ferdinand de Lesseps care presidg la deschiderea Istmului de Suez; in aceia carT all intrebuintat
puterea aerului comprimat pi care, grade concursuluT acestuT element, strapunserg muntele Cenis; in
fine, in acele geniurT, mult maT curagiOse enca, cari
voesdi a da aripT umanithteT creand navigatiunea
aeriang.

Canalul de Suez deschis, muntele Cenis strgpuns,


globul incins prin nenumerate fire electrice, canalurT
misteriOse i sigure ale cugetgreT, aburul transportand prin mijlocul pustiilor antice populatiunile mo-

derne, active pi laboricise, iatg in adever conchiste


reale, conchiste care vor duri mult timp 6ncg dupe
Ast-fel der, pe cand armatele moderne costg Europa ug datorie de 80 miliarde, cum am aretat mai
sus, pi 13 miliarde de intretinere, pe fie-care an, ug
singurg inventiune
mapina cu abur
produce,
aplicatg. la maring pi la cgile ferate, ug sumg maT
tot atat de mare.
Un singur geniu productor repath risipa tutulor
geniurilor distrugg'tre adunate.

Der mapina cu abur nu se intrebuintezg numai la


i drumurf de fer; ea este intrebuintatg in
tOte ramurile industrieT universale, pi ca se'pi pOta
cine-va inchipuf ce resultate d puterea aburului numaT inteun singur Stat, se -lugm Anglia de exemplu.
(Forcia produsg prin mapina cu abur intr'un sinMarea Britanie
equivalezg cu travaliul
gur Stat
vapOre

manual a 400 miliOne de Omeni. 1)


Ast-fel der Anglia, lig terg. de 30 miliOne de locuitori, datorezg uneT simple descoperirT industriale ug:

ce ossemintele resbelnicilor, pi ale victimelor lor, vor


albf Campine pustiite de geniul Refulur.
Spiritul modern al _Europa este impartit acll in
doue curente: Resbel pi Industrig ; vechia barbarie,
pi civilisatiunea encg in leaggn. Europa esitg, nesciind
encg cuT datoregg mai multg oncire, resbelnicilor care
o inspaimentg, putereT care o retrogradsg, su sciin-

tei care o impinge spre nuoT progrese. Se speram


ca decisiunea finalg va fi pacea, progresul, pi cg
sciinta moderng nu va fi pus in zadar prodigibsele
sele resurse la dispositia contimpuranilor noptri. Se
spergm el in curend politica va merge alaturea cu
sciinta, i cg nu vom maT avea nenorocirea de a
vedea reproducandu-se scenele singerOse, care se

intind de cat-va timp peste Europa intregg,

cu

cortegiul lor fatale de destructiunT, de ruine pi de


Se spergm in fine cg civilisafiunea va invinge
barbaria.

putere maT mare de cat aceea a imensuluT imperiu

al China

x) Quarter ley Review, 1869.

www.dacoromanica.ro

32

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

LA MAISON DU PENDU
Se ii nome di Roma , the fu per tanti secoli la

Nouvelle

meta cti cosi sante e sublimi aspirazioni degli Italiani,

ci ha fatto battere e sussultare cosi forte i cuori di


desiderio e di speranza; perche ii nome ele sorti dei
figli della Romania, tanto di quella Trajana, come
di quella Aureliana
dovrebbero lasciar muti e indifferenti gli Italiani ?
Po tenza ,

a6 Marso 1880.

Paris, le zo Mars r880.


A Monsieur le Pr6sideat du Comitetul Societatei Maoedo-Romana

deux admirables rangees de perles d'une blancheur


eclatante. Ii riait souvent, mais sans coquetterie. Cauinfatigable , chasseur intrepide, patineur audacieux ,

'ai regu l 'appel que vous avez adresse aux amis


des Roumains. Je m'empresse d'y repondre. Je sympathise de tout mon cceur a l'ceuvre patriotique et
civilisatrice que poursuitla Societatea de Culturd MacedoRomind.
Une nation latine qui professe le christianisme grec

et qui, a ce titre, forme comme le trait d'union entre


deux grandes civilisations , aux quelles nous devons
notre civilisation frangaise: tel est ce curieux, ce noble

peuple roumain, place a l'avant garde des peuples


neo-latins, dans les Carpathes et sur les bords du
Danube et de la mer Noire. Quelle nergie n'a-t-il pas
dploye pour conserver sa langue , sa nationalitl
Aujourd'hui, il forme le totalit ou la majeure partie
des habitants de la Transylvanie, de la Bukovine, du
Banat, provinces de l'empire Austro-Hongrois, de la
Moldavie, de la Valachie, rcemment affranchies de
la domination turque, de la Bessarabie, possession de

l'Empire Russe. Il y a des Roumains en tres grand


nombre dans la Bulgarie, dans le Macedoine et dans

la Thessalie. L'on compterait facilement, dans l'Orient


del'Europe, pses de sept millions de Roumains.
Voira ce que je suis tenu de- ne pas oublier, en ma
qualit de directeur dela Revue de Geographic. Aussi
mes collaborateurs et moi avons-nous fait, des le debut,
une large place, dans notre recueil, a une nationalite si
remarquable sous tous les rapports.
Inseres dans votre precieux album, ces lignes ap-

prendront a vos compatriotes qu'ils ont en nous des


amis devoues, heureux de transmettre a nos lecteurs
toutes les communications geographiques qu'ils voudront bien nous adresser. Faire connaitre de plus en
plus aux occidentaux la Roumanie et les Roumains ce
sera certainement leur en inspirer l'amour.
Agreez, Monsieur le Presideut, l'hommage de tout
mon devouement pour votre cause et de ma haute
consideration pour votre personne.

Directeur de la Revue de Geogralhie.

en Suede, ou elle possedait de vastes proprietes. Son


aieul avait occupe un des plus hauts grades dans l'armee; son pere, ancien ministre, jouissait d'une grande
influence aupres du roi.
En 1876, Henri avait vingt deux ans et etait attache
au ministere des affaires etrangeres. C'etait un beau
garcon, de taille moyenne, mince sans etre maigre,
bien pHs, la main fine, le pied petit; il avait les yeux
bleus, d'un bleu fonce, un peu glau que, ettres profonds. Quand ses levres s'entrouvraient pour sourire,

seur plein de verve, d'esprit et d'entrain, danseur

jMonsieur,

c ey,

TJe Baron Henri de Ruchnerdt descendait d'une


vieille famille prussienne, etablie depuis plus d'un sicle

on apercevait sous l'ombre de sa fine moustache blonde,


IC

r-Vcr-lo tee'c

Henri joignait a toutes ces qualites une bonne humeur


toujours prete et un cceur toujours ouvert.

Depuis une annee, il avait ete fiance a sa cousine


Nadige, une de ces fleurs pales qui poussent dans ces
pays voisins du pole, adorables creations de la nature,

vaporeuses comme un reve dans leur blancheur de


neige et sous leurs longs cheveux cendres. Ils avaie.nt
ete eleves ensemble ; leur amour etait ne de l'habitude

de s'aimer, comme meurt souvent celui des autres.


C'etaient bien veritablement deux Ames sceurs, qui
attendaient, avec la chaste tranquillite des natures
septentrionales, le moment oil elles allaient se confondre dans un baiser.

Au mois de Decembre, Henri etait alle passer


quinze jours dans une des proprietes de son pere,
avec plusieurs amis. On devait chasser l'ours. Au re.
tour, on devait clebrer la maHage. Cinq jours apres

son arrivee, Henri recut une letre qui le rappelait


en toute hate a Stockholm. Nadege tait malade. Ii
partit aussitOt. Ii trouva sa fiance au lit, pale, les
yeux agrandis par la fievre. Elle sourit doucement
en le voyant.
J'avais peur que tu ne tardasses, dit-elle.
Puis elle ajouta, et sa voix semblait un murmure :
Tu vois, mon pauvre ami, notre beau reve s'est
evanoui.

Henri ne put retenir un sanglot.


Ne pleure pas, reprit la jeune fille. Nous nous
reverrons un jour et notre bonneur sera ternel.
Dans la nuit elle mourut, ou plutOt elle s'eteignit,
comme une lampe oU l'huile vient a manquer, lentement,

doucement, sans secousse, le sourire sur les levres, et


l'esperance dans les yeux. Versu ne heure du matin,
elle serra la main de Henri, qui se tenait debout pres

d'elle, epiant sur son front les progres du mal; ii


se pencha.
Au revoirl murmura Nadege, et, comme un en-

fant fatigue qui s'enddrt, elle laissa tomber sa tete


sur l'oreiller. Elle etait morte. Henri, sentant ses

mains se glacer dans les siennes, comprit tout-a-coup


l'offreuse verite; comprimant les sanglots qui l'etouffaient, il se pencha sur elle et la baisa au front. C'etait
le premier baiser qu'il lui donnait.
Cette douleur, tombant si brusquement dans sa vie,
naguere si, calme, si heureuse, si riante, changea tout-

www.dacoromanica.ro

33

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


a-coup le carActere du jeune homme. II devint triste,
taciturne; ii renonga a toutes ses habitudes d'autrefois,
au monde, a 1 chasse. II s'enfermait de longues heures
dans sa chambre; ii ne sortait presque plus, si ce n'est
pour aller au cimetiere. Quelque fois ii partait, des le
matin, seul, et se perdait dans la campagne, cherchant
les endroits les plus solitaires. Une sombre mlancolie
l'envahissait.

Son pere s'inquitait ; ii craignait que sa sante ne


s'altrat, et rsolut de l'loigner de la Suede. II sollicita

et obtint pour lui le poste de secretaire a la legation


de Suede a Bucarest.
Henri accepta et partit. Son pere l'accompagna a
Paris ; puis, voyant que le voyage changeait un peu
le cours de ses ides, il le persuada d'aller a Rome.
Ils y allerent ensemble et, pendant trois mois , ils
visiterent Milan, Florence, Venise, Naples et la Ville
Eternelle. Le jeune baron sembleit renaitre a la vie.
La vue de toutes ces merveilles, le ciel pur de l'Italie,
la nouveaut du spectacle qui se droulait sous ses

Venise que supportait un bahut de grand style, tout


ce luxe severe qui dispose si bien l'esprit aux mditations, lui parut tout-h-fait de son goat. II demanda
le prix, dispose a payer ce qu'on voudrait, desireux
d'en finir tout de suite. Mais la servante qui lui avait
montr la maison, ne connaissait pas les conditions
du propritaire. Elle savait seulement qu'on ne voulait la donner que meuble.
Mais c'est meuble
que je la veux, S'cria Henri. Son guide prit l'adresse
de la personne qui louait et promit de venir le soir
meme apporter la rponse. II vint, en effet, le soir

vers huit heures. On demandait six cents ducats


par an.
Bien, dit le baron, j'accepte.
Seulement, Monsieur, objecta le guide, je me
permettrai de vous faire observer que...
Ii s'arreta.
Quoi ? demanda Henri.
Carlou, etes-vous superstitieux ?
Non, heureusement.

yeux, tous ces enchantements avaient dissip les nuages


noirs qui assombrissaient ses pensees. Ii etait redevenu

Enfin, meme quand on n'est pas superstitieux,


c'est egal... Ce n'est pas amusant

causeur comme autrefois, et s'il n'avait plus sa gaiet


des jours passes, du moins avait ii recouvre sa bonne

Quoi? rpta le jeune homme que ce preambule


impatientait.

humeur. Un jour, a Venise, ii vit passer une jeune


fille blonde et pale ; ll s'arreta et dit a son pere
Regarde 1 On dirait Nadege 1

C'tait la premiere fois


pronongait le nom
de sa fiance. Ce jour-l, ii fut triste et refusa de
sortir. Ii resta avec son pere, et, jusqu'au soir, ii lui

parla du passe, de ses esprances brises, de son


bonheur vanoui. Ii lui dit tout ce qu'il avait souffert a Dans le premier moment, j'ai cru que Ten

mourrais, disait-il. Et, chose curiewe, jamais je n'avais sonde la profondeur de mon amour pour elle.

J'tais tellement habitu a l'aimer. Quand elle n'a


plus ete la, j'ai senti un tel vide, dans mon coeur,

que j'ai compris qu'elle l'occupait seule tout entier.


Ii reprit l'un apres l'autre tous ses souvenirs, remuant
avec une sorte de volupt amere ces cendres encore

chaudes. II pleura beaucoup. Les larmes le soula&rent.

II
Un mois apres, il arrivait a Bucarest et descendait
l'Hotel Hugues. Des qu'il eut pris possession de
son poste, il chercha une maison, car il avait la vie
d'hotel en horreur. On lui en indiqua plusieurs, il les
visita; aucune ne lui plut elles taient trop petites
ou trop grandes, malpropres, basses de plafond ; ii

voulait de lair, un jardin, de larges fentres. En


passant par la strada Romana, ii apergut, a demi

cache dans les feuilles , une maison blanche dont


l'apparence le sduisit. cSi elle pouvait etre a louer,)
pensa-t-il. A tout hasard, il envoya son guide s'informer. Celui-ci revint au bout de quelques minutes
et lui annonga que la maison tait libre. Le jeune
homme s'empressa d'aller la visiter. Le jardin tait
plein de fleurs ; la facade de la maison disparaissait
sous la verdure. E entra, le vestibule etait vaste, lumineux, pave de marbre blanc et noir; les chambres
&talent spacieuses, elegamment meublees; a gauche,
II y avait un cabinet de travail, dont la demiobscurite plut extremement a Henri. Les meubles de vieux
chene sculpt, les grandes bibliothques sombres, le
btireaux aux pieds lourds et contournes, la glace de

Voila. On dit que cette maison porte malheur.


Celui qui l'a batie s'est pendu dans le bureau, apres
avoir perdu sept mille ducats au jeu.
Je ne joue pas, fit Henri.
- Son neveu qui habita la maison ensuite, a te
trouv un matin, pendu a la meme place que son
oncle; On n'a jamais su qui avait pu le pousser
cet acte de dsespoir.
L'ennui de la vie, rpondit Henri. Mais qu'est
ce que j'ai faire moi avec tous ces pendus. Ils ont
choisi la une vilaine mort... Tu viendras me prendre
demain matin et tu me conduiras chez le proprietaire.
Je tiens 5. terminer le plus tOt possible. En attendant
prends ces cinq louis.
Le -guide sortit, et, en s'en allant, il se disait a
part lui <cC'est gal, ils sont curieux ces trahgers.
Je ne louerais pas moi une maison oa quelqu'un s'est
pendu, quand meme on me la donnerait pour rien.)
Huit jours apres, Henri de Ruchnerdt invitait quelques uns jeunes gens dont il avait fait la connaissance
venir planter la crmaillere dans 'son nouveau do-

micile de la strada Romana. Le diner fut tres gai.

Un des convives, qui tait juge d'instruction, lors du


suicide de l'ancien propritaire, raconta, avec un grand
luxe de Utah, comment celui- ci s'tait pendu a

rangle de la bibliotheque. On se leva de table pour


aller examiner les lieux.

Vous voyez, disait le magistrat, c'est la qu'il


a passe la corde, derriere cette fleur et il est monte
sur cet escabead, puis ii l'a repouss avdc le pied
gauche, et
Sais-tu que tu n'es pas drOle avec tes histoire,
s'cria un jeune deput, qui tenait un verre de cauhepagne a la main. Je propose que nous retournions
a table. Au diable les pendu I Tu vas -dormer le cau.

chemard au baron.*
Henri sourit.

Eh I mesieurs , fit-il gaiement, jen ai vu bien


d'autres. Pensez donc que dans le chateau de mon
pere, oa j'allais passer une partie de l'hiver, a 1'6poque de la chasse, ou pretend qu'il y a une foule
de revenants qui se promnent la nuit au clair de
lune. Les villageois font des signes de croix quand

[13,262]

www.dacoromanica.ro

34

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

ils passent le soir devant la porte, Le fait est que


dans la salle des armures, ii y a des echos mysterieux qui produisent sur ceux qui y entrent pour la
premiere fois une trs singuliere impression. Eh Nen!

je n'y ai jamais fait que de doux et beaux reves.


Une ombre passa sur son front. Il venait de se
rappeler que c'etait l qu'il avait regu la lettre qui
lui annoncait que Nadege tait malade.
On tait revenu a table, et le rcit du baron avait
mis les convives en verve. d'histoires. Chacun raconta

la sienne; et, quand on se separa, vers deux heures

du matin, personne ne songeait plus aux deux pendus


du cabinet de travail.

III
Henri avait rencontre, en venant de Pesth a Baziash, une jeune dame rournaine, qui revenait a Bucarest. Ils taient seuls dans le wagon. Ils causerent.

Ils se retrouverent sur le bateau et une sorte d'intimite se forma entre eux, cette intimite du voyage
qui est si charmante, qui se brise tout-a-coup au
dbarcadere et laisse de si doux souvenirs. Elle se
nommait Anna Cordulnu. Elle etait veuve depuis
deux ans. C'etait une magnifique creature, blonde,
d'un de ces blonds particuliers a l'Orient ; ce n'est
pas le blond dore du midi, ni le blond ceedre du
Nord, c'est une couleur qui ressemble a celees des
feuilles colories par l'automne. Elle etait blanche,

avec de grands yeux noirs, doux et veloutes. Elle


avait vingt trois ans, et elle etait dans tout l'eclat
de sa beaute, une beaute luxuriante, un epanouissement de printemps qui annonse un ete splendide.
Elle avait fait une profonde impression sur Henri,

qui s'tait bien promis de la retrouver a Bucarest.


11 la revit pour la premiere fois a la Chaussee. Elle
se promenait en caleche decouverte avec une vieilIe
dame. Elle repondit en souriant a son salut. Quelques
jours apres, au bal de la legation d'Angleterre, Henri
l'apergut au milieu d'un groupe de jeunes femmes.
Elle causait, debout, jouant avec un &entail de nacre;
la lumire ruisselait avec des frisonnements sur ses
paules nues et mettait un reflex d'or dans ses cheveux. Elle etait si belle, qu'il s'arreta pour l'admirer.

Elle le vit, quitta le groupe de ses amies et s'ap-

procha de lui.
J'avais espre vous voir chez moi, dit-elle, et il
faut le hasard d'un bal pour que je vo.us rencontre.
Ii s'excusa et promit d'aller le lendemain lui faire
une visite. Il valsa deux fois avec elle, et partit ebloui,
disons le mot, amoureux fou. Comme tous les hommes

du Nord, Henri ne savait pas aimer a demi. Quand


son coeur sletait veille, il avait aime Nadege, et nul
autre sentiment ne l'avait dtourne, ne fut-ce qu'une

minute, de cette passion chaste, profonde, -entiere.


Depuis que Nadege etait morte, son coeur etait reste
comme engourdi par la douleur ; ii l'avait dit a son
pere a Venise: <<Je crois qu'on n'aime qu'une fois.
Ce n'est pas ma vie, ma jeunesse, mon bonheur, que
Nadege a emport avec elle, c'est mon coeur. x, Et

voila que son coeur se reveillait de son engourdissement

et se mettait a battre. Ii s'etait donc trompe. Il se


consultait; il se demandait s'il n'etait pas le jouet de
ses sens. Cette femme, il la connaissait a peine. 11
ne l'avait vue, pour ainsi dire, qu'en passant. II n'tait

attache a elle par aucune de ces liens puissants qui

cree l'habitude. 11 s'effrayait de cet amour naissant,

dont il ne pouvait se rendre compte. Si ce n'etait

qu'un caprice? Toute la nuit ii tourna et retourna ces


questions dans son esprit. Il faisait deja jour, quand,
brise de fatigue, il se jeta tout habille sur son lit et

s'endormit.

Le tantt, il alla faire sa visite a M-me Corduleanu.


Ii retourna souvent 'chez elle. Ils s'aimerent, ils se le
dirent et on commenga a parler de leur prochain mariage. Est-il besoin de raconter ces amours qui ressem-

blent a tous les autres : l'amour de- deux coeurs qui


se comprenaient, calme, paisible, plein de tendresse
contenue, de respect et des delicatesse, d'estime et
d'adoration reciproques.
Les jours passaient, en resserrant les liens qui les
unissaient l'un a l'autre. Ils n'avaient pas fixe la date
de leur mariage. us evitaient mme d'en parler. Ils
etaient si heureux ainsi. Qu'ils auraient voulu prolonger
indefiniment ce temps plein de charme. Qui ne voudrait
que le printemps durat toujours, avec ses senteurs enivrantes, ses matins humides de rosee, ses soirs si tiedes,

son beau soleil, ses douces brises et son ciel pur ?


IV

Ils taient heureux;


c'est resumer en un mot leur
existence pendant toute une anne. Vint l'automne de
1879. Un soir du mois de Septembre ils se rencontrerent a la Chaussee. Ils se promenerent longtemps sous

les arbres, devant le buffet, avec des amis. La nuit


vint. Es se trouverent seuls.

Allons faire un tour dans les bosquets, dit Henri.


Allons, repondit-elle 'en lui prenant le bras.
Es traverserent la Chaussee , et se perdirent dans
l'ombre des allees , marchant lentement, causant de

mille choses. Elle tait toute joyeuse ce soir-l. Es


marcherent longternps ainsi. L'ombre s'etait epaissie
autour d'eux; le ciel s'etait rempli d'etoiles; de temps
a autre, a travers les arbres, ils apercevaient le grand
flamboiement de la ville, ou a gauche, dans le fond,
une grande .lueur pale dans le ciel. Le silence etait
profond; ils parlaient bas.-Puis, saitie par cette mysterieuse harmonie qui s'chappe de la nuit, ils se turent,
ecoutant leur pensee qui se repondait. Es s'arreterent

dans un endroit ou les arbres, en demi cercle, forment comme un berceau naturel. Ils s'assirent sur un
banc et reprirent leur causerie. Il lui tenait la main.
Tout-a-coup la lune se leva, et un long rayon bleu,
pergant les branches, tomba sur eux et les enveloppa.
Henri la regarda, elle rayonnait sous ce nimbe.
Comme vous tes belle ! s'ecria le jeune homme

avec un enthousiasme net-. Il lui prit la main et la

baisa longuement Elle frisonna.


J'ai froid, dit-elle.
En disant ces mots, elle se leva, et, reprenant son
bras, elle se mit a marcher rapidement, comme si elle
voulait se rechauffer. Le jeune homme sentait son bras
trembler sur le sien. II la regarda; elle etait tres pale.

Nous sommes rest& trop longtemps sous ces

arbres, dit-il ; la fralcheur de la nuit vous aura saisie.


Rentrez-vite.

Oui, dit-elle, je ne me sens pas bien.


Ses dents claquaient. Ils rejoignirent leurs voitures.
Henri l'aida a monter, et lui fit male recommandations.
En revenant, il se sentit pris d'une indicible tristesse;
ii avait le coeur serr. 11 rentra chez lui sans avoir pu

www.dacoromanica.ro

35

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


dissiper cette terreur secrete qui le dominait. Il aurait
voulu aller chez elle, la voir, savoir confluent elle se
trouvait. Il dormit mal. Des qu'il fit jour, il se leva,
inquiet. Vers dix heures, il envoya chez M-me Corduleant'. La domestique revint et lui dit qu'elle dormait.
Cette reponse le soulagea. A deux heures, comme il
se disposait a se rendre chez elle, on lui apporta une
lettre. Anna le priait de ne pas venir. Elle n'etait pas
trs bien. Mais elle esperait que ce ne serait rien; un
simple refroidissement. Henri- attendit le lendemain avec
impatience.

Le lendemain, il regut une nouvelle lettre. Anna le


demandait. e Vous m'excuserez de vous recevoir au lit,
disait-elle; mais je ne suis pas bien du tout. Venez, j'ai

besoin de vous voir.) Il courut chez elle. Elle etait


couchee; le medecin etait pres d'elle. Quand elle le
vit, elle sourit. e Ce ne sera rien, fit-elle comme si elle

avait lu dans ses yeux l'inquietude de son coeur.

N'est-ce pas, docteur?

Le medecin affirma que se ne serait rien, en

effet, si elle ne faisait pas d'imprudence. Puis il salua


et partit. Henri la regardait et trouvait dans ses traits
un changement extraordinaire: Ses yeux brillaient d'un
eclat febrile, une rougeur inaccoutumee marbrait ses
joues; elle avait les levres seches et comme brulees
par une fievre interieure. Elle le retint longtemps pres
d'elle, causant avec volubilite. Elle lui fit promettre
de revenir le soir. Il revint et la trouva Ares lasse.
-- Il ne faut pas vous fatiguer, lui dit-il, ne parlez

pas. Je reste la, prs de vous.


Lisez-moi quelque chose , fit-elle. Je n'ai pas
sommeil.

La nuit de Mai de Musset. Le volume est la,


sur la table.
Il prit le volume et lut. Elle ecoutait, les yeux a
demi-fermes ; et, tout doucement, elle s'endormit Henri

continua encore un instant de lire, baissant de plus


en plus la voix, et quand il fut bien stir qu'elle dormait, il posa le livre sur la table et la regarda. Ses
yeux etaient cercles de.noir; aux deux coins de -narines,

legerement dilates, on pouvait distinguer un pli qui


trahissait la souffrance. Elle respirait difficilement.

Elle etait tres pale; mais, par moments, la marbrure


rouge apparaissait aux pommettes. II demeura ainsi
pres d'elle fres tard. Le mdecine vint.
Ne la reveillez pas, dit-il, le sommeil lui fait
du bleu.

qu'il y ait du danger,

dit Henri.
,
Oui et non. La fievre persiste, et c'est facheux.

Attendons a demain. Si la fievre est tombe, il n'y


aura plus aucun danger.

reprise par le frisson. Quand elle rouvrit les yeux,


elle le vit prs d'elle; elle lui tendit la main et lui
dit avec un sourire triste: Cher ami, que vous etes
bon de rester ainsi pres de moi.) Elle semblait avoir
oublie son expansion folle de tout-a-l'heure. Elle paraissait accablee. Le mdecin vint alors.
Je me sens mieux, lui dit-elle.
cOui, mon enfant, dit le docteur en lui caresant
la main avec bonte, oui, vous etes beaucoup mieux.
Et se retournant vers Henri, il lui fit un signe. Le

jeune homme comprit. Quand le docteur sortit,

il

l'accompagna. Des qu'ils furent seuls :


Eh bien! demanda Henri avec anxit.

Du courage, mon ami, dit le mdecin. Il n'y a


plus rien a faire. Elle est perdue.
Perdue! s'ecria Henri.

Il s'appuya au mur pour ne pas tomber. Il etait

comme un homme qui a regu un coup violent sur la


tete. Un nuage lui passa devant les yeux, le sang lui
bourdonnait dans les oreilles. Il touffait. Perdue l

rpeta-t-il apres un moment. Puis, comme s'il se parlait


a lui-rneme, il ajouta avec angoisse: Je porte donc
malheur a tous ceux qui m'aiment I

avait peur qu' Anna ne remarquat son trouble. Il descendit avec le docteur et l'accompagna jusqu'au bout

de la rue. Le grand air le remit un peu. Quand il

revint, Anna le regarda longuement, puis elle lui demanda, avec cette curiosit inquiete du malade qui
sent qu'on ne lui dit pas la vrit tout entiere.
Eh bien 1 que dit le docteur ?

Il dit que vous etes mieux qu'hier, mais que


jusqu' demain il y a encore un peu de danger. Il
faut eviter toute emotion.
Quelle autre emotion puis-je avoir que le plaisir
de vous voir aupres de moi. Vous m'aimez bien ?

De toute mon ame, dit Henri, qui sentait les

mots s'trangler dans sa -gorge.


Anna le fit essoir auprs d'elle, et, les mains dans
les siennes, les yeux sur les siens, d'une voix douce,
caressante comme un souffle, elle se mit a lui parler
d'avenir, De temps en temps, les frissons la secouaient.
Elle s'arretait un moment et puis reprenait. Elle serait
bientt retablie. Ils se marieraient avant le grand jeune
de Noel et partiraient immdiatement pour l'Italie. IL
fait chaud l-bas, disait-elle en frissonnant. Sa voix

devenait de plus en plus faible. Henri la regardait

Le lendemain la fievre avait redouble. Anna- etait


secoue par des frissons qui, d'heure en heure, devenaient plus frequents. Tout son corps tremblait, ses
den.6 claquaient. Un horrible pressentiment saisit Henri.

Il se rappela la fin rapide de Nadege.


Est-ce que je vais la perdre aussi celle-l? pensat-il avec pouvante.

Trois jours et trois nuits, il resta au chevet de la


malade dont l'etat empirait et qui s'affaiblissait de
plus en plus.

ment et demeura comme assoupie, respirant fortement,

Il ne rentra pas tout de suite dans la chambre, il

Que voulez-vous que je vous Ilse.

Croyez-vous, docteur, ,

Le troisieme jour, vers dix heures, elle eut tine


crise terrible. Elle delirait. Ce beau corps luttait desesperement contre la mort. Elle appela a grands cris
Henri qui tait pres d'elle, et, sans le voir, elle se
mit 4 lui parler avec une effusion de passion etrange.
Tout ce qu'il y avait d'amour en elle s'pancha dans
ce long monologue sans suite, qu'il coutait avec desespoir et ravissement. Epuisse, elle se tut un mo-

avec terreur. Par instants sa figure se contractait, une


flamme pale s'allumait dans ses yeux, et le cerde noir
qui les cernait s'aggrandissait de plus en plus.
Elle s'assoupit. Il etait prs de cinq heures. Vers
six heures, elle etit de nouveaux frissons. Tout son
corps tremblait. Elle se rveilla, regarda autour d'elle
avec effroi ; la demi-obscurit de la chambre l'effrayait
sans doute. Elle cria a deux reprises : Henri! Henri 1
Il etait debout prs du lit. Elle ne le voyait pas. Il
lui prit les mains. Elle les lui- serra convulsivement.
Oh 1 vous etes la ? fit-elle avec egarement. J'ai peur.
7,

www.dacoromanica.ro

- 36 --

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN


.....".....

'

-e
:

''.I. I;

..

, -,.

dr.:0''Zi ---', P:., ri:',


?.....,t7 '...,11.
":

s;...

li''''. ;

.-

--'-'"-..4

I- Is'

.:-

"s::,

..ijo

',

tW* f.V'
5

II

,
...

It
r$:

, ...,

. .-,..:

V
4' b

"
.

..gi

ar

)'.1

4
.,

t -,/

NI

.`11:.,...?/

..

, ' .:

'e., si v x

I
I

it.' :

,.-

, 10 f

'16:- I

91

al.. 'm 1

....'

'

,,,.

.-7s1'

' '1. \'''

t,

'r

.....

''' .0' .4 '

'.

`,

%,,/,..r-,:.."/ ..c

-,

'Ir.

: -'''')

1, rict

'41' ;i3c-,

.....

,,i,

,..

tl.

\.,

----

0.

I.: 1 9 ,,I.rtti

V";
.

.1..--)47,1'..

,i,'

t1

''
1111 1" jk,-.1 .kiii
'.-.

.1411A.:X ''s
.1:filkii.:.i.:

rt

*.

.(1....

'q

1i:

.,'4":44401%

14, .1
,

..

AC,'

t' .P;_., ....4,i-:-,..!",..!".::

6: r.rc

www.dacoromanica.ro

./

; ,

fie

el,

'A",

.....,,,,L..:Iy

'

..,

:.-i-,0'.

.1\ ,

,0

-S,

.0 ,

,F

-40,,

..;;4::'i

.......,

V.

% `1. -b,--k+ ,, o' . r.

..

frt .

44'. vr....6". 3 .

,
tk

''1 e,

..-.:, ..

,,

f:.d

'

c'r

:
'''.'!......,.',X
','

.;..-- - --.. : .;....,.,

-rh

'1 " ( :

4,..

&c., 03

..

''

'''''1.1.'-'.;.:4,.:
i ..,

..

'r

",, "

'

-,

r'/

iq

'.- -'

.*.-.-

...=&,r.,?T'

i ".;
'ci 4.,
lif
'',,* il:
.
''..,\ .'/' ';'";',.
I"

."!..; re: ' ii th'. I

.; ;"

P-- f-----5.4-,-.'''''''''.::::,.=
i' Sv,-;:k:.'.!..,- V4`e.::!:,,; .::-.-.to
K
,./,,,,
a...,:::,,1:,.....---..:' ,,s.,.'', C
-,..--".4..:zv3=4.i. '..-'::--'"'
.t, ,. - ,s7.;.''z'
-4.-....z4..tizik.J'4,

,ri

'J

70,..ir j1:,,:;%";;''',...F.'4.-7,'"aa"..L.1131""r8r!, I

1;1..1' " ,
r,' .

'-',.

,...

tii,

0. oN. .......

'

'''

.6'"---

'

--..'0;:: '

::::-..f.;5:.,.-

,-

''',
.O'

""

1.-

'- f.'s.- ritt"...10"'

,..

.,...

,-..:,

-,;

;'

,c",...' :-

I'

''''.'
..

'

- - 1 V."'
- ...,;,7, .

:!' , ;,,,....7L

......

-.. g'. . -..::::...,'',"' .'


' .' .....- " ,,

,' ; ..`',,
l''
% n .. .".

---7"' .- .

'

,.

:;:;,

,,..:....

.:.',-,:s---*:-1-.-s-

-,.,. 4-1----ti-i...--t--, .
"7-t

,.

''...i...... z"

:'.
-..'

`2.14..i'.2A:.':i, ':',

:-. 5.

,i

''

...-,e
t

- 37 -

i
ALB.UMUL MACEDO-ROMAN

www.dacoromanica.ro

de C. D. Stancescu.

'S

38

ALBUMUL MACEDO:R6MAN

Ne me quittez pas.) Elle se tut et ferma les yeux.


Ii crut qu'elle allait dormir. Tout-h-coup elle poussa
un grand cri : Oh I dit-elle, est-ce que je vais mourir.
Je ne vous vois plus. Il fait noir. Faits apporter de
la lumire. Ii appela. On alluma deux lampes et
deux candlabres. Ce ruissellement de lumire parut
la soulager. Le IVIedecin arriva.
C'est la crise, dit-il. A moins d'un miracle, elle

ne vivra pas deux heures.


La tante d'Anna tait venue avec deux autres de
ses parents. Ils etaient la tous les cinq, brises d'emotions devant cette splendide creture, si pleine de vie
et de sante hier, et qui, a cette heure, n'avait meme

plus la force de lutter contre la mort qui venait

grands pas.
Vers sept heures et demie, Anna rendit le dernier

soupir. Sa fin fut navrante. Tous pleuraient a son


chevet. Seul, Henri, dont elle n'avait pas quitte les
mains, ne versait pas de larmes. Bleme, les yeux
ardents, la figure horriblement contractee, la poitrine
souleve par des sanglots qu'il touffait, ii regardait
se briser ce dernier morceau de son coeur.
Quand tout fut fini ii tomba a genoux comme foudroye, et resta longtemps les lvres cones sur cette
main glace qui s'etait crispee sur la sienne.

Le mdecin que cette douleur morne effrayait ,

l'emmena avec lui.

piece severe, il lui semblait voir deux ombres se


dresser, deux ombres pales et blondes qui se tenaient

par la main et lui souriaient. Tout-a-coup , derriere


ces blancs fantOmes, ii apergut deux spectres horribles
qui s'agitaient au bout d'une corde , avec d'affreux

grimacements. Puis tout sebrouilla dans une lueur


rouge qui, passa sur cette vision comme un clair.
Une des bougies s'eteignit. Henri regardait toujours,
les yeux attaches fixement vers ce coin o ii croyait
entendre un chuchottement de voix. Les deux fantomes blancs repasserent devant lui, donnant la main
aux spectres; et tous les quatre se mirent a danser une
ronde vertigineuse. Henri se leva. Attendez-moi ,
je viensl dit-il. Nadege I Annal oh! cheres bien-aimees,
ne partez pas sans moi I Et il tendait les bras vers

elles. ,La flamme de la derniere bougie palissait et


rougissait tour * tour, prete d'expirer. La bouche
clata. Henri tressaillit. A ce moment , la pendule
sonna minuit. Au dehors la pluie tombait a torrents,
et le vent gemissait lugubrement dans les arbres
demi depouilles.

Le lendemain tnatin, quand le domestique ouvrit la

porte du cabinet de travail ,

ii

apergut son maitre

pendu a la bibliotheque, a l'endroit precis oil s'etaient .


pendus l'ancien propritaire et son neveu.
Bucarest
14128 fivrier .r880.

VI

Dehors la rue tait noire. II tombait .une petite


pluie fine, penetrante. Ii marcherent, sans parler, pen-

dant pres d'un quart d'heure. Arrives a la porte du


docteur, celui-ci pria Henri d'entrer un instant chez lui.

Merii, rpondit le jeune homme, j'ai besoin

d'aller jusque chez moi. Vous vo'yes, maintenant je


suis calme.

Il est trop calme, pensait le docteur en'rentrant.


Au lieu de se diriger vers la strada Romana, Henri
revint sur ses pas et entra dans le jardin de Cismegiu.
Le jardin tait sombre et triste. Henri erra quelque
temps d'allees en allees, cherchant a renouer le fil de
ses idees en desordre. Ii arriva au bord du. lac. L'eau
tait noire et se perdait dans l'obscurite. Ii s'arreta;

on eut dit que cette eau muette l'attirait. Au bout


d'un instant, il reprit sa marche, fit le tour du lac et
sortit par la porte qui donne dans la Strada StirbeiVoda; il s'en alla par la strada Renascerei ; puis ii

L1
F 4minentul autoru al spiritului legilorll Montesquieu dicea ca : nicT odata nu a avut o mai mare idea
de patria lui &cat atunci cand a vedut ideile, obiceiurile, i institutiunele ei adoptate i intr'o alta terra.
Fie 'rni permis i mie de a exprima astadi ace1a0
sentimentti. Gasind pe malurile Dunarei o noua patrie,
Romanias o Frantia a Orientului, in ideile, traditiuuele i aspiratiunele de civilisatiune ale surorei celei
marl, am devenit cu inima i in faptti cetateanti Romanii cu o indoita iubire pentru patria de origina.

tourna a droite, enfila la strada Calvina et arriva dans

la Calea Victoriei. Quand il se retrouva dans la lumiere, au milieu du bruit, des passants, des voitures,
ii sembla se rveiller d'un reve. Ii pressa le pas et
arriva bientt a la strada Romana. La pluie tombait
plus fort. Il etait transperce, mais il ne s'en apercevait pas.

Monsieur n'a donc pas trouve de voiture, lui

dit son domestique, quand il le vit entrer pale, defait,


plein de boue et ruisselant d'eau.
Nonl repondit-il d'un ton bref et il ouvrit la porte
de son bureau, qu'il referma derriere lui.

Il se jeta sur un canape et deux heures entieres

sanglota, murmurant des mots confus. Les bougies qu'il


avait allumees en entrent, consumees jusqu'aux bobe-

ches, brithient avec une flamme haute et vacillante,


qui jetait des lueurs etranges sur les murs. Il se releva,
et regarda devant lui. Dans la demi obscurite de cette

fabula e 'n lume multu dulce, 'ncantatore,


La care toti asculta cu-acelasi doru si focu :
Plapand'a fiintia 'n lganu abia gungunitore,
Mosneguht ce se misca d'ahia din locu in locu,
Chiar frundiele din codru si florile 'n campia,
Si paserile 'n cranguri si riulu murmurandu
Asculta en, placere si-adfinca doioga,
Si in eternu cu tote aru ste totu ascultandu 1
Si fabul'a acest'a d'asia mare dulcetia
0 sciti voi cum se chiama? i dicemu toti vietia I

www.dacoromanica.ro

39

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

terminulu technicu alu jurisprudentiei ungurepci a-i

Unu poporu singurn prin datini, limba,


Simte, traesce si infloresce,
Si candu prin ele nu mai simtiesce
Incetu cu 'ncetulu pere, se schimba 1

face eiobagi. ,
Acsta grava cestiune fu genesa multoru dificultati
si turburari continue, cari ocupara legislativa Unga-

riei in totu decursulu seculului alu XVII lea.


Romanii din Turcia candu emigrara in Croatia si
Slavonia se pusera sub jurisdictiunea ndmidilocita a
Capitaniloru de frontiera austriaci. Ca atari ei rema-

sera omeni liberi, ba inca obtinura dela imperatii

Macedo-Romnii din Croatia si Slavonia


(Dupa fantani oficiali contemporane)
V" orbimu aici de o colonia macedo-romana care

a jocatu unu rolu forte caracteristicu in afacerile interne ale Austriei si Ungariei, vorbimu de unu poporu
care sub nume de Romani (Valachi) in secululu alu
XVII-lea au datu probe de o virilitate admirabila. Der'
acesta colonia astadi a peritu dupa ce a sustinutu o

lupta de libertate aprope o suta de ani. Noi vomu


impartasi aici cateva date istorice din viatia ,acestoru

Romani cari pe la anulu 1659 pareau a egala in

energia pe fratii loru din Ungaria si Transilvania.


Pe la finitulu seculului alu XVI-lea si inceputulu
seculului alu XVII-lea, armele si tirania musulmaniloru

inspaimentase tote poporele din peninsula balcanica.


0 multime de crestini din Macedonia, Tesalia, Epiru

si Albania parasira vechile loru asiediemente cautandu-si sigurantia personei .si averei in tierile de
miedia-nopte.

Atunci o grupa insemnata sub nume de Romani


(Valachi) trecu in Croatia si Slavonia si se stabili in
diferite parti ale acestui regatu. In scurtu timpu tinuturild de langa fluviulu Ilova capefara numirea de Valathia major si Valachia minor. I)
Prima aparitiune a Romaniloru acestora in afacerile
Croatiei si Slavoniei o aflamu pe la anulu 1604.
Pe timpulu acesta Prelatii si Magnatii Ungariei se
plansera la camera tierei ca soldatii mercenari si Capitanii frontiereloru le ocupa posesiunile, agrii, fenatiele
si padurile fara de a recunosce drepturile ce le competu
ca domni de pamentu.
Articululu de lege 14 din anulu 1604 care face mentiune de acesta plangere adauge apoi :

Dupa cum se spune totu acesta se intempla si in


Slavnoia si Croatia cu Romanii cari de curendu au
venitu acolo din tinutulu turcescu si s'au asiediatu pe
mosiele Episcopiei din Agramu si ale unoru domni
si nobili, anume a contelui Zrini, Deroffy, a familiei
Pogan si ale altora. Se hotarescd asia dera ca dela
toti acestia se se pretindia dismele si se dee domniloru pamentesci teragiulu, sau nonele., 2)
Din textulu acestei legi este evidentu ca Magnatii
Ungariei voira a supune pe Romanii emigrati in Croatia

si Slavonia la servitii feudale, sau ca se folosimu cu


a) De Valackis sive Rascianis Graeci ritas non uniti in Repo Sclavoniae
et Creatiae. Unu anonimu in Biblioteta museului nationalu din Pesta.
Totu in secululu akt XVI-le au emigratu din Turcia si Romanii cari se
aflau in Carniolia, dupa cum ne spune Valvasor (Ehre des Herzogthums Krain,
Nurnberg 1689 )

2) a. Idem Seri dicitur etiam in Sclavonia et Croatia fier Valackos, qui


nuper ex ditione Turcica eo se contulerunt, in Episcopatus Zagrabiensis et
nonnullorum Dominorum et nobilium bonis; ut pote Dominorum, Comitis a
Zrinio, Deroffy, Familiae Pogan ac aliorum. 2. Statuitur itaque; ut ab his
omnibus Demmae exigantur, et Dominis terestribus terragium, sive nonnae
praestetur. Art. 14, 5604.

Austriei mai multe imunitati si privilegii, precum vedemu ca esoperase si Romanii Pindului dela Sultanii
turtesci. I)
La anulu 1618 Camera Ungariei hotari de nou ca
Romanii din Croatia si Slavonia se fia predati jurisdictiunei domniloru pamentesci. 2)

Spre scopulu acesta se institui o comisiune care


se duca la indeplinire scoterea loru de. sub auctoritatea capitaniloru de frontiera.
Der' legea remase neesecutata. Romanii urmara si
de aci incolo a se bucura de libertatile si imunitatile
acordate de ,curtea din Viena , recunoscandu de legale numai jurisdictiunea Capitaniloru austriaci.

Din acesta causa Camera Ungariei pentru a potea


opera mai cu sucesu supunerea loru la regimulu feudalu vine la anulu 1635 si le caseza tote privilegiele.
Articululu 40 din anulu acesta dispune urmatorele :
aFiendu ca lVlaiestatea Sa Cesaro-regesca Sacratisima a binevoitu a decide ca intentiunea Maiestatii

Sale nu a fostu nici odata ct numitii Romani ar fi

fostu indiestrati cu privilegii in prejudiciulu drepturiloru


altora, ba inca a binevoitu a decreta c prin o comisiune se se aduca satisfactiune Domniloru pamentesci

dupa justa pretensiune a fia caruia, de aceea privilegide. aceloru Romani, ori cum, ori candu si sub ori ce
forma se voru fi datu, se caseza si se nimicescu.) 3)
Acsta anulare insa nu avu nici unu efectu de dreptu.
Curtea din Viena confirma de nou privilegiele si imunitatile romaniloru din Croatia.

Atunci Camera Ungariei veni cu alta lege si la


anulu 1659 le declara a doua ora de anulate.
Iata cum sung articululu 90 din a. 1659 :
In catu se atinge de privilegiele si statutele Romaniloru cari mai inainte s'au casatu, dr acum de curendu
au fostu confirmate de Cancelaria Germana in prejudi-

ciulu Regatului si a Santei corone se reinoiesce art.


40 din a. 1635.5 4)

Nici acesta casare nu se potu esecuta, din care

causa Camera Ungariei la anulu 1681 prin Articululu


64 hotari pentru a treia ora :
Statutele i privilegiele Romaniloru date in prejudiciulu Regatului si a Santei corone precum au fostu
mai inainte casate prin articulii de lege 90 din 1659

si 40 din 1635, asia si acumu se caseza si declara


de mortificate atatu cele date mai inainte catu si cele
urmate dupa aceea.s 5)
a) Densusianu N. Les Roumains du Sod Macedoine, Thessalie, Epire, Albanie, Bucarest 5878, pag. 26.

statim absoluta praesenti


2) Statutum est; ut iidem Valacki
Diaeta, eiusdem Regnicolis plenaria jurisdictione restituantur. (Art. 32, 16t8.)
3) Posteaquam Sacriassima Sua Caesarea et Regia Majestas, benigne se se
resolvere dignata est nunquan eandem illius intentionis futsse, ut praescripti
Valacki
praejudicium juris alieni, privilegiis aliquibus donati fuissent. Quinimo, ut medio , Commisionis, Dominis Terrestribus, pro cujuscunque ju ta
praetentione satisfactum fieret, benignissime intendisse ; Eadem proinde eorumdem Valaclwrum Privilegia, qualitercunque et quondocunque, sub quacunque
verbortun forma, emanata, cassantur et annihilantur. Art. 40, 1635
4) De privilegfis et statutis Valackerunt antea cassatis, jam vero recenter
ex Cancellaria Germanica, in praejudicium Regni, te sacrae coronae confirmatis,
renovatur Art 40. Ansi 1635.
5) Statuta et Privilegia Valackorum, in praejudicium Regni et Sacrae Coronae, prouti antea per articulos 90. anni 1659 et 40. 1635, ca sata ex titi ent;
ita et nunc, tum per prius, forte etiam expost extradata, cassantur, et mortificata
esse pronunciantur. Art. 64, 168x.

www.dacoromanica.ro

40

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Nobilii si Magnatii unguri in conformitate cu decisiunile camerei incepu a considera pe Romanii din
Croatia si Slavonia ca adeveratii loru iobagi si a-i
supune la servitii si disme feudale.
Romanii insa zelosi de libertatile si privilegiele loru
se pusera p terenulu renitentiei.

In facia acestei stari de lucruri Camera Ungariei


la a. 1659 hotari urmatorele :
;La intemplare insa deca cu midiloce blande nu

ar sucede a aduce la vechia (?) ascultare pe Romanii cari acum de curendu au fostu scosi de sub
jurisdictiunea domniloru pamentesci sau pe aceia fari

se voru subtrage ei de sine, atunci Domnii pamen-

tesci vor ave facultate a se folosi asupra loru de

dreptulu ce-lu au, si in consecintia pe astufeliu de


Romani ca rebeli se-i scota de pe mosiele loru sau
in altu modu se aplice pedepse asupra averei si personei loru. 1)

Totu la anulu 1659 Magnatii Unguri se plangu la


camera ca Romanii din comuna Oszek incepu a le
ocupa muntii domniloru pamentesci si
cu sema
tinutulu desiertu Czunowicz, c densii comitu omo
ruri si devastari asupra domniloru pamentesci, si
asiediati fiendu chiar in inima Regatului turbura tranquilitatea publica. 2)
Basata pe. aceste motive Camera Ungariei decise ca
pe Romanii din Oszek se-i transfereze la partile mai
departate ale frontiereloru turcesci.
-

Der' curendu dupa aceea aflamu pe romanii din


Oszek ca se revolta de nou in contra presiunei ce o
esercia capitularii din Agramu asupra loru,
Articulu 46 din 1662 contine urmato;ele :
tFiendu insa ca anumiti Romani din satulu Oszek
cutezA a irumpe in domeniele Capitulului din Agram
ce se tinu de castelul Toplieza si in modu ostilu invadza casele si coloniele ce se afla acolo , si de ora
ce capitulariloru ca persone bisericesci nu le convene
se alunge cu armere pe astu-feliu de invasori violenti,
de aceea se concede numitului Capitulu ajutoriulu
Domnului Conte a Banului pentru a respinge invasiunile acestoru romani.s. 3)
De si Camera Ungariei decretase transferarea Romaniloru din Oszek inca la a. 1659 indata ce _facuse
prima revolta asupra nobililoru, totusi legea nu se
putu pune in esecutiune.
La anulu 1681 Camera Ungariei hotaresce de nou :
;De si Romanii din 0'zek in conformitate cu arz
ticululu 92 din 1659 ar fi trebuitu pentru diferite
violentie se fia pedepsitI ba chiaru si transferati la
locurile mai apropiate de confiniele turcesci si cari
au lipsa de aperare, totusi acesti Romani n'au fostu
translocati si din di in di comitu daune mai simtjtore si mai grave asupra Regnicolariloru, astu-feliu
cu voturi comune se decide ca in conformitate cu
articululu mentionatu ei se fia transferati la locurile
cele mai necesari pentru aperarea frontiereloru si
2) 2. Casu vero, quo tales Valachi, jam recenter a jurisdictione Dothinorum Terrestrium ovulsi , vel sponte recedentes, 441 pristinam Dominorum
Terrestrium obedicutiam, plamdis mediis reduci non possent, vel redire nollent,
extunc Domini ipsorum Terrestres, jure suo in eosdem utendi, et consequenter
hujusmodi Valachas, veluti raelles, ex bonis suis ejiciendi, vel aliter eosdem in
rebus et personis ipsorum puniendi, habeant facultatem. Art or, x659.
a) In mediis Regni visceribus commorantes, publicam tranquilitatem illius
Regni turbarent Art 92, 1659.
3) Quoniam vero certi Valachi in Pago 05-szek commorantes, in Territoria
Venerabilis Capituli Zagrabiensis ad Castellum ipsorum Toplicza spectantia,
violneter irrumpere, Domosque et Colonias ipsius Capituli ibidem locates, hostiliter in vadere praesumerent; ipsis vero Capitularibus, velut Ecclesiasticis personis,
violentos hujusmodi Invasores , armis repellere non adeo conveniret ; id circo,
eidem capitulo pro repellendis illarum Valachamon invasionibus, assistentia

Domini Comitis Bani admissa est. Art 46, 1662.

anume in locurile unde in timpulii din urma au fostu


puse mai multe sate. 1)

In modulu acesta decurse lupta de esistentia si


drepturi intre Romanii din Croatia si Slavonia si
Magnatii Ungariei. Resoluti a-si apera libertatile loru

ei se opusera cu energia aprope unu seculu legislativei unguresci care voia a-i supune autoritatii si arbitriului domniloru feudali.

Der' pucini la numeru ei sucumbara, fura redicati


din locuintiele loru, transferati in alte parti si asia se
termina viatia acestei colonie macedo-romane.
Dupa catu putemu afla din legile Ungariei, Romanii
acestia erau asiediati in urmatorele tinuturi:
In posesiunile Episcopiei din Agram si ale unoru
domni pamentesci anume a contelui Zrini, Deroffy,
a familiei Pogan si ale altora. (Art. 14 din 1604);
In posesiunile Caprocense
bona Caprocensia.
(Art. 51 din 1638) ;
In Somberg. (Art. 52 din 1647);
In cinci sate pendente dela castelulu Luidbregh ale
contelui George Erdody ; in optu sate pendente dela
castelulu Raszinya a Contesei Ana Elisabeta Moscon;
in doue sate ale altoru domni. (Art. 91 din 1659);
In comuna Oszek pendenta dela castelulu Toplicza.
(Art. 92 din 1659 i 46 din 1662); 2)
In tinutulu Czunowicz. (Art. 92 din 1659);
In fine pe tiermurii fluviului Ilova unde era Valachia
major si Valachia tninor dupa cum ne spune autorulu
anonimu alu unui manuscrisu latinu ce se afla in biblioteca museului nationalu din Pesta. 3)
In catu ririvesce nationalitatea acestoru coloni, anonimulu din Pesta e de parere ca ei nu au fostu Romani
ci Serbi de religiunea ortodoxa neunita (Rasciani graeci
ritus non uniti).
Regretamu multu c densulu nu aduce nici o proba
pentru sustinerea afirmatiunei sale.
Numirea de Valachh la tota intemplarea a trebuitu
se aiba o basa mai reala, si nu a potutu fi numai unu
simplu jocu de cuvinte.
Retacirea anonimului din Pesta credemu ca a urmatu
din causa ca densulu nu scia ca in Macedonia, Tesalia,
Epiru si Albania a esistatu in toti timpii unu elementu
puternicu romanescu.
Studiandu legile Ungariei cari se raporta la coloniele aceste vedemu ca: peste totu loculu se face deosebire intre trei rase de colonisti : Valachi, Slavi si
Praedanci. 4)

Pentru ce acesta distinctiune?


De ce nu s'a datu Valachiloru niimele de Serbi sau
Rasciani fiendu ca in seculuiu alu XVII-lea atatu Romanii (Valachi) catu si Serbii (Rascii, Rasciani) erau
popore forte bine cunoscute guvernului din Viena si
Magnatiloru din Ungaria,

Apoi numirea de Valachu nu a fostu nici o data

sinonima cu atatu mai pucinu in secululu alu XVII-lea.

Din contra scimu ca denominatiunea acesta s'a datu


esclusivu numai poporeloru de ginte latine.
x) r. lidem tamen Valachi adhuc translocati non exstitissent, imo in dies
pejora et graviora damns Regnicolaris (quibus multo viciniores quam confmiariis
essent) inferre, et caetera mala facinora perpetrare non desisterent.
a. Ut itaque juxta articulum praecitatum (qui hoc loci renovatur) ad foca

pro defensione confiniorum magis necessaria (in quibus his recenter evolutis
temporibus plurimi Pagi locati sunt) transferantur, et translocantur; communibus
votis, annuente quoque Sua Majestate, conclusum est. Art. 65, 168s.
a) Dr. Fr. Miklosich in brosiura sa intitulata: Uber die wanderungen der
Rumunen in den Dalmaiinischen Alpen und den Karpaten (Wien, 1879) nu vorbesce nimicu despre Romanii din interiorulu Croatiei ci numai despre Valachii
din Insula Veglia, de pe tiermurile orientalu alu Marei Adriatice si cei din Istria.
3) Verli nom 4, colOna II acesta pagina.
4) Anume Art. 66 din s655 St 55 din 1662.

www.dacoromanica.ro

41

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


.4=

ROM ANTIA

Totu de opinia acesta este si invetiatulu Miklosich


care vorbindu despre romanii din insula Veglia, despre

cei din tiermurii orientali ai Adriaticei si din Istria,


inchiae ast-feliu : (Din cele memorate pana aici resulta

In diorlf lileT, pe bolta-albastrt

and Olea luna, a am pornit.

ca Romanii plecandu dintrunu punctu alu peninsulei


Hemice au patrunsu in teritoriulu serbescu si de acolo
spre nordu in tinuturile locuite de Croati. i)*
Causa pentru care astadi nu se mai gasescu romani
in locurile acele se vede chiaru din legile Ungariei :
ei au fostu transferati si imprasciati de alungulu confinieloru , si in modulu acesta desnationalisarea loru
flu s'a mai potutu impedeca.
Ce e mai multu, in tinuturile asia numitei Valachia
mare si Valachia mica din Croatia si Slavonia, aflamu

Tu, mi-ar tlis : Vino 1


i am venit.

de la ferestrd :

MaT spre amdd., figura '4 sfintd


Riurea 'n aur ; stam transportat ;
Pdreai ferice, i mi-aY dis : eCant61*

i te-am cantat.

and veni n6ptea, necunoscuteM'ardead dorintie ans6-al tdd glas,

nume de sate curatu macedo-romane cum este : Siracii,

R6utdci6so I

Doliani, Monastir, Darvar astadi Daruvar, ce areta in


modu destulu de evidentu ca de au fostu intemeiate
in timpii vechi de coloniele venite din Sirac, Doliani,
Monastir si tribulu Darvariloru.

mi-a dis

cFugl I dute

Dr' am rumas.
Paris 1880.

I M MORTALITATE

eez lecei

Sonnet,
Totul se transformu, nimic nu dispare.

HARPA MINUNOSA

and a Mortir rant rece v

UsCa,

Corpu'inT i va stinge serbitda 'ml sufiare,

Legenda populargi din Feroe.

Tu ce-atet iubit'am, ah I nu me uita I

Santa. 'n tertna, ce-o se ne separe,

Fete mail de mtritat,


Amendor cer pe cea rata,
Cci e intindr, frumu0a,
Scie tese, terce in ;
Der' cea maren'ar maY cresce I
NumaY porciY ii pttlesce,

i de ciudt peptu'l prin.


Cea mar mica aur t6rce,
Tete mintele de 'nt6rce ;
Der' ztplanel 11 daY lta,

i tot nu 1-e la 'ndemnt I

Floe/ mirositere ca i fata ta ;


Le voiti cla din trupu 'ref sfinge drept mancare,
i miindre vor cresce, se vor inalta.

Nu '1 pot da, cicl 11 iubesc,*


Asia dice 0 se-afundt.
In jur spumele rotescti.
Corpu 'Y alb, purtat de undi.,
Rett.ci pe 'ntinsa mare
i pe term fu aruncat.
Dor pescarl din depiztare
L'afi Yrit, 0-ati alergat.
Din cadavrul bietef fete
Doue brate scot din spete

DoT alarr cu negre plete


Intr'ut cas t. all intrat,
Si din done june fete,

Din tulpina verde Serele 'rrit va trece


Cldicel prin yule, i 'n inima 'mY rece
Voifi simti Amorul trestrind merefi ;

Er sera, and totul tace,-a mea iubita,


In profumul flora cu carnea
nutria

i ut harpt intocmesa.
.

Vino se sorbr berea sufletulur ma.

Din cositia aurie,


Ce plrea metestrie,
C6rde facti, ce se jelescii.

Paris 1880.

1;)is'a ast-fel fata mare :

(Soro dragt, hal la mare.

cLa vecinY este serbare,

Ce s facem ? f suratt
N'averu lent nespAlatt.
Tot 141 semen tie, eti :

Se serbeadit nuntt mare :


AY i noY, act totY privescii.*

Tot spllendu-me la fatt,


Ne-om intrece in albeatt.
N'a vrut ast-fel Dumnetleti :

De te-ar spala cat ti-o place,

pei, ma/ albt nu ter face ;

Lang pent er se-asitlit


i din harpt intoneadit

Centurr dulcY, care ulmescil,

Mirele 'mr tot n'aY avea I*

mi-este sort Is
C6rd'a doua sunt tare :
*Sora me cert. crutare,

Lent marea ce turbeatlit


Fate mia se a,sitlit

I-e-al mcli mire, al meti vis I*

i de-aY fi tett de nea

Pe a part, suritliend.

Sor' sa 'n apt. o 'mbrncesce.


Strtcuta se bocesce,
i gemend,
Biata copilt,
Se tot regd. : *Fief/ mill I.
Ba din apt nu te-oiti sc6te
Dca mirele 'ti nu 'mr daY
Avutie, gfitelr, t6te

p le da, tot ce sperar ;

Der' logodnicu 'mY cu late

Plete 'n spate

Pomniei Salle Domllului Y. k. leehia, Mechru icademiei mane etc. etc.

anturr triste ce 'ngrotlesa.


arcla 'ntti dice sonort :
eLogodita

Firt mil, m'a ucis !*


ard'a treia, triumfalt,
Spune: (Mirele din salt
Logodnica 'ngtlbenesce ;

Ca jeratic se rwsce :
ellarpa 'Y de nesuferit I .
Ochir ci tnnot tn sange :

eantul harper ce se plange


Rai me 'Mal,. meg iubit I
C6rd'a patra, maY trufa0t,

Tung : A The/

escY uciga0t. !A

i se sparge cu turbare ;
Er' in peptu'i fata mare
Simte inima'r cu fiere

a se sparge de durere.
Paris i880.

1) 'Ober die Wanderungen der Rumunen in den Dalmatinischen Alpen und


den Karpaten, pag. 6.

r412t9fL- 2/44,0a2a ,

Domnulu meu ,ri scumpe amice,

F vistola Domniei-talle 'mi a sosit trdiu fiind cA


nu mai mult in Deva ci in Sibiiu locuim.
Mi facqi onOre a'mi cere verse sau prosl pentru
albumulu Macedo-Roman

in multe esperiena m'a invqat a'mi schimbh ideile


theoriile primei junete. Ceea ce amu cugetat despre scOlg in trecut, a remas unu principiu neclintit ;
fiind, se vede, unu adevr nestrAmutabil. Scla este
si

remne unica petrA pe care se pte ardica unu

edificiu social, moral, solid, durabil.


Numai scOle, bune scOle romane, pot creh, assicurk

unu viitor conngionalilor natri trans-danubiani. Ce


nu ap face, sA'mi ste in putere, pentru infiintarea
unor assemenea scOle 1 *i totu0 nici acelle linii, ce
doriO s scriu in favcirea lor, nu ye pociu da.
De epte anni pena'mi, neating, stg. ruginitA. Cum
s cuteciu a o relua tocmai astacli cand cu pene de
aur ar fi a se scrie paginele albumului Macedo-Roman?

[13,262.]

www.dacoromanica.ro

42

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Verse nu amu scris nici odath. A versifica nu e


permis deck ftoesi
i poesia e dreptulu geniului.
Temeritatea lui Prometheu n'a fost nici fora, nici
deboleta mea.
pentru ce sg me intind a rdpi foculu sacru chnd
sciu ch cerulu ilu accorda benevolmente alesilor sei ?
N'amu veslut ere cu ce prisos l'a donat poetului nostru
Alessandril aintul gintei latine e proba eterng. FOrg
lfinga chutare s'ar afl Anc multe alte mgrturii : Sburdtoriulu lui Heliade , Mihnea 0 baba lui Bolintininu ;
Mihnea i baba care, asesiath, astfel precum este, cu
penel si culori pe panda, ar egalh in intindere i putere
de imaginatiune Creatiuneav lui Michel-Angelo.
M'asu indephrth de subject child asu vol a noth capd'operele adeverat poetice a poesiei romane. Scopulu
meu este d'a aminti numai pentru ce rima i cadenta

mi a inspirat tot d'auna o religies terrere.


Dar pentru ce hesitu inaintea cator-va linii de
prosg, me yeti intrebh, eu, care amu publicat volume
la 16-18 anni ? Amu doug respunsuri: juneta e naivh,
neesperienta incredetere; apoi attunci eram liberh d'a
vietul pentru o ide, pentru unu ideal. Asadi alte da-

torii ini iau unu timp consacrat odinierg causei femeei.


Sciti ch. amu fost tot d'auna contra emanciphrei
politice a femeei, convinsh fiind c studiile, meditatiu-

nele, lucarile i luptele ce au a umplea vieta conducetorilor affacerilor publice ar detrage pre femeig, dela
datoriile salle. Amu cerut anse pentru femeig dreptulu
la lucru. Pena, penelulu, activitatea in ramura educatiunei i instructiunei nu mi s'au phrut incompatibile
cu missiunea sa, ca rolulu seu in famillig si societate.
Si asthsli Anc amu cpnvictiunea cg in instructiunea
publich si privath, in litteratua, in arte, in industrie
talentele femeei pot fi folositre, eh, prin unu travalliu
potrivit aptitudinilor salle , ea are atat drept cat si

datorie d'asi creh o essistenth demng. Greu e Anse,


greu pin la impossibitate ca aceasi femei s pOth
indeplini datoriile impuse de o occupatiune intellectualg absorbetere in acellasi timp child au a o occuph
miile de datorii de socie si de mumh, de mumg-educatrice.

Credeam a fi in curat cu physiologia cugetgrii.


Adtlptassgmu assupra originei ideilor o theorie, materialisa in adever, dar ce'mi pgrea unica rationalg.
Desceptarea unei idei n'o credeam possibill, prin alt
proces cleat prin o impressiune esterierh. Ganglinele crierilor erau pentru mine atatea oglinsli proprie
a refletth si ce refletth numai imagine priimite. Capitalulu nostru intellectual 'mi pgrea unu thesaur mort,
ingropat pe cat nu vine o impressiune esterierg sh:lu
pue in miscare. Vedu Anse' ivindu-se in unu mic cap

de copil aatea idei ce n'au avut de motor nici o

imagine, nici o impressiune esterierh anct sum gata


a trece, cu spiritualistii, la partisanii ideilor-innhscute.
Alte nedumeriri. In marea si nedeslegata questiune
a capitalului moral ce adducem sosind pe lume, cgnd
ausliam mqralisti i pedagogi discutend, fOrg resultat,
dacg omulu se nasce bun sau reu, puneam si eu, in
.

silenciu, cuventulu meu slicend : noulu-ngscutu este legendarulu prim-creat in momentulu plgsmuirei calla :
consciinth fOrg consciintg, inimg fr simtire, sufflet

anc6 nebulos. Copilulu, sosind pe lurne, erh priivit


de mine c o protoplasma ce adasth mana educatorilor
emeni si objecte pentru a'i forma o inima,
a'i inspir simtiri, a'i constitul o individualitate.
Observatiuni noue 'mi schimb i acest ideig. Dach

'mi e permis a revenl la Genesd attunci voi dice :


nu in phmentulu paradisului, ci in inima fig.-chrui

omu e shdit pomulu binelui si al reului. Ori ce copil


adduce in sine, viind pe lume, germinele tutulor qualitatilor si a tutulor deffectelor. Gradulu de desvoltare

a unora si a altora numai nu este egal. Eto ceia ce


si face atat de difficilg missiunea mumei, cgci sicur
numai gingasei manh de mumh a .putut si natura si
societatea incredinta junele straturi de plivit, pre-

ciesele flori de cultivat.


Ingrijirea unui copil, ingrijirea sa physicg, moral

pi intellectualh, tete egalmente importante prin influenta lor reciproch, umple deplin essistenta unei
femei pe cat timp ea este educatrice. Nici timpulu,

nici pena mumei-educatrice nu pot fi date publicului.


Ceia ce asu putea face acum in folosul unei ideiode

Amu lassat deci pena acellor femei care nu au anc


copii de crescut, sau care au terminat deja a lor edu-

bine-general, unui scop nobil si generos ca acel ce


urmgriti, este ca se rogu pe D-sleu sh v ajute a'lu

catiune.

vedea ajuns. Pete Anse eh acesta e superfluu. Sciu eh

Chiar acum, Domnulu meu, pecand trag aceste an-

duri, o gurita rosh de fetia reincepe cu intrebarile


salle infinite, cu reflexiunele salle de o profunditate
uimitere. Cum sh mai cuget la alt decat d'a follieth
rsi vechiele chrti, d'a cerceth anc multe alte noue
spre a afl respunsuri pentru mica curiesh de cinci
anni ? Unde sh mai pociu scrl pentru alti chnd nu'mi
ajunge timp d'a cugeth pentru densa ?

Oh I biata nesta sciin, biata nesta philosophic

cum o restrng o intrebare copilgresch

Domnia-ta nu esci din scela fatalistilor. Domnia-ta


ceia ce voesci, voesci cu zelu , cu energig cu aria
convictiunei si cine scie a voi scie si a reu,si I Cine

ii ajua, ii ajuth i D-sleu.

Sicur deci eh' D-sleu ye va trimite, prin aleii sei,


tot acel ajutor moral si material ce trebuie pentru
realisarea maretului scop : intemeiarea si sustinerea
scOlei si a bisericei in Macedonia.
Priimiti, Domnulu meu, odath cu assicurarea inaltei
melle consideratiuni o amicalg stringere de maul.

Sibiiu 22 lanuarie z880.

www.dacoromanica.ro

43

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN


late clitia se iveste

gAzi ,

1-7)4:1,

ltqco

A la,ifia.uvi

Tot splendidg ca o stea 1...

4t.,

C;4r-re,m ',Lill,

,,,

1,,A 446.4v

'seaht

/../

os.' 41

CdtzeTra mea plutesc I..


S'ucurescr, 1876 Septenthrig.

1,14414.44.-1/

thick mgrei ce plesneste,

Te grgbeste, lopItare,
Iatit... Rominia mea
Ah I In lina noptei zare
Tot frum6sa ea 'lei apare

C'un profum suav, ceresc.


Eu pe barca-mi ce 'ncreteste

I/141

AU POPLE DE ROUMANIA ')


alut, pople valhent, nosta prima avant-garda,
De l'asempre latin subre-aimat caga-nis ;
Lou sourel amourous de longa earregarda
Que dins la negra nioch sen encara endourmits I

/6-,....4.1)2,

"Lisoof.,..1.4,

Lion de tus, Grec e Turc, e German a mai Slave ;


Sies dau viel sang rouman, desoundres pas toun noun',
Mordes quau te pounis ; sies pichotet mais brave

E se sap qn'una fura a sauvat un LicAn I


Montpellier.

4/1 CL,,01-0.-....,*-.

/ft../ 14.1.41',;e

V.' /4

TRADUCTION
C44.

a. 4,

AU PEUPLE DE ROUMANIE

i-A(4.14

Oyu..

ci

44- fte"

Ai

fe-zftv

Ns

Salut, peuple vai11ant, noire premiere avant-garde,

/4.14

" 14./4146

A.-

Loin de toi Grec et Turc, et Germain et Slave ; -Tu es du vieux sang romain, tu ne deshonores pas ton

714-

te- "bd.

3`.

111.2.dolona

dm

ie.&

6
cAdva

144044.4,

Tu mords qui te frappe, tu es petit mais brave.


Et Pon salt qu'une souris a sauv un Lion. 2)
nom,

_
maw"

a.

TERANUL ROMAN

-444e-r-

Teranul roman sup6ra cea maT mare


parte a sarcinilor publice, dintre totT cetAteni
el contribue in modul cel mai larg la satisfacerea tutulor nevoilor statuluT 0 cu munca sa
0 cu sangele sett De 0 societatea i cll ingrijirea administrativI i civilisAtOre cea maY
imperfect, tranul mantine singur progresul

FLOREA

(Jdupe Millevoye)
Flore murindg i solitarg,
Ce fusi al vg.ei drag ornament,
Venturi de Minna te scuturarg
Si adi uitatg zaci pe pinent I

Pe tOta diva timpul ne furg


Cgte-o sperantg, caw un dor
Si ori ce clipg ce tainic curg
Amar ne smulge un vis usor I

Aceea-si c6sg. vai I ne doborg ;


Noi ne supunem Ciudad Deu ;

Tu perch o fOi, g din noi sbOrg

Omul perdendu-g scumpa himerg


PlAngend se 'ntrb g. adese ori :
Care din doug-1 mai efemerg, :

Cgte-o plcere pe drumul seu I

A vietei mele?... A unei flori?...

numeric al natiuneT romne. In tote orwle


RqmnieT decesele cov 'eqesc nacerile, tranul acopere acest deficit ,i mal lasA un excedent al nascerilor d'asupra deceselor.

Populatiunea rurall, de 0 cam slbia prin

REIN T O RC EREA
Marea schintee sub stele
Undele-1 sglobif se joc ;

N6ptea cu a, sea Regina


Cu-ochii umedi, visgtori,

i tainici vele
Tremurgnde cad din ele
Peste luciul de foc.

De la pol la pot incling,

Aurih

4-,

De l'assembie latine, toi le demier-n6 chri ;


Le soleil
amoureux te regarde
Pendant que dans la noire nuit
nous sommes encore endormis I

Llsdnd bolta cea djvinh


S6 se 'mbrace 'n dalbe zori I .

felurite suferinte morale i physice, maT are


mult vita , 0 claca vom imbungtati putin
traiul ieT prin povete hygienice , prin impunerea de Ore care regule de salubritate, prin
exemplul ce i vor da preotif 0 invAtatoriT maT
instruitl de cat ceT actualT, putem ascepta de la
dinsa conservarea i marirea nmuluT romanesc.
x) Languedocien, sous-dialecte de Montpellier et de ses environs, orthographe montpellieraine.

a) Allusion a la fable de Lafontaine: Le Lion et le rat, Livre


II, fable XI.

6*

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

45

ALBUMUL MACEDO-ROMAN

,
.

...-, N.

It,

1T.f

4.;
,

bri"14"fireee.

f".f4.-

`,,, .5:'

A...,..__

,...a.. ,............'"
or..t...am.

.e

,.

,7111WStrr

"7......__i__,..

114

-7:

Curtea boerseet la moia Buciumenl.

www.dacoromanica.ro

46

i
ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Populatiunea subreda a oraselor nOstre nu se pate


cu succes imprOspeta si regenera numaT prin emigra-

tiunea de la Ora, cad teranul, deprins cu munca in


aeruf liber, nu se acomodsa lesne viteT din oras, ci
prefacut in orasan el devine maT bolnvicios decat locuitorul vechifi al urbelor.
Remediul principal in contra mortalitati1 celeT marY

din orasele nOstre const, pe linga irnbunatatirea salubrittiT oraselor, intr'o educatiune morala si physica
mai corecta a copiilor de ambe sexe din tate clasele
societatiT.

Daca voim sa dam statuluT cetatenT sanatost trebue

sI ingrijim de mume santse la minte si la corp. In


scaele de fete sa nu negligem pd linga crescerea moral si exercitiul corporal. Sa luam pe EleniT drept
exemplu. Plutarc si Xenophonte naresa, ca Lycurg
ordonase ca fetele si fenneile sa participe la exercitii
gymnastice de o potriva cu baetiT si cu barbatiT.
Tate formele exercitiuldf corporal pot servi pentru
acest scop : gymnastica libera, gymnastica la aparat,
musica vocal, declamatiunea si cetirea cu vocea ridicata, patinagiul, itiotarea, apoT pentru sexul barba:
tesc in parte calaria si exercitiul militar.

tiuni amicali cu fratii Caracionni, cu Doctorulu Iconomu, etc; toti barbati vrednici si de o conduita buna.
Afara de Macedo-romanii traitori intre noi, Macedo-

romania possede unu numeru insemnatu de barbati

eminenti cari lupta cu curagiu si devotamentu in


Patria loru pentru cultura limbei romane si pentru

romanismu, intru cari citamu aici in deosebi pe meritosul Apostolu Margaritu.


Unu poporu laboriosu, economu si iubitoru de
Patria lui, precum este poporulu Macedo-romanu, ce
se recomanda prin nisce cetateni atatu de vrednici,
contine elementulu unui viitoru frumosu si este destinatu pentru a figura intre popOrele civifisate.
Acestu poporu, care este fratele nostru, merita sa-i
venimu in ajutoru prin tote medi-locele de cari dispunemu spre a-si putea desvolta limba si Nationalitatea.

Primiti, ye rogu iubite amice, asecurarea distinsei


consideratiuni ce ye pastrezu.

c7lir,"44
Congres pedagogic panroman !
citi voiy cine part a. in realitate politica cea
mare a popOrelor ?

Suverafiii.
Nu.

Iassi in 1- Aprilie 1880.

Oratorii camerelor legiuitOre.


Nici acestia.
Cine darg?
Invetatorii.

Ei fac cu natiunile, aceea ce voiesc.


Domoiei-sale D-111i Nile Al. lIrechia, Membru Academiei Romane etc. etc.

Iubite amice,
La epistola D-vOstre din 4 a curentei, amu onOre

a respunde ca ocupatiunile mele nepermitandu-mi a


elabora unu articlu de fondu pentru salba-latina (Albumulu macedo-romanu), vinu a ve transmite alaturatele
rnduri atingelefre de relatiunile ce amu avutu de mai
multu timpu cu romanii din Macedonia, cari au fostu
din cele mai cordiali.

In adeveru, inca studiindu la Viena, dela anulu


1835-43, amu cunoscutu pe onorab. familii Sina,
Dumba si alte familii macedo-romane, din parte'a
carora avuiu cea mai buna primire, si pe cari totu
deauna le amu veclutu simpatisindu cu romanii din
Imperiulu Austriei si din Principatele Moldova si Valachia. Dupe intrcerea mea in Patria amu cunoscuta

pe D nii Hagiadi din Craiova, pe fratii Germani si


pe fratii Goga, si intre altii pe reverendulu Archimandrit Averchie, Directoru scalei macedo-romane din
Bucuresci, care iniciindu-me in trebuintile si lipsurile
de cari sufere poporulu macedo-romanu, amu aparatu
causa scalei macedo-romane din Bucuresci in sesiunea
legislativa din anul 1868.
Din relatiunile ce amu avutu cu parintele Averchie

ca cu alti onor. Macedo-romani, m'amu convinsu co


acestia erau totu deauna inspirati pentru binele Romaniloru, si cO li' salta anima de bucuria condu era
vorba despre veri-o iiiibunatatire sau institutiune utile
Patriei nOstre, sau despre prosperitatea poporului Romanu. Mai tardiu avuiu fericirea de a intretin rela-

Puternicii dicteza sOrta popOrelor pentru chile si ani;

invetatorii o hotaresc pentru secule si milenii.


Voiti sa imbunatatiti sOrta unui popor?
Spre
acest scop inzadar ii yeti reforma, numai celelalte
legi.
Trebue, sa-i indreptati legea instructiunii;
0 mainainte de tOta scolile nornzale. Trebue, sa-i ridicati o nOu generatiune de invetatori, alesi, calificati.
Acestia nu vor da nmului legi stralucite in codice;
in inima.
ei ii vor da legi bune
Fara unitate Ansa, ori ce speranta e ilusorie.
Pentru constituirea unitatii la toti romnii, trebue,
ca invelcItorii lor sa se concerteze intre sine
prin
representantii lor, intr'un
CONGRES PEDAGOGIC PANROMAN

Acest congres trebue sg se intrunesa pe teritoriu


romnesc liber, 0 s' formuleze punctele esentiale din
aspiratiunile mari ale tuturor romnilor;
pre aceste
apostolii naOuni sa le propage
prin graiu viu

la toti colegii lor din diferitele provincii, pentru


ca., apoi, s se planteze, tot prin graiu viu, in inimile
tuturor coplilor romni, spre a produce rOdele lor....
*11.......-,W.

0 REFORMA PEDAGOGICA
Iata mijlocul, prin care, cred, ca ati pute scapa
de lacustele numite postulanti, proletari ai condeiului,
cel putin in generatiunile viitre:
Antal recunsceti, cal romnilor nu de la natnra le
lipsesce plecarea pentru ocupatiunile positive si pro-

www.dacoromanica.ro

47

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


ducgtOre, precurn: meserii, comerciu, etc.,
ci numai
intru cat apucg a contract&
prin cIile nereale,

E RAN DU L NOSTRU

gustul de nondeieriu, i patima lustrului, ce acopere


dqertul i miserii interng.
Dacg ati recunoscut acestq,_ faceti ca de urgentg,
sg se incepg a se introduce, Thtepend cu.clasa I. pricunOscerea ocupatiumarg, ca obiect obligatoriu,

Bucurqti trebue sg fie pentru Europa oriental&


0 mai ales pentiu Macedonia, cat i pentru Albania,
sora noastrg prin ThracT, cea ce Parisul este pentru

nilor positive, precum: meserii, etc., 0 esercitii practice


in diferitele ramuri ale lor ;
pentru ca, inainte de
top tinerii
a se contagii de patima de condeieriu,
sg prim escg cunOscerea, ,ri stima, pentru cariera de
meseria,
i candidatii de proletari ai condeiului

sg plece, la timp, pe o cale aptg de a-i face folositori


fericiti.

,7e

Europa intreagg, inima lumiT.


ScritT, autorT; cantatT, poetT; facetT sg vibrese, musicanti, coardele instrumentelor voastre; imprurnutati-ne

a voastra voce, actrite; apucati-ve penelul, pictorT,


dalta, sculptorT; i voi, cugetatT sll visatt philosophi 1 Frumosul este yiata, litterile sunt nemurirea
natiunilor. Civilisatiunea, care vine din Francia, sid
venea din Italia; din betrana Romg, a noastrg patrie,
6 frati MacedonenT, civilisatiunea a dat GermanieT
primul eT secol litterar cu Gcethe 0 Schiller. La lucru
romanT: acum e rgndul nostru,

CHANSON BESSARABIEN N E
Buciumele pistoresti.
Din cimpil Moldovenesti.

Toi qui dans le malheur,

De sa voix carressante
Alleges ma douleur,
Ma belle et tendre amante,
Vois le Pruth dont le nom
Tout coeur roumain irrite;
Sur ses bords tout au long,
Sur sa rive maudite,
Vois la verte foret
Etendre son ombrage.
Ah 1 c'est la qu'il faudrait
Rever sous le feuillage 1

C'est la qu'il faut aller,


0 ma douce compagne,
Songeurs, tous deux errer
Dans la verte campagne;
Oubliant tout souci,
La haut, sur la colline,
Afin de voir Jassi,
Dresser notre chaumine,
Et contempler souvent
Le sol de la patrie,
Et respirer au vent
Qui vient de Moldavie.
La, nous pourrons tous deux
Caresser un doux reve,
Voir les Roumains heureux1
Au travail faisant treve
Lorsque viendra le soir,
La nous pourrons attendre,
Avant qu'il fasse noir,
Le doux moment d'entendre
Nos vieux airs enchanteurs,
D'ouTr la melodie

Des flates des parteurs


Aux champs de Moldavie,
Et doucement bercs,
Nous endormir, arnie,
En repetant charms

Natiunile cad au isbutit sg, trEt6sca


atiunile cari au isbutit sg trgesca ping in secolul

XIX, ca natiunea Roma.ng, sint destinate a nu pert


nicTodatg. In vechime, cand o singurg clasg i un
numer mgrginit de individi aveau privilegiul de a
constitui natiunea, cgderea acelei clase, coruperea si
slgbirea acelor indivilT, compromitea sOrta natiunii

intregt Astadi din contra , cand societatea este a


tutulora, 0 fie-care individ se impgrtte de lucrarea
comung, s'au immultit intr'un chip estraordinar si

initiativele menite a marl progresul i corectivele apte

a vindeca bOlele sociale din carT s'ar nWe peirea.


chiar chiar decg mijlOcele acestea n'ar fi de ajuns
Rentru a irnpedica mOrtea unei natiunT, timpul modern
are un leac Arica mai puternic, i anume solidaritatea
popOreloru, care aduc din afarg impulsiunile i recti-

ficgrile ce nu mai pot sg pornscg din sinul insu0 al


natiunii amenintate. Ast-fel o natiune cultg din seco-

lul XIX se mantine prin leggturile ce o unesc cu


omenimea intregg , i n'ar put sg pra &cat cu
ornenirea insgst

.A.-n-uno jonvo

sconlano latino d'on Maoeihni 1)

..--

Dintre Santo Ano d'At, vieio gleiso qu'aman,


Ounte la grand d'ou Crist bresso, assolo, acourajo,
S'amiro un maubre pur, qu'un Fidias rouman
Tremude, 'm'un ciseu d'or, en divino pajo,

Sur la Biblo duberto Ano pauso uno man;


Mario, afeciounado, en un saume s'assajo.
A legi qu'un sauvaire es proums is uman:
Demando ounte deu naisse; e ie sourris la majo.

Les airs de la patrie.

x) Provenal, sous dialecte dAix et de Marseille. Orthographe des flibres

d'Avignon.

www.dacoromanica.ro

48 I

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Ale, devans la Vierge, istere pensatieu

Si bkus iue me fasien contigo;


Sa bouco roso me risie ;
Sa lengueto me fasie ligo,
E d'amour moun cor boulissie.

Aqueu front din e siau me semblavo lou tieu,


0 Levantesco en flour e digno deu Carraro
Sout l'iue meirau d.e Roumo, au libre d'aveni,
Te vesieu destriha lou noum d'un que. tout-aro,
Nous rendrie l'Aleissandre e ii. tems avani 1

Lest escalere sus li branco ;


Lou vas que tenien si man blanco
Fugue ben Thu clan de frut ;

a :De,

Piei aguere, en sautant de l'aubre,


Per pago, se voules lou saubre,
Un poutounet fa senso brut.

Pourchiero, de-vers Four-cauqui.

Clay. p'elYe-S
TRADTJCTION

A une jeune Beelike latine de la Macdoine


Dans Sainte Anne d'Apt, vieille eglise que nous aimons,
on admire un
ok Uteule du Christ berce , console, encourage,
marbre pur, qu'un Phidias romain
transforma , avec un ciseau
d'or, en un page divine.
Sur la Bible ouverte Anne pose une main; Marie, avec ardeur,
Elle y voit qu'un sauveur est promis
aux humains:
elle demande en quel lieu il doit naltre..; et la
vieille mere de lui sourire.
s'essaie it (lire) un psaume.

Hier, devant la Vierge, je demeurai pensif


ce front incline
et suave me sembla le tien,
8 Levantine en fleur et digne du
Carrare I

TR ADUCTION

LA CUEILLETE DE FIGU ES.


Avec ma douce et gentille arnie --. nous &ions seuls dans le
Elle me dit Je mangerais des figues, fleurs pendantes
du grand figuier. ... s
verger ;

sa bouche rose me riait ;


Ses beaux yeux me chatouillaient ;
sa petite langue me faisait envie,
et d'amour mon coeur bouillonnait.

Lestement je montai sur les branches ;


Le panier que tenaient
ses mains blanches
fut bient6t rempli de fruit ;
Puis j'eus, en sautant de l'arbre,
pour recompense, si vou.s voulez
le savoir,
un petit baiser fait sans bruit.

Sous rceil matemel de Rome, au livre de l'aventr, je te voyais


demeler le nom d'un (homme) qui , bient6t,
nous rendrait un

att

Alexandre et les temps evanouts.

Ve-

Cre14.4sSiS

Ze404

MACEDA

Aix en Provence.

Poem& dramatic&
Dedicatit Apostolu-lui MArgaritti.

yles sympathies pour les Roumains sont de


vieille date.
Elles ne se sont jamais dementies.
C'est donc avec empressement que je m'associerai

de tous mes efforts h l'oeuvre eminemment louable


entreprise par la Societatea Macedo-romana.

Ii ne dependra pas de moi Ape l'AMmen macedoroumain qu'elle se propose du publier ait un succs
egal h celui de l'Album .Paris-Murcie.
La grandeur la plus durable, le passe l'attesta, n'est
pas celle que les Etats conquirent par la guerre et
la spoliation; c'est celle qu'ils acquirent par la liberte
et par l'instruction, cette redemption des peuples.
Roumains vous n'avez donc qu'a persister dans
l'adcomplissement de votre noble tche
I

4144Acter

Tark. ferice 1 din ale ceruluT gene azdriT

Mana 1-rodesce pe coaste vita si point aurit


Cine se bucurh acolo unde natura zImbesce ;
Cine, 'ntiaceastit mhnoasi tarh, ferice domnesce ?

Este uh regina, pe fruntea card odati a lucitti


Mfindra coroanh a ItnniT dintre apusti-rkshritti.
Este Maceda . . . Pe frunte, vat acum poarth sdrobitk
Vechia-I coroank i pasu-Y catch IA mina 'negrith
Astfel e scrisul Mhririf : jocul restristeT a fi I

Dar Imprejuru-T e negru chiar i cereseul azuril I . .


Cum pe morminte se lash. noaptea frumoask. i muti,
Astfel pe trista mina cade Maceda thcuti. . .
. .

r) Provenal (Avignon et les bords du Rhone). Orthographe des felibres

d'Avignon.

Dar, ca titant, se Thalth Pindul maT sush deal toate ;


Pindul, betrnil ca i lumea, care pe umeri-T poate
Norul s'opreasch, sk spare., focul s'aprindh In norti.
Altu'e Olimpul sub care miT pIrtiase In corti
Cana divina-I mksire , vecinica lord murmurare
Neobositttt o soptesce stancilor pne la mare. . .

Tristh Maceda, pe gandurt pasul p'uh peat& V-oprI.


Peru-I, In unde pe umert falfdie sub adiarea
Ventulut earh pe stanga-Y reazimh capul, durerea
Care o trudesce; privirea apol 'sI-Intoarce 'mprejurd,

LA CULIDO DE FIGO 1)
Erne ma dougo e Onto amigo
Erian soulet dins lou vergie ;
Me digue (Manjarieu de figo,
Flour pendoulanto au grand figuie .

Este pe lume u tark, soarele o scaldk 'n lumink.;


Muff i mhrile 'i-spala vesela-T tick seninh;
Vhile '0-pleach. sub dealuri fragedil, mnbrosu-le stud.;
PiscurY cu frunte ascutith tainich de mank se tlnu ;

Fiu-I aproape de clinsa, rumenti ca noaptea In short


Vidor, c'uh mana pe rank, sta ofilitti de plAnsort
Multti Incercatii-a el mama, caret lumina perise,
Noaptea-Y sk 'rnprastie, dark feru ucigash el lovi
Chinu 'ndoitti ce 1-cuprinse graiu-le 'n pepth Impetri .

www.dacoromanica.ro

49

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Lungd d tacure dar Vidor rupse tacerea i ise :
alarne, thcuta-tY mdchnire inima chic% emY sdrobesce;
SAngele 'n rane se 'nchiaga, viata-mI In vine amortesce,

Mama, dud lacrima cade calde pe chipu-ff frumosd.


Vidor al teu cand vedutd-a cerul asupre-tf norosd,
Ear pe calart ch. surkle.,. flacera 'n peptu-T s'aprinse,
Focul iubiril, curajul, sufletu-f tnerd Incinse. . .
aPeare 'ntunerecul, dig-am, care pe mama facd
cNobila el stralucire, ce ca si-ua clipa treed,
cPentru vecia se uite. . .

Maceda

Vorba-le nu isprevisere arid ue lumina usoare


Susd p'a lord capete faltdie, cade i josd se oprf ;
Ear din lumina seninuluY Angeru ua carte scoboark,
Si, p'al suror,ilor nume, ochratMtandd el grid :
Sorb...tea cea dunereand lumina prin mine 'tf-tremise :
aPeare d'acuma durerea, ce te trudesce amarttu;
cPeara 'ndoeala In care te afuncla u nbapte de vise
.Negre, i starea-tY de jale, chinul i crudul uritd.
cSora-tY triesce. Pementul i cerul cu bolta senine,
cDace mormintu-ti se sape ele vrodata ar gandi;
aDace i Domnul lutoasa fiinte afia-ma de vine,
cSoarta-tf, cu a SoreY de lapte, una, Macedo, va fi 1 x,
Angerul sboara. In juru-le firele radelor ploua:
Triste Macedo, luminele-ff ele svnta-vor de roue.

Oh, ce torture cumplite


Tdmplele, fruntea-mi despice 1 .

Vidor

Ha, ha, ha I Cerulul, tie


Eu se me 'ncredd ? Niciodath 1 Vntulul voY atY vorbitd.

Tace Maceda. Din ochi-T lacrime curet p'a el fag& ;


Genele-T sunt In nestemperd; . . apol, spre flu-0 citandd,
Dibue 'n umbra, el afie, perul cu dragd ei restage
Si p'al seu Vidor Intreaba, numele-Y dulce chiamindti;

Cruntil inamicul lumMd, crudele-Y ghiare ascute


Se me sasie: al meu nume codrif i vMle mute,

aSufletu-mf, Vidor, te uite. : nu sciti noptoasa-ml vedere


Cine mi-o turbure, spune'mY. . .

Odinioare 'n necazd


Joue, trufasii, pironitti-a pe Prometeu In Caucazt.
Vulturu-I agerd o iute, repecle ca u sageate,
Peptul se mph sburatti-a celd ce focul rept. . .
Astfel
ursita straina I
Reul, ce 'n ved nu Inceate
Rele se face, m'ajunge, feru-Y In coaste-mI lovf.
Lutul se define., cade; eate-'l acu laugh tine,
Visele mele de aurti sboare, se spulbera, cadd. . .
Nesocotitul, o nu 1 .

Vidor
Nimenea, este uh perere. .

Vidor

Vidor
Maceda

mamh, ce-e scrisil pentru mine I

Ce e

Nu. Aurora-tI esi-va din al cruclimel resadd


Chiar dach soarta cumplite ne ar prigonf cu urgia,
CAnd ar ascunde ea InsesT radele ceruld, fia 1
AY tu uh sore aproape, doe i multe tu aT. . .

Maceda
Tremurti, copile, mi-e frica, genele simtti ca me donl. .
Nu e nimica. .

Maceda
Sc

Maceda

Vidor
Omul, se nu mai aude. .

Mama iubita, privesce, lampa vietra lucitd...


Vetll ca dreptate avutd-am: cAre lumina se via
De la Surora-tf, d'acolo. . . a

Maeeda
.

Vidor

Facla vederi-tf cemite


S'o reaprindd Incercatd-am, dar inamicul, satand,
Sboara din noaptea-Y adduce, unde domnesce tirand,
Si cu a sele aripe negre i crunte opresce
Mina ce tie aurora, care pe noapte gonesce
Din omeneasca-ne fire, mana ce tie aducea,
Marna, cereasca lumina. .
Oh, dace Cerul fecea 1

Oh, Vidor, noaptea-mY cu diue. se 'ngana...


vederea, lumina? . .

Vidor
Da. Este a ceruluY mine,
Este iubirea Sword, este nestinsul eT dorti 1

Maeeda

Maceda

Cite off pesu-mY strigatti-a, cine auglitu-m'a, van

Doe In lantul robid gemil ca g mine, se vaite:


Limba-le dulce s'o smulge cearch de barbarY n haite,
Alta inbire 'uff-tremite. . .

Doamne, Intreagi faptura numele ter' se adoare...


Fiie a Rome! strabune, soru-mea, dile cu soare
Vecinicd pe ceru-tI luceasce... Fiule, Vidor, 0 hi
Laurf purta-vd. . .

Vidor

Vidor

0, mama, totul iubirea fedi 1

Marna, iubirea e tort':


Nasce iubirea pe toate, se te asigurti eu potd. . .

-Th

Maceda
Oarba, de totd ce viate are si lume se chiame.
Se Indoiesce fiinta-mT, Irises! de mine. .

Vidor

Oh, mama ...

Maceda
Chiar 0 de Domnul lumina, dace. In *ceruff e vitt 1

Ingratul nu me maT turbur, ingratitudinea tot

Vidor

me revoltg.

Mama mea

Maceda
Fiule, sciu eu multe. ,

econsecintele Omenilor nu vatImg de cat pe


dins.T, neconsecinta institutiunilor pte fi vatamatre

Vidor
Si eu scid.

. .

natiunilor.

[13,262.]

www.dacoromanica.ro

50

ALBUMUL MACEDQ -ROMAN

A. S. R.
ELISAVETA DOMNA

0 constit4une eminamente liberal, ca a mistr,

care pune in principiti suveranitatea poporuldi, cu un


codice de procedura criminalA, imprumutat de airea,
in care dreptul canonic i feudalitatea ati lgsat atAtea

urme, este ca o femee frumcisa care ar qi in lume


admirabil de bine gltitg la cap dar tirind dupe dinsa
o rochie vechie, patat i croitS pe alt corp.

Gland de gratii suverane inima Ta este plint,


Zimbetul, raqa placerel ca un. nimb misteries
Umbrind darul caritatel, bunitatea cea divint
Fata Ta o'mpodobegte en un aer luminos.

Egg idee? Ba! Femeea en privirea lung shine:,


Cu viola ce-o dt. mama, en amor carat dubs,
Cu caveat de mangtere, en-suspinuri ce ging,
i en laerimi ce sant balsam pentra bolnavii de jos.

Pe cap portf corent mandrt, Or sub manta cea regall,


Cresc virtuti ca toporagil ce's don. d'albe la privalt
i in jurul Ted revarst, un profum din cer adns.
Suflet plin de poezie I lira Ta e-armoni6st,

Dar and tara fu Anita, lenge; plaga sangeast


Crucea rogit al purtat-o, radicand rtnitil sus. 1)

lagi 25 Noem. 1878.

VINO DRAGAI
Pintre flori, in gadinitt
Hottrissem se Wiesen,
Ca se-'mi nit de suferinti
i de-amarn-'mi snfletesc...
Der zAdarnici 'ncercare,
Ceti multimea florilor

i chiar &be din arare,


Ito-'16 vorbese de cat d'amor !

TrandaffrI gi lama*,
Miegiunea i liliac,
Oleandri, verbinite,
Crini i florile de mac,
Dupd dulei viand de nepte
Se degteptit de cu zori
La al fluturilor s6pte
Cu-a iubirei dulci flori !

D6f tn vitt ce-i ea tine?


Lacrimi val in ochi tei !
A primrtverei 4ile line
Oa dulci farmecile ei

Nu-li mai plac?! Ai veo dnrere?


Te ado p6te un dor means?
i nu affi mangtiere
De cat numa 'n gelnic plans?
Mie crei ct-'mi folosegte
Ct. nn piing ei rabd i tac?!
Gelea nu me prasegte
Dorn-'mi n'are de lee leac I
i de gi 6mi clan silintt
Se nit chipu-i angeresc,
DrIgtlaga ei flino
Ce de malt Inca iubesc!

In spre sera and apnne


Mandrul are 'ncetigor,
Sturzul bland eantand vai spune
Lumi 'ntregi ascunsn-mi dor!
0 I atunci incep a plange
i eu gi pe-aseuns suspin:

Vino dragd! yin' de stinge

Cu 'n sdrut cumplitu'mi chin!

0PN

472

1/4-4,e

Trecerea armatel romdde /n Dobrogea


martY 1

.A7"

p78.

In asta Brtilet pe maul 1487-t ittang


Al Duntrei,
de armagf scstrang.
Sant bataliOne de viten soldati,

Cu anl larf pe trupuri, pe pept

decamp._

Arme, balonete, stbii, guff de foc,

ee tot renehtzt gi nu stall pe loc,


Vulturl de pe steguri ce s'avent la sbor,
Se stropesc cu-aghlzmt, pentrn drumul lor.
CII

lira! Domnitorul,

DESARTA OMENIREI...

Strigt tot popornl.

Ura! la armati
Rena. de-o data.

II n'ya de red que la mort.

copil, bltran nu. jnne,


In eapul tea lupt vecinic tot fantasii nebune ;
Ta fugl numal spre viand a vietel anl in Or
bC urma kr nu afli dealt un suvenir I . .
Copil, zilele
sboart ea fluturul pe floare,
Om, egti orbit de aur, d'amor sail de splendoare,

1Jra!

Deartd omenire!

i bun drum,

Pratilor de-acum.

in pragal Bntilei trupele mereii


Se'mbarci, gi apa in torentul set
Brazdatt de vase, sett spumegand,
Ear soldatil vesell se tot due cantand.

Man chiar, privegti dulce ea ochii plinl de dap,


Trecutul cell aprinde vfun vie iubit din vialt,
i ast-fel beat de visuri te- crezi in paradis,

Pe eristalul luau i larg gi profund

Pdn'ce mormental stange Intregul vietei vis! .

Un castel, ci pard veghlzt en dor:

.41 Duntrei, gede on turnul rotund

E Stefan cel Mare! al Orel vapor.

in di de mirire,
Umbra 'nstrelueire
Din Beall resare.
Romania-I mare!
Carol e 'n castel,

i Ora-I en el.
1) La oonsittnes Infiintiire1 deooratiuneT Crueea Elisavete.

www.dacoromanica.ro

51

ALBUMUL MACEDO - ROMAN


Atunci pe calea pgcei, a muncii i prin arte,
Pasi-va cu tgrie, In cult si libertate,
Industria, comertul, tinnd avintul kr,
Va fi ca nici o datl-ferice-al ei popor.

In fata Briilei spre malul eel drept


Pinzele se =fig de vent din dlrept,
i la Ghecet sbarl, la pament bogat,
La Dobrogea, care Europa ne-a dat.
Ten gra armatl ce 'n lupte-a invins

lassy,

i cu lauri fnintea de-un an g'a Indus,


Mendrk mlret trece salutind cu-amor :
Pe biruitorul Plevnei turcilor.

z88o Ianuarie 6.

Ura! Domnitorul,
Ura i vaporul

Tung, ... er din unde


Eco 'n munti respunde
Ura r la sold ay,
Ura I ascultay.

Am sglutat cu o vie plgcere vestea asupra intreprinderei celei frumOse i i urez successul cel mai
strglucit. Am sglutat-o cu multumire nu numai pentru
c'are sg aibg parte de cultura o ramurg a unei natiuni,

Falfie in aer al armatel stag,


Earl Rominia cu-al pled tot
In mina, mal duce, un brilant ales,

care mi inspirO simpatia cea mai mare, ci c'am tras


pi trag- ngdejde cg, pun6ndu-se in lucrare intreprinderea aceastg, intr'acela timp i tiina limbei romgne
poate sg afle un sprijin puternic.
DacO ne intrebgm, ce tim noi asupra dialectului
macedo-roman
recunoscut ca cutare prin toti
trebue sg mgrturisim, cg cunWintele noastre nu prea
sint intinse in privinta acstg. Putine s'au scris pang
'n zioa de astgzi i cele ce s'au scris , nu sint tot

E-a timpului facia : cultnl de progres I

Dungrea , Balcanii resun de striglri,


Fanfarele 'n nouri inalte eintiff ,
Cl 'n Dobrogea eatl, piciorul an pus :
Carol gi armata Vulturit . . stag sus.
Ura

Domnitorul

Striga tot poporul.


Ura

la armatl

deauna demne de incredere. Dacg vrem, sg cunoWem


mai bine dialectul acesta, ar trebui, cA tocmai acuma,

Resunl de-odatl
i bine-ay venit !
Bine v'am glsit !

pe cgnd spiritul poporului se mai aflg intr'o stare


fragedg i naivg , sg se adune toate productiunile

lice, 19 Noem. 1878.

musei poporane romgne dincolo de Dungre: fie basme,


fie balade, fie cgnteci, fie ghicitori, fie descgnteci, fie

Romanul sta bine infipt In ambele MAT!


Unguril asigurg ca.' RomniT sint venetici in
Dacia lui Traian , trecuti acolo de peste Dunare;
Grecii pretind, din contra, cg Romana sint strgini in

Dacia lui Aurelian, veni}i acolo din regiunea Carpaplor. Ungurii ne imping spre sud; Grecii ne trimit la
nord. LgsAndu-1. sg discute controversa gene-Peg, Ro-

minul st bine infipt in ambele Dade.

moarele aceste cele mai scumpe ale fie-cgrui popor.


Ce bine ar fi, dacg rezamandu-se pe graiul viu al
poporului, pe producpunile geniului poporan, pe colectiunile cuvintelor culese prin popor, , s'ar face* o
gramaticg autenticg i un dictionar cu cgt se rnai
poate de complect de limba macedo-romgng ? Ce spor
ar aduce o asemenea lucrare studiului istoric limbei romane i dincoace de Dungre i ce lumina s'ar* revgrsa
poate i asupra cgtor-va pagine din istoria Romanilor,

cari au dat prilej la n4te certe destul de invier0matel

5i cine este mai potrivit sg aducg la capatiai o


asemenea lucrare, de cat invatatorii de pe la sate ?

e
PREZENTUL

bocete, toate trebuesc culese cu pietatea cea mai


mare, pang cAnd mai este vreme 0 nu se pierd co-

Aflgndu-se in relatiuni zilnice cu poporul, petrecOnd


cu pruncii, can i aduc in coall, limba lor strOmo-

pscl aa cum o ail invgtat la sinul mamei br, nu

I VIITORUL

Am spus, o spun s'oi spune celor ce vor s'asculte


Ca Romgnia trece a crizei neagrg punte,
Epod de 'ngiosire, de ireligiuni,
De nedreptgti, de sbucium si de coruptiuni.
O sguduire Inse v'a face-a sa domnie;
Mgreatg 'n resbunare, sublim g. ln mgnie,

O pildg va da celor ce o nesocotesc,


De 'n nalta ei chemare, de dreptul ei firesc.
Reging preste gintea de pe-a Dunarei Vale,
De mans. Providentii e trasa a sa cale;
Ea
ca o stea polarg tn largul ei curent,
Va revarsa lumina pe 'ntregul orient.

le trebue alt ceva, de cat sg fie cu urechile deschise


si cu condeiul in liana bor. Asemenea colectiuni ar
ajunge mai pe urmg in mgnele sau unui barbat competent sau in mgnele mai multor barbati invatati,
earl alnurgnd una langa aka, ar putea sg facg o lucrare, prin care mai bine, de cat prin descrieri multe,
s'ar argta intr'un mod vgdit i batator la ochi, individualitatea intreagg a poporului macedo-roman, i ce

e 0 mai important, s'ar pune un temeiu solid pentru


o desvoltare fireascg a dialectului acesta.
Lucru principal ar fi, sg se dqtepte in invatOtorii,
cgrora le este menit sO respandeasca cultura peste
Dungre, un interes viu pentru asemenea lucruri, sa fie
indemnati nu numai moral ci i material i o data
lucru fiind gata, se vor afla de sigur barbati cu punga
deschisg, pentru ca o asemenea lucrare, fie ori cat de
voluminoas, s poatg sa iasg la lumina.
Dacg rindurile aceste vor fi invrednicite sa afle loc
intre emanatiunile atgtor barbati insemnati 9i invnati,
me Tog sg fiu iertat, c'am cutezat sa me 'nfatiez ina7*

www.dacoromanica.ro

52

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

.....-

-.

-,..-,"",.;,-'7":.:w- -

rm.'
.

--

:"--F";1

. L.,rtatsow

--- ...are.

__

,-.,....2,--

_0.loW-*

. alt.
---- '..-,."-------

,......-...re

'714-S----..

....--...

it..

re 00 ''
it:____.....d

X35.7)

..-A-

4.......-

.4.;=

Cerna-Voda. (Etrada mare). Schit dupa naturg. de Ph. muntureanu.

www.dacoromanica.ro

--- 53

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

San-Stefanb. Quartier general de l'arme Russe. Vue du et de la mer de Marmara.


(Croquis d'apres nature par Ph. Muntureanu).

www.dacoromanica.ro

54

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

intea publicului romgn, vorbindu-i in limba lui strgmcleascl: in privirea simtimintelor m'am simtit intr'adever in cglgtoriile mele printre Romgni ca i prin-

tre nite frati, in privinta cunwintii limbei insg n'am


ajuns gnali poate nu voiu ajunge nici o datg-inteacolo, sg nu stric auzul Romgnilor ngscutr printr'o teseturg strging a propositiunilor i prin grqeli in contra
geniului limbei lor.
Viena 6 Api lie, 1880.

E Romnia I sopti Romanulti tresaltand de bucurig.

Zina surise cu ug iubire atatti de mare incatti feta


se apropig de ea ca de ug mama.
Ventiprulti nu mar necgjia florile; privighigtorulti
tgcuse.

Zina sterse cu doug sgrutgrl lacrimile fete., rupse ug


flare culrea sperantel i i-o prinse 'n plete, scOse dinteug cutig minunatg cercel, colanti, brtgri, paftale,
impodobi pe fetg veselg si fericitg s'apoi, atrggendo

la sena, II aretg ug vorba ce licgria scrisg susti, la


drepta : lumina% Fta se intOrse uitandu-se.
E Macedonia! opti Romanulti c'ug mandra fericire si ochir lui citirg pe cerceil fetei vorbele sante

creding si frayia; pe colanti: romanismil; pe bratgri:


limbc i istorid; pe paftale: unire i putere.
Zina imbrgt4ase fta
ug altg zing, dicea Romasulk - si privirile lorti infrgtite se ridicaserg in susti
unde strglucia cuventulti lumina! Erati feticite..
Ventiorul necajia ierg0 viorelele si privighitorulti
reincepuse cntulti.

. ........ ..

Si Romnulti se uitg indelung, mereu si fgrg satiu.


.

Lumea trecea 'nainte, rnulta si sgomotsg.

uA VISIUNE

Paris.

Intr'ug mare cetate era unti palatti i 'n palatti ug


salg impodobitg cu tabelurl frumase 0 mgrete.
Chipurr de Angeri din eel-5, de angerl dupe plinentli,

foil, paserl earl stag se cante, riulete earl pgreau cg


murmurg furiAndu-se printre ierburr 0 pomiprl. Peste
tate, unde de luming veniau de susii: din tate e0a ug
veselig dulce 0 vig ca diminetg recorcisg a unel clile
de Maiti; tate erau manggiate de surisurile ce sburau
dupe buzele femeilorti din tabele.

Si lumea intra multg si sgomotsg in acea salg,

uitandu-se, admiranduli simtinduli inima cg se 'nuiig


de fericire.
Prin multimea fiilorti aceler marl cetgti si a strgini-

lorti ce erau acolo, se afla perdutti unti copilti

alti

Romnier. Se -uita .0 elti; admira 0 elti maiestria tabelurilorti, poesia artistilorti si dulcta imaginatiunii lorti.
Privirile lui rgtgceau cu ug nemgrginitg placere prin

acele frumusetr, candti, de ug datg, ele se pironirg

asupra until midi tabelti 1) asupra cgruia raclele sOrelul


cgdeau sglobii si licaritare.
Lumea trecea 'nainte.

Si Romanulti se oprise si se uita indelungti, mereu


si fgrg satiu la miculti tabelit
Raclele ascultaserg ruggciunea inimil lui si se dedeserg la ug parte inconjurandti marginele daurite ale tabelulul cu ug aureolg si mai strelucitre. Ug femeig,
elti clicea cg e ug zing imbrgcatg cu ug haing lungg

si ca fata cerulul de verg, stg ganditre si suriclendg


in miclloculti florilorti. La stanga, pe ferestra deschisg,
lul IT pgrea cg aude intraudti unti ventiprti care venia
sburdalnich se necgjescg viorelele i garofitele viaie;

la drpta vedea nebunultil unti privighigtorti cantandti si leggnndu-se pe ug ramurg de trandafirti.


Si Romanulti se uitg indelungh', mereu si farg satiu.
Tabelulti se mgrise in ochil lul si dintre florile din
stanga vedea cg apare ug feta frumosg ca diva. Privirile eT erail duld derti pline de tristete. Dou6 lacrimi
maT limpedl ca diamantuli tremurau pe fata eT. Zina
cu haina lunga 0 ca fata ceruluT de verg se 'ntarse
blandg si falnicg.
1) A. S. R. princifiesa Elisabeta, Domna Romasnilorii, de d. N.
Grigorescu (No. 1698 SalonuM r88o).

Pastorii romni din Tessalia


Imi pare reu ea n'amu terminatu studiul meu despre Tessalia, publicatu in 1852 la Constantinopoli;
La Tessalie telle qu'elle -est, et tel e y elle peut tre.
Am lassatu intregu capitUluI relativu la pastorii romilni, ce vinu diweinuntii Ipirului si ai Macedoniei
de'si ierneaza nurneroasele 1 r turme in frumoasele si
intinsele campii ale Tessaliei. Ce bine ar fi fostu se
fi facutti atunci si pentria Tessalia cea ce am facutu
in studiul meu despre Dobrodgia: Excursion agricole
dans la plaine de la Dodrodjea, pe care l'am terminatu cu capitulul Mocanii, pastorii romni ce se pogoara cu turmele lor de oi din muntii Transilvaniei,
trecu Dunarea si le ierneaza in intinsele campii ale
Dobrogii.

Romanulu este acelasiu pretutindene, este cutrieratoriu al tierei, este pastoriu, este plugariu, este, in
fine, agricultoriu. Dara, cea ce n'am facut la finele
studiului meu despre Tessalia, indeplinescu acum, ca
se facu placere stimatului meu amicu D. Vasile, Al.
Urechia , clandu-i pcntru Albumul seu macedonu
aceasta scurta relatiune inedita despre pastorii romni
din Tessalia pe carii toate cele lalte popoare convietuitoare 'i numescu ciobani.
Eramu in Tessalia pe la finele anului 1852, pogo-

ras5.mu Olimpul pe la satul Purlea si statusemu la


poalele lui in satul Miciuni din valea Alasonei. Aici
era caldu si frumosu si earba verde ca in luna lui
Mai, pe candu in dealu, la munte , pe Olimpu era
omatu si frigu mare. Trecuiu in valea Domenicului
pe la dealu, pe la Monastirea Alasona, aceeasi ternperatura ca primavara. Me suiiu in dealu, descalicaiu
in satu la Domenico, totu caldura si frumosu, pe dud
de acolea se vedea Olimpul cu crestetul in intunerecul nourilor si cu poalele all0e acoperite cu omatu.

www.dacoromanica.ro

55

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Un omu intra in cassa, omu naltu si frumosu, cu


8arica alba imbracata, cu camesia peste itiari, camesia
nu fustanela greceasca, cu caciula in mana, caciula nu
fesu turcescu, ii poftiu se seada; caci pe acolo ori

cine intra in casa, mai anteiu seade, se pune sau jos


pe rogogina sau pe divanu, dupe cum se crede elu
a este demnu se seada : si apoi dupe ce seade, saluta. Omulu se puse josu, ilu poftiiu pe divan, unde
si veni se se aseadia cu respectu adeca cu picioarele
induoite la genunchiu sub densul.
Dupe ce lu cafe, ii intrebaiu : ce poftesci, Domnule ? Respunse in grecesce cal vine se cumpere de
la mine pasiune pentru oi. Cum pasiune? Pasiune
earna. Da , Domnule. Earna , earna, da, la noi in
munti; dar aici in campie este- vara , aici ne pogoramu din munti si iernamu oile noastre. Facurarnu
tocmeala cate 40 parale (23 bani) de iernatu capul
de oae, cu mare cu micu, si-i dedeiu trei tescherele,
adeca trei tidule in care spuneamu c i-am datu voia
se vina cu oile se erneze si S valea Domenicului la
apusu de Olimpu si in valea Caterinei despre Vardar
la poalele Olimpului despre resaritu si in valea Tempeii

despre miadi-di intre Olimpu si Chisavu de o parte


si golful Salonicu de alta.
Dupe cate-va dile parasiiu Domenicu , trecuiu la
Mologustea, me opriiu la Vlahoiani si acolea mi se
spusa ca aici sedu Vlahii cu familiele loru, Vlahii
ce vinu cu oile , si acolea vediui alaturea cu casele locuite de greci, o multime de case de piatra
incuete.

Nu--Kenise inca Vlahii. Me suiiu in dealu la Lefterohori, si pe drumu mergendu deduiu de o monastire incunjurata cu chilii, cu doue fenduri, de pietr
zidite de puteaNncapea si 500 de calugari. Monas.

tirea era pustia si poarta incuiata. Ce o fi aceasta?


Mi se respunse : aici aducu Vlahii femeele si copii
lor de sedu in totu timpulu atu 'si ierneaza oile.
andu me pogoriarnu de la Lefterohori (satu unde
se face celu mai bunu tiutiun disu armirotico) vecliuiu

in valea Alasonei si a Domenicului o multitne de


turme de oil erau peste 150 de mii de capete. Ciobanii venissera la iernaticu, hibernaculum.
Primirea cea buna ce facusemu fruntasiului acestor
turme, pretiul cela potrivit ce'i ficsasemu, sporisa,
intreisa si impatrisa numerul oilor. Asia'i Romanulu
ori unde'l ga'sesci. E simtitoriu la cea mai mica poli-

tetia (otnenia). Pentru ca l'am poftitu pe divanu, in


locu se'lu lassu se seada josu pe, rogogina , unde se

pusese nepoftitu, me resplatise si pentru ca'i lasasamu


mai josu ceva din pretiul obicinuitu, aducendu-mi turme
multe si, prin urmare, unu venitu cu multu mai mare

de catu ce fusese vre o data, de catu ce era and se


pratea 50 parale de capu.
Turmele veneau cu miile, ate o mie de capete in
fie care turma, precedata si urmata de cai incarcati
cu bagage si de o multime de oameni, femei si copii.
Dedeiu pinteni calului, si esiiu inaintea unui grupu
numerosu poruncindu oameniloru din suita mea se se
duca la Vlahoiani, se intinda corturile si se faca
de mancare, se conacimu acolo. Aveam 40 de oameni

cu mine, arauti dati de paza

matasa. Incaltiamintea la toti era opinca 1 Opinca,


asta incaltiaminte de predilectiune a Romanului m'a
facut se'i salutu, luandu-mi fesul din capul Nu se le
fesul din capu. Dar ce se faci? Mi-am uitatu, mi-am
uitatu de mrea turco-grecesca. Mi am adusu aminte
ca si eu sunt din teara unde se poarta opinca, si am
salutat opinca I

Ce cautati pe aid, oameni buni?


Venimu, mi se respunsa de unul, in grecesce,
se iernamu aici cu turmele aceste.
Dar, ce sunteti voi?
Himu rumani, mi se respunse de unul care se
apropia de mine cu capul golu. Si eu eram cu capul
descoperit.

Esti romanu? Ilu intrebaiu pe romanesce.


Da 1 Mine hiu romanu, Vlah, cristianos.

Dar oile ale cui sunt ? Nostre, noi him pastori.

Romnii, ca pastori, turmele kr le crescu in munti


vara, si in campii iarna. Romanii au satele cu casele
kr in muntii in cari locuescu, in muntii Ipirului si ai
Macedoniei. Cei mai cuprinsi se pogoara de ierneaza

si ii odata cu turmele kr in campia. Cei mai multi


remanu acasa in munti si trimitu numai oile lor de

ierneaza incredintndu-le la cei ce vinu cu dinsele si


cu ale loru.

Cu toate ca vorbescu si grecesce, cu toate ca se


ducu la biserica unde se citesce numai grecesce, ei
au totusi o limba propria a kr, pe care intre dnsii
o vorbescu; si in familia numai limba kr vorbescu.
Ei cu grecii nu se amestica, nici se insoara, nici se
marita cu dnsii. Ei au datini si obiceiuri deosebite

de a le grecilor. Ei au povestile lor pe cari si

Si cea ce e mai vrednicu de insemnatu este ca


mai toti traescu, ca si stremosii ce i au adusn in
aceste locuri, traescu cu agricultura si mai alesu cu

pastoria.

Pastorii romni urmeaza si astadi povatuirea celui


mai mare agricultoru romanu, invatiatura ce au dat
Romanilor, Caton, censorul. Caton, intrebatu odata

care este mijlocul de a se inavuti cu agricultura

Respunsu : bene pascere. Dar care este celu mai bun


mijlocu de inavutire ? RespunsA totu : bene pascere. Si

intr'adever au avut cuvintu se dica aceasta. Si dreptu


dovada este starea de sanatate si de prosperitate de
care se bucura si astadi pastorul romanu ce vine din
munti, unde locuescu ca se'si ierneze oile in frumoasele si fertilele campii a le Tessaliei.
.Bucuresci, ii .Tanuarie r880.
4G--tir Geo'

Am remasu uimitu vedindu-i pe toti curat si bine


imbracati, albi si rumeni la facia, nalti, frumosi, bine
facuti
cu voia buna. Dar femeile ? atu de bine
le sedea cu itiari si cu opinci, cu camesi albe cusute
cu altitie, cu cositiele impletite cu panglici rosie si albastri

le

spunu unii altora, la siediatorile de iarna. Povestile


lor seamana cu ale noastre. Ei, in fine, constitue in
Oriente, pina in dioa de astadi, o poporime deosebita. Limba kr arata gintea din care facu parte, gintea
romana. 0 multime de cuvinte unele curate altele
stricate, arata originea loru romana. Ei pare a sunt
in peninsula balcanica poporu de bastina.

si acoperite cu stergare albe de inu si de

www.dacoromanica.ro

e-la. "7417

56

ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Ajunsese omul s'a."0 urascg slilele. i apa cu sufletul

Credir4a este balsamul care alinh tote amgrit, seslAnd intr'o duminecg cu luleoa in gurg si
cum sg'pi curme viata, sopa lui Ii spuse
suferincele ; necredinca este veninul care gandindu-se
ca peste putin are sg, fie tata.
ucide tote sperantele.
El, ridicandu'si ochii, la sogia lui, i se pgru cg vede
o slutenie de fiintg stand crecesce i ghemuita pe tronul cel vechi i neintrebuintat. Se frecg la. ochf, se
mai uitg odatg, i ce s vasig.'? 0 sfrijitg de lighi6e,

Galati, 3 Tanuaria z880.

mai uritg de eat ciuma, cu barba adusg de parcg sta


sg o apuce de nas, cu ochii numai scovirliile, perul
ii sta pe cap par'c'ar fi fost pus cu furca, mainele ei
reschitOre gle, cocopata i cucuiatg, de seman pe lume
nu. mai avea.

Din povestele Unchiasului sfatos

Numai eu vitele se sec:Ste sgrKcia din cask


Afost odatg ca nici odatg etc.
A fost odatg un Oran, pi '1 chema Negoe. Acest
Oran era om voinic i harnic. Nu'I pesa lui de nu
sciu cine ar fi fost. Vesli cg. Ii cgta de munculita lui,
Ii plgtea dajdia, se avea bine cu top din sat, pi cum
facea el, ce dregea el, se chivernisea, omul, ca sg'i
ajungg agonisla muncii sale.
ti veni vremea de insurgtOre, i ca tot creptinul,
Ii facu pi el rendul. Ce sg vegli D-ta? odatg cu nevasta
se strecurg in casa lu i sgrgcia. Ea ggsise un tron

vechiu urgisit intr'un colt din bordeiul Negului, la


care nimeni nu lua aminte, i acolo pe densul sgrgcia
10 facu culcupul. Sta grecesce pe tron cat e sliulica
pi nOpticica de mare, pi din loc sg se misce ba. Pasgmi-te tronul era gol; nu mai punea Omenii intr'ensul
nimic, atat de vechiu 0 de odorogit ce era.
Bietul Negoe veslu cg incepe a da indgral; lucru-

rile nu'i mai mergea strung ca mai 'nainte. Se lug

de ganduri, fiind cg el se scia cg muncesce pi mai pi

de cat mai 'nainte, 0 de la o vreme doe in teiu nu


mai putea lega. Se spetise, bietul om, muncind, pi

and veslu el o apa nonotenie spurcatg stand ca

o cobe rea in casa lui i pe tronul lui, un serpe rece


ii trecu prin sari. El insg Ii pnu firea, i merse drept
la ea, intreband'o :
Cine esti" tu, i ce cauti aici ?

Eu sunt Sgracia, respunse ea, pi am venit

nepoftita.

Ei afarg din casa mea I

01 01 stgi c prea te pripesci, voinicule, Ii

respunse sgrgcia ranjind la clnsul cu batjocurg ; ca

sa scoti sgracia din casg, trebue sg ai ce pune in


locul ei.
ranjind ii argt g. nipte colp, de care s'ar fi speriat
dracul.

Bietul om tacu pi inghip gglupca. Cugetul cg are


sg fie tatg, vorba cg trebue sg aiba ce pune in Iocul
sgraciei ii mutg gandul. El voia acum sg gonescg sa
facia din casa lui, cgci nu putea mistui infruntare ce
i-o fgcuse ea, pi apoi nu se indura sa'0 lag& odrasla
pe mainile cele blestemate ale sgrad4
Din noil se puse pe muncg, muncg jidovesca,
se svgrcolea omul pi in drepta pi in stanga noptea o
fgcea sli, da pi din maini pi din picire cum se slice,
si folos nici cat negru sub unghie. Nevoile Ii ngpgdea
din tOte pgrtile, pi el nu mai scia ce s facg. De cate
ori intra in casg de a atea on i sfrijita de sgracie Ii
renjea in bataie
joc

sg salte pi el ce-va; te-api I catupi, de cat I ferit'a santul I

tntr'una din glile tg ci0 nevestei ii abatu sg facg, pi

Ba ping intr'atita ajunsese, in cat sg'l impingg pgcatele sg se gandescg ca sg'pi facg sema singur. Vesli
cg Dracul m'are de lucru; el nu face biserici, ori
puturi pe la respantii.
Se sbgtea bietul om cu mintea i cu trupul, i par'cg
era un facut, mergea din pagub g. in pagubg de ajunsese in sapg de lemn.
Tot satul Il luase la ochi, lb vedea lucrand cand la
alde neica Burcilg, cand la alepii ori fruntapii satului,
and ba taica popa. Tot-d'auna ggsea el de lucru; la
totT muncea, i la top sporea lucrul lui. Cand insg
muncea pi pentru densul, munca nu'i da in spor. De
venea apa mare argturile lui le ineca. Daca vr'un prgpgd de la niscai lighiomi, ori de la ciori cgdea preste
semgngturile megiapilor, ale lui erail stinse cu desgv'erpire ; de bgtea piatra holdele, apoi pe ale lui le
amesteca cu pgmentul, de nu se mai alegea nici pra-

ngscu un dolofan de -copil sangtos i virtos ca i tat'sen.

ful de densele, ba une-ori porumbul 'i se aciuna, ba 16custe, ba potop, ba tote relele numai pe capul lui cgdea.
Sgtenii, megiapii lui puseserg mana cu toPi de mai

multe on sg'i dea ate vr'un ajutor, sg'i facg ate

vr'o clacg, dar tOte in depert, Ca nu'i esa in de bine


nimic ; in cele din urmg i vecinii pi tot satul ii pgrgsirg. Top cu totul 4iceau cg apa i-a fost osanda si
credeati ca trebue sg fi cgslut asupra capului lui vr'un
blastem de la Dumnesleu.

Acum ce sg facg el? Parale n'avea; de mOra nici

cat sa orbesci un pOrece; ce-va tOle ori vr'un dichis in


casg, tufa I Nimic, darg nimic n avea de ce se prinde

ochiul la el; cum s'o scOta la capateiu? Ar fi voit


de, sa'qi botese copilul cu vr'un nap mai de

si el,

dOmne ajutg, sal facg pi, el vr'o rumetrie. Darg cu ce ?

Sta bietul om cu mainile incrucipate; se uita in cer


pi in pament, pi nu scia la cine sg casce gura. ,si de
felul lui fiind om cinstit, nu voia sg amggescg pe
nimeni cu minciuna. El scia una i bung : and o
slice da, sg fie dal cand o slice nu, apoi nu.
El cunoscea de mult un cioban chiabur. Dar nu era
in sat. Cand, eta ea: se pomenesce cg'l chiamg cineva sal cinstescg. Acolo ce sg'i vaslg ochii ? Prietenul
lui, ciobanul, urca oile la munte. Pgrerea lui de bine,
nu se pOte spune. 11 rugg sg se cumetrescg, pi do-

banul priimi cu bucurie sg'i boteze pruncul. Partea


lur sg traiascg bine. Se puserg tete la cale cum e bine.
La botez, ciobanul dgrui .finului sen o Oie fatgtOre.
Atita ii trebui. Cand fu sa plece, mocanul slise :

Cumetre, tot n'ai tu unde tine oita; las'o in

turmg la mine, pi mi p-oi ingriji-o ca i p'ale mele.


Bine, cumetre, respunse Negoe, s fie precum
slid tu.
El era bun bucuros cg ii ia beleoa din bataturg,

www.dacoromanica.ro

57

\
ALBUMUL MACEDO -ROMAN

de Ore-ce n'aveail ei: ce sg mgnence, dar ancg-mi-te

sg mai de si oii.
Mocanul se duse cu oile. Omul se puse iarg pe
muncg, darg munca lui abia ii aducea cu ce bruma
se0 tie clilele. Cum am clice muncea in sec,
Dupg cat-va timp se pomenesce cu un argat de la
stina mocanului.
Neicg, clise argatul, m'a trimis stgpanu-meu cu

lana asta la D-ta.

nea 0 Dumnecleu mila. Tote ii mergea in de bine.


Incepu 0 el a lega gurg panzei. Munca lui Se vedea
cum merge inainte 0 avea parte de ea. Ce sg mai
spunem multe, in scurtg vreme ajunse frunta al satului, dupg hgrnicia lui, cu vitiOre, cu plugulet 0 cu
tote dichisurile unui cu parte lasata de la Dumnecleu.

Vesli ca numai cu vitele se scote sgracia afarg

din casg.

-- E, 0 ce sg fac eu cu densa ?

Apoi sg vecli D-ta, sta'panu-meu a pus de iia


tuns oile i a tuns 0 Oia finului seri. Acesta este lana
ei i a trimis'o cui se cuvine.
FOrte multgmim de bungtate. Sg spui cumgtrului
multg sgngtate, i sg auclim de bine.

Si luand lana din maim argatului, intrg in casg,


merse drept cgtre sgrgcie 0 cu graiu tantcl, ii slise :
Dg-te; sgrgcie la o parte, cg am sg puiu lana
asta acolo.
Sgrgcia nu se indura, neicutg, sg iasg din culcupl

ce-

6`417--

44--e-

l'it44te

SOUNET
.........,..*

L'aureto primavenco, amb Run halen courons,


Reviscoulant la terro encaro encouquelido,
Vestis las pradariers d'herbo fresco e ponlido

ce'si ca'cuse acolo. Rinji ea si de astg data; darg ii

E mirgacho lous camps de milo e milo fins.

dete rinjitul prin piele, cgcT volnicul unde mi-aduse

L'espigno pramieiro oucho emblanquis Ions boissous,


Dins lon bos verdoulent la vibuleto espelido
Embanmo Ion drachan de sa douco sentido ;

odatg Una 0 bufl o lovi dupg cfg de era sg'0 musce


limba i o resturng jos de pe tron. Sgrgcia remase

locului acolo unde cgcluse, ghemuitg ca vai de ea.


Oia finului faase un miel; acesta dupg ce se mai
mgri, ciobanii de la stang il mitui si pe densul ca pe
cei-lalti miei, i trimise i mitele astea acasg.

Lou terraire pertout es rizent e jouioas.

rgsi drept la sgracie :

Entremens qu'en loa cid, a la capo argentado,


L'alo dal ventoulet enlairo ma pensado,
Mesclant a go quo vei sa pensado d'Esper! 1)

Tranul, 0 mai cu curagiu, intr in casg, si merse

Dg-te ranjito mai la o parte cg am sg puiti

mitele astea acolo.


Si fiind-cg sgracia tot cam intarclia, o lovi odatg cu

L'ausel penso gal fa lusi soun bel plumage,


Lou troupel 11 miech col breve lou pasturage,
Countent de fourvia, lion lou fourrage d'iver,

mitele de ii merse fulgiI, 0 o dete peste cap, mai


cgtre tie.

Pe tOmng se pomenesce cu alt argat cg'i aduce un

1'217,......__.

........----..ese...,,,,te.o..

burdwl de branza.

Baciul de la stng, slise el, a adunat laptele de la


Oia finului 0 l'a facut branza, 0 acum l'am adus acasg.

TRADUOTION

Spune cumgtrului, respunse Negoe , ea: finul


D-sale ii srutg, mainile, si sg ne vedem sgngto0.
Apoi se intOrse repede in casg si indreptandu-se
cgtre sgrgcie, ii slise :
Dg-te la o parte, sgracie, cg am A. puiu burduful gsta de branzg in locul teu.
Da unde sg me mai dau? il intrebg sgracia.
E0 afarg, daca n'ai loc, 0 te du in ogelul puciT
vr'unui vengtor cg acolo ti-este locul.
Ba aia-i vorbg. Mai puneti pofta in cuil

SONNET

Si lovind'o cu burduful in cap, o fgcu mototol

dupg ue.

Bietul Ngoe fu nevoit sg mai petreca o earng cu


sgracia in vatrg.
In vara urmatOre, mielul de la Oia finului se fgcu mare.

Acum ii aduse doe lane.


Tranul intrg cu amendoue in mang, 0 bufnind 0
rebufnind pe sgrgcie, o pofti sg iasg afarg cu nepusg
'n masa. Sgrgcia dacg vclu zorul, dete dosul pe use
afarg, si sg te tiT pirleo, ii sfiria cglcaele fugind, ping
ce se duse sg's1 clocesca oele in ocelele pucilor yengtorilor.

Si d'atunci a remas de vengtoril, sunt sgraci, fiind


cg'0 perd vremea printre colti de piatig, printre mgrgcini, umblnd tOtg clioa ping sg impusce 0 ei cate
vr'o babucg de nu sciu care pasgruica.

Ngoe incepu a bate in pinteni de bucurie cg se

cortorosise de sgrgcie. Acum pe ce punea maim, pu-

revirifiant la
La brise printanire, avec son haleine aimable,
terra encore engourdie, Revdt les prairies trherbe fralch set jolie

et diapre les champs de mile et mille fieurs.


Les premieres pines blanchissent lee buissons ;
dans Is bois verdoyant, la violette aclose embaume le sentier de son odour suave;
le terroir est partout riant et joyeux.

L'oiscan ne pense qu'a faire luire son beau plumage,


le troupeau
Content de laisser de end les four-

a mi-con parcourt le paturage,


rages de l'hiver.

Pendant que dans le del, an manteau argent6,


Valle du vent
emporte ma pensde,
qui male a tont ce (Beene voit ea pens&
d'espoir I

A LA MATO ESCABARTADA 2)
Dins lou tems ufanous que la cieutat Roumana
As quatre vents dau del espouscava sa grana,
Un menut granilhoun reboundel e lusent
Bounbiguet dor allai, d'ounte l'aubo nous ven.
1) Languedocien (Quarante et sea environs) orthographe Litteroise.
2) Languedocien, sous-dialecte de Montpellier et de ses environs; ortho.

graphe Montpellieraine.

113,262.1

www.dacoromanica.ro

58

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

litteraire s'eleve, en cette occasion, pour proclamer,


hautement, l'innocence des femmes d'un pays auquel
ii vient apporter son tribut de sympathie.
Donc, les Macedoniennes qui vivaient au temps du.
roi Archelaos, sont accusees d'avoir dechire, de leurs
propres mains, le poke tragique Euripide qui avait
quitte Atthenes vers l'an 410 ou 409 avant l'ere chrebenne, pour venir en Macedoine, sur l'appel d'Ar-

Lou sou era acoutrat, la semenga era sana,


Lou nourrigat, TWA, cresquet is Viol vesent,
Talament que ben lau atapet costa e plane,
E desempioi, maugrat la malicia de tems
1

Mnugrat que siegue estada e dalhada e chaupida,


Maugrat lo malo erboulho, es encaro espoumpida,
E ion mendre levant nous gandis soun perfum.
Fraires, per alene. 'quela paura mesquina,
Per faire coungrelhe sa bela flou Latina,

A robra, zou, de vanc, a l'aissada, au seuclun

ch.elaos.

Lansargues, lou 7 de mars .r880.

C'est une calomnie que l'histoire, cette grande me.

disante, a le tort de repeter de generation en generation.


Non! gracieuses Macectoniennes, non l vous aieules

n'ont point ete assez barbares, pour agir comme les


Bacchantes qui mirent jadis en pieces le vertueux

Flibre Majourau.

Orphee.

Euripide a ete la proie d'animaux feroces et non


la victime de furies voulant chitier l'auteur tragique
de ses manquements de courtoisie envers le sexe fe-

TRADUCTION

A LA TOUFFE EGARtE

minin.

N'avait-il pas gagne l'indulgence pour ces peccadilles philosophiques, celui qui a chante Alceste repouse fidele et heroique demandant a mourir pour

IDans le temps de splendeur oe la cite Romaine


Secouait sa semence aux quatre points cardinaux,
Un tout petit grain rondelet et luisant
Rebondit vers la contre, d'oe nous vient Taurore.

son epoux ?

Comment des femmes auraient-elles pu torturer,


mettre a mort celui qui a dessine les touchantes figures

Le sol etait prepare, la semence etait saine


Aussi, le Nourisson se dvelopa a vue d'md
A tel point que bientOt ii couvrit plaine et coteau,
sE depuis, malgre les intempries, les vents, les orages,
Malgr qu'elle ait Ct et fauche et pietine,
Malgre les herbes parasites, elle est encore pIeine de vigueur,

Et le moindre souffle du levant nous apPorte son parfum.


Freres, pour aider la pauvre infortune,
Pour faire produire sa belle fleur latine,
A rceuvre, du courage, allons, a la serfouette, au sarclage.

Le Pote Euripide en MacEoine

d'Iphigenie, d'Electra, de Polyxenie, d'Andromaque


et de Macarie.
Non! encore une fois, non 1 Votre patrie, Macedoniennes, n'est pas celle o l'on massacre les poetes,
mais celle oi l'on honore le genie, celle ou des legislateurs de l'art comme Aristote enseignent le beau
a des princes comme Alexandre.
C'est pour quoi je te salue, antique Macedonie
Je te salue et je t'envoie la tres-humble offrande
de ma tres humble plume.
Ettoi, Roumanie, jeune et hospitalire nation qui a
les vertus de la jeunesse, la generosit, la bravoure,
I

le culte des idees liberales, humanitaires, progressives,


je tiens a venger les femmes de Macedoine d'une

injuste accusation portee contre elles sur la foi de


legendes errones.

Le crime qu'on leur impute remonte, il est vrai, a


deux-mille deux-cent quatre vingt sept ans, mais s'il
avait te reellement commis, la prescriction ne saurait etre acquise pour un semblable forfait.
Aussi, l'on comprendra que la voix d'un critique

je te salue aussi I
Fais le bien ; tends la main a des freres frappes
par l'infortune: cela te portera bonheur et les temps'
sont proches oa, par ton intelligence, ta fermete, ton
activite, ton devouement et ton courage, tu auras de_
finitivement conquis en Europe la place et l'influence

que tu merites, et que t'assurent ceux qui te voient


grandir avec joie I

9e

www.dacoromanica.ro

59

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Chambre des d611t68.

Paris le 20 fvrier r880.

t'est pour l'tranger qui visite la Roumanie un


vif plaisir de retrouvey' dans le type et dans la langue
.des habitants un souvenir si vivace des Roumains et
de rencontrer en niPme temps dans les mours et dans
les lois du pays les bienfaits, les institutions, les idies
de la civilisation la plus avance.
Le peuple Roumain, qui a st visiblement dans les
veines du sang de la plus grande nation de l'histoire,
a aussi tout ce qu'il faut pour faire glorieusement et
utilement refleurir sur lel bards du Danube un rejeton puissant de la race Latine. Que de progres il a
accomplit depuis vingt annes, conqurant successivement son unite, sa constitution, enfin son independance,
et au milieu de ces difficiles itapes, ne cessant de perfectioner son tat social 1

m6ritez d'tre soutenu par tous ceux qui aiment


le progrs et qui comprennent les devoirs du patriotisme.
25 mars 1880.

Mort, divine Mort, on tont rentre et s'effaoe,


Accueille tes enfants dans ton sein toi16,
Affranohis nous du temps, du nombre et de l'espaoe,
Et rends nous le. repos que la vie a troubl6.

44alde-- afi, if.,44

Puissent ces succes continuer! Puisse une ere de


prosprit, qui fecondera tant d'admirables ressources, succder, a Pere des luttes et des prewdes l Nulle

nation ne le desire plus ardemment que la Frances


car elle sait qu' en adressant a la Roumanie ses souhaits de bienvenue parmi les .Etats autonomes, elle
fait des vceux pour upe sour et pour une anzie.
Paris, le 20 fvrier 1880.

Monsieur,
Cortes, mos sympathies pour les seduces des Itonmains ne soot pas moindros
qu'elles ne furent pour les Espagnols, lore des ddsastres pri les ont frappds, lids, si

Youn von rdfdrez A album do Paris-Murcie dont vans me park; rug y rem gull,
mon grand regret jo no pug daps ma rdponse qu'exprivier l'impuissance oh des sour-

A M. Djuvara,

trances dues ot sans Macho me rdduisaient, A plus forte raison suis-je obligrf do YOH

tenir le mime langage; car mon fiat, loin de s'amender, a empird. Yous contenterez-

alon

cher ami, quand lin pays comme la


Roumanie entre dans la vie Europenne, nous
nous serrons pour (2,ti faire place. C'est un ami
gui vient au milieu de nous et qui, des le moment oit il arrive, a droit de cite parmi les gens

vous de ma bonne volontd et, comae a fait Paris-Murcie, bine lottre tout intimo et
persornelle 9

Agrdoz, Monsieur, l'assurance de ma haute considdration.

J.;t,-t:i.:;,_

intelligents. Donc tous souhaits d' avenir .1


2 fvrier 1880.

SERGENTU L FLORIA RAN IT

Episod din campania ,BulgarieT 1877-1878.


./.....-...-.........-

Monsieur le Prsident,

Intr'o di de diminiatX,
La foc am plecat
Si prin pl6e, deash. tiatA,
Ne-am apropiat

N'am se uit nu I nici odatit :


Eram ca turbact
Ear turcimea sp6imantatit
adea p'aY meY frac( . ..

De o tabie turceasa,

Luptit crilncenii. se 'ncinse

Ce cu glontY lovm
Trupa n6stra voiniceaset,

Dar Stan cel sumetti


Steagul nostru, sus infipse

Si o tot golia.

j'at toujours retenu cette maxime que javais


souvent lue dans mon enfance sur la couverture
de mes cahiers d'colier : Versez l'instruction sur
la tte d.0 peuple, vous lui devez ce baptme. C'est
cette maXime que vous mettez en pratique ; vous

Din batalionul mare,


In care eram,
Mrtea fna de crutarev,
ScerasK cam

Apr6pe de jum6tate

Pang van se fim,


Sub tabie, s'avem parte,
In turd se rasbirn.

Fitlfaind mitretu I
MiY de g16nte, b6mbe, spade,
Turd, romanY, sdrobesc ;

eful nostru mort jos cade ;


apitanY rIcnesc ;
1Jra I datY fArK, crutare,
Se nu ne IdsKm,
M6rtea astuY viteaz mare,
Se o rKsbunKin I*

8*

www.dacoromanica.ro

60

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Cureanil la panda
de D. WIL

www.dacoromanica.ro

- 61 ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Nouri-Osmanie
Croquis sur nature par billtatireanu.

www.dacoromanica.ro

62

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Ca si fluke turbate,
In duman am dat ;
Trupa lor pe jumatate,
M6rtea au gustat,

Nu stiu and m radicara.


Cnd m'am desteptat
Cu avirtutea militaras
Am fost decorat.

Eu Floria cu a mea =Lana,


Opt turd am lovit;

D6mna terd lane mine,

Bratul mi-au sdrobit.

i dured, chin 0 suspine,


Pe loc am uitat.

Dar o sabie paena,

TurciT catY md erau inca,


La parnant cacliau

i 'n durerea lor adanca,


Mai ni ceriau.
Armele lor inchinarit,
Cu steagul sfarmat ;
Trimbite atunci sunara,
Focul de-a 'ncetat.
Trif din capitanT cazura,
Si eind sute doY
Din viteji, m6rtea vezura,

M6rte de erd.
MaY tarziu e ingropara

Torf intfun mormint


i p'o cruce se sapara
Acest sfant cuvant :

Locul de sub santa cruce

cDe sane stropit

4E drumtil, ce tam duce


La viac fericit
Fratf aduciti-v'aminte
Ca noT am murit
Pentru a teref drepturf sfinte

e Carol, Domn iubit,

Bratul mi-au legat

Be traestY, DcSmna SlavitA


Atund am strigat,
AdY o tag fericita ;
TronuluY am dat.
Domnul nostru ie 'nvatase,
Cum se ne luptam,
Ca viteaz ne aratase,
MOrtea se 'rkfruntani.

Philosophii au cunoscut multe lucruri afarO de Dumnesled. Dintre ei, quei que nu '1 au priceput '1 au thgh-

duit; quei que nu '1 au taggcluit nu '1 au intelles de


qut incomplectu.
Preotii, apprOpe ca i slbatecii, nu '1 au cunoscut.
de quat dui:A manifestatiunile exteriOre.
DupO quei d'anteiu, Dumnecleil numai spirit, sau
numai materie, sau nici una nici alta. Universul uh.

fapth a Hasardului, sau u illusiune.


Dupo quei d'al doilea Dumnecleil existh, ans6 este
representat q4nd eh un rege absolut, crud, capritios,
fantascu, incongiurat de temnite 0 de sbiri; pedepsind pe necredincio0 din vindica i pe- fideli din fantasie, quAnd eh u fiinth nepriceputh, mysteriOsh, alle

quhria arcane nu sO pot phtrunde 0 a quhria vointh


nu se pOte sci.

Va strabate al Seu nume,


Viacuff, neuitat ;
Si istoria va spune

Fala ce-au lasat


Cu viteaza luT armata
Dusmanil sfarmand,
Romaniei drept rasplata
Neaternare (land

Pe pamantul %ere mele,


Fericit eu pot se mor :
C'a scapat de chinuri grele ;
Un mic, dar viteaz popor.

Aqueste idei erronate alle preceptorilor omenirei


despre Creator 0 despre detinata creaturilor, , au
rhthcit pe Omeni i iau condus pe nefericita calle de
sfh0eri, de lupte 0 de miserie in quare s afl asthcli,

calle din quare nu vor ei dequt cunoscend queea


que Dumnecleu vrea, qua sh scie queea que ei trebue
sh fach.
AnsO, cum sh cunOsch vointa lui Dumnecleti?
Cithid in marea carte a Naturei in quare aquesth

vointh este scrish in littere indelebile.

Autorul lumei exprimandu0 cugetarea in operile

salle, a fhcuto intelligibila tutulor Omenilor fhrO deosebire de barbar sau de civilisat, de opulent sau de

DE SECOLI OMUL SUFFERE1...


De secoli omul suffere.

El suffere de resbel: de resbellul internu de individ la individ, de famillie la famillie, de classg la class,

quare a addus ruinarea si asservirea; de resbellul externu de trib la trib, de popor la popor, de stirpe la

indigent, de mare sau de micu, numai sh studiecle


legile creatiei prin quare aquesth cugetare sh revelh.
Actia i reactia, causa i effectul, dreptul i datoria, ordinea i libertatea, siint unele din aqueste legi
alle universului dela alle quhror prescriptiuni omul
daqua nu s'ar fi dephrtat, societhtile n'ar fi queea que
sh afih asthcli: nisce formidabile lucrhtoriuri in quare
sh faurescu catene Omenilor i instrumentele de distructiune alle statelor.
SI vedem invhthmintele que ne dau aqueste legi.

stirpe, alle quhrui urmhri au fost: in societhtile antice


sclavagiul, la natiunile moderne desmembrarea si uneori
desfiintarea statelor.

El suffere de morburi quare facu din viata sa un

suppliciu.

Suffere de lipsh quare'l expune sh peel de fOme,


sau s s terrasch, sh mendice, s minth, sh inselle,
sg uccid qua sh triasch.

De unde yin aqueste relle quare turmenth ome-

Daquh observAm faptele que se petrecu in lume,

vedem quO on que actia, are reacfa sa, ori que

fapth rOsfapta sa: bung daquh actia, daqul fapta a


fost bung; rea daquh fapta, daqua actia a fost rea.
Si in aquesta, fatalitatea sau vointa arbitrarh a lui
Dumneclet nu stint amestecate intru nimicu. Dumnecleu a permis omului tote, dar '1 a insciintat quo
nu tote ii semt de folos; el 'i a dat liberul arbitru
pentru a ush, i ratiunea spre a '1 consilia d' nu

nirea ?

abus. Mncarea indispensabilh existentei, dar man-

De entrebhm pe philosophi, ne spun quo elle stint


la lege a naturei la quare omul cath sh s6 suppunh

carea peste msur adduce indigestiune. Indigestiunea este reactia, este rOsplata excesului in mncare ;
6 pedepsa intemperantei, abusului, necumphthrii. Indigestiunea este un 1-u; dar aquest r62, ca tote quellelalte, nu vine dela Dumnecleti, nu 6 consequinta vreunei legi fatale a creatiunei; rOul vine dela noi en0ne
prin neascultare, prin imprudenth, prin dispretul chtre

fatalmente.

De ne adresshm la preoti, ne i-spund quO elle yin


dela Dumnecleil pentru pedepsa quellor rei i incercarea quellor buni.
De cercetam, ansO, cu luare aminte faptele, elle ne
arrth quO sorgintea sufferinfelor nstre s aficl in
calcarea legilor crealiunei; quit!, causa reului este ignoranla despre Dumnedea ,si despre queea que el
voiesce.

consiliurile ratiunei, mintii, judechtii shnhtOse de quare


omul nu 6 lipsit dar de quare el s'al lipsesce prin educatiune, prin deprinderi, prin invetatura ce a priithit

dela aqueia quari attribue tot que advine lui Dumnecleil sau FatalithtH, Provedintei divine sau Destinu-

www.dacoromanica.ro

63

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


lui orbu. Autorul re'ului este Omul. Re'ul e consequinfa
contravenfiunei la lege& equilibrnlui. Voim sg evitgm
reul?
Sg evitgm abusul; sg observgm in tote cum'Ana ; sg ne conformgm legilor stabilite de naturg;

in alp termeni, sg ne conformgm vointei lui Dumneleii traduse infr'aqueste legi pe care nu le putem
cglca are a fi pedepsiti.

In universu nimic nu 6 arbitrar sau intemplgtor :


ori que eifeetn are ue' musk i tOtg causa produce
un effectu. Revolutiunile sociali, resbellele de con-

quistg, stint effectele funeste alle unor cause nefericite:


injustifia ,si Mcomia.
Omul culege queea que semng; i individii, classele,

popOrele quare au semnat vent, n'au putut sg adune


dequat tempestg.
S'a qis : Pine quand commotiuni sociali, pine quand
resbelle, pine quand miserie?

Dar dreptul ar fi nedrept quand n'ar aye si datorii.


justitia supremg a voit qua tot dreptul sg fi g suppus

la datorii; tOtg datoria sg aibg drepturi.


Dreptul fare datorie 6 despotismu; datoria f.gre
drepturi 6 sclavagiu.

Aqueia quari pentru densii 'si au facut partea exclusivu de drepturi si au lissat altora numai datorii,
au violat ug lege a naturei, t aqustg violare a avut
urmgri funeste pentru societate.

Ug altg lege importantg a naturei 6 solidaritatea.


Omenii facu parte dintr'un tot que se numesce Umanitate, dintr'un intregu que se dice corpul social.
Ca atom al aquestui tot, ch parte al aquestui intregu,
individul nu pOte sg nu suffere quAnd intregul din
quare face parte suffere.
eDaqqa noi, oriquare ne ar fi positiunea, sufferim,
dice un distinsu cugetgtor, quand semenii nostri suffer,

Pine quand causele quare le-au produs vor exist.


Pine quand, Anse', causele nu vor inceta, pine quand

gland societatea suffere; daqug nu ne este dat a fi


fericiti unii fgre a1ii, este pentru quo toti, membri

foga va prima dreptul, pine quand vitiul va fi onorat


si virtutea persecutatg, effectele nu se vor exstinge,
in pisma legilor repressive, temnitelor i carneficilor ;
prin mesuri violente elle se' vor pute aman dar nu
se vor desfiinta, pin6 quand legea causelor i effectelor va guvernh mundul, pine quand reul nu se va

ai aquelleesi famillii que sg numesce societate, sentem


legati intr'un singur mgnunchi printeug lege diving :

unelte, in cause mai nainte decat in effecte. Armarea


sclavului in contra societgtii este ug crimg, dar rgpirea 1ibertii lui nu este si ea ug crimg i 'Once ug
crimg mamg?

dependg in mare parte de circumstantele vietei pe

stgrpi dela origing in autori mai nainte dequat in

Queea que lipsesce stabi1itii societgtilor este armonia. i prima condifiune a armoniei este ordinea;
a dba condifie e libertatea.
Quand guvernatii si guvernantii vor sci quo ordinea
quea mai perfect s conciliadg cu libertatea quea
mai absolutg, quei d'anteiu nu vor mai aye ug repulsiune pentru ordine, i quei d'al doilea nu se vor mai
teme de libertate.
Ordinea 6 indispensabilg liberatii; libertatea necessarg ordineil Una pe alta nu se exclud ci se ajutg;
una fgre alta nu pot sg existe.
Ordinea i libertatea sent quelle dOe mafi legi pe
quare se repausg Mundul.
Libertatea are ordine 6 anarchie; ordinea fgrO libertate despotismu.
anarchia a addus tot d'auna ucciderea libertgtilor;
despotismul cgderea monarchiilor.

Dupe legile conservatrice alle creaPunei, quei tari


au datorii ciitre quei debili; quei debili au drepturi
assupra quellor tari.
Copii se nutrescu de pgrintii kr; si aquestg regulg
a naturei pe quare o vedem la Omeni se observg si
la animale si la fiintele neanimate.
Quand, dar, quel puternicu ti arOgg drepturi assupra quellui nevoias calcg legea protect6re a universului quare a flcut din debilitate un drept si din fortg
o datorie , i la aquestg cglcare s'a respuns tot d'auna:

de individi prin crime, de popOre prin revolupuni.

solidaritatea.
Societatea solidarg de faptele individului, i quand

observgm quo nu 6 nici ug crimg individualg, nici ug


durere privatg de quare societatea sg nu fie complice,
vedem quo solidaritatea este justg. Actele individului
quare societatea '1 a constrinsu s'o accepte. Ignoranta,

impilarea si miseria sent causele mai generali alle


crimelor. Quine a tinut pe om in ignorantg? cui sg
datoresce miseria de quare el suffere? Societatea
quare n'a instruit pe om, quare n'a ingrijit de bunul
lui traiu, 6 marea culpabilg, si cu dreptu impgrtgsesce
responsabilitatea. Dao Omenilor painea intellectualg.,
procurati-le painea materialg, usuratile sarcinile, assiguratile minimum existentei , i crimele individuale,
si revolupunile sociali nu se vor mai produce.
Societatea are ug datorie sacrg; datoria de a lumina
pe Omeni 0 de a le assigura existenta ; societatea, Anse,
adesea uital aquestg datorie; solidaritatea o amintesce
si o indemng sg o implinescg. Solidaritatea, dar, 6 santg.

Aqueia quari dicu : individul face, individul are sg


dea samg de faptele salle; el se pedepsesce, societatea
nu 6 responsabilg, nu 6 solidarg, nu suffere; se insellg.
Este adeverat quo solidaritatea nu exclude responsabilitatea individualg : aquella quare turburg societatea
prin crime se pedepsesce; dar responsabilitatea indi-

vidualg nu inlgturg responsabilitatea collectivg, nu


scutesce solidaritatea. Individul se pedepsesce, dar si
societatea suffere.
Christ
Omul collectivu

a dis : .xQueea que


faceti unuia dintre voi mie faceti adice societgpi
intregi faceti. Un om ommOrg pe alt om; societatea
suffere de dOe ori : suffere in ommoritor, , queci el
este unul din membri corpului social, si quand un
membru suffere tot corpul suffere; ea suffere in ommorit, queci que se face unui individ, omului collectiv se face, socieatii se face.
Omul flind solidar, interessul lui personal nu 6 d'a
lucra in detrimentul interessului publicu. Nu i se quere

sg sacrifice binele se binelui commun, dar sg nu


sacrifice binele commun binelui see. Interessul privat

este reit intelles quand nu se calla in interessul general, quand se cautg afare din interessul general.

www.dacoromanica.ro

- 64

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Intdressele Omenilor fiind identice, omul nu pte


sg obting salvarea sa singurg; el trebue sg caute
salva societatea .pentru a se salva pe sine. Callea fericirei generali este singura calle a mntuirei.

Aquestea i altele sant legile naturei.


Cum s'au conformat Omenii prescriptiunei lor?

Faptele omului n'au fost dequt diametralmente


oppuse aquestor ordonante alle Cerului, aquestor
prescriptiuni divine al qugror scop 6 fericirta fiintelor.

cipele JerOm Napoleon ii numesce csectarii theocratiei


quare inveth ug religio netolerantg i asservitre, 9i
sectarii discordiei quare urmh.'rescu organisarea societhtii fgr Dumnecleu i fgr legile moralittii) el va

rupe catenele in ora in quare *se' va decide sg. impllitesch voinla lui Dumnedeu manifestath printr'aquare, de va fi practicatg, va da sociequeste legi
tgtilor pacea i omenilor fericirea mult dorite, indelungu asteptate.

,^r

sfif..44-4.1e/L

Quate-va exemple de rebelliunea inconscientg in


quare creatura s'a pus cu Creatorul.
Dumnecleti guverng prin attracti6.

Omenii con-

ducend societgtile prin vio1in, s'au depgrtat de modul de guvernare stabilit de Legiuitorul suprem.
Provedinta diving a fgcut din forth ug datorie.
Omul a contravenit scopului ei conservator etransformand puterea in drept.
Sufferintele sant effectul rer} al unei cause relle;
elle se pot inlgtura inlgturanduse causele quare le-a
produs.
Omul le-a legitimat allegand qu6 elle sant
urmarea legilor fatale alle naturei , sau vointa arbitrail a Creatorului.
Fondamentul ordinei este libertatea; scutul libertatii este ordinea.
Guvernantii au fgcut din distrugerea liberthtii basa ordinei; guvernatii n'au veslut
conservarea libertgtii dequat in nimicirea ordinei.
Prin legea solidaritgtii, fericirea individului este legatg de fericirea societtii. Omul a cgutat fericirea
individualg in nenorocirea generalg.
Tot astfel i quellelalte legi alle universului au fost
sau uitate, sau gre0t interpretate, sau inversu applicate.
De aci stricarea machinei sociali i explosiunile

adducet6re de nefericiri quari au sfgramat de atgtea


ori existenta statelor.

LA CHAU WERE
Ii est pres d'un rocher une troite chaumiere,
L'accacia fait trembler son ombre aux alentours ;
Jadis ce fut un nid. d'amour et de lumiere,
Un berceau contenant d'heureux et tendres joins

Ainsi qu'un cerceuil vide elle entrouvre sa porte


Que le vent fait crier tristement sur ses gonds
Et paralt regarder de son regard de morte
Par le, sentier qui merle au loin dans les vallons!
Le lierre grimpe encore aux appuis des fent tres
Et flotte sur les murs A la vigne enlace,
Ainsi deux beaux amants qui confondraient leurs tres
Jouiraient du present oublieux du pass I
Un bout de rideau blanc qu'un lCger souffle agite
Vaguement d'une vitre bauche le contour ;,,.
Ce souffle paralt etre une Arne qui palpite
Et ce rideau lCger un fantlime d'amour 1
Dors en paix pour toujours, chaumiere desolie,
Nid charmant d'un bonheur eteint A peine &los I.
Aujourd'hui tout est mort et la joie envole
Ne reviendra jamais visiter cet enclos
.Bucarest, 1880.

Inchieiem :

Un tragicu anticu, Eschyl, a scris u trilogie : Prometheu rdpind focul cerescu; Prometheu incatenat;
Prometheu liberat.
Prometheu 6 Umanitatea.
Incatenat de quei doi inamici ai omenirei : de Falsa
Creding i de Falsa Sciing; de falsa credintg quare
propagg un Dumneclea injust, pedepsitor al quellui
innocent qua sh incerce fidelitatea lui, 0 al quellui
drept qua sg pung la probg pacienta lui, 0 de falsa
sciintg, de sciinta aa Iis inaltd a fatalismului quare
ridicg omului ori que sperantg de ameliorare a stgrii
salle abjecte i'l condamng la immobilismul oriental,
de materialismul transcendental, daqug putem sg ne
exprimgm ast-fel, atat de lgudat, quare stinge in om
ori que simtimente nobile de devotament 0 de abnegati, de just 0 de injust, de onest 0 de malonestu,
de adoratiunea de Dumnesleu, de amrea de patrie
9i'l cobOrg in starea brutei; pironif de aqueste sciinte
alle qugrora invethturi respandite de pe amvon i de
pe cathedrg au resculat pe om in contra omului, au
fgcut tyrani i sclavi, spoliatori si spo1iai, martyri 9i
rebelli, carnefici i victime, omul va fi liberat in clioa

in quare va uita tot que a invetat dela depositarii

lor, dela propagatorii credintelor mincincise i sciintelor neexacte i se va conforma legilor creatiunei falsificate i ascunse de aquesti apostoli pe quare prin-

Charmes (Vosges)

le 28 Janvier x880.

Mon cher ami,


Le retard que j'ai mis h repondre a votre appel
du 25 Fevrier, n'est imputable qu'au long circuit qu'il
a eu h parcourir pour m'arriver.
Je vous envoie donc , des Vosges , mon humble

griffre a mes risques et perils, sachaut de reste que


la verroterie, si finement tailtee qu'elle soit, ne peut

figurer dans une riviere de brillants, de rubis et


d'emeraudes qu' la condition d'y faire tache. Je ne
vous remercie pas moins de la bonne fortune que
m'offre votre vieille amitie de payer a la Roumanie,
en telle compagnie d'elite, mon faible tribut d'admi-

www.dacoromanica.ro

65

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


ration et de piet filiale puis qu'elle m'a etreint
comme sien sur son sein maternel.
01 Roumanie , tu es bien la terre des miracles!
Cinq lustres ont suffi a ta regeneration. Tu l'as cornmencee en devangant l'Amerique dans l'abolition de
llesclavage. Tu Pas poursuivie en t'appropriant toutes

les conquetes qu'un siecle de luttes a implantees en


Europe. Tu as fait de ton sol une patrie a 600,000
familles de proprietaires. Tu les as mises ces familles
sous Pegide de la liberte, de la justice , du droit et
de l'instruction, D'une patrie vassale tu as cre une

patrie unie et indpendante avec le courage et la


vaillance de tes vieux heros. Tu es, pour l'Orient

acestu soiu de poporti crestind, care respunde cu


trufig Sclavului emancipatti, la bine.facedle primitel
Vechia pornire de suprematie, vechile ud, nesatiulti

de altgdatg Ii iau aventu1


Ce va urma, este usord de preveslutd.
Selbatacia deslb.'ntuitg va face ca prada, abia scgpatg din ghiarele Padisahilord, sd fie venat de paserile cu doue capete, mai rApitOre, mai asfixatore de
cad" atmosfera semilunei.

Este tristd

plinti de pericole spectacoluld care

se desfasOrg cu intetire in peninsula Balcanilorti 1

l'initiatrice a la civilisation. Tes voisins, echappes crhier

Escesele in ultragiu i spoliatiuni nu vorti cimenta


unitatea unui state' hybridd, nu vorti legitima rgpirea
in mana servilorti de ieri, transformati in spoliatori 0

au despotisme du conquerant, n'ont qu' t'imiter pour


devenir ce que tu es dj, libres, dignes, eclairs et

asupritori.
Arbitrariulti, calcululti diplomatiei, a pututti comite

prosperes. Ne serait-ce pas de toi que le prophete


aurait dit : eQuce est ista quce progreditur quasi
aurora consurgens , pulchra ut luna, electa ut sol,
terribilis ut castrorum acies ordinata. Marche, marche,

avec ta foi en tes destinees. C'est la vertu des forts.


Et s'il est vrai qu'elle transporte les montagnes, elles
les abaissera un jour devant toi.

nelegiuirea sfintitg prin tratatulti de la Berlin, nu va


fi in stare inse, a face se disparg legitimulti mostenitoriu.

Nu totti-de-una in vieta practicg a popOrelorti se


adeveresce maxima Cuceritoriloru :
Cuius Regio eius dominium Iv

Sila, volnicia nu conferg drepturi pentru vecie 0,

istoria ne spune, cg sangele versat, nu este ug And* roditOre pentru cuceritori i usurpatori, numescg-se ei Regi, republice sau popre/

Pe ce se intemeia drepturile nemului Bulgard 0

Grecti la suprematia i esclusiva dominatiune in Mesia,


Macedonia, Tesalia, Epiri, Tracid, Albania (Ilida.)?
Care le este dreptulti istoricti, dreptulti aviticu, dreptuld virtuale, titlurile etnografice, condifiunile cultu-

MACEDON IA-ROMANA

AMINTIRI

I REFLECSIUNI

Cand cugetsamti la intocmirile diplomatiei din

rate, putered de assimilare?


Istoria trecutului, consultatel ne pte lumina!
Nu ne indoirnd c, i de astg-datg, aceste doud
popOre (Bulgarti si Grecti) egald patimase, insufletite
de acelasil spiritti alti esclusivismului si alti netolerantei,
se vord uni contra elementului ,romanu din peninsulg,

1878, referitOre la te'rile din peninsula Hemului, intocmiri umilitOre, inice i vitrige, pentru Romnii din

vorti pune in miscare ceruld i pgmentuld intru realisarea proiectelora' criminale cad tindd la desfiintarea,

astg-di impropriu Bulgaria; cand ne reamintirn,

derg totti asemenea suntemti tan in convictiunea nstrg c, incordgrile lorti se vorti sfgrima si in acestti
secolti, de resistenta vigurosului elementd alti Romei

Tesalia, Epira, Macedonia 0 Mesia inferiOrg, disg

intre puternicii factori, in sinul Areopagului Europeanti, era representatg Mama nstrel Roma si sora
Francie, cu inima strinsg de durere ingangmti vechiulti
refrenti alti strgbunului Virgiliu:
Est mihi domi (Pater, est.) injusta .11Toverca!
Majestuosulti sOre, pornit de la apusti, spre a lumina
oriintele scaldatti in sange i invelitti in norii de ghiatg,
nu av ug singurg radg de luming i cgldurg pentru
ca.

fiica Urbei eterneH


Se vede cg sOrtea sinistrg tad Ii mai urmgresce
victima, Ii desfgpr urgiile turpitudinei, serband traficulti de teri si popOre 11
Civilisatia Europei din secolulti luminelorti Ii incling
cumpena numai spre usurpatori 1

Este vointa ei suverang, ca mostenirea Orientelui


sd trecg din maim usurpatOre totti numai in mani
sacrilege de usurpatori; vointa ei, ca acea bogatg

si a gintei romne, si a vitezului popor albanesu ;

neperitre, puternicti prin consciinta .1Zomilnismului

plinti de mdrire si de farmecti I !


In cestiunea Orientelui, dicea la 1855 eruditulti El.
Regnault , suntti done probleme: una musulmand,
alta cre,rtind, care este a nafionalit4ilorg.
Panelenismula, ca i Panslavismulii, ca i Pangermanismulii, este und apelti la nationalitate, la unitate
nationalg, de ce se nu fie cu acelasti dreptd si Panlatinismuli Sau Paromnismulie, suferitti ca principiti,
ca apelti la unitatea gintei latine n Orientuld latinti21
Crede-va seriosti Europa, crede-vorti seriosa, fie
unit statti

Grecii, fie Bulgarii, cl pcite avea vi

unitti Bulgarti i Bizantinti, ridicatd pe mormentuld


nationalitgtei romane ? . .. Amggirel
Numai unit imperiu alti Romanilorti Asanidi pote

mostenire se deving patrirnoniulti tergovetilorti de will

tine cumpena dreptgtei intre elementele punerea in

Ironic, insultd, profandfiune1 !


pice-ami i noi, de astg data, cu acelti amgritt!
Macedoneand Filipti, rege ingenunchiatti la Kynos-

luptg; pOte.garanta trancuilitatea, pacea, prosperitatea

kephala in an. 167 an de Chr. Nondum omnium

dierum solem occidicse, deca cumpauld servilorti de


ied ne-arti lgsa se intrevedemti ug licrire de sperantg
in dreptatea i omenia lord; din .fatalitate nu suntti
presemne pentru unti viitorti fericitti, in vecingtate cu

peninsulei.

S'ati uitatti neajunsurile i calamitgtile Chinezatelorti


Bulgare, sfgramate de Basiliu Bulgaroctonulu in a. I0I6 ?1
Ce vieta avut-'ati impetecituld imperiu alti Romeilorti?

Curn s'a sfirsitti domnia lui Alexiu Angela', Laskaris, Teodor si Emanuel Comnenu i atati a1t1 cesari ai Bizantului ?

[13,262.]

www.dacoromanica.ro

66

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Care fi, in definitivil, scirta Epirului si a Epigonilorti dinastiei Comnene , desfiintate grin romanulti
Batate I?

In ce folosita-'u Despotilorti din Epira cutropirea

Tesaliei, Dalmatiei, Macedoniei, a unei parti din Tra-

cia i Bulgariaimpropriu Ara?

Villehardouin, Benjamin Tudella, Willkensohn ,


Gutry si Gray Pouqueville, Th. Boue, M. Leake, El.

Regnault, Gebhardy, Pagius, Hahn, Fallmereyer,


Lejan, Hoffmann, Thunmann, Dr. Roza, M. Picot,
Hellfert, Kanitz Kandler, A. Covaci, C. de Franceschi, Fr. Vanicek, V. L. Christznianu, [nu amintimu
pe Bolintineanu, I Maiorescu, Hurmuzacizi, N Bdla.escu, V A. Urechia, Mar.garitu, N. Densiu,ganu
si Dame spre a nu da locu la banueli], ne punu in
positiune prin erudite scrieri, se cumiscemu trecutulu,
presentulu, etnografia teriloru in cestiune ; se cun6scemu puterea de viata , gradulu de cultura . dispositiunile psihice , aptitudinile si ale Romaniloru, si ale
Albanesiloru i ale Greciloru i ale Bulgariloru din
Macedonia, Tesalia, Epiru, Tracia, Albania, Istria!
Bibliografia diplomatiei care hotaralsce de sOrta
popOreloru, nu se va fi marginitu numai in scrierile
unui L. Baude , Ierecek , Schaffarik , Drinov, , etc.,
scrieri neaparatu erudite , pline de meritu , derti..,..,
derti... intocmite ad usum Delphini!...r. Pentru ca. i
Mundus vult decipi ergo decipiatur. I/
Bizantinulu : Chalcocondillas dice in a sh Carto.

Grecii vorii face bine sesi reamintesca ca, cu tta


perfidia si ingratitudinea lorti bizantina fata cu Rominii, ei au traitil si in ultimele loril dile numai prin
gratia i generositatea Asanisliloril.
Unil viitorll statil Bulgari, langa ung viitord imperid Bizantinti , ridicatii pe ruinele Romniloril, an
repune Orientull n epocele de sane can all provocatu intervepirea Latinilor lui Balduinil 1 Ele 'dart?
representa in sinull Europei nici macarii interesulil
omului bolnavil de ieri sail i, luandil ca termenil de
comparatiune alti bifurcatului, impeticitului, poliglotului i langedendultii imperiu Austro-Ungarti, pare traesce, ca alta-data Bizantulti i ca mai eri alaltaeri
bolnavulti de la Stambulti numai prin merituli aliantelorti sdrobitre si umilitrell
Este in adeverti surprinsletOria i greil de intelesu usurinta mesuriloril inaugurate in acestil nefericitti Orientil.

Timpull cell mai apropiatil va face, pte pre tar4iii, se se recunOsca catti de vatemetre intereseloril
civilisaiunei si ale omenirei, este solutiunea se s'a
datti marei probleme, la Berlinil 11
Uitatu-s'au traditiuni si sombrele profetii primite

ca avertismentil de la Marele Cesare Frideric al Prusiei, de la Prometeula exilatil la Santa-Elena ?. Uitatu-s'au tutu trecutulti duplicitatilorti bizantine; uitatus'au, ca de multu Atica lui Alcibiade, Troia mi Hectora, Maratona lui Miltiade, Termopilea lui Leonida
nu mai traesce in vieta fiilortl din moderna Elada,
caci altu-cum resfatirea, destramarea musulmana, sfidull bavarului Otone &aril fi pututii unti singurti mo-

graphie :
extene Valohorum gens belle pretantisima
gclitur horum Regio
usque ad pontum Euxinum
Pindum vogue ..... Blacci incolunti,
Va se dica : pretutindeni Blassi , Daci adeca Romani! Numericti, puterea Romanilorii in Macedonia,
Tesalia, Epiru, Tracia, Albania, i insulile Arhipe-

lage se urca dupa cele mai moderne statistice la


2,700,000.

In Bulgaria propriu disa , dan necorectu


rum Romaniloril este de 430,0001

nume-

Sunt mai superiori Greed seu Bulgarii in aceste

regiuni ?I Nici decuml

Grecii, esiti din diluviulti Bizantului can ati reinviatl


pentru unti momenta, la Misolonghi, splenclOrea de

Ceia ce ne spune Chalcocondylas despre virtutea


militara a romaniloril
belo prstantissima
se
confirma cu entusiasmti, intre alii, si de invetatulti
Rabin din Tudela and dice la 1638 cg Nici ua
gputere n'a pututii infrena 5si supune pe Romasnii din
gpeninsula Hemulzei Fi din muntii Pindului.) Keine
gmacht ist in Stande sie zu bndig-en.z,
In istoria universala a lui Gutri si Gray, cetimil, ca

ale popOreloril desmostenite, sacrificate viitorului insper??? Grecescti, Serbo-Muntenegrenil i simintiei bul-

gpe timpurile lui Aurelianu, colonilele Romei din


gambele Mesii si Iliria erau Immolate cu 30 de oni,
gastfela ea nu mai era locii in aceste regiuni pentru
gua populafiune din Dacia Traiand, impoporata si

mentil sa se resfate p pamentulti clasicitatei Olimpicell

Nu, nici la 1824

nici

la 1830-32, n'au fostri

altadata, cantata de lordull Byron!!


Bratele de otelil, virtutile clasice, spirituill vitejiei
de la Misolonghi, traescti in frumOsa peninsula si astasli, nu ins'e" in rOndurile Hord liberei Grecie, ci in

in ale popOreloril din al caroril sinii au esitl


marele Capo d'Istria, marele Colettil! etc.
Nemurirea remane conservata umbreloril cari au
facutil se resune, se resimta lumea, de virtutea loril.
Marirea, fie bine incredintata Europa secolului al
XIX, nu va fi partea de mostenire nici a imperiului
bizantin ti in perspectiva, i nici a proiectatului statil
bulgarll
Europa a luatti in puternica-i mana tealisarea unor
proiecte mari, uriase ; complinirea lorti, in forma visata de Potemkin i consiliata. de Fadejew, va umplea
resaritull' si apusull de terre si durerOsa indignagare ;

gacesta forte multu!


Numai aceste circumstante ne potu esplica puterea
de espansiune a poporului romanu din Dacia Traiana,
Iliria,

Mesia, Macedonia, muntele Pindu si Hemu

despre care ne vorbesce Mikloschits, Ienicek, Vanicek


pi altiil
Trei state romane au essistatu in Dacia Aureliana,
dice Gebhardy, in susti citata istorie universala :

I Statu : era imperiull Romano-Comanu alu Asanidiloru, slisu i Bulgaro-Romanu.

II Statu romaxm era celu din muntii Constantei

pi

tiune, va fi semnulti decadentei omenesci 11

Albaniei.

Nu se pote admite ca pripirea cu care s'a lucratu


la masa verde din Berlinu, a facutu sal se inlature

III Statu romanu din muntii Tesaliei numitu Valakia mare i Megalo Vlahia.

consideratiunii etnografice, culturale, dispositiuni psichice, drepturile neprescriptibile ale gintei romne si
albanese din terile peninsuleil

Dalmatiei

Nu se pote crede, ca informatiunile sciintei si esperientei cnmpanea numai in partea unui Imperiu
Bulgaru si Bizantino-Grecul

Acestu din urma a colonisatu in suta X muntii


i

esurile Serviei cu populatiune romana

dupa care se numea cea dintaiu Morlachia i cea

din urma Stara-Vlahia.


Intemeitorii puternicului imperiu Cumano-BulgaroRomanu din 1186 au fostu romanii Asanidi, romanii

www.dacoromanica.ro

67

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


fratiloru Ioanitiu
dupg credinta invetatului germanu
.Mf..fler
Ace lu imperiu
clice autorulu importan-

mesU), Gospod (Despot); Globa (lat. globa, globulis=

tului tratatu : cAbhandlungen aus dem Gebiete der


Slavischen Geschichte 1879
fost'au in realitate
Cumano-Romand elu s'a disu i Bulgaru, fiindu-cd

urmeza se fie unu pamntu slavtil...


Autonomia Macedoniei romne este mai veche de
catu fiinta i limba poporului bulgaro-slavu in Europa; ea s'a mantinutu sub tOta domnia musulmang
infruntandu pang i ferocitatea lui Ali-papa.
Nu
astacli va putea fi ea sacrificata nesatiului grecescu si

fratii romni supusese dominatiunei romline ,si pe


Bulgari cucerind Bulgariad) Est ist ein vorzugsweise
Walachisches Reich , class auth bulgaris.th genant
well es den Wlachischen Briidern gelung, sich auth
zur Herren von Bulgarien zu erschwIngen.
Multe erori, grave reta'ciri, s'au respinditu in lumea
sciinteloru, prin scrierile unoru autorita'ti slave cum
este Schaffarick, Iericek, Drinow, etc.
asupra etnografiei din trrile Orientului europeanU, in generalu,
0 a Romaniloru in parte, der elle, analisate i supuse

unui severti criteriu nu voru putea resiste, pe tere-

nulu Archiologicu, filologicu si Etnograficu, adeverului


realu, care se impune si infirma tote conclusiunile
slaviste, tote deductiunile silite.
Nume proprii , nume topice , archaisme limbistice
infatip.te cu mgestrie ca proprietati slave , cum sunt
de essemplu : Bessi-(Vessi), Besianii, Desaratii, Me-

saretii, Gegii, Scutii, Cutii, Severani (Siaveraniz) departe de a forma unu capitalu slavu, vedescu perfecta
identitate en tote particularitgtile atribuit o. numai populatiunei romane din Mesia, Tracia, Tesalia, Epiru
0 Macedonia!

prstatio), Chrisov [Chriso-bula], a fostu, este 0

bulggrescul

Despre cultura i aptitudinea poporului romanu din

terile Pad4achiloril de ieri, ne spunu nenumeratelc


colonii de pe termuri Adriaticei i Mediteranei : Neapole, Geneva, Sardinia, Cadice, Sicilia, Venetia, Triestu, Ancona, R.agusa, Marsilia, Viena adapostescu
in folosuld artelorti, comerciului i industriei, pe laboriosii si inteligeutii fii ai Macedoniei romane.
In Transilvania, Banatulu Temisianu, Sirmiu, Ungaria, romnii se fglescu cu familiele Mocioni (me-

cenate romanu), Siaguna, Roza, Deak (inteleptulu


Ungariei), Malen4a, Mangiarli, Capra, baron Duca,
ealai, Agora, IVicolici de Rudna. Neoplu, Manasi,
Modosu, Dadani (mari proprietari), Ioanovici de Duleu,
Georgevici de Apadia (tot proprietari), Dumba, Popp
(directorul bancei din Viena), Diaconovici (de la Djacova in Banatu si ,Albania), Haris, Zonea, Schacabeut
(fostu episcopu), Grabowschi, Dona, Blana, Dr. Cociu
(Pesta), Coengu, Sora (general), Doda (general), Mus-

Acelap casU este 0 cu numele romane : Teres, tep (baron), Dr. Coda (TimiOra), Tolea, Spaici, AnTertere, Batate Natate), Cutenu, Caloianu, Calimanu,' gelcu, Advoc. Marcup, Dima, Paciura, Staia (LuBoris, Borilal
go0u) etc.
Veri-ce &aril clice, nu se va putea contesta cu
Vomu incheia amintirile nOstre prin o respectu6sa
succesu, cg numele Peck,.
desemnandU unu tinutu i caldurOsa salutare la adresa martiriloru frati de la
romanescit in Serbia , se reduce la vechiulti nume Pindu, Hemu, de la BoraPdeoniei, de la vechiuld
Peuca cunoscutu pe titnpulu Romaniloru; ca Buco- Strijmone si Nessus!
vina, Bcuca (catunu in Romania lnga Ru0i de Vede),
Europa , in felulil vitrigei din cartea lui Virgiliu,
Buceg (munte), turcesculu Budjak, i0 au desinenta pi amagindu-se pe sine, v'a desmWenitu, frati pre lurgdecina in romanesculu .Buca i Celticula Peucal
b4i, der Ea nu 0 pOte condamna la resemnatiune,
In yang se va sustine , pentru scopuri _panslaviste, sinonima cu sinuciderea I
ca unu pretinsu Despotu bulgaru Dobrotici aid regiuPopOrele betranei Europe, au ua sacra datorie cgnei Pontice, rqedinte la Varna, cucerindu pe Severani tre cei ce voescu se traiascg
(Severineni) Severei slavi (confundati cu Sabiri =
Causa vOstra este_causa intregei latinititi.
Sjaberi finici) din unele pgrti ar fi datu numele seu
Cu totu ce este mare, sacru i dreptu, Ea va triacelei regiuni, numind'o Dobrudza.
Acesta nea- umfa curenditi sau mai tarcliu, pentru bunulU nume
peratu spre a se, intemeia credinta despre vechea aki Vecului lumineloru I MOrtea vOstra arti fi ru0nea
domnie bulgarg asupra Dobrogiei, si in acela0 timpu omenirei, ru0nea civilisatiunei 1
despre origina slaviang a Severinului nostru.
I

lericek, Schaffarich, Drinov paru a uita ea : gurele Dundrei, buccele Dundrei (Bocca de Cataro)

Buturesci, 1880 Maiu.

Ostia Istri, se numiau pe timpurile Romaniloru, Pence,

la geografi gred Delta, care respundea la configuratiunea obiectului avendU forma literei (A) delta.

Desininta si forma este represintatg in alfabetulu


cirilicu prin litera Dobro [10, identicg cu grecesca
delta (A).

Aceste putine essemple de 0 pote strgine subiectului nostru, se serve a ne convinge cal n'avemil cuventu se despergmu, se ne descuragiamu in fata pretentiuniloru slaviste i, cu ata.tu mai putinu s renuntmu la ug avere drpta a nOstra, dandu creclamentu
neconditionatu in tote, sapientiloru slavi cari ne-au
probatu cg sciu s facg din sciinta unu capitalu politicu i nationalii, spunendu lumei, ca veri pe unde
se aude unu nume dignitarU, cate unu terminu vechiu
juridicu cu unu sunetu slavu la aparinta precum de
essemplu : Banu, Panu (Banulu Craiovei, Banulu Se-

tint Roman; Macedonia


E al teriT mele nume,
In acesta-mi e domnia
De cand m'am trezit in lume.

verinului, proveninta latina de la Banus sacer, Bamim,


banarc, banuntius), Cneaz (Chinesu, Chunes, lat. Co-

Sg mi-1 sorbg. ca si-o ferd.

ROMANUL MACEDONEA

Dar' Elinul crud spre mine


Tinde veninOsa-1. glifarg,

Vrend ca sangele din vine

9*

www.dacoromanica.ro

-- 68 - -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

'

'..
,

11,.

.k.st,.
_

fthu

,....,`":
-, '.:

c7:

J!..;,

tV...

Ambasada neamicet la Tepesi-Vbda.

www.dacoromanica.ro

._

V.,,
a

.s....

,t,

'

,". :

,-

Desemn de T. Aman.

69 -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Gloria si amintire el erna

eilllorujudeliolui Gimlet cadull llezesce

In resbeleht pentru

indepondlnita a Pattie! Romans in lupin dela llog Septerabre IDTP


Itt Bulgaria.
OffIceril Dolor Moan Joan.Capitan Gregore.Nnetnee duantSublecolon
George ralentineanu.Sublocol Meaandru Beacom Sublime! George Niro.
leen.. Sergen111 Bothnia CoelacheChfriac Joan.Login Pelt, Coparalil
Dinconu Domitru.Georgo NicolasiJordorhc Peelle Umpire., Alevangno
Coate& George. Soldalli Skim Joan.Siolendu Costache.- /thine George.
Delano George.-5araratu Coalache.Tiurn Alecu. Pilehie Joan. Angelina

Coder. Coca Med.:Prince Joan.David George Angelina Vaatle


Terilla Vasile.Dumilre a TodIreselAbilia Pavel. Dachilia Joon. Jonneen
Joatulleisu Joan..Sandu Joan Bernal George.Archip George (World
i.11.00la George..Crueilults Joan.. Nniareanu
Joan Pereallaaralu Joan-Timard *Coder. RomlIa George Joan George..
Chirilia VaallerCiabanu George IL Mud do Drag ula4Talarula

Toder. Jordnrite alo

Toder.

Profeearele V. At.Urechia IornJinIe000acoIlaoa Ranhilui Stereo cello


Mare din Petra Scoot. pities ntarraoraSommemorativa la anuht dela
[bright NBCCGLXXIX.In alu 13.. non ale dornnlei Allelel Sole regale

Caron Rind Presedinte Minfelerlului Joan Brallanu Mfolstru

intorno Mihail Mogalniceaaa Prefectu Major Boyao


iti Primmiu Urbal Teohlor Doraasat.

Marmora commemorathrg.
a fiilor judetulul Neamtu, *Intl In resboiuni

Jeune berger des Carpathes

independinteT, Incastratl In Octobre 1879,

de D6 William.

www.dacoromanica.ro

In muril Sf. Ion din Phra.

70

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN


1458-61.

pe-a mele triste Ose

A.

trois comtes de la ville de Constantinople, l'un

"nomme Demetrius Paleologus, pris et mis a ninon, et eslargis aux

Patrie luT sg-0 creez,


Peste patria mY frumcisa
El apoT sa domineze.

cautions de leurs femmes et files .


(Reg, des Comptes. CC. 22).

en don 22 sous.,

Comte de Marcy.

Dar' de geba se muncesce,


Cgcr pe 'ntinderea cerscg

Traianu invetiase pe Romani se 'nvinga


Ieata Romani'a meys'a 'n batalia
Pe barbari, ce 'n seculi s'au silitu s'o 'nfranga
1

Pen' ce stua-mT maT lucesce

El n''o sa m nimicscgl

Astadi

Si pe cat in astg lume

invinse cu-a ei vitejia 1

Fii tu dar' faloasa Roma, adorata I


Nu humai a casa cu-a ta data mare,
Si cu Romania, fata 'ndepartata

\Tom maT avea fratT de-un sange


Si de-acelalT dulce nume
Stua nu mi se va sthnge 1

Castigandu in lupta-a himii admirare 1

Si-i intinde man'a se-0 ajuti la soarte

g:

jivriain

Limits des lima comptes (18 C011108 (111 mop' gge11)

Uzi a ta iubire, poate se-i ajute,


Bratiu-i e 'nca fragedu, toate nu le poate
Spre o intarire pentru veacuri niulte 1
(Timisioara 1877.)
Dr. At. M.

Marienesel.

MACEDO-ROMANII DIN UNGARIA

1467 11 fdvrier. Aumilne faite par le chapitre de N. D. de Rouen,


d'une obole d'or a deux chevaliers grecs, Dimitrius Commocy et Dorosionus Cantacosino.

(Arch. de la Seine Inferieure. G. 2137. reg. Suiv. Beaurepaire).


1582. Secours accordd par le chapitre de N. D. de Rouen sur la
requete prdsentde par votre petit et aftligd serviteur Stamati, pauvre
gentilhomme du pays de Macedoine que les Taros avaient enleve pour
servir de Genissaire.s.
(Id. G. 2278).

1584. 23 juillet. Don d'un eon sol, par le chapitre de N. D. de


Rouen k Thomas Diogene, gentilhomme du pays de Macedoine, de la
vile de Philippe, chretien de religion, ayant dtd longtemps captif du
Turc, dont etaient encore detenus huit de see serviteurs. (Id. G. 2175).
1585. 20 dec. Reception a tin Canonicat de Francois de Circassy,
clerc du diocese de Nericence, an royaume de Chypre. (Id. G. 2175).
Annaba par le chapitre de Rouen (1585) a, Cosmin Reilly, grec,

pour retirer quatre de see parents captifs des Tures.

Au R. P.

Lorenzo Baleologo, abbe de Ste Venerande pour racheter douze religieux de son ordre captifs des Tures. (Id. G. 2279).

1604-1605. Aumene de 6 livres, par le chapitre de N. D. de

cMonsieur PArcheveque Macedone, autrement Justinien en


Grece, nomme Nectar (Nester). (Id. G. 2976).

Rouen,

1605-1617. Aumne par le chapitre de N. D. de Rouen, a Dom


Arsene, abbe de S. Basile, procureur general du tree Saint Sauveur,
province de Thessallie. (Id. G. 2296).
1623. 20 mars.
Aumene de 30 sons, an P. Sebes, grec, religiemc de l'ordre de St Basile, aumene renouvelde le 2 janvier 1624.
(Id. G. 2186).
1624. Aumne par le chapitre de N. D. Rouen a Ceiba, moine
grec, abbe du monastere de Ste Marie appeld Phoeniceotissa, ranonnd
par les Tures et an grec Contarenus Paleologus. (Id. G. 2312).

1453-1454. Donne par la vile d'Abbeville tut lyon d'or, an prix


de 30 sons, a M. Manuel de Constantinople, qui vient grandement recom-

mantle par trois cardinaux et par le Roi. Reg. des Argentine d'Abbevile, cite par Prarond, dans quelques faits.,de l'Historie d'Abbeville.
1462-1463. Autre mane donde par le corps. dchevinal d'Abbevile, a Michel Demetrian et un second venant de chez les Tures.
Ibid. p. 88.
1455-1458. Par la vile de Compiegne qa, Georgee Theophil, de
Constantinople, pour don d lui fait en favour du contenu en la supplication par lui bailee aux dits gouverneurs et pour reverence de Dieu
et de la foi. 27 sous par., (Registres des Comptes. CC. 21).
1455-1458. Aussi par la vile de Compiegne, d Ysaachius, et
Alixis, son fils, cousin gerinain de l' Empereur de Constantinople,
ainsi qu'il est apparu par buttes de N. S. Pere le Pappe, et par
mandement royal, lequel a este prins par les ennemis de la foi et

Menu prisonnier an dit lien de Constantinople, dont il est dlargy aux


cautions de deux de see files, ainssi que portent les dictes bulles, en
don pour sa redampcion ... 22 sous Parisis.,
(Reg. des Comptes. CC. 22).

alutare voua fratilor Romani din Macedonia!


Balcanii si Dunarea ne despartu de voi, si veacuri
multe si triste ne a facutu zeuitati unii de altii I
Dar' provedintia lucra nencetatu, mam'a 'si reafla
fiii, si fratii se mai intelnescu, ca cei mai putincio0,
se ajute pe cei mai cutropiti.
Cad frati suntemu de unu sange, de un cugetu si
de o simtirel
Acum, la aceasta intelnire, eu de aci dela riulu Timisiului, se vi povestescu despre soartea Romanilor din
Ungaria si Ardealu, se vi povestecu cum frati romani
din Macedonia, persecutati de paganismulu Turcilor
au ajunsu pana la noi, ca0 destinati de provedintia,
c se fia spre ajutoriulu si mentuirea noastra
Caci mari necazuri, necazuri de seculi au arsu inima
noastra. Si mare mengaiere ne au adusu fratii nostri
din Macedonia I- Asculta-01 Auditi I
*

Traianu, imperatulu Romei ocupandu Daci'a a adusu


colonii romane pe pamentulu ei. Organisarea militaria,

politica si civila a avutu pe patricii si diregatorii de


frunte a-i Romanilor, si 170 de ani traindu neconturbati, s'a fundatu boierimea adeca aristocratia romana.
Au inceputu invasiunile cele de multi seculi, dar'
ele trecura peste capulu nostru, pentru ca ni-am pu-

tutu apera celu putienu esistinti'a noastra casi poporu romanu.


Apesati in feliurite moduri, mai multu atti dormitatu,

si cand ne treziramu catra anul 1848, vediuramu cd


patricii, boierii vechi, nu mai suntu cu, noi.
Dar' pentru ce ne au lasatu, si unde suntu ? de nu mai
suntu cu noi, c se serbeze cu poporulu la olalta epoc'a
redesteptarii natiunale,
epoc'a domnirii prebunului
nostru imperatu, Franciscu Iosifu I Ascultati, auditil

In Ungari'a si Ardealu, iobagia, unu fela de robia,


c tieranulu se lucre se deie dijma (decima) statului,
clerului catolicu, si domnilor de pamentu, se nu-i fia

iertatu de a se indeparea dela loculu seu etc,

x) Ces extraits temoignent de l'accueil que la France faisait au moyen age,


jusque dans les plus petites localites aux roumains et grecs qui fuyaient la domination etrangere.

fostu introdusa inca de primii regi (crai) ai tierei. Toti


tieranii, Magiarii, Romanii si altii aveau aceeasi soarte.

www.dacoromanica.ro

71

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Era odata Georgiu Lepeciu episcopu catolicu in


Ardealu. Elu necajiea in feliurite moduri pe tieranii
romani si magiari, incatu acestia nu mai putea nici
voiea se sufere jafuiturile. Inse episcopulu stoarse dela

regele Sigismundu o ordinatiune aspra, c se poata


pedepsi pe tieranii impotrivitori.
Treab'a se facn si mai rea si grea 1 Tieranii magiari si romani din comitate se resculara asupra irnpilatorilor si nobililor, intra carii se aflau si boieri
romani din vechime, si din seculii din urma.
Nobilii,
boierii magiari si rornani avendu totu
acelasiu interesu fatia de tiereni, purtara, lupte sangeroase cu tieranii, si vediendu-se in periclu, nobilii
chiamara pe Secui, carii locuescu separati intr'unu
teritoriu in Ardealu spre Brasiovu, si pe Sasii de curendu colonisati, intru ajutoriulu bor.
Acestia venira, si nobilii magiari

si

romani, carii

fara de poporu formau atunci natiunea magiara, la


14 Sept. 1437, legara uniune cu Secuii si Sasii, in
contra tuturor tiereniloru; atunci se primira Secuii si
Sasii de alte doue natiuni, si in 2 febr. 1438, aceasta
uniune a treor natiuni, o intarira in Turd'a.
Aceasta uniune deveni cu incetulu o conjuratiune
in contra poporului romanu, alu romanismului; astfeliu l'a subjugatu politicesce, si i-a facutu nedreptati

peste 400 de ani. Asiea a fostu lumea, nu e vin'a


noastra!

Dar' prin aceasta, paharulu amaraciunilor pentru


Romani, inca, nu s'a fostu implutu.
Inca innainte de uniune, clerulu catolicu, deosebi
din Ardealu, lucri c Romanii de religiunea orientala
se treaca la catolicismu,
si pentruca Romanii nu
voieau, fnra inchisi, torturati si taiati, mai alesu pe
timpulu lui Lepesiu, cand misiunariulu Iacobu Marchiu,

pela 1437, sprijinitu de puterea politica facea cele


mai grozave tiranii in contra Romanilor.
Veni inse o epoca si mai infioratoare in Ardealu!
Ardealulu ajunse sub domnitori magiari din patria.
7e atunci din Germania si Helvetia strabatura sectele

religioase a lui Luther si Calvinu. Sasii pela 1557,


se facnra lutherani, Magiarii pela 1560, se factira
Calvini, si mai tardiu unii si Ariani.
Numai Romanii remasera credinciosi religiunii lor
resaritene.
Domnitorii Ardealului mai toti erau Calvini. Acuma

Sasii lutherani, si Magiarii calvini purtara lupte in


contra catolicismului, dar' cand mai gatara cu acesta,
pela an. 1604, 'si intoarsera persecutiunile in contra
Romanilor de religiunea resariteana, si se 'ncerc deosebi C se-i faca calvini. Romanii nu voieau se se faca
calvini, pentru ce Eira de nou in feliurite moduri batjocoriti incependu dela preotu pana la episcopu, si in
cele din urma se aduse decretu si pentru confiscarea
bunurilor, ai acelor de religiunea resariteana.
Boierii romani din Ardealu. carii, si casi nobili magiari, aveau interese comune cu cele trei natiuni, c
se-si scape avutia trecura in partea mai mare la calvinismu. Aceste au adusu cu sine si caderea mitropoliei
resaritene romanel
In acestu modu, poporulu romanu si-a perdutu mai
pe toti fruntasii sei,
si cu elu remase numai preotimea, carea l'a invetiatu se sufere cu rabdare pentru
biserica si romanismu, si carea l'a mengaiatu, ca are
se vina odata oar'a scaparii.

Ieaca pentru ce ne-au lasatu boierii nostri, ieaca

unde suntu. Colo in natiunea magiara 1 Dar' asiea a


fostu lumea, nu e vin'a noastra.

II
Si poporulu romanu in Ardealu si in Ungaria esista
si adi.

Tare in suiletulu seu, nsupririle l'au tienutu mai


curatu, de catu pe nobilii cu soartea _mai usioara.
Prin focu se lamuresce aurulu.
Dumnedieu adese 'si cearta pe fiii ce-i iubesce; dar'
nu 'si lasa popoarele, cari 'si pazescu natiunea si religiunea. Vine, vine timpulu pentru usiurarea sortii lor,
Dumnedieu lucra nencetatu I
Spiritulu Franciei pentru libertate, a renviatu Europa

intreaga. Elu a aruncatu ferele feudalisrnului, a iobagiei. Spiritulu libertatii precumu s'a aretatu duhulu
santu la botezulu mentuitoriului lumii
a sburatu

peste Europa, si la 1848, a sositu si in Ungaria si


Ardealu, ast-feliu si la Rornani, oara scaparii de robial

Poporulu romanu in oara scaparii sale se vedM

seracu si necultu, si fara fruntasi, carii se-i conduca

bine de a se folosi de darurile libertatii popoarelor.


Cei putieni nobili romani mai de frunte erau c
ametiti in epoca noua. Se leganau, pare ei mai multu
suntu nobili magiari, seau mai multu Romani ?
Ieata c in aceasta oara se areata pe terenul luptelor natiunale Siaguna si Mocioni, si apoi la fapte
maxi binefacatoare si Gojdu,
angeri aperatori si
ajutatori ai romanismuluil
Aceste familii suntu macedo-romane I Ele si cu alte
familii au parasitu in seculu trecutu Macedonia, pen-

tru c se scape de jafuirile Turcilor, si au aflatu in


alta patria, poporu iearasi romanu apesatu. Aci provedintia li-a datu rola, ca se se innaltie in fruntea
celora, carii li cerea ajutoriulu,
si ei au intinsu
mana de conducatori si ajutatori. Dumnedieu lucra
nencetatu I

Fratilor Romani din Macedonia! Nu e loculu aci


ca, se ve insiru toate faptele si luptele lor, pentruca
acele se tienu de descrierea istoriei acestei epoce de
reinviare I Mai multu voiescu eh se vi facu si voaa
cunoscute persoanele kr, pentruca credu c6, vor fi
avendu rudenii si in patri'a vechia a lor, seau vor fi
betrani, cari din traditiune 'si vor aduce aminte de
ei, si acum se scia despre ei, ca au facutu fapte mad
si demne de recunosciintra poporului mengaiatu. Mai
ascultati, auditil
Andreiu Siaguna mitropolitulu si archiepiscopulu
Romanilor din Ardealu si Ungezria.
Parintii lui, Nauru si Anastasia Siaguna erau negu-

tiatori in Grabova din Macedonia, dar pentru perse-

cutarile turcesci, cu fratele Avreta Siaguna si mai


multe rudenii, trecura in Ungaria si pana in Polonia.
Aci Naum si Avreta erau companioni in negutiatoria.
Rudeniele erau familiele Grabovszky si Mutovszky
(cari in Polonia 'si formara ast nume) apoi familiele
Muciu si Economu. Cei din Polonia se rentoarsera in
Ungaria la Pesta si la Miskolcz.
Andreiu Siaguna s'a nascutu in 20 Dec. 18o8, la
Miskolcz, si s'a botezatu cu numele Anastasiu. Per,
diendu de timpuriu pe tatalu seu, unchiulu Atanasiu
Grabovszky l'a luatu la sine in Pest'a si aci l'a cressutu pentru studiele juridice, ce le-a absolvatu in 1829.

Dupa aceea Anastasiu Siaguna s'a dusu la Manoiloviciu eppulu romanu din Versietiu, si a8 a studiatu
teologfa. Stratimiroviciu, mitropolitulu serbescu din
Carlovitiu l'a denumitu de profesoru de teologia si
secretariulu seu, ieara la i Nov. 1833, la facutu monachu cu numele Andreiu, in manastirea Stopova In

www.dacoromanica.ro

72

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

avutu norocirea de a fi mai multi ani in aceasta familia, casi crescatoriulu lor pana studia, scoale infe-

Maiu 1845, s'a denumitu de archimandritu alu Covilului, in 27 Iuniu 1846, de vicariu generalu alu diecesei Ardealului, in Febr. 1848, cle episcop si in 24
Dec. 1864, de mitropolitu si archiepiscopu alu Romanilor gr. or. din Ungaria si Transilvania, cu resiedintia in Sibii, si in 14 Iuniu 1873, a muritu.
Siagun'a a fgcutu mai multe institute de invetiamentu si de cultura, a aestauratu mitropolia vechia,
si a lasatu o avere cam de 300,000 fl. pentru scopuri

locu la an. 1850, se aret invapaiatu pentru caus'a


romana, si adeseori a fostu aperatoriulu ei la curte
si ministeriulu din Viena. 0 mana spurcata l'a rapitu
curendu din bratiulu Romaniloru.
In I Oct. 1859,
entorcendu la postulu meu in sinulu familiei pela

bisericesci, scolare si natiunale.

ameadi facui visita acestui barbatu romanu, povestin-

fata lui Demetriu Poynar de Biharia. A invetiatu studiele juridice, si a practisatu ca si advocatu in Pesta
fiindu dintra advocafii cei mai renumi0, si deosebi
casi aperatoriu. In 1861, a fostu denumitu de comite
supremu (prefectu) alu Carasiului, si membru alu casei
magnattlor (senatului); in 1866, a fostu ablegatu alu
dietei ungariei (camerei) in 1867 decoratu cu ordulu
leopoldinu, clusa de cavaleriu; in 1869, a fostu denumitu de septemviru (jude la judetiulu celu mai innaltu)
si in aceasta functiune a repausatu in 22/3 Ian. 1870,
in Pesta.
Emanuel Gojdu a fostu casetoritu in doue renduri,
cu Anastasia nascuta Pometa, veduva Vulpe, si apoi
cu Melania nascuta Dumcea, ambele din familii macedo-romane din Pesta.
Prin Anastasia Pomet'a a
fostu inruditu cu familiele romane Mandrino, Stupa
si Getieu.
Prin testamentulu seu din 4 Nev. 1868, mai toata

era in vigoarea vietiei, tare cu spiritulu, decisu cu


vointi'a. Incungiuratu si sprijinitu de inteliginti'a roman ?. din toate partile devenf prestetotu conducatoriulu Romanilor in causele natiunale si bisericesci, si
aceasta conducere i-a fostu incredintiata si din partea
fratior.
Castigandu si increderea imperatului, a fostu comisariu cesaro-regescu alu comitatului Carasiu si Timisiu, si apoi presiedintele comisiunii de contributiune
pentru Banatu si Voivodina. Pe cati Romani i-a fericitu prin oficie,
clar' pe cati mai cauth si nu-i

Emanuel Gojdu s'a nascutu in 9 Febr. 1802, in


Oradia Mare comitatulu Biharia. Mama sa a fostu

averea sa a lasat'o de fondatiune, ci proprietate a

Romanilor gr. orientali din Ungaria si Ardealu,


si
dupa platirea pasivelor, veniturile dupa -ast-feliu de
planu se capitaliseaza, in catu fundatiunea lui in secululu viitoru poate ajunge la capitalu de 500,000 II

Astadi 30-40 de teneri romani capeta stipendie ori


ajutoare.

A treia familia, despre carea am se vi mai povettescu, e Mocioni, de origine din Moscopolis din Macedonia. Unu ramu s'a asiediatu in Pest'a, altulu in
Tocay din comitatulu Zemplinu.
In data ce treca revolutiunea din 1848, si a sositu
libertatea popoarelor si in Ungaria, vediuramu pe
membrii familiei din Pesta, ca. chiamati in fruntea
poporului romanu, au inceputu de a se lupti pentru
imbunatatirea sortei lui, de a lucra si sacrifica unde
si ce era de lipsa.
In oara redestaptarii noastre vediUram pe venerabilulu betranu Ion Mocioni, capulu familiei, casetoritu
cu Iulia Panaiotu din familia albaneza. Unu omu genialu, si incarcatu de sciintie, vorbindu vr'o 10, I I
limbi; unu omu avutu, proprietariu mare a bunului
Foen din comitatulu Torontalului, carele de adence
betranetie a muritu in 1854, in Pesta, si caruia, peste
putienu timpu i-a urmatu si prebun'a sotia.
Din aceasta fericita casetoria s'a nascutu :
1. Ecaterina, maritata ieara Mocioni, cu Mihaiu,
din ramulu din Miskolcz, si carea in etate de 71 de

ani a repausatu la 7 Ianuariu 1878, in Pesta. Dela

rioare.

2. Petru Mocioni, studiatu in sciintiele juridice, de-

du-i despre caletoria mea la Bucuresci si Sibii, si


aducendu-i salutare dela epistopulu Siaguna. Plec
apoi la preamblare si intorcenduse peste jumetate
de oare, Pilaty portariulu casei l'a asasinatu.
3. Andreiu Mocioni, unu barbatu eruditu, pela 1850,

afl'a I

A conlucratu puternicu in caus'a despartirii ce


serbi, in caus'a restaurarii mitropoliei gr. or. romane,
si in toate, in toate causele.
Casi ablegatu alu
dietei Ungariei a incercatu cu corifeii magiari o impacatiune fratieasca, dar' nu i-a succesu.
E casetoritu cu Laura Csernovics, descendinta din
familia a antaiului patriarchu serbescu. Dar' D-dieu
nu l'a imbucuratu cu familia.

4. Antoniu Mocioni a servitu intr'unu regimentu


de husari, si s'a casetoritu cu baronesa A. Brudener,
veduv'a contes'a Staray. Are doi feciori, pe Zeno si
Victor. Antoniu a fostu in mai multe renduri ablegatu alu dietei,
permanentu
dicendu asiea
in congresu si sinoade, cu interesulu si infocarea cea
mai mare pentru innaintarea causelor romane. Adese
ori i s'a vediutu si feciorii in suita sa.
5. Georgiu Mocioni casetoritu cu baroneasa Ilea
Somogi, are doue fete. Asemenea a fostu ablegatu
la dieta.
6. Lucianu a muritu inca ca june,
o arma, ce
era incinsa pe lenga elu, caletorindu in caru, s'a slobozitu, si s'a vulneratu de moarte.
Aceste suntu ramurile cele maretie ale lui Ion Mocioni. Acestia suntu astadi barbatii cei mai de frunte
a-i poporului romanu, carele privesce la ei cu atata
fala si recunoscintia, si 'si baseaza si speranti'a pentru
viitoriu in ei.
E lucru greu de a pute scrie din aceasta ocasiune
faptele tuturoru si toate; ei in toate s'au intielesu la
olalta, si toti in toate au luatu parte dupa lipsa si
imprejurari.

femeia aceasta religioasa pana la pietate, si natiunala


pana la admirare, s'au nascutu Alecsandru si Eugeniu
Mocioni. Amendoi doctori in drepturi, u fostu deputati in dieta Ungariei unde Alecsandru a escelatu

Ei au inceputu mai antaiu de a da stipendie tenepe unii a-i cresce, pe unii a-i ajuti,
si numele acestora a trecutu peste o suta, si astadi,
alti teneri suntu mengaiati de binefacerile lor.
Salutare dara voaa fratiloru din Macedonia! prin
acestia frati ai vostri ati renviatu in noi iubirea fratieasca, si acea memoria dulce si santa, ch purce-

sinoadele diecesane lucrandu pentru biserica si scoala.


Suntu inca necasetoriti. Scrietoriulu acestor sire, a

demu dela aceeasi mama comuna, dela Rom'a, glori'a

intra oratorii cei mai buni ai dietei, si pe amendoi


i-a vediutu natiunea in congresulu mitropolitanu si

rilor romani,

lumii 1

www.dacoromanica.ro

73

ALBUMUL MA CED 0 -ROMAN


Salutarel si deaca puteti, cautati acasa rudeniele
acestor familii, cari ni-a facutu atata bine, aflandu-ne
saraci si parasiti,
cautati si ni dati de scire, deaca
mai traiesce cineva din ram,urile glorioase ?

L'interet superieur,, aujourd'hui, est que ces jeunes


peuples, jeunes ou tajeunis par la libert, ne soit pas

entraines par leur ardeur a se briser les uns contre

les autres.

Je ne veux pas dire, bien entendu, que vos freres


du Sud abandonnent leurs traditions et leur langue;
mais il ne me parait pas possible qu'ils restent isols
entre les populations diverses qui les entourent, et le

Timisioara, Ian. 1880.

e-6 :9 0-1.--100/1 e1- e&

choix de l'allianc; qui leur convient ne me parait

Paris, 19 Mars 1880.

pas douteux.
Veuillez croire , Monsieur, a mes sentiments les
plus dvoues.

A Monsieur T. G-eorges Djuvara


Monsieur,,

ous faites appel a notre sympathie en faveur


des Roumains de la Macedoine. Rien de ce qui touche

les Roumains ne peut nous etre indifferent. Leur


double nom de Roumains et de Valaques dit assez

INTREBAREA SI RESPUNSUL

quels liens les rattachent aux fils des latins. Les sentiments que la Roumanie nous a si vivement exprimes, au temps de nos malheurs ont accru l'affection
deja ancienne que nous portons a nos freres d'Orient.
Je ne connais pas bien en detail les faits particu-

I.

Hers qui se rapportent a la situalion actuelle de la


fraction meridionaJe des Roumains; mais permettezmoi de vous exprimer, en termes generaux mon opinion sur ce qui les concernent au point de vue in-

ternational. Dans la plus grande partie des regions


qui s'etendent depuis le moyen Danube jusqu' la
mer noire a la mer Egee , les populations diverses
sont tellement enchevetrees qu'elles ne peuvent vivre

que de transactions a moins de s'entre-exterminer.

Le principal groupe des Roumains, Valachie et Moldavie,

est un des corps de peuples qui, a travers

bien des fortunes diverses, a eu le bonheur de rester


compacte; mais une grande partie de vos freres sont
demeures en dehors de cette nationalite constituee; il

n'est question ici que de ceux du Sud, ceux qui se


trouvent jetes au dela des Balkans. Ils sont separes
de vous par plusieurs millions de Slaves , constitues
maintenant, comme vous, en corps de nation, les
Bulgares, organises en etat libre entre le Danube et
les Balkans; il est donc impossible que les groupes

roumains seines au Midi des n-lontagnes puissent en


aucun cas, se rejoindre avec la nation roumaine.
Quel est donc leur veritable interet et que doivent
leur conseiller leurs antis ? Rs sont la entre les Bul-

gares et les Grecs, sans compter les elements albanais et autres qui viennent encore: augmenter la

Spunetrmi stelle, voi tremdt6re,


Ce semenate stati ln Ether,
Cand vine luna de ce voi 6re
V'ascundeti grabnicU, ca din mister?

i tu plkutti.... la cel ferice...


Splendia LuuK, de ce albesci
Cand se revarsK dulci diori propice
Pe firmamentul ce pitritsesci?

S6rele ride.:.., -e cli frumOstt....


Dar nori pe data accopera tot :
i certi si. s6re si cli dui60.....

In cat lumina pere de tot.


Vlntul turbclg, norii gonesce,
Cerul appare iar lucitor.
Phebul surride... dar lancezesce
i se cob6rit incetisor.

Atunci iar hma mandrIt reese,


Sub vertli dumbrav e. tot amor ;
Passerea cantit suav.adese

paa iar plctt astrul de dor.


Spuneti dar stelle... ce stt credtt Ore?
Aste mystere nu vor sfirsi?

confusion des races.

Leur interet me parait evidemment de s'entendre


avec les Grecs , qui representent, en peut le dire ,
comme Vous, le genie de l'occident en Orient. C'est
le seul moyen pour les deux races grecques et roumaines de faire quilibre aux Slaves mridionaux. Je
n'emploie pas ce mot dans un sens de haine et de
guerre; il serait deplorable de voir les chretiens d'Otient, a peine affranchis , se jeter les uns sur les
autres; mais il est naturel et necessaire que les elements divers se fassent contre-poids, et ce contrepoids ne peut resulter que de l'union des Grecs et
des Roumains; leur discorde leur serait egalement
funeste; leur union seule les mettra en mesure de
transiger pacifiquement avec leurs voisins les Slaves.

II.
In veci natura e schimbItOre.
Ash din Ceruri Domnul vol.
1873,

..-.-.M.".M.,..,

SP ERANTA
W.,1,.....,.

Si rosele plkute sunt PArtS profumare

i vAntul primlveri1 oprl asli sulfiul sett


i passerea ce cantl acli tace de 'ntristare
Cki dor adancrt me arde, consumg peptul med.

[13,262.]

10

www.dacoromanica.ro

74

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Ce -dulce iubirea and tinere fiinte
0 gust i sorbit cu farmecii din cupa de nectar.
Atunci totul 6 bine and plini de vir dorinte
Iubim in astg. lume, uitand ori-ce amar.

surpd ,ri zideve in locul ci alta mai frum6sh. Aceia,

card trebue s Osa dintr'ensa, nu se intristezh, ci


mai vertos se bucurh, cad nu se uith la sfhrhmarea
easel' ce este inaintea br, ci ghndesc la zidirea cea

i astrul atunci ride i Cerul tot zimbesce ;


Natura t6t . bulb privind al nostru dor,
Ne slice : fiti in pace, iubiti, tilnpul grabesce
i di ihr6- itibire negurg 0 nor.

nOich, pre carea inch nu o ve'd. Ara face ci Dumneflea; el desface trupul nostru, fi porunce,cce sufletulzd
ce lacue,sce intr'ensul shi ish afarh, ca dintru-o cash,
ca pre acesta sh o zidesch iarh,d mai mdre.th, ,si apoi
iardsI sd-la introduch in ea cu a mai' mare slava%

Ca frageda histarit ce dulce se mlgdis


La zephiriY ce sufflg and criniY bflorescd,
Pe rose-esci leggnatg i zephiri te adie.
Dar lgognul Sperantei mi'l lasg. s'odihnescu.

De aceea nd sh nu ne uittem ia sfhrhmarea cea de


acum, ci la silivita restabilire in vidoriii.) (Din vo-

Cum frunda tot se duce, gonit g. d'un v6nt tare,

Nesciind pe ce ampie in fine vh oprl,

rOva in illud: de dormientibus. p. 363).

M6 las dureriT melle, nu caul usurarer


Astept slioa de maine... ea... p6te vs. luci.

188o, Mali" 5, Roman.

1864-

1.

1..414 .161.4-0-2

Slantul loan Chrysostom, vorbind despre inviarea

mortilor, dice lntru un loc:


Cel ce se indoeFe ,s-inu crede in inviere intreM:
Ore vor invid trupurile cu adev&at? Eh respund cu
cuvintele Apostolului- Pavel: aNe priceputule, tu ce sa-

meni nu inviazd, de nu va muri, ,si ceea ce sameid


este numcd grhuntul gold, fie de grad, fie de alta
cevav (i Corint. 15, 36, 37), care este mart, uscat ,si
farle de suc. Dar duph ce acela putrea'esce, ish mai
rodit, face babe ,si se inarmzh cu _rep: Deci acela
(Dumnecieh), carele pentru tine inviazh iarit,a se_
wanfa de grelii, nu va putea lire pentru sine sh te
invieze iaral,s1 pre tine? El, carele in tte d'ilele scOlh
srele din mormentul nopfd, ,si a,s-el de des-eori readuce luna din peirea sa, ,si rechiamh spre folosul
nostru ano-timpurile cele disphrute, Acela, lic, nu va

putea ore sh ne innoesch ,si pe not, pentru card el


innoeice tOte acestea? putdva el Ore suferi, ca aceia,

pre card et 'i-a inviat cu sufiarea ,ci cu resuflarea


sa sh se stingh in viacil cum, omul, carele singur
pOte cunOsce ,s-i cinsti pre Dumnefleh pre pament, tre-

bue Ore sh perd in viaci?

Dar tu te indoeici, de este cu putinch ca trupul


ted sh se restabilesch duph mOrte, chnd el s'a prefhcut in cenu,sh ,si Osele tale in pulbere. 0 omule, spune
mie, ce eral' tu inainte de a te fi zhmislit in phntecele
maicet tale? Nimica, curat nimica. Dar Dumnecleh,

carele te-a facut din nimica, nu va putea Ore mai'


ui-or sh te restabilesch pre tine din ceva? Crede
numcd, a restabili ceva ce fiintazd este mai lesne
decht a produce ce nu fiinfazd. Acela, carele te-a
plasmuit in sinul maicer tale, pOte iarh,d sh te plus-

M EGALOBLAH IA
W%-e-

Sh Romania ftare, este numele sub care Insusi autorii greci din Bisantiu, de duph Justinian, numesc In tate
scrierile lor, phmanturile peninsulei Tracice dintre fluviul
Marita pill la Adriatica i de la Balcani Oa, la muntele
Nymph.
Lucru dar este f6rte evident ch. nu atatll Dacia
Trajanh este Romania, ci peninsula Tracich este Romania
Mare, Megaloblahia, duph cum o numesc grecii din veacul
de mijloc, Rumelia, dupre cum o numesc Tarci, prin diferentih de posesiunele loru Asiatice coprinse sub numirea
generich de Anadolia, Numele acesta este justii i etnograficete, cad peninsula Tracich a fostii una din locurile colonisate de Romani chiar Inaintea lui Trajan, adich mai de
Acolo erau
Inainte de catil Dacia din stanga Dunrei.
negreitt campate de mai de multii i legiunele cu care
Trajan a cucerith Dada u6stra, cad acolo se pastrqh, i
pang acum numele de portile lui Trajan, pentru locurile
i pasurile pe uncle nemuritorulii nostru Imphratil se Indruma
spre phrtile n6stre.
Apoi, cand Aurelian gh,si cu cale a

deserta Dada din stanga Dunhrei, In facia nhvMirilor bar--

bare, legiunele strhmutate din ea furl aezate In

drOpta

Dunarei, sporind ast-fel latinitatea peniusulei Tracice, care

lua numele de Dacia Aureliand. Dar In curand sthinutarea reedintei imperatorilce Romani de la Uoma Veche la
Constantinopoli pe Marea Neagrh, nu se putu face faxl a
aduce cu sine, In peninsula Traci* noi colonii numeroase i.
populatiuni romane din cele mai fruntaie, aia call ea_ sh
devie o Megaloblahie necontestabilh chear pentru grech,
carii cu Incetul luarh suprematia in politica religi6sh, i de
statii a imperiului.
La m6rtea lui Constantin, peninsula
Tracich din Ardpta Maritei, era aa, de important c fu In
stare a forma singura, Impreunh cu ambe Daciile, una din
cele patru mat! divisiuni imperiale ale motenitorilor lui,

muesch din sinul phmntulur.:, (Adoua vorOvh de con-

cu numele de Ilirica, cu capitala In Salonic i cu numele


sfanth la care i Romanii notrii Invatarl de atunci a Inchina averile lor bisericeti, ca la o capitall a Romanismu-

solatione mortis. Opp. ed. Monti T. vi p. 304).

lui.

In alt loci-1, mangaind pe cef intristati pentru mOrtea

celor de aprOpe, Sf. Chrysostom dice:


aChnd cineva voies.ce a re'noi o cash poshrnith ,s.i
vechie, inainte de tOte sccite pre locuitori din ea, apcd o

In veacul de mijloc insh numeroi barbari au nhvhlitii


.1 au parvenith a se ae4a, In drOpta Dunhrei i mai ales
semintii slavice Serbi i Bulgari i Bosniaci. Dar pre toti
contactul Romanilor de acolo i'au cretinatti i i'au civibisatil
apia, el s'au Infratitti cu ei In modh de a lupta Impreunh
In contra grecilor din Bisantiu, cuff se Incercau a li schimba

www.dacoromanica.ro

75

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


nationalitatea cu concursul religiunei.

Astfel fu rescularea

de sub Valerian In secolul al V dar mai cu seama acea de


sub fratii Petru i Asan In secolul al XI, quandti Romanii
In unire cu Bulgarii parvenirk sub Ionitiu VodA, a fonda
un imperiu recunoscutti de Insui Papa Inocentiu, i care se
Intindea de la marea Egee i pnit peste Carpay i de la
Adrianopol panA la marea Adriatid, primitti la Inrudire,

cu voinicii Albanezi, descendenti1 -vechilor Traci,

cei de o

rash cu noi prin bechil Dad, precum dovedesc multe cuDar trebue i noi
vinte i forme ce avem comune cu ei.
sh reIncepem pelerinagele romanismului la Salooic, cAci tre-

cutul ne dovedesce, cum questiunea orientului nu se p6te


termina definitiv, fr un non imperiu Roman-Bulgar, fArli
o none Fide, fitrA o Megaloblahie.

atatti cu imperatoriT din Constantinopole ctti i cu regil


din Buda-Pesta.
Invasiunile Turco-Tatare din secolul XV
puserl capfitu acestui imperiu Romanesc din dreapta Dunarei,
dar aceasta de sigur nu se fan de cat4 prin tradarea
grecilor degenerati din Constantinopoli, cariT deschiserl portile Turcilor numai pentru a nu lasa pe Romanul Constantin
Dracocea, s regenereze imperiul prin aliantA cu alti latini,
cum erau Genovezii din Galata i Romanil de la Pindfi,
precum deja Paleologii trimeseserg, cor6na imperiall i initra
patriarhala Romanilor lui klexandru Cel Bunfi din stanga

DunArei, In Moldavia. Dar acestil Dracocea, care puse pe


Insui soldatil sei sh'l omOre pe 4idurile capitalei sale, numai ca sA nu vd0Ajeirea imperiului, carele pad, la fine
purta numele de imperiu Roman, nu putea fi de catti sinonim cu Dragoi1 Moldavilor, cu Drac al Valahilor; nu putea
fi de catfi din acelai sange Daco-Roman care facuse pe
Decebal sA se om6re singur pe ruinele Sarmesagetusei i pe
Bogdauul Saba s se arunce In Dunarea de dal s
legiunele retragandu-se dinaintea barbarilor!

vdc)A

Dar nimeni din noi nu s'au ocupatti Ind cu cercetarea


Terminaem studiile i nimic Inca din
acestor lucruri!
t6te aceste nu se spunea In c6le1e nOstre! Eram de dou6deci i patru ani i mi se pArea d cunosc Romanismul In
t6te ale lui, cand nemuritorul Bolintineanu aduse din Macedonia urmAtoriul cantec Romanesc:
Mi s'a aurit tru asta uatie
C6 ma zor dada nu se fatie,

LANGA LEAGAN
-Ws,

Si pe capul tgu voiu pune o cunua de mirt albX,

Ear la et Iti voiu lega eu o bogatl mbodre saibit;


13e-al tu brat rotund si neted ca bobocul cel de crin
tns:ra-voiu mKrgean rosu i bratare de rubin.
Rochie albl ca spuma i ca norul de usoar'S.
ti voiu at6rna pe umeri, si Ca KngeriT ce sboarI
Vei sbura j tu In lume
ear In loc de maica ta
Fericirea i iubirea sufletul te-or legtnit.
land, 28 Decembrie.

Cfind mi ticnesce c'atti vor ora,


Perili din capul mi se resOla.
Ma tu, e ai casa aparte,

Ta, chiara fata, gura de miere,


Striga i gnia s'vin ti dormiere,
Ca cm dorit de sinele tale,...
Ma Dumnedien s. ni dea rabdare!

GEOGRAFIA

TRADUCER E

tudiulti Geografid incepe dela puntulti

Mi s'a urItil intro ast6 viatii,


C6 mai de 4or durere nu se p6te.

ce-lii

C6nd m6 tienesee cate o or6


Peril din mph mi se rese616.

care e topografia, i fiocupg ci,neva pe pgmnta


nete cu studiulti generalii alt." globuluT
care e Geografia propriti clisg.

Tu, scumpa fata, eu gura de miere


Strige-m6 s6, yin la tine si dorm
Caci slut doritii de sinurile tale...
Dar, Dumnelen s ne dea rabdare!

bgrile seati influintile ce product' asupra omuluT :

Pax tu ce ai casa la o parte,

Geografia trebue se ne argte pe de o parte schirn-

situgia, clitnatele configurgia

natura tereT ce o

locuqte, iar pe de alta, totil ea catg a ne spune

Acestil cantec mfi facu s vzii pe neasceptate o lume


nou6, m6 gm sa vz d In dreapta DunArei este o lume

IntrOgh de Romani mai latini de catil noi, de Treme ce Oic

uatie In loc de via/id, dupre idiom cea mai veche a latinitatei, care scriea pe v numai prin u.
M facu s vOz
apoi catil de naiv6 dar catti de puternid, este amintirea
acestor Romani pentru Dacia lui Trajan, pe care o inv6c1

ca pe o fatet cu gura de miere, ce are casa mai la o


parte, adid mai feria de amestecul streinilor, de real
cArora Romanilor preste DunArea li se rescola perul in
veirful capului 0 nu le mai ticnesce nici o ord.
%end Irma a li este peste putintl ca sA tread DunArea
la sinul nostru, ei se 1ntorc dtre Dumnezeti i se r6gA ca

set ii dea rebdare.


Dar bine fac acei Romani cl nu
se gandesc a trece la noi, dci viitorul lor este numai la
marea Salonicului i la Antibari pe marea Adriatid, In
facia Italiei, marele nostru leagn comun i mad, In mad

modificgrile ce omulti a imprimatil asupra soluluT


fosintile ce a time' din locuinta sea terestrg.

pi

Privitg astfeliti, Geografia vine se se wcle intre

sciinple naturale i sciini1e istorice, participgnd din


unele, ca0 din celelalte.

Ca tote sciinile inse , ea trebue a procede dela


midi la mare, dela cunoscutil la necunoscutti, dela
simplu la compusii.
Pentru copilulti incepaoril Geografia care-1 yorbesce
mai de aprOpe i maT bine este : scOla unde invgtg,

comuna unde trIqte.

SA-T descrimti dar cu fidelitate, sg-T zugrgvitnti in


liniT lgmurite tote pgrtile scold, ca i tote accidentele
Sg-i facemil planula
de terenti ale comuneT sele.
acestorti lucrurT.

Acesta inse nu e altceva de eitii a, face topografia lortL


10*

www.dacoromanica.ro

76 ,--

i
ALBUMUL MACEDO-ROMAN

Vasfle Lupu

Neagoe Basarab
Do mnil

Mare le restauratorti alii limbe romdne In Moldova

i scriitorA romAnu
1513-1521.

1634-1654.

www.dacoromanica.ro

77

ALBUMUL MA CEDO -ROMAN

Constantin erban V.V.

Constantin Basarab Brancoveanu

1654-1658.

DornnU Muntenia 1688.

www.dacoromanica.ro

78

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

De aceia s'a lisui ca topografia trebue se fie alfabetulti Geografier ; prefata sea.

A pg0 prin urmare cu descrierea planului scOld,

spre a ajunge la descrierea continenteloril i globuluT,


este a procede prin topografie la geografie. Cad, unti
plana topografica nu e de catti o hartg geograficg in

scarg mare, precum o mapamonda nu e de catii cea


maT redus g. espresie geometricg a topografid globuluT, a planuluT seri.

A procede prin topografie la Geografie, este a


procede dela simplu la compusti, dela parte la intregii, de Orece topografia nu e de catil cunoscinta
und mid pgrticele din fata Pgmantului, pe and Geografia este cunoscinta globulul intregil
NumaT astfeliti urmand i profesand studiulti Geograficti in. scdlele n6stre, vomil face dirI o nomencla-

Albele cgsute par turmg piing


De-oite, pe campul verde-intesat,
Vocea until -clopot, resunand ling,
Domnia ca pgstorul Induiosat.

In haine de tilling de rnult purtate,


Cu fete de Sore descolorate
Natura se 'mbracg intristgtor.
Privearn cum tot trece plin de 'ntristare,
Drg umbra grijd pere, dispare
Fericit cel care crede 'n Amor 1

1)::74:A4114-1)

turn deprtg, ce nu vorbesce nimicti minteT, ce nu

provOcg cu nimicit imaginatia, vomil face clicti, unti


studiti : atrgetorti, utilti i bogatil.

MACEDO-ROM AN ii

Galair
24 lanuaria z880.

Cine sunta el ?

le=4

Cine sunt ei?! Strain6 Intrebare... Duo milieu de


frati bath la allele n6stre.
Cine sunti et? Curi6s6,
Intrebare ! El sunt os din osul nostru; singe din sIngele

Protegee/ de Geografle i Ietorie


la Scola Comerciall din Gale*.

nostru.

Hochgeehrter Herr

anigfache Geschfte haben mich bis heute


gehindert meinen leider unieutenden Beitrag einzusenden. Moge er nicht zu spat kommen.
Genehmigen Sie den Ausdruck meiner besonderen
Hochachtung.

Trecuse duoi seculi i jum6tate de candh Roma sempiterna, prefacuse In colonil latinh yrra lul Decebal.
Decebal era alh Optelea rege allt unul puternich regatii,
carele isbutise a impune tributh chiaril Romel, staphnit6, de Domitianii.
U6, fatalitate, pe care istoria nu a
deslulit-o definitivamente pink acum, a &nth se tr6c6 legienele din Dacia peste Duntre. Alt venith, sub Traiana
Eleoveanula (105), i s'at Intorsh sub Aurelianii Le-

ruta (270).

Wien, 17. Mai .r880.

Ala 'I cunesce poporulti, remas dinctice de Duntre, poporul

pe care nici o furtun6 nu'l mai putu desrldlcina.

In der Sammlung bulgarischer Volkslieder, welche


die Briider Miladin herausgegeben haben, stehen auf

Retrecendh Dunarea, legiOnele s'ail respenditil prin Mcesia,


Tracia, pIn6, In nordulh Greciei.
Teta cea alit poporatiune civill a remasii dinc6ce de Dunlre.

Mutter des heiligen Petrus, das erste von Strug, das


zweite von Prilep. Dasselbe Thema behandelt eine
Legende der istrischen Rumunen, die Herr Dr. Antonio Jve dem Herrn Pfarrer Anto Micetic verdankt
und die in meiher Abhandlung )1.Teber die Wande-

In 292, unh simplu phstor de vite din Dacia-Riverank


omt frumost, voinich i olteanfi norocosil, se urch pe tro-

Seite 47 und 49 zwei Lieder von der siindhaften

rungen der Rumunen in den dalmatinischen Alpen und


den Karpatenc veroffentlicht ist. Gibt diese Legende
nicht einen Fingerzeig demjenigen, der die altere
Heimat der istrischen Rumunen sucht?
Wien, Mai z880.

i phstr6z1, pe WO, numele imperial de


Galerie, pe acefii de _Armentarius, adic6 pastor.

null" Cesariloril

250 ani mai In urmk (527-565), domnesce, pe acelail scant alit Cesarilorti din Constantinopolea,
legiuitorulh
Imporatii Iustiniank
carele se mandresce cu
fericita sa patrifi Dacia-32editerana. Ala dar, cel mai
patrundetor i cel mai sistematec legiuitor al lumel creltine, este un latin, este un RomAn Macedonean.
Pigmeilor, , descoperiti-v6 ! Este Temis care ve vorbeace
prin gura until Oueo-Vlacle.
Dar dupe senin, norufii vine, dui.30 cumh i- bucuria dupe
D'aseminea i Romanil, transplantati peste Du-

plansh.

El sunth
nare, dupe Vile de onere, avurl i Vile negre.
El sunth nedrepImpresurati i amenintati de barbari.
tgiti de ref Impel.* al Orientulul; el trhesc , Imparth-

SONET

lindil, sub numele general de Blahf, mai aceeali gra pe


ambele maluri ale DunaTel.
xlnima mi e en had,
Cand ale desenia o data

e crgpa de cliog. DOA. lumina

Aparea cu 'ncetul pe micul sat.


Me urcam a lene pe o coling
De griji i necazurT eram lasat.

Ar ennOsce 1um6 ttl :


Cat amar i clit venin
Bea inima la streini. 1)*
x) Poporar din Basarabia.

www.dacoromanica.ro

79

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Imperatult Alexie Comneanult 1Y recrutdza otirea sa
printre Romanii din Tracia i Moesia. Pucinti In urma ,
fratele lui, Emanuel Comneanult , Intarita pe Romanii cei
din nordult Dullard ca se navgldsca, asupra Magyarilort.
Si astfelt, Imperatil Bizantiuld se servirg merett cu vitejia
Romanilort, spre a'i Implini iutrigele lorti ambitiose. Dar
el nu rgbdara 'In veci aceste amagiri. Sub Isaac Angela,
1200, duoi frati Romani din muntele Emil, Petre i Asan,

dreptult a se administra ca 0 In vechime In tIrguletele


lor, cu sfaturile de betrad i dupO obiceiele vechl, simple
i patriarchale. Nu mit daca nu se va proba Inteo 0i, cit
capitulatiunile lor, alt servit de model capitulatiunilor lui
Mircea i Bogdan-Vodal... Crudulu Aali-Paa din Ianina, a
stricatt In secululil din urma aceste blande aqamiute.
p6te aI dud LIMY esistg numal cu numele, RomaniI din

Intaritati printeua palma nedrdptg ce dase Sevastocratorult,


lui Asan , rescularg pe Bulgari, pe Cumani i pe Romani.
Satui de birurile grele ce le impusese imperatorult ca se
serbeze nunta cu fata lul Bela, craiulti Ungariel, i puinduse In capult lorti, intemeiarg In sinult imperiuld Orien-

Cu tete acestea se vede cit traiult lord s'a schimbatt din

tal, unt imperit Romaascu sat Vlaho-Bulgart.


Sub Ioanitill-celt-Prumosti, alti treilea frate-, puterea Roraanilort, se urea la culmea sa. De peste Dungre, stapanirea
loll se Intindea prin Tracia , prin Mcesia, ping in inima
Grecia. Satul Vlahori,

este i astag la portile Atena.

Dar, apymintele de capetenie ale imparatia erati In muntii


Emuld sat Balcanil Atunci fu epeca de Inflorire a cetatilTernovuld. In secululti XII i XIII, epoca matira Romanilorti, Ii aflamti respanditi i stpani pe tott locult ce se
intinde In linie drpta din muntii Pinduld ping, la Carpati.
Imperiului byzantinti se cutremura de dInil i Francesil
chiart, pe campulti de bataig de la Adrianopolea, lsarg
robitti, in maul romanesci, pe eroulti lort imperial Baldovin
de Flandra. Dar desbingrile ce cu iutealg intrase In familia
Asanilorti slabira acestt Statti Ingltatt ca prin farmed'.
Pe la finele secululd XIII, (1290), pe dada ance posesiunile Romanilorti se Intindeatt pia& In vecingtatea Constantinopola , i amenintat cu grOzg, capitala Orientuld,

Macedonia se bucuril de mai pucing libertate ca In trecutL..

Umpil Anei Comnena, care ne'l descrie ca pe nesce Omenl

cu ingrijirea turmelort, 1170. Istoricii


contimpuranl, ce 'I ail visitata ne'i descrie ca pe nesce
campani, dedati

vulturi sprinted, cari se coborti din muntil lorti cel Inalti


ca se predea pre greci. In secululd XIV, Pachymer vede
Intr'Ingff ug natiO retacitere, care a dobanditti bogatil Insemnate cu turmele de vite 0 care prin vita sa pgstordsca
se dedg cu cele mai aspre ostenell 1).

Se ne fi uitatt el 6re?
Nici-de-cumt. NoT Da; eY nu! NO Oicem: oda can
nu se vecl, se uite El 1111 cunosc acest proverb.
Ceva mai multti: In baladele nestre poporarie, ati remasil

urme netagaduite despre neuitarea lott pentru noi i a


nestra pentru dlusii;
urme despre nestrgmutabila frgtie
dintre na, ceti de dincke de Dungre cu eel de dincolo de
Dungre. Spre a pune la proba acestil nobilt simtimentil,
n'avemil decOtt a cguta se fimt martorl Intllnirel dintre
dud Romani de pe malurile Dunarel, adica dintre unt Macedoneanll sail Cuzo-Vlacht cu nut Moldoveant sat Munteanti
si celil anteit dialog ce vomil au0i, va fi acesta

2.11, cdit, piatra 'n deco

La ist mal curind del trece,


Cfi suntem de soin roman
Nn snntem de neam pagan.
Despici Dunhrea 'n duel,
Se facenf dragoste nod,
Cole'n umbra istor nucl

Imperatulti Andronict Paleologul, cu Uit mgestritg iscusintg,

isbuti a stratuuta In Anatolia ut mare parte din Romanii


Tracia i Mcesiel. CruOimile i asuprirea ce incercara Intracelti targmt departatti, unite cu asprimea iernei, secera
ua mare parte din acea poporatiune. Ca (lin Tesalia, pe
la 1332, se Incercara, de 0 isolati, a se rovolta, dar furl
invin0. pece ani mai in urma, ei se supuserg de buna voia

Pe brate'mi se mi te cud

Se facem dragoste dui&


Badita, la chip frumos,
Fen pfidurea cea din dos
C1C1 gasi mu paltinel
Se durezi luntre din el,
lii gasi dno mole
Se durezi visle din ele.
Face-ol, puica cum m8'nveli,

le Ion Cantacuzenulti i nu multi" apoiti suferire, cotropirea


Catalanilort inteliti de despotil Greciei. a)
Cu t6te acestea, scrie 0. Odobescu, cu t6te aceste res-

triti ale gild, Romanii, pIna, In secululti alti XV-a, cu


limba, cu obiceiurile , cu portult lort, anco italice , stall
respenditi din fundulti Dacia ping la virfurile Pinduld.
Trebuia nit lotitura mai strapica, mai hotgritere ca se
rumpg unirea brit Aceea fu intrarea Turciloral In Eu-

Face-ol luntre 1 lopetY

Se despic Dunfirea 'n dud


Candfi a ei limb noubp.
Bata serele-a apus,
Graiui noii se ivesce sus.
Mandrulii trage din lopatA,
Trece Dnnirea indatb,
Ese'n valea infloritb,
Vede puica adormiti.

ropa. D'inaintea armelorti asiatice, Invingatere la Adriano-

Romanii, dupa ce facuse minuni de bravura, dar


copleiti de mimer, se risipira, cu totult din Tracia i din
muntii Balcanilorti; unii tragendu-se la Nordil ca se pue
Dunarea Intre dInli i Inspaimentatoril dugnani, Ore altii
catandti uit scapare In stancele selbatice ale Macedonia, ale
Epiruld, ale Thesalia. De atunci, putemt crede cu temeit
cit relatiunile at Incetatil cu totulti Intro acele duo grupe
de Romani departate. i Mircea-Betranult e celti din urmg
polea ,

S'o degtepte '1 vine mill,

Cfi'l ginga1,

Norocite-ar Dumnelieh I

domnt alt pre, care 'Arta titlult de Domnit atti amenduororti laturelorg DunetreY pinet la Diana Ngret i,
alli eetettil Dristiorulit (Silistra), stetpetnitor. 9

Vina'n brale, vinil, badita,

RV deg miere din guild,

Miere de fl6re de tei


Den gusta-o se tail eels.. 1).

Desavirita supunere a Romanilort meridionali sati Moe-

sodaci, s'ati facutti, sub Turd, la anult 1429, fiind sultan


Amurat II, dupe luarea Saloniculd.

Este adeveratti

ca,

Turcii ati fostt clementi In privirea lorti. Acdsta p6te ca o


datorescil ocrotirei sultanelort Yalideleloril, carora ei plateail pe fiecare ant unti tributil de 400 lel remaindule
x) A vedea istoricil Bizantini, intre cari pe Lebeau negresit.

2) Hrisovula din 6975 (7407) in documentele monastirel Tismana


Vedi Odobescu i Revista romkal, x867, p. 52, 53 etc .

i altele.

eepilk.

Se o lase I vine dor


C'are fa9iea de bujor.
4Scola, puicfi, se md ve41,
Se m6 ve41 i se nu cre41.
AI venitii, nrsitul meil?

Si

nimict mai natural death. acdsta. Cann. Romanulti a

avutti accente duiese, reversed ale inimel, caldurg sufle-

tdscg i inima larga pentru fratii mai departati, multd


x) Al. Odobescu, resumandii pe isoricil ce art scrisa despre Macedo-Romani
si mai cu seama pe Giustinian-Ana-Comneno, Cinnamus, Nicetae Agmninatus
CIwniatus; G. Pachymer, 7offroi de VilIckardount I. Cantacusenus ; Leon
Chalcocondilas ; Ducas; Pougueville; D'Oksson; Benjamin de Tudella, Leake ;
(Vec,11 Revista RoMana, I. p. 50-58).
S. Heuzey.
a) Poesil poporare ale Romanilorti, ed. Alecsandri, 11367, p.

www.dacoromanica.ro

80

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


mai departatr de elt, precumt suntd fratil de pe malurile
Secaana, Iratil de pq termurile TibruluY, fratil din dinjurult Escurialuhii,
frati ,cari flindii a totti-puternici
une-ori, nu numai c ne-at uitatt, dar, de multe od, ne-ati
sacrificatti pe altarulti intereselorti lort politico i ecoaomice 1), cumti nu ar avea elti simtimente, celti pucint totti

atatt de egale, pentru fratil de peste Orel?!


apoiti chiarti daca DM am ii uitatt pe Macedoneni, pe
Epiroti, pe Thessaliani gi, In fine, pe toti Romanii ce se
Intindu trImba, din malurile Nara ping la portile Athenei,
ne-ati uitatti ei. Simtimentele romanesci mitt In partile
acelea atat de desvoltate, cu deosebire la femel, ca romance
se nasce cif ideia nationala pe bum i m6re Wendt homagiti
romanismului, patriel romane, mumei romane:
gPe cold munte uncle unii nor,

Presto virfu'l se'nyhtesce,


Iar6 jos Pahl stil piciorii
sPrintre negmri ikba cresce,
Este-o plAnth cq-o mimes&
cA nitireir 1 d'o mama,

Intelnesct ua Moldovean sati un Muntean, Ii


da ftra a se stinjini acel frumos nume de trate care, a
remas gat de latin , Incat singura pronunciatiunea este o
ciobani,

protestatiune In fayerea nationalitatil romane. 1)


0 etre protestatiune In faverea nationalitatii romane de
peste Dunare, dar o protestatiune vine, energica, perpetua,
ar fost, femea romnd, card, pe cand burbatul ei yorbesce
grecete sad bulgaresce, ea, cu o persistenta seculara, neo-

bosita, a refusat pIna astadi a vorbi ori-ce all& limba de


cat acd romandsca. Si dad acdsta se Intempla In bordee,
apol cu atatil mai puternicil i pe o scara mai Intiusa s'a
petrecut In palate, N'avem decat a latinde mana spre a

Oile nu mai Odes&

La mielnti de'i mai mi find.

afla esemple.

Ca se MI a m6 nits,

Mamulit6 1 mil ye culme,

Ear eli ori-cdtu vohl minew,


Nu vohl se Mai ell tit numer. a)

Astfelt. cantat Romancele Macedonene, i cantandt, yersuit este atatti de mangaiost, cuvintele atatti do atragatere,
In Ott 0 -grecele molipsinduse se iati dupe romance 0

incept a canta romanesce. De gi pronuncia rtl, dar Oda;


In Orient, dice Martelus, candti vrea se se descopere verY ua impresiune de bucuria sat Intristare, ea
cuprinde u icOn, i acesta icenk, fie sat In simplicitatea
pentru c

sat in eleganta sa, este In totti-d'auna pasionata i adeverata. 8).


ha greca care servea In casa, (D. Martelus se poprise
pe cteva dile In Candia), Ingana, ducenduse i Intorcenduse Intend' ton funebru, acdsta trista plangere. Autorult
grect Intelese gi nu o mai Intreba despre causa drumului
romance murinde, de la Bucureti la Crete. Anse se cam
osteni de a gasi rithmuld versurilorti ,printre tete schlm-

barile co fAcea there compatritta a lui Fedru 0 a kriana.


Da! Rithmult In limba romanesca, In poesia romandsca,

In musica romandsca, nult are, 0. nun ya avea strainult


nid uadata. i lipsa acestuf rithm tm va da de gol In
totti d'auna.

Dar pre atatt mai mutat da de


meat ultarea de fray.

pere. i istoria este martura, scrie D-na Dora d'Istria, ca


daca a putut cineva sa invinga pe descendintil babinei Lup01cc1 nici odata Inse n'a parvenit at absorbi. Nolumus
magyarisari, dicdt Romanil din Transilvania In lupta de
la 1848. In Romania Aureliana, In vane cele mai departate ale peninsulei Orientate, peturarii (pastorii) Romani,
nu se amesteca, nici -en Bulgarii, nici cu Turd!, nici cu
Gruff. Ear cand unul din dceti invirtogati prin suferinte

gol gi desonora pre

Uituci i presumptioi ce suntemt!


Dar pete-se uita aa, lesne ua poporatiune de frati, n
poporatiune de peste duoe milikei

l'am audit chiemandu-se mil pre altil la o Intelnire pe


malurile Dunarel. Omenii cunoscatod, cred a yede In acdsta

atractiune simpatica, In cantecul .Romdnilor do la Dunttrea, Yocea Insegi a nature!, care se reflect& In aceste
versuri. 4)
ImpArtiti, ca hainele lui Christos, Intro trei imperil

mad, gi care calla cu ori-ce precit sa le stinga lumina


dile!, Romanil nu se uita unit pre altit gi respundti cu
mandrie acelor ce le vorbesc despre erbitutea terra lor :

Nu'mi e fried. Sunt Roman. Deyiifor din poporul rege,


teranul de la Dunare, chiar gi dad se afla sdrobit sub
genuchiul triplelor invasiuni, credo i striga : Romtinul nu
s) A vedea doina din Trojan, diarid politicci i hiterariC, redactatit de u5.

SoCietate de tinerl In 5869, Nc. 49.


a) Martel's:, Ciintece poporarie ale Grecid, Paris, 1851, tom. U, p. 40.
D. D. Gusti a tradus acesea. bucatl, de nu ne inselgm, In Almanac/tut Buciumulid Roman.
3) Idem, nota la p. 40.
4) Craciunescu, Le peuple Roumain, Paris 5874, P. 95.

Eminentul nostru Hasdat, s'a ocupat a afia midlOcele secular! 0 proyedentiall prin care strebunii i fratii notri
a& reuit a conserve naponalitatea lor, atat pe termii marei Negre, precum i la cele doue crescete opuse : 41. Bale
cani i Carpet!. Dei Impratiati In trel parti,- dei gemand
sub un triplu jugu de fert , i In situatiuni diferite, Romani! din Macedonia, ca gi cei de peste Carpati, ca i cei

de dinc6ce de Dunare, a *trek egal i cu aceia'i persistenta, cu acelei focti , obiceiurile, traditiunile, caracterul,
fisionomia, Intenn cuvent : tete elementele din complexuf
carora se formeza un corpti compact& numit naponalitate?
CI lnainte de a veni la Transill'ani i Moldo-Valachi, ilustrul istoric deslega Intr'un mod admirabil de esactti, chestiunea lncat privesce pe acel popor roman de la pelele Balcanilor, , pe care Bulgarit Ii strimtoresc pe de o parte,
Albanezii Ii string pe de alta , iar Grecii Ii rod pia la
meduva 6selor. Dupa, ce constata : 10 cum Romanii de peste
Dunure ati perdut de ma! bine de cinci secoli, od-ce umbra
de independinta notionall, de libertate sociala, od-ce surenire de esistinta politiclt, devenind sclad fiscal ai Turcului,

a! propaganda grecesci; 0 2 lipsa


la el a acelui refugiti , care a scapat pre Bohemi de germanisare : literature, scOle i o cultura nationali; In fine,
dupa ce precizeza ca causa stricarel limbo! lor natale, sta
In asprimea clime! lor, i 'n strimtorarea locurilor care 'i
pi sclayi ecclesiastic!

silesct a cauta o sera mai buna sub cerul yrrilor ma!


departate, de undo so Intorc In patrie, aducand aceia'i
iuimti romandsca dar cu o limba mai corupta, cu moravuri
mai estetice, cu simturi mal streine,
Da Hasdati se esprima astfel : Sclavia politica 0 spirituala, ar ft trebuit
,se concurga Intr'un mod puternic a desnationalisa cu deseverire micul pumnti de Romani de poste Dunare, sepa-

,rati prin munti , prin

fluyil i

fratii lor de dinc6ce de Dunare.

ginti barbare de catre


1 cu tete aceste, el nu

511-at perdut nationalitatea L Ingerul pazitor al romanis-

multi!, trans-Danubian, a fost femeea. In culatoria sea la


,Romanii din Macedonia D. Bolintineanu, dice : Femeile sin-

gure tin la natia

lor. Daca vre odata acest popor va


scapa d'a fi cutropit, va av6 o limba cultiyata, o literatura, o istorie, 1111 nume, el va fi dator acdsta numai femeilor romane.

,Inca de pe la Inceputul secolului presinte, cAlatorul englesti Martin Leake, care cunoscuse de aprOpe fratil notri
x) Dora d'Istria, in Revue des deux Mondes 5859. Vedi studiul: La NaUo-

nalil Roumaine dafris les chants paiSulaires.

www.dacoromanica.ro

81

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


de preste Dunare, a flcut deja adstil, observatiune : Cele
mai multe femei, nu Intelegti nici o aid limba fort de c6
romandsca, pe cand toti btrbatii vorbesca grecesce.
Terminand, D. Hasdati aduce aminte esemplul lul Coletti
0 al surord sale 2). In adev6r, Marele Ministru al Grecia
moderne, until dintre cei taiteit diplomati ai secolului nostru,
era Roman nftscut In Macedonia la Calarita, sat locuit nnfiind in sc6ll la lanina,
estraordinarele sale talente at atras asupd'i *area de
s6mt a lui Ali Paa de la lanina. Satrapul Epirulul, II
tdmise cu cheltuiala sa la universitttile Europe! unde. a

mai de Romani. Ind de copil,,

studiat medicina. Intorcandu-se l'a &at medicul i secretarul seti. Coletti, profitt de adsth ocasiune, spre a pune
la serviciul pa01 pe col maT brad dpitani Macedo-Romatil.
CligInd Ali In 1820, Coletti i tog amicii sei, se trased
In Moreea, uncle at lucrat cu cuventul i cu fapta la liberarea Grecia, al dreia regent, ministru i ambasador fu.
Se afirmt c boletti nu se sfia d'ag da In facia lumei,
aerul unui Elin. Se Intftmpl Ins., ca ci sll aibt, o sort 0
ace sod, st domicilieze Impreunt ca fratele eT. Ea nu scia
nicl o bOb grecesce. De aceia se urma adessea, ca acea
sor s. intro In camera ministruluT, tocmaT atuncea cand
el vorbea cuiva despre Pericles, Epaminondas sat marea
idee a elenismuluf. Attuned sora, atund romanca din Macedonia, frt de veste II Intrerumpea prin Intrebarea adsta :

Ce frate, uita0 cd escf roman? Eat, causa pentru care


Coletti a remas Roman pint la mrtea sea. 0! femee, mare
este puterea ta

Ell nu pot asemtua adstt suveranitate frlltsc

i na-

tionalistt a surorel 0 a romancei asupra fratelui rdongitl,


decal cu caracterul acela In care Mickievicz, a simbolisat,
admirabil de bine, misiunea poetulul , In frum6sa scent a
banchetuluf din Wallenrod. Pete cl v aduceti aminte subiectul aceld -povestiri celebre? Wallenrod a fost smuts, de
copil , din aunt patria i crescut In miglocul inemicilor
natiuneT sale. Acolo, ca i Coletti al nostru, ajunse la cele

mai Inalte functiuni ale Statului. P6te ct 'ar fi uitat i


origina , de n'ar fi avut pe langt densul un blitrftn orlit,
un serman Waidelote, pentru a-T aminti pururea i mereti
nascerea sa i al. Insufieti ura contra streinulul. iicest blitr&nll vine In toTul banchetulul, i acolo, In facia Invingatorilor i !deo limbt de ei nepriceputk face, Intocmal ca
sora lul Coletti,
In miglocul Grecilol,
se resune Inca
odatt la urechile elevului set , suvenirele copiltriei, juramintele &ate, datoriile ce sunt de Indeplinit dtre patria
natalt. Wallerand remane ceea ce a fost din nagerea sa.
Ecct rolul femed romane la MacedonenT.
lin Roman din Romania libert, mustra, Inainte de 1860,
pe un Macedonean, pentru perderea nationalitttel. Greiala,
respunse acesta este a vOstrt cari mai luminati decat noT,
,,ar TI trebuit sli ne tramiteti preoti i profesori ca sli ne
Oliveto. Dad vot nu ati fAcut adsta , Grecii at profitat
ca st ne schimbe nationalitatea 3)."
Macedoneanul ave dreptate. Dad, noi cesti de dinc6ce ne

chova, Delazero, Mardal, Karakal, Karas, Lejeniot, Cingt,


Katiardori, Mezovoniti, piamandis, Karatas, Christoda hagi
Cristea, Psira, Necotu, trei frati Ceatia, Ceontacosta, lani-

costa, Laza, doi frati Basditel, doi frati Ioni Grivenitul,


Pita, Beida, preotii popa Dimas, popa Costa 0 Diacu, capil
Tesalia la 1821. Apol Baron Sina unul din col Antal
banched at Europei i bine-flicAtori ai GrecieT i cell altil,
all fost Romani, sunt Romani 0 din familil Macedo-Romane.
Credemt pre Greci pr6 leali pentru ca sli nege adevtrul
acesta 1).
D'asemine nu credem cli vor ttgldui Wei urmAt6rele
mime de Macedo-Romani, canon* In occident 0 mai ales
In Germania pentru InvIttitura i distinsa lor eruditiune :
Theodor Cavraleotti, Invtlat protopop roman din Moscopoli

care a publicat la 1770 la Venezia Pretopeiria, care cuprinde un registru de 1170 cuvinte In grecesce, romanesce 1i albanesce 2). Tot pre atunci sit publiIn Macedonia ,

case In Moscopole mai matte cirti Macedo-Romane. 8)


Constantin Hagi Cehanri, din Moscopoli, roman, cu Intinse
cunoscinte, care comunici lul Thunmann, multe sciinte despre originea, limba, Intinderea, numerul populatiunei ii alte
Imprejuriri ale Macedo-Romanilor i Albanilor. 4)
Daniel, autorul unui dictionar greco-modern, mezo-roman,
bulgar 1i albanezti , tiparit la Viena In 1802; 5) Dionisie
Mantuca din Castoria , Ioan Caicet , Constantin Nectariti
Tarpu; Ambrosie i procopie Pamperi, Matt cu cunoscinte

Intinse elenici, latinli 1i italiani,


filosofT 1i theologi;
Dimitrie Pamperi 1i Constantin Zupan , amAnda medici i
filosofi; Dimitrie Nicolat Darvari etc. 6)
Dr. G. C. Rosa, publicli In 1807, o scriere intitulatt:
Cercetart despre Romanit de dincolo de Dunare. i din
o recensiune a lilt Kopitar 7), scim el Rosa a mai scrig
Ind o carte cu litere latine: .Despre scriere i lectura
romansca. Buda, 1809. Cercettrile lui Rosa stint tradtse
nu numaT In grecesce, ci 0 In romanesce de Sergiti Hagiade,
Crajova, 1867. 8)
Hagi Petru, mare Cipitan, renumit In resboiele cu Turcii,
DANIA la Aspromontamo, In Tesalia. TurciT Ii numesc Vlah
bei.
Andrutul i fiul set Odisa, romani dela VlachoLivadea, cap de 6ste In resbelul cu Tura
Palusca
Basdechi, Catarachia, Leascu, Kotaru, Jiaga, Bucuvala, loti,
furl din cei mai buni Cipitani.
Alecse Nutu, ntscut la
Zegor
Marcu Bociar, niscut la Suli, din ptrinti Romano-

Albani, Giuvela, Dracu, Zerva, Fortumaru, Lambru, capil


Suliotilor, Romani Albanezi dela Suli, Diacon, cu 80 6meni

s'a Mut contra 18,000 Turd, roman, ntscut la Platana.


Spre resbunare Turcii Pat tras In t6p1.
Darvari sati
Dirvaru, niscut In Clisura Macedonia. 9)
In fine, Dionisie Piru, membru universitatei d'Atena ; 10).
Mihail, Botti, legist In Grecia, niscut la Bitolia salt Monastir ;
Nafa, om Invpat;
Postolova, capul Museulut
de antiquittli din Athena, roman, ntscut la Mezova.
Rigas, poet mare, ntscut In satul Velestina, pentru care
Tamil Il numeat Yelcstenli. El este acela carele, cel In-

am ft, fatut datoria, atunc6 ar fi venit la Bucuresci 0 nu


s'ar fi dus se serve Atend, i Coletti, i toti cel alti Romani earl at ajutat puternic causa Grecia, precum : Vlahopulp, fost ministru de resbelt; Colocotroni , cel antait
luptttor pentru libertatea elenict, 0 pre care Instil Grecii,

teiti In epoca Moderni, a rechemat pe greci la libertate,


deiteptare si vista. Cand Cleftii mai Intel, Incepand resbe-

ne maT putend nega lumina pipaitt, a adev6ruln1, Il numesc


Vlachos, adect roman.
Apol Kairaskaki, Nechita Turcofagul, Colonelul Perevos, generalul Makriani, Rangu, Grizioti,
Deliany, Tiopu, cinci frati Vlachu, Theodor 0 Eutimie Vla-

x) Les Reurnains de l' Ana Valachie, par de Morangier. Vedi Le Glamor


Moldo-Valaque, Iassi, ay. part. III.
a Thunmann, p. 177.

x) Ve4I Buletinul instructional Aublice, BucurescI, II-a fascicula lanuariii


ci Freruariii 1.808.
a) Nol l'am fast amintit tuck din x866 in BIM 0366.
3) I. Ionescu, in Romania Literara, Iassi, 1855. Nc. 45.

lul de partisanT, In contra Pasalilor 1i Bogilor ce tiranisati


patria lui Leonida, 1i cand mai apol Intr6ga Grecie se

3 Roza, Cercetare desfire Rotnanil de dincolo de Dundre, In trad. rom. p. 59.


4 Thunmann, IN 179 nota K.
5

Sergiu Hagiade, In traducerea Cercetirilor lul Roza desdre Romani de

dincolo de Dundre, p. 89 in nota.Ve41 si Leake Rescharches, p. 38, sequent.

6) C. Rozia: Reinanii de dincdce de Durtdre. Pasta, ilio8 41.


7) Kopitar, Kleinere Schriften, Wien, 1857, 1,18a, verg Cipar, Principia 89.

8) Papi6 Ilarianu in Sincat.


9) Bolintineanu Calatoril la Romfinil din Macedonia, p. 106.
so) A vede cartea ha: Medecina ftracticd, tradusk de D. Come, 141 1849,
institutul Aldinei.

[13,262.]

11

www.dacoromanica.ro

-- 82
,

ALBUMITIL MACEDO -ROMAN

aruncit In lupta salvatke ca un singur omit , batali6nele


sacre se Insuflet6u

la Mae, prin marselieza romanulul

martirti Rigas: Jars naides pov ERimov

1). In adevar,
Revolutiunea francesa sguduise Europa pOnl In cele maT
adInci a le sale temeliT. Efectele el Incepuse- a se simte
Intro tt pop6rele din Orient, Intro Greci i RomanT maT
cu seama. UniT dintre el se pun In comunicatie cu Napoleon, atunci Directore, Dar, dice un istoric, prd multe tarT,
prd multe stavile tmpedec on ce buu resultat. In espeditiunea EgipetuluT, biruitorul de la Marengo, vrInd a da de
lucru TurcieT, tramite emisari In Grecia 0 Romania, ca se
formege partisani, ideilor noue. Generosul Rigas, mAgulin-

durse cu fagaduintele lul Bonaparte, se aprinde de focul


sant 0 se face propoveduitorul libertatel. Poprit In Introprinderea SA, el se da calailor de la Belgrad, i m6re pentru o patrie care mil a sa 2). Dar Did pentru Romani,
nrci pentru Greci, mOrtea sa nu remane neroditOre. Ea este
menita se pregatdsco, generatiunik de la 1821 i 1834.
Aa dar, morteT liii Rigas de o parte, nesuferitelor apasarT

ale tiranilor de alta parte, se datoresce patrunderea Intre


Romani i Greci, a ideilor secolulul XIX-lea. Venira apol
scrierele VIcArescilor, ale lui S. Clein, incaT i P. Major,
Beldiman, Tautul i altor barbatT patrioti. 'Nth aceste preOtesc pe 1821; Romania era qa de cOpta pentru ideile
regeneratOre, fuck chiar Eterea greasca nu sbucnesce In
pamtnt elenic, ci In Omant romanesc, In Moldova. Din
Moldova ospitalierl i bine-cuvIntata s'a chemat la libertate
nu numal pre Greci, dar pre t6te pop6rele cretine carl

doue miliOne din fratii kr. Da! Sunt cel putin doue milidne
de Romani peste Dunke. Demitrie Bol ntineanu, evaluaza uumerul Macedo-Romanilor, In Peninsula Balcanica la 1,200,000,
astfel ImpartitT :
Macedonia

Tesalia

Epir 0 Albania.
Tracia .
Total

450,000
200,000
350,000
200.000
1,200,000 1)

Cake acestia, dupa ultimile ei cele mai


pr6spete notiuni statistice, s'ar putd adaogi :
In Bulgaria, cuprinOnd tOta ripa drepta
a Dun arel
200,000
250,000
In Serbia
In Grecia, Negroponte i alte insule .
500,000
.
Total .
. 2,1501,000 2)

Da! desceptativa! desceptati-1 ! Semne s'at aretatt cl


Steaua Romanulul Inca lucesce In certi, c numele NT Pro-

nu l'a sterst i nu'l va sterge din cartea vieteT.


Da! SA sperAm ca este o Provedint i pentru pop6rele
Impilate. SA s eram ca este o 1i In care dreptatea divina,
resbuna numal In cateva 6re, nedrepatT facute secoli lutregT.
Atunce
o stea de speranta se Mica pe orisonul politicti
, duios .n . , duke ... resuna la mOzapi un glas tainict
zi i mOza-nOpte, la urechia celuT asuprit i'Y optesce :
vedinta

temdt sub jugul Tumid, In aparinta, dar In realitate, sub


pretestul apasareI turcescT, poporul el maT tare, cel mai
putin omenos, de peste Dunke, apasa pre cel mai slab,
pre cel maY sfios, pre cel mal Ione de esploatat. Proba

Sernari proving frnm6se!


Se inbim 1i se speram.
<Si in nopti intunectise
piorii Oki s'ateptgm.
Cad a Romei suvenire

suferintele yi esploatarea Romanilor MacedonenT, de catre


unele din pop6rele conlocuit6re. Proba Inca i maT puternica,
el nemuritorul Tudor Vladimirescu, Intelegtnd tOte cele ce

De adormind ni le-a Meat

qi a hi Trajan mitrire,

se pregateati pentru spinarea Romanilor, Wing. In clasica


Valachie stindardul national, Yestind orbi et urbi, c timpul

Cand pe Dad a sabjugat,


Stint motive ce inclina
(Simpatie i amor;

soslse ca torra se scuture jugul nu numal al Turcilor ci


i al Fanariotilor, nu numai asuprit6rea stkanire a musulmana ci i acd Inp1at6re crgtina, care prin abus i usurpare, IT roddt, de un secol, firul vietei, 0 se doblnddsca
guvern national, Intemeiat pe o Constitutiune liberala. Dad
Intreprinderea Ipsilantilor are un sferit qa de trist, culpa
nu este a Romanilor call at !but pentru causa eliberarcT

Sunt Inceferi de luminK


De sperare 'n viitor. .

Grecilor t6te sacrificiile putinci6se In banT i OmenT i OrA0

dad, intreprinderea luT Tudor, a avut un sferit i mal


tristt, pentru el personal n'avem, nol Romanii d'a multami
decat acelor din conlocuitoril fratilor notri Macedo-romanT,
carT asasinand mielesce pe eroul mipAreI mistre , Pat

aruncat In putul de la TOrgovite. Dar acesta e un proces


pe care viitorimea II va judgca. Pentru moment, trebue se
constatam un singur lucru, el: cu t6te pedecile grecilor,
resultatele micAref lul Tudor, pentru nol at fost marl,
nemasurate. Intmpletrelor de la 18,21, suntem datort
eu on ce propttire am Mout de atund, did ele

'tetra desceptatit spiritul national ce era adormit cu

totul. 8)
Acest spirit desceptat dinc6ce de Dunke, Intr'un secol ca
al nostru nu_ p6te remane mort dincolo de acest &nil Nu
Dunlrea ci nici muriT Chinel nu pot popri astA4T desceptarea natiunilor.

Deseptette Romdne din somnul eel de morte! Si e


peste putinta sa nu lucre Romanii liberi la desceptarea a
a) Emil Legnind : Chansons populaires grecques, Paris, 1873.
2) Coaniceanu ; Cuvint introductivd la ctirsul de istoria nationald. IasT,
2843, p. XXXvII.
3) Mem, ibidem.

A LA RoumAN105)
Q,uand lou chaple a pres fin, que lou loup e la rassi
an rousiga Es os, lou souleu flamejant,
esvalis gaiamen lou brumage destrassi.
e lou prat batai tourno lett verdejant.
Apres lou long trap di Turc emai di Rassi,
t'an visto ansin renaisse, o nacioun de Trajan,
coume l'astre lusent que sort d'ou negre esclassi,
em lou nouvelun di chato de quinge an!

x) Bolintineanu, op. cit. p. 6x.


a) Alexandre, Statistica, Graz. 5872, passim.Densuseanu et Fred. Dame :
Les Roumains du Sud Macedoine, Bucuresci, 1877, p. 28.
3) Provencal sous-dialecte (d'Avignon et des bords du RhOne), Orthographe
des felibres d'Avignon

www.dacoromanica.ro

83

ALBUMUL MACED 0 - ROMAN


e li rago latino
ta lengo argentino,
an couneigu rounour que dins toun sang ravie ;

Se redicamu unu templu alq Concordiei intre noi,


ese ne iubimu unii pe altii, c intr'unu gandu se marturisimu 1 2. Se ne associamu in lucrarile si sacrificiele,

ce trebuie se le aducemu necontenitu si in mesura


totu mai mare pentru crescerea nationale a tenerimei
romane or-si-unde. Numai acsta ne va inaltii, numai
pe acest'a base se pita redici monumentulu Eterni-

e rapelant germano,
la Prouvengo rournano

te manclo, o Roumanio, un Tampa d'Oulivi.

18 de Mars x880.

Maillane (Bonehes-da-Rhne).

TB A. D'IJ CT1 ON

proie

LA ROUMANIE

()Auld le carnage a pris fin, quand le loup et roiseau de

ont rouge les os, le soleil flamboyant


dissip9 joyeuet le champ de bataille redevient

sement les brumes dlteres,


bientOt vert.

Apres le long pietinement des Turcs et des Russes,


on t'a
vue ainsi renaltre, o nation de Trajan ,
comme rastre qui sort

radieux de la noire eclipse ,

tatii Natiunei Romane I


Starea cea parasita a fratiloru Romani Macedoneni
si a tuturoru Romaniloru, cari locuiescu prin oase
pe pamentulu peninsulei balcanice, cere cu tonu stentoricu infientiarea unei Reuniuni si acolo intre ei, care
se fie estinsa prin tote locurile locuite de Romani, cu

scopu de a destepti consciinti'a nationala in poporu


si de a redich cultur'a tenerimei prin scoli si institute
de crescere nationala chtu de solide. Acsta Reuniune
apoi se fia ajutata si din partea noastra, a connationaliloru loru, ca cu athta mai iute sesi pdta resolv
marea ei problema.
Frumosulu inceputu, ce s'a facutu, cu infientiarea
pocietatiei de cultura Macedo-Romana din Bucuresci,
avendu de scopu a ajuti pe Macedoneni prin redicarea de scoli, ilu salutamu cu tOta cordialitatea si
ei uramu cele mai stralucite successe I
I

Pasa Romane I Reunire

avec la jeune seve des fines de

Se'd fia devis'a ta,


Ea, te duce la marire
Si in veci vet prospeni I

quinze ans f
A ta langue argentine,
Et les races latines,
rhonneur qu'il y a dans ton sang ;

ont reconnu

.Brasiovu 20. Ianuariu 188o,

envois,

Et t'appelant ema soeurs ,


la Provence romane
o Roumanie, un rameau d'olivier.

9r-%

d7.elgere4;,-"Pt

REUNIUNII
*Vis unita valet.*

Isvorulu celu mai bogatu, celu mai puternicu alu


inaltiarei in cultura si prin acesta alu fericirei popOrelor e spiritulu duninedieescu alu unirei poteriloru
spre o conlucrare communa fratiesca, spiritulu de Reu-

niune, de Associatiuni. Tempulu ne admoneza se ne


organisamu, se ne unimu fortiele si se le punemu in
servitiulu culturei nationale prin mediuloculu Reuniuniloru I

Prin concentrarea poteriloru respandite, fia ele chtu


de mici, orce intreprindere prospereza si iea aventu
in proportiunea marimei nisuintieloru; poterile inse
respandite si neorganisate, necultivate si neconduse pe

cararea mantuitOria a desvoltarei simtiului si ambi-

tiunei nationale, remanu din di ce merge totu mai


multu espuse tristei descompuneri, gelnicei desnatio,
nalisari, perm ce in fine decadu cu totulu si nimicescu
tote sperantiele la unu viitoriu mai stralucitu.

Unirea poteriloru prin Reuniuni de totu soiulu e


atatu de necessaria la consolidarea vietii nOstre na-

tionali, pe chtu ne e de necessaria phnea de tote


dilele la sustienerea vietii .corporali.

Dusmanii natiunei nOstre de ici si de colo au cercatu si cerca si acuma tOte mediulOcele si metechnele

spre a ne divisa si a ne paralisa desvoltarea nationala, sciindu, c discbrdra e de ajunsu spre a ne desnervi si a face din noi sclavi intereselor loru.
Singurulu mediulocu, uniculu antidotu, cu care ne
potemu apara in contra metechneloru dusmaniloru nostri, suntu si remanu numai Reuniunile.

SPRACHE UND SPRACHEN


Was will die Sprache ?

Sie will gar Vieles, und Vieles hat sie vollbracht.


Ja Alles was wir Bind und was wir haben, nennt es wie
Ihr wollt, Denken, Wissen, Schaffen, ohne die Sprache ware
es nicht.
Was wollte aber die Sprache vor Allem, als sie hervorbrach in noon, und die Worte auf Fliigeln des Gesanges
hinaustiogen in die weite Welt ?
Sie wollte die fremden Menschen rufen, wie der Vogel den
Vogel ruft, sie wollte die dunkeln Nebel zerstreuen, welche
den Nachsten vor den Blicken des Naclisten verhallen, sie
wollte die alten Freuude wieder versamtheln aus Weit und
Fern. Millionen wollte sie umschlingen, und das erste Wort
war der erste Gruss, der erste Russ der ganzen Welt.
Aber was die Sprache gewollt, das haben die Sprachen
zerstrt. Die. Sprachen vereinigen die Menschen nicht, sie
trennen sie machtiger als Berge und Meere. Die Vogel

im Waldo versteken noch immer ihren alten Ruf ;

die

Menschen verstehen sich nicht mehr. Wie ein Vogel im Kafig,


so ist der Menschengeist in seiner eigener Sprache gefangen.

Er strebt hinaus in die frische freie Luft, aber die eisernen


Stabe der Sprache treiben ihn zuriick, bis er endlich den
alten Traum der Menschheit vergisst, und die Menschen,
die in anderen Kafigen leben, Schwatzer (MlOccha), Stumme
(Njemtz), wenn nicht Barbaren nennt.
Da gibt es nun sehr weise Leute, die sagen uns, es

musste so seM, es konnte gar nicht anders sein. Es war


keine Strafe, sagen sie, dass die Sprachen verriickt wurden,
11*

www.dacoromanica.ro

84

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Eliad Raduleseu

Zincografia din Stab. Socecit, Sander & Tec lu. Bucuresci.

www.dacoromanica.ro

Desemnat de Stanceseu

Prf

-v!

uli

NyfA1021- 0 GHDVI11 r111111IITIV

Ii

?:

tri

txl

,
Zincografi i din Stab. &pencil, Sander & Tec lu. Bucuresci.

Prima scolarI rnacedo-romni adu1 in BucurescI (yea notele)

2
www.dacoromanica.ro

86

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


so dass Keiner des Andern Sprache vernahm" : es war ein
Segen, dass die Menschheit sick trennte, denn nur so konnte
in vielen kleinen Kreisen der game Reichthum der Menschennatur verwirklicht werden.
Scion! schOn! Es gibt eine Weisheit, die meint dass
Alles was wirklich ist, verniinftig sei. Es gibt aber auch
eine andere Weisheit, die clef& sorgt, dass etwas wenigstens
von dem was verniinftig ist, wirklich werde.
Die etwa tausend Sprachen der Menschheit sind die reine
Unvernunft, denn was sich selbst widerspricht, ist und bleibt,
trotz aller Philogophie, unverniinftig, und dass eine Briicke
ein Graben sei, das widerspricht sich selbst.
Nub ist aber das Reich der UnYernunft gar gross und
machtig, und lasst sich nicht auf ein Mal fiber den Haufen
werfen. Auch sind seine Minister gar kluge Lento. Niemand
spricht so verniinftig als .diese Priester der heiligen Unvernuuft. Wollen sie etwas recht Schlechtes vertheitigen,
so ziehen sie in MOnchskutten einher. Wenn sie etwas recht
Dummes zu sagen haben, legen sie den akadernischen Talar
an. Gilt es etwas wahrhaft Gemeinnatziges zu hintertreiben,
so setzen sie die Phrygische Miitze auf, oder schmiicken
sich mit vaterlandischen Farben und Fahnen.
So haben sie unter der Maske des Patriotismus die Raker
beredet, das es nichts Unantastbareres, hichts Heiligeres gibt
als ihre Muttersprache, und dass ein Volk aufhOrt ein Volk
zu sein, wenn es seine Sprache aufgibt. Die Walliser sollten
nur immer Wallisisch, die Wallonen Wallonisch sprechen
und schreiben, somit begingen sie Hochverrath an sich und
an ihren Valera. Jetzt gibt- es kaum eine Sprache, kaum
ein

Volk, klein oder gross, dass nicht zu dieser Lehre

bekehrt ware.

Japan allein macht eine Ausnahme und beschanat die


gauze Welt. Als dieses Volk von gegen 35 Millionen, mit
einer Civilisation und Literatur alter als die meisten Europa's, aus seinem Schlummer erwachte und eine Welt um
sich sah, in der es Fremd und unverstanden dastand, fahlte
es, dass es mit seiner Sprache, wie mit einer Kugel am
Fusse, nie in den Wettlauf der Menschheit eintreten kOnne.
Und die wahren Patrioten des Landes, denen das Wohl der
Nachwelt mehr am Herzen lag als die Bequemlichkeit der
Mitwelt, beschlossen, dass in allen Schulen des Landes Englisch gelehrt werde, damit das heranwachsende Geschlecht
in geistigen Verkehr treten knne mit dem Volke von England

und Amerika, ja mit den Pflanzstatten der ganzen Welt.

jetzt nur vier in Europa. Ob es je nur eine Weltsprache


geben wird, in der VOlker, Kirchen und Akademien miteinander reden werden, wer weiss es ? Die Sprachen von

Babylon, von Jerusalem, von Athen und von Rom sind


yerklungen:
sind Englisch, FranzOsisch, Deutsch und
Italienisch so viel besser als sie? Doch lassen wir die
Zukunft und die grossen Hoffnungen! Was wir than kOnnen,

was Jeder thun kann, ist auf dem weiten Felde der Unvernuuft wenigstens ein Vorurtheil mit der Wurzel auszugaten.
Ein solches Vorurtheil ist's, dOss wahre Vaterlandsliebe unmOglich sei ohne eine vaterlandische Sprache, und dass die
erste Pfiicht eines jeden Patrioten darin bestehe, die alte,
schwere, verrostete Riistung seiner Landessprache auf ewige
Zeiten im Kriege wie im. Frieden Zn tragen.
Wer glauben kann, dass die Sprachen dazu da sind class

die Menschen sich nicht verstehen, der mOge bei diesem


Dogma bleiben. Die Zukunft wird zeigen dass kein llensch
und kein Volk seine Schuld an die Menschheit in Scheidemiinze zahlen kann.
Oxfor4 ,5 Mai .r880.

.5C

Paris, 21 Mars x88o,


44 rue de MOSC011.

Monsieur le dput,
Le temps me manque absolument pour dcrire en ce
moment un article digne de l'album Macdo-Roumain.
Mais, je retrouve un article- que j'avais dcrit pour le Voltaire en faveur de cette institution .du divorce quo yos
Codes ont eu la sagesse de conserver, que nous avons perdue
dans un moment de rdaction cldricale et dont je m'efforce
d'obteuir le rdtablissement.

Cet article, distand par d'autres plus actuels, est reste


dans mes cartons. S'il pout vous etre agrdable, je vous le
livre, heureux de pouvoir cette fois encore contribuer a une
ceuvre utile.

Veuillez agrder, monsieur le ddputd, l'assurance de ma


haute considdration.

Soll die Muttersprache deshalb ausgerottet werden ? Nein,

sie soll bleiben und wird bleiben far lange Zeiten, als die
heimliche und vertrauliche Sprache des Hauses und des
Herdes, der Liebe und des Leids, so wie die SchleswigHolsteiner ibre Modersprak so slicht und recht" sich nicht
wollen rauben lassen, trotzdem sie auf dem Schlachtfeld
des Heistes die Sprache Luthers und GOthes ebenso kraftig
zu schwingen wissen, wie Schwaben und Baiern.

Es gab eine Zeit als die Lateinische Sprache die lingua


franca des Geistes war. Die Zeit 1st voraber, und an der
Stelle der eineir todten Sprach stehen jetzt in Europa vier
lebende Sprachen, unter denen jedes Volk, das auf die
Biihne

der Welt treten

will,

seine Wahl hat : Englisch,

Franzesisch, Deutsch und Italienisch. Jeder Gelehrte, jeder

Philosoph, jeder Staatsmann der mitreden will, muss in


einer dieser Sprachen frei sprechen und schreiben kOnnen, sie,
wie jeder Gebildete alle vier Sprachen leicht verstehen muss.
Dass neben dieser Weltliteratur viel heimatliche Dichtung
fortblahen wird, dass wir Rumanische Lieder, Serbische

Balladen, Danische Tragodien, Platt-deutsche Versellen und

Russische Novellen von Jahr zu Jahr in 'reicher Fiille erhalten werden, wer zweifelt daran ? Aber der Weltsprachen,
die eine Vergaugenheit und die eine Zukunft haben, sind

buh1Lit...

LE DIVORCE
.11 y a deux ans environ, en traversaut la Suisse, je
rencontrais un francais tres-grand partisan du Divorce, question dans laquelle ii tait du reste intdressd. Je lui soumis
Pidde , mise en pratique depuis , de fonder un Comitd de
propagande et il me promit, pour le cas ofi je la rdaliserais,
son concours le plus empressd.
Naturellement je fis appel A lui lorsque, en juillet 1879,
je coustituai ce Comitd. Quel ne fut pas mon dtonuement quand
j'appris par sa rdponse qu'il lui dtait ddsormais interdit de
prendre part h nos luttes parcequ'il avait cessd d'tre francais.
Je ne. m'attendais pas , m'Ocrit-il, hux progres rapides

que vous et vos amis ayez su imprimer en France 4 l'idde


du divorce; la patience m'a fait Want; je ne voulais pas
m'exposer, en ne ldgitimant pas une union ddja amienne et
qui pourrait d'un instant a, l'autre devenir fdconde, h avoir
des enfants adultrins j'ai quittd, quelque douleurs que j'en

www.dacoromanica.ro

87

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


aie ressenti mon titre de citoyen Francais, je l'ai dchangd
contre celui de Citoyen Suisse et, apres avoir ainsi adoptd
une patrie n'ouvelle, j'ai pu divorcer.

cais rdsidant a Alexandrie d'Egypte.


Sdpard de corps et de biens d'avec sa femme depuis
plusieurs anndes, uni depuis plus de deux ans a une jeune
femme qu'il aime et dont il trembla d'avoir des enfants

grace avec franchise, et je me ferai naturaliser amdricain.


J'ai le temps de rdsidence voulue, la plupart des formalitds
sont faites; je n'attends que votre rdponse pour me &cider.'
J'ai rdpondu d'attendre; mais pour peu que les chambres
soient lentos a rdsoudre la question, je n'oserais pas afflrmer que mes conseils seront suivis.
Enfin hier une quatrieme lettre m'arrivait et renfermait
ce qui suit:
Puisque vous avez entrepris de mener a bonne fin la

auxquels ii ne lui serait pas permis de donner son nom.

question du Divorce,

Ii y a uu an environ, je recevais une lettre d'un Fran-

Manquant, h tort je l'espere, de foi dans l'esprit rdnovateur


et rdformiste de Hs assembldes ldgislatives; craignant dans
tous les cas les lenteurs qui sont insdparables du systeme
reprsentatif lorsque ce systeme admet Pexistence de deux
chambres, ii vent lui

aussi mettre un terme a ses souf-

frances en adoptant une nationalitd nouvelle, la nationalitd


Grecque. Pour hater sa naturalisation, pour en diminuer les
ddlats, il me priait de demander it la chancellerie un avis
favorable a, son projet.
La chancellerie dut refuser cet avis , parceque dans sa
deniande , ii avait indiqud franchement le but poursuivi

par lui et qu'un ministre francais , qu'il soit ou non partisan de la ldgislation existante, ne peut pas concourir a
l'acte d'un francais qui ne cherche h changer de nationalitd
que pour dluder la loi.
Mais l'avis favorable de la chancellerie n'aurait eu pour
rdsultat que de hater les ddlaiS de la naturalisation. Son
refus n'empechera pas Pintdressd de devenir Grec dans un
temps cloud. rine seule chose pourrait l'en empecher : le
vote final de ma proposition de loi avant que son projet
eut pu recevoir une exdcution ddfinitive. Plus rdcemment ;
avant mon ddpart de Paris, vers la fin de juillet, je receva,is
une lettre pressante de Californie. S6pard de ma femme
depuis plusieurs anndes, y disait son auteur, je vis h San
Francisco avec une personne digne h tous dgards de mon
affection et

laquelle je voudrais donner mon nom. Jusqu'ici

nous n'avons pas eu d'enfants : ils seraient dans une position d'infdrioritd dont la pensde seule nous fait horreur, et
nous considdrerions comme un crime de mettre au monde
des innocents condamnds h la plus immrite des souffrances
par une loi barbare. Mais nous ne sommes point de ces
dgoistes qui se suffisent A eux memes ; et nous aspirons
aux joies de la famille ; nous voulons avoir quelqu'un h
aimer en dehors de nous ; nous voulons que notre travail ait
un but ; nous voulons, eu un mot, pendant que nous sommes
jeunes encore, remplir notre devoir en donnant a la socidtd
nos continuateurs. Malheureusement je suis Francais; ma
et la loi de
je ne sais dans quel bouge
femme vit
mon pays n'admet pas le divorce.
Vous, avez, Mr. le ddputd prdsentd tine proposition de
loi tendant h modifier notre code sur ce point. Pensez-vous
que vous ayez gain de cause? Et pensez-vous que co soit
bientet? Si vous le pensez j'attendrai encore, devant beaucoup a mon pays ; mais si vous ne le pensez pas, si vous
croyez qu'il doive encore s'dcouler des anndes avant le rdtablissement du divorce dans ma patrie, dites-le moi de

je viens vous soumettre ma situation qui est probablement


celle de beaucoup d'autKes.

Apres six amides de bagne conjugal, ma patience fut


a bout et une sdparation judiciaire de corps et de biens
prononcde en ma faveur, tint mettre un terme a mes souftrances morales.
,Ne pouv ant accepter la solitude quo nos codes imposent
aux dpoux sdpards, je cherchai a Want d'une nouvelle
compagne Idgitimde, une femme de la main gauche qui pilt
me dopier le bonheur quo ma femme de par la loi m'avait
refusd.

Pens le bonheur de rencontrer une jeune votive avec la


quelle je vis maritalement depuis quatre ans et qui mo
donne toutes les joies intimes qui ne sont pas incompatibles avec Pirrdgularitd de notre situation.
Mais voila que de cette union illdgitime va naltre un
enfant: ma compagne est grosse de plusieurs mois.

Ne voulant pas que le petit etre qui va venir, et que


j'adore ddja sans le connaltre, soit batard, je suis rdsolu
tout pour lui donner mon nom et ma fortune apres moi.
Je crois me rappeler que, dans l'exposd des motifs de
votre proposition de loi tendant au rdtablissement du divorce,

vous faites valoir, a l'appui de votre these, la tendance


que pourraient avoir beaucoup de citoyens placds dans la
memo position que moi h se faire naturaliser belges on
suisses, pour pouvoir contracter marine, et Pintdret qu'a
la France a ce que cette tendance soit combattue.
Je vous serai infiniment reconnaissant, Monsieur, si Vous
vouliez me dire s'il m'est possible en me faisant naturaliser
Beige d'obtenir la transformation de ma sdparation de corps
en divorce, de me remarier et de donner mon nom a l'enfant
4ui peut venir dgayer mon existence. . . .
Hdlas pauvre pere I Vous no pourrez jamais, francais oa
beige, donner votre nom et votre fortune a l'enfant qui va
naltre. Les lois nouvelles ne peuvent ddtruire tons les maux
causds par celles qui les ont prdcdddes, et il en est de
memo d'un changement de nationalitd.
Avec le divorce, vous vous fussiez remari II y a quatre

ans et votre enfant serait nd Idgitime.


Mais quoi que vous puissiez faire a cette heure votre
enfant naltra adultdrin, et je ne connais pas de ldgislation
qui permette la Idgitimation d'un enfant nd adultdrin, meme
apres un divorce et un nouveau mariage.
Tout Ce qu'il vous est possible de faire, en changeant
de nation alitd
ou mieux, en attendant que le divorce

www.dacoromanica.ro

-- 88

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


c'est
soit r6tab1i en France et en en profitant aussitOt
d'oiviter que vis-k-vis d'autres enfants qui pourront vous
nattre plus tard, vous vous trouviez p1ac6 dans la memo
situation qu'aujourd'hui.
Ainsi voilh en fort peu de temps quatre lettres de fraucais qui out chang6 ou veulent changer de nationalit6.
Et je ne recois certainement pas les confidences de tous
ceux qui sont dans le memo cas.
Ces confidences doivent meme etre rares car si ceux qui
veulent divorcer en France out un int6rOt puissant h m'encourager dans la campagne que je soutiens et a. entrer en
communication avec inoi, ceux qui veulent abandonner la
nationa1it6 francaise pour aller chercher ailleurs une patrie
plus libdrale n'out aucun besoin de m'6crire, de m'encourager, de me consulter.
Ce n'est donc que par exception que les faits de Pordre
de ceux qui pr6cadent arriveut h ma connaissance ; aussi
les quelques communications que j'ai recues ainsi coup sur
coup prouvent-elles que la d6naturalisation de madame la
comtesse de Beauffremont est loin d'tre un cas isol6.
Le divorce est un besoin de notre 6tat social, et toutes
les fois que les conditions g6n6ra1es de l'existence le leur
permettent, ceux qui ne trouvent pas a. satisfaire ce besoin
chez npus vont cbercher h le satisfaire ailleurs.
Une loi dont le r6sultat est de donner h des Francais
le d6sir, trop souvent traduit en acte d'abandonner la
France; une loi assez mauvaise , assez oppressive pour

chez un certain nombre de nos concitoyens cet


si profondament rag dans
nos coeurs a. tons ; une pareille loi n'est,elle pas jug6e et
u'est-il pas temps d'en finir avec elle?
6touffer

amour de la patrie qui est

LE PAUVRE ROUMAIN

,.,..,

Comme le Slave l'ordonnait


II avait fallu se soumettre,
Et le pauvre Roumain menait
Ses boeufs labourer pour le maitre.

Son oeil de larmes s'emplissait


En songeant h sa vie amere,
Et le pauvre Roumain disait
eLibert, tu n'es que chimere I

cTu n'es qu'un vain mot, Libert,


cPour le pauvre Roumain qui pleure ;
eDe ton regne tant souhait
Quand donc enfin sonnera l'heure? a
Et comme il se plaignait ainsi,
Le regard perdu dans l'espace,
Tout h coup, devant lui, voici
Qu'une agile allouette passe.
Le pauvre Roumain suit des yeux
L'oiseau qui dans les airs tournoie
Et monte, monte jusqu'aux cieux,
A plein gosier chantant la joie
Et le pauvre Roumain sourit,
Prtant l'oreille au chant qui vibre,
Et le pauvre Roumain, bnit
Le destin qui fit l'oiseau libre 1
Dans le coeur du pauvre Roumain

Dpute au parlement de France.

Que de Souffrances amasses !


Serf hier, aujourd'hui, demain,

Un deuil pese sur ses penses.

A CREA
Creare. 0, cuv8nt mdret
Ce portY o lume-in tine,
Ntiscut in pieptul IndrAznet
Nutrit cu lune suspine I
Tu ce prefacY pe muritor
In falnic Dumnecleil
Pe creatud, creator,
Gigant pe un pigmet.

Fit! fericitY dar, de trd orY

Creare. Nesfhrsit cuvOnt


Cu tainicit putere,
Tu aducY cerul pe pment
ofi-ce durere.
Dor sffint, ascuns adnc in piept,
Ce carnea nimicescY

0, tu isvor a orY-ce tainl

i care vednic staY destept,


Tot este unde qtr.

yoY OamenT-Dumneclel
Ce atY vn.sat aicY sudoir,
Puternid PrometheY

Ce act purtat aid in lume


Un chip din cer luat,
Ce-aff nutrit Focul fhrg. nume ;

Vol totI ce atY creat.


De minte nepltruns I
CdruY e Nesf8rsitu1 haing,

Tu Cel in Timp ascuns


Intinde mfina tea pe mine
i-aprinde cea schntee
Ce simt curgendu-mY cald prin vine

. .

Le pauvre Roumain I il est las

Et de desirer et d'attendre
La libert6 qui n.e vient pas . . .
La tombe pourrait la lui rendre .

. .

Oh 1 Comme ii porte envie h. cetix


Qui dorment dans le Cimetiere
Qu'il voudrait n'etre plus, comme eux,
Qu'un peu d'insensible poussire I

i-o f luminT si. dee I


GCmissant sous le poids du sort,
Le Roumain ne tient pas h vivre ;

14126 Januar z880.


Berlin. Schumman Str.

II marche vers le sol courb,


De coups sa chair garde la trace .
Comment si bas es tu tomb,
Noble enfant d'une forte race ?

13.

f,a...-/aZ&AA)

Ii sait que la mort le deivre,


Et la libert6 c'est la mort I
Bruxelles,

21 mars z880.

www.dacoromanica.ro

..1qe,4)

89

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN


III

Resunete ale Pindulul in Carpag


Niera.

Diociziul.

Nelluea.

I.

murit, plans de Thespieni, Innecat In undele ce'Y resfrangeah

fere veste, mal ales In versta


junid, a Infloririi, e o ideh trista, care In tot d'auna pe6rtea silnicA

trunde inima 6menilor de o mIhnire adincl. icest simtiment


e vechiti ca lumea; tot nemul omenesch Ora de secoll
Intregi jalea tenerului pastor Abel, ucish cu manie de crudul
sett Irate Cain; lacrima picata din ochiul parintelui omenirel, vaietul oit din peptul mumel nestre ebstesci, tete
generatiunile pa rend le ad versat 0 In veci inima omului,
at de multe inanghled '1 ar put6 aduce religiunea, filosofia
i sciinta, ea tot va plange pe cel rapit vietil cu crugime,
In florea anilor se1.

Un sinitiment atat de firesch, atat de generalii, atat de

adtnch, a trebuitii negresit sa se manifesteze, chiar In


timpil primitivi, prin glasul melodiosh al poesiel. T6te poperele ati plansh cu plangerY modulate, pe junele ucish la florea
verstel, si In terile ineridionale, uncle serele dogoritor al
veriI arde i mistuiesce regulat ten. Incanthterea pod6ba a
naturel, unde vegetatiunea zImbitere a primAverd pere ofi-

lita sub arita stela canesd, a lig Siriu, aceste done simtiri
IntristAtere, ce Infasisega mintel o asa intima analogia, s'at
Imbinat mal ades6, ca sa de nascere unor serbarl anuale,
unor cantece de don, repetite nencetat de popor. Dintr'asemen6 porniri de spirit at izvorlt negresit In Egypet, /n
Asia mica 0 In vechia Elada, serbhtorile i cantecele ce se

160 cu numirile de Maneros, Bormos, Hylas, Linos,


Adonis i altele, Infaciend tete, In diverse localitly i cu
pucine deosebid, acela caracter generalti. Acesta ne o dovedesce Erodot dud gice, vorbind despre Egypet 1):
.Este (acolo) i un cintic , en Linos, precum i in Fenicia, in
Ciprn 1 in alte locuri; insfi de pe popre, are i cinticul nnmirea
gsa; dar toti se Invoies 31 a dice el este chiar jglirea pe care Elena
go dna sub numb de Linos. Iar printre melte lnernri despre care
gmb minunezi la Egypteni este 1 de unde ail lnat el iiimul; se
gvede ans6 eg in tot d'auna '1 all cintat; Linul pe limba egyptdng
4se nemeses Maneros. Egyptenii di& ca el ar fi fest tin dopil singgar-nfiscnt al celui d'fintliii rege al Egyptulni, i marina el Orb
gvreme, l'ar fi Orbat Egyptenil prin asemend vaietgri, i astfel acdstg
geintare ar fi fost cea d'intgiii i singuri a lor.

Deca apol, Intemeiay pe Insemnarea istoriculd 6114 vom


With pe termurile marilor resaritene, urmele acestel Tech):

credinte 0 ale acestui cantic secular, printre nenumerate


traditiuni de feint acesta, vom gasi la Mariandyni, natiune
de origine frygica 2), veclii locuitori al Bithynie, asegay
pe locul Invecinat de Pontul-Euxin (Marea NOgra), uncle s'a
cladit In urma Prusia (astAgi Brussa), vom gasi, gicem, la
Mariandyni, traditiunea tenerului Bormos, rapitti de Nim-

fele isverelor, cand mergea sa 800, apa pentru seceratorl,


i pe carele in zadar II &ALA locuitoril Arend se resune
padurile de strigatele kr de jale 3). Aceste strighte erati
asa de respandite, In cat Eschyl le a ca exemplu de vaietare, de cantic de dolit, caul chorul se4 de Persi, plangend
caderea Asid, sdrobitA la Salamina, Intempina cu aceste
cuvinte, pe regele Xerxes ce se Intorcea Invins In patria sa 4).
gOu glas cobitor, cn gemete duidse, en plingerile lfierimgtdre ale
geinticulni de jale Mariandyn, voiti serbi a ta inturnare!

Precum frygicul Bormos , asemeni i Hylas Mysianul,


iubitul MY Hercule, pert 0 el jertfa al iubirel ce frumusetea
Erodot, cart. II 79.
a) Strabane, XII, 3. g 4.
3) Hesychius : Ba7ouos.

4) Eschyl, Persil V. 935 59.

sa insufia Nimfelor de la isvere, and se duse sa aduca spa


pentru Argonaut si locuitoril din Chios, urmand pilda data
de Hercul, Ii jhleah, In cantece Iraditionale, alergend, dupe
nsuI prin phdurif 1). Dar nu numaI acestia, ci Ince 0
Trumosul Narcis, fflul rlulut Cefisul i al nimfd Liriope, a

ScholiastuT hit Eschyl, la Persl, V. 939.

faca 2). E o superstitiune vechia ,aceia d'a crede ca apa are


In sine un farmec atragetorh ce pricinuesce mortea; chiar
vechiT Indienl, In legile primitive ale Jul Mant 3), oranddah
ca un Brahman (adica un preot)... sa nu'sY privesca chipul

Jesfrant In apa. Aa e regula stabilita." amend aceas1


idea, sll avem voe a strabate /nteo clipt secoll Indelungay
prin carii acosta superstitiune s'a strecurat neatinsa i sa
cercethm Ore nu este acelae, credinta care domnesce In
cantecul urmatorti, repetat de poporul romant 4) :
eFrund g. verde alunicg!

gsg na fig vr'o Nalucei,

ellircea sue pe potick


(i'ntilnesce o fetid

gsg nn fig deseintatit


ade baba tea blestematd.
aMircea fetal multimIa,

gm costa Intee ming


gen apg de la fonting:

(Copilito, stal se W.,


Be, baditg, ba nn vrk

ae

mfi tem de dragul meti.

Nu te teme, fata mea,


geg dacg s'o minii
geu baltagul l'oiii lovi
ace pgmlnt l'oifi Inveli..
gMergi. In vale, la tenting,

gal gsi o cog pling

ascdsi chiar en mina mea;


adescalicg i o bea;
adetI fg cruce .1 o suilk

gla tenting se du ea,


gcofa plink o gide;
dar 431 cruce nn'I Mee,

gpe d'astipra un sufli


gel la ea ndvalg da
aVnghitea numai odatit

qi simtea dornl de fatk


gi'nghitea de (led oil
gi'l apnea reel fiorl;
gi'nghitea a treia r
gi Wea mort la izvdrg;
gcknghitise o Naludi
gin pustil dueirs'ar, duck !

Ce ar fi trebuit .sa faca Mircea ca sa se feresca de a


Inghiti Naluca, de a cade mort la izvere?
say facit
cruce i sa sufle pe apa", gice cantecul prefacut dupe ideile

cretine; dar rad Intreba pe teranul roman; el It1 va spune


MIA pagan], GA trebue sa'i scuYpe de tra or n sinfi,
ca sa departeze descantecul sea diochiul. FA aceih0 Intrebare i CyclopuluI din Theocrit i asculta cum el Iv va
respunde 5) :
cEll n'am aa obraz urit precum imY spiel; maI dennadI m'am
gzirit In mare, del era linititk i barba mea se mita frnm6sg i
gsingura mea pleopi asemeni mi se pgrea frumdsit, i albetea dintilor

gmei stralnela mai melt cleat 'Ara din Pares. Atuncl ca sg nn mS


gdioehiti, de trel on 'ml am seulpat In sink

Astfel multe credinte poporane se perpetua pe nesimtite


din secol In secol, din tea In Ora; un fir misterios leg
unele natiuni i unele epoci Intre dInsele. Inteadeverti e
greti lucru , e chiar peste putinta, a urmari acel lans In
tea Intinderea sa, cici pe une locurY vremile se Intunecti,
urma'i se face nesimtita; dar apol el apare ades6 Invederat
maI departe i astfel , In deosebite timpue, sub deosebite

preschimbari, multe idel, multe credinte, multe creatiud


ale imaginatiuniY vechimd se regasesch In skill natiunilor
moderne, ca un deposit stramosesch.

SI urmam dar si nol, fore d'a ne obosi, respandirea


cantecului de jale al junetel Invinse de m6rte, printre p0p6rele antice

ale Europe resaritene, cod pete dere acea

idea n'a petit cu totul din imaginayunea natiunilor moderne


si mai ales din cercul de legende al poporuld roman.
La Elin1, Linos era cantecul poporan cel mal vechiti si
cel maI Insemnat, In care se caracterisa mat cu sem& mortea
nevinovath In fiorea juniel si a cariI origin& se Imbina cu
un cult primitiv al naturel 6); printr'Insul era simbolisata,
a) Theocrit Idila XIII.
Frofierfill dP 0.
Petrania 83.
2) Ernst var LasauLv. Die Linosklage.
3) Legile luT Mani.. IV, 38.
4) Balade culese de V. Alecsandri, vol. IT, faga 98 : Niluca.
5)
6)

Theacrit, Idila VT, V. 34, 89.

F. G Welcher. Ueber den Linos,

12

[13,262.]

www.dacoromanica.ro

90 --

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

sub forma und june mort fere de timp, IntOrcerea grelel


vremi a iernei 1).
Omer 2) ne arati cum, la culesul viilor, un ten6r bliat
st n mijlocul lucratorilor i, pe o lira melodi6s1 , cantk

Cu glas dulce un Linos frumos. Inteadegr, Linos a fost


de la Inceput fin cantic al yranilor y'al lucratorilor de
pament 6). Negreyit el ce, d'anteid aep (cloth)) sdt cant6rep ai EladeT all cantat asemend poesii de dor ; dar nimenT nu ne a pastrat acele inspiratiuni campene i primitive;
abid daca gAsim In Scholiastul le Omer 4), aceste cuvinte

dintr'o epoca, mult mai tala :


(Linul e o cfintare de jale ce se efintE en glas slabit; oki astfel
qlingeati Musele pe Linos : 0 Line, tu esci onorat de toti eii, etici
(tie I'all dat mai antoirp a efinta en dalcti. Febns (Apollon) 'ti a
(prima mortea i Nusele te plfingii.,

Iat dar ca, aci numirea Linos nu se niaT da unei sirnpie cantle, fine lucrari a Inchipuire, ci devine chiar numele une fiinte care a luat de la pa darul de a canto,
me nainte de toy, cu glas dulce, yi care pere jertfita de
gel6sa rivalitate a peului Apollon. Esiod ne Intaresce Inteacdsta idea WY el ne da chiar i genealogia luT Linos 9 :
*Urania ;Ann pe Linos, fill mult pleat
cpe carele, cdi muritori stint eftntareti i chitarigti,
toti ii plfingu In ospeto gi'n joeuri,
cgi la Inceput gi la sfergit chiamit pe Linos.,

yi ape Intealt loc 6), el spune ca aedul Linos era ,,dedat


cu sciinta,"
Cu acest chip acel june pastor, cantaret Oeescil, cu perul
cununat cu flori yi cu achift amar,
oLft Linus hie illi divino carmine pastor,
,floribus atque apio erines ornatus amaro 7)

devine un semi-geti sll un eroti al sciintei, pe care Ming


Ii cinstesca printre vechil poeti sti ae0 legendari al Thrace all introdus cultul luT Apolon yi al Muselor pe
p6lele muntele Olymp. Impreuna cu Orfell, cu Museti, cu
Eumolp, Linos ajunge yi el a fi unul dintre acel creatori
Inchipuiy al poesiei elene, carii pe teramul vechei Pierii
Thesalice, pe c6sta septentrionale a Olympului, ayegara, Id-

ganul culture grecesci 8). Inteacele orti pune In adeverti


pi

Esiod locul de nascere al Muselor 9) :


Lidem sl 'ncepem en Musele, ce Inveselescii prin imne

cmketul suflet al pkintelni Joe, intra Olymp,


govestind i cele ce mint, i cele ce vorii fi, i cele ce all fost,
ici amestecind glasurile lor ; necontenit le curge un viers
cplkut din gurit i rIdti palatele pkintelui
4Joe sgomotosnl, cane glasul 4eitelor, duke ca crinul,
Ise respfindesce printeinsele; rhund, gi culmea Olympului noios,
long al nemuritorilor

i veselescii maretul suflet al Ini Joe, Intru Olymp,


cHnsele Olympiade, flicele Ini Joe ce Ora pay* neinvinsa,
epo care le ascii in Persia, Alnemosyna ce 'ngrijne de colnicele
Eleutherel,

Impreunandu-se cu pfirintele Joe Elul Timpulul.,

Tot acolo sub pOlele Olympuld era yi fOntana Libethra


i In prdjma'i se nalta o coldna funerara,
cu o urnA d'asupra, presupus morment al lui Orfeti, fiiul
pi scolarul Muselor 10). Mormentul Jul Linos , yi el MA al
Muselor, se putd vedea In Theba 11), unde negreyit traditiuInchinata Muselor

x) Alfred Maury. Histoire des religions de la Grece ancienne, t. I, p.242.


a) Omer, Iliada XVIII, v. 07.
3) lulin Polluce.
4) Omer, Iliada, XVIII, V. 570.
5) Esiod, in fragmente.
6) Clementie din Alexandria, in itromate I.
7) Virgiliu, Ecol. VI, v. 73.
K. Ot. Miiller, Istor. liter. Elene t. I.
8) Alf, Maury, op. cit.
9) Esiod Teogonia V. 36.
Pausanias, IX, 20, 3.
lo) Preller, Griechische Mythologie I, p. 279.
Voy. en Grce, III, p. 90.
xx) Pausanias, IX, 29, 3.

nea lul, ImpreunA cu serbarea sa prin cantece de jald , se


strAmutase de o data cu cultul Muselor i cu t6te legendele
cele din Pieria Thesalica, pe care le adusese pe plaiurile
Eliconului yi In lunca Beotiel, coloniile thracice ale Myneilor 1).
Mai vrednicA anc6 de Insemnat este serbarea numitA
'4011*c. (a mieilor) ce se fAcea In t6te verile , In orayul

Argos, yi In care, prin vadetari i plansuri, muierile i fe-

tele jaldA p6 junele pastor Linos, Rini uu Apolon yi al


nimbei Psamate, sfiyiat de cant Drept aceia, In Oilele consacrate aceste serbari, se Injunghiafi -numer6se jertfe de
canT yi de mid, spre a alina jalea , cu resbuniri plAcute
yi cu od6re priincidse semi-Oeului ucis 2), latA dar ca, ne
am apropidt iarayi de vechia religiune a nature , In care
aryita lunilor de gra, cand Canil turbdza i sfiie, precut
arde I s6role, era simbolisata printr'un cane pustietor.
Nu putem ans6 parasi acdsta vechia traditiune religi6sA
fera de a face vorba i despre vestita serbare (.1citovccetui4), precum i despre mult repetata cantare ale lui Adonis, i mai ales sA nu uitam cA poetesa lesbiana Sapfo

a cantat pe Adonis Impreuna cii Oetolinos sai Linos cel


de jale 3), yi ca intr'astfel identitatea acestor clod legende
nu mai remane tagAduita. Numele buY Adonis ne repOrta
IndatA mintea cbtre cultul Fenicilor, In limba carora Adon
pi

Adonai vrd se 4icA Donn, Stepan 4); p6te cA yi fa-

bula mai tarOil ce se repetA prin Byblos, prin Alexandria


yi la firma yi'n Athena, n'a perdut cu totul acest caracter
fisic, WI ea ne spune cum ca Adonis a fost un frumos pi
ten6r pastor, de care peita chiar h frumusetei, Ninerea, se
Inamorase yi pe care un mistret Ii ucise la venat6re In
paduri. peita II dada, alergand pretutindeni desperata, yi'l
planse cu lacrimi nesftryite, iar poetii repetara pe miT de
tonuri vaietarile sale 9). Cu t6te acestea, junele Adonis fu
silit sA se scobdre In Iad, unde InsuflA o nod, patima stApanei Tartarului, Persefonel. Lupta se declara atuncl Intre
amendoud pitele i, spre a le Impaca , tribunalul Oeiescii
hotarY ca Adonis sa, petrdcA o parte a anului pre pament,
In desmierdarile Vinerel , iar cea-l-alta sub aspra ocrotire
a negrei eie. 'Ma acdsta fabula, In care e Invederat personificata natura cu preschimbarile sale, dete nascere und
Induoite ArbAri, din care o parte , tristA yi dui6sa , purta
numele de e .4 99,,vtykdo,
a
adiel Perirea i se vestea
prin canturile jalnice ale fluierilor Gingreene (ytyygotvo)
on),loi); iar cea-l-alta, vesela i sgomot6sa A ErTscrls"
adoca Aflarea, sada IntOrcerea aeului pre pament :
aFig-ne intra ajutor mum, inbite Adonis, gi la annl sa no fii priincios,
adcl gi acum al venit, Adonis, gi cdnd te 'Fel mai IntOrce, tot prieten
sit no vil 6)?

AcdstA grbare, respandita preste Lite termurile unde se


lasarl mai tarOiA Elenii, aste cea din urma fact sub care
ni se vedesce, In religiunea anticuitatii, acea vecbil traditiune a mortii premature a unui june nevinovat, pe care
traditiune am ve4ut'o regrind sub Wel() Olympului dintr'o
simpla cantare tangui6sa, yi care, reslatita, desvoltata, impraytiatA, prefacuta de pe tdri yi de pe vremuri, a ajuns
a se Intrupa In ultul asiatic al s6relui yi a B. cantata de
poetil maiestreti aT scOlei Alexandrine. Dar pe cand legenda
lua o forma statornica i consantita, trecend chiar In cultul
regulat al pop6relor, termenul care, la ElenT, Insemna acea
cantare primitiva, Oicerea .divog, Okolivog, gmase In
limba lor, ca o Invocatiune de jale, ca o expresiune prin

care se ddstainuiat cele mai adunci dureri ale sufletului.


.2Spune vat line! vat line/
a) K. Ot. Miller, Orchomenos,
2) Wecker, Preller. op. cit.
Pausanias, II, x9, x.
3) Pausanias, IX, 29, 8.
4) Movers, Die Phenicier.
5) Teocrit, Bien 4i altil.
6) Teocrit, Idila XV.

www.dacoromanica.ro

'91

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


striga In mai multe einduri chorul din Agamemnon Id
Eschyl 1), viiietandu-se asupra tristei ursite a unui apa
mare Imp6rat; i 'ntr'alt loc 2), iar chorul, descriind trudnica sato, ce apt6pta pe bida muma a lui Aiax dup6 depantata sinucidere a acestui er9fl, lncepe a dice :
4Muma lni, care l'a Juana, Impovratd acum de 4ile multe ai
cde clrude bdtraneti, &and va ani acdsti ratIcire nebmilsert, ea
'nu va rdspandi, nenorocita, cantdri triste ea ale privighdtoril, ei
ten cantari asentite II va jli, strigand: yeti line! veti line !
eisbindn-se tare en manele d.e pept, 41 va rape pletele ode albe

Tot astfel i nenorocita Antigona, 4n Fenicele lui Euripid,


aruncanduli vederea asupra r6stripte1or case/. Jul Edip, striga

cu glasul Inecat de lacrimi: 3)


eNenorocitd (maid), vecli cum te jdlesel! ce pasdre dre, stand

pe nn stejar aid. pe ramurile cele mai inalte ale until brad, va


eversa lmpreund en mine plangeri asupra maicel mele? en astfel
de vdietiri, ed. strigil: ma line! cod de scum inainte, in vidtrmi
esinguraticl, Tremea mi se va petrece rdspandind lacrimi la

Inteadsta strofa, cuvintele prin care se expriml durerea


In limba Elenilor, stint gramadite cu maiestrita emfasa
demna de Euripid; printre dInsele mai cu s6ma sa deosebim
dicerea 02,1,igco i, alaturandu'o cu exclamatiunea: Ad ).trov,
sa ne fia iertat, In urma criticului german Welcker, 4) a
ne last. In voia unor asemuiri, p6te cu totul /nt8mp1atOre,
spre a recun6pte dll litera L, la deosebite pop6re i Insocita
de felurite vocale, are In sine darul de ta exprime simirY
de jale pi de durere, de veselia pi de isbanda. Spunt ca
femeile egyptene strigat lulululu dud se Aietail i lililili
dad se veselial JI0J1elia3f1 4icii Sluff de la Dunare

a se jaili i JIeJle sit JIaAO stint exclaniatiuni de 'ntristare In tanticile SArbesci. Si Banff sit Cantabrii, acea
populatiune antica r6masa In sinul Pireneilor, ca un fosil
Intro dou6 tbramuri vii, Francia i Spania, i &pH at un
cantic pastrat din tinipil dsbOielor cu Romanii, In capul
caruia ei plangti, cu aceste cuvinte mereti notate, pe un
june Lelo, mort rin tradare : 5)
eLe10 ! il Lelo !
eLe10 I il Lelo!

Leloa. Zarac
all Leloa!a

KLelo! mort (e) Lelo !


eLelo ! mort (e) Lelo!
ITe Lelo, Zarac
ca omorit pe Lelo!,

i Elenii 'pi an avut exclamatiunile lor de bucurit


pi de jale! StrigAtul cacc2,2 r6sunk pe campurile de isbenda
Apoi

pi vtiettrile: dam, Zaolv sill Razz- d tmpleti inimele


de lntristare
eElelen, elelen ! in sintemi s'aprinde o turban,
gmuncescii mintile . .

furil ce'ml

strigh Io fumeganda i turbata de grOza, In Prometeul


lancnit al lui Eschyl, i in yea aclsta strigare, prin conglasuirea chiar a sunetelor, ne a repurtat mintea la strigatul de dor al Romanilor : Aoleit i Olioleo sit pi mai mult
Alele i Eleld, precum se pronunca din colo de Milcor.
wAlelei! fecior de lele,

add rpi1i 4ilele mole!

..,

IL
And, odata lerte-ni-se acista digresiune, ce nu este Ansi!
MO, de 6re-care Insemnatate IncOt sa atiuge de analogia
exclamarilor, la deosebite pop6re. Negrepit ca trebue sa fil
Orep-ce asemuire, Orep-ce acord In sunetele ce esti din peptul
omului mipcat de acelle impresiuni, chiar sub deosebite clime
pi In epoce diferite. Intindend apol cercul analogiilor la ideile

pi la simtirile ce Incirca sufletul precum i la creatiunile


geniulul onienesc, e Invederat ca. i Intiparirile cele mal
adtnci, traditiunile cele mai temeinice, dandle cele mai
dspandite, alt trebuit sa se ivlsca pretutindeni sub forme

asemuite sift sa se transmita de la un popor la iltul cu


acellp caractere generale. Pe aceste temeiuri pi In urma
am6runtei analise ce am consacrat legendel i cantului poporan numit la Eleni, Linos, sa aruncam acum ochil asupra unul cantic cules 4n poporul nostru i sll citim cu tOtll
luarea-a-minte ce merita, frum6sa balada intitulata Miera:
gPe-un picior de plaid,
epe o gurd de raid.

'in amp de mohor,

aid vinii in cale,

spul lul Vrancin


qi laY Ungurin

ese coborii la vale

'ea sd m ingdpe

etrel turme de mid


len trel cioblnei;

eaicea p'apripe,

4nAul Moldovan
cudn'i Ungurin

c0 mall Yrancin;
4iar eel Ungurin
ci cu eel Vrancin
'mare se vorbird
40 se avdtuird
ape l'apns de s6re
cca sit 'mi '1 om6re

cad

In strunga de ol,
gel flit tot cu vol!
din dosnl WAY,

esrmi aud. eanii!...


eAstea sl le spd;
eir la cap srmi put
efinierag de fag,
g(ninit 4ice en drag!)
efluierag de os,

((milt 4ice duios!)

gpe eel Moldovan

efluierag de soc

cell mai ortoman!


amine gi cornute,
g0 cal Invdtall

e(mult lice en foe!)


eVOntul et 'ml a bate
aprin ele a strlbate,
9'oile s'or stringe

egi cad mai birbati!..


ar cea nioriO

epe mine i;n'or plange


gen lOcrimi de, sange!

<en Una pllviti


ado trei ibo 'n eke
agara nn'l mai tace,
eirba nul mai place.
(Morita' laie
e

egr tu de omor
eel nu le spill lor;
est le spat eurat
gel m'am insurat

l'are ol mal multe

late, bulucaie!

ede trot iIe 'n dee


egnra null mai tace.
e0r1 irba null place?
eOff egti bolndvicird,
eNiorita, nicira? a
4DrIgutale bace !
41:1111 oile 'n c6ce,
ela negro zavoili,
coil drba de not

ee'o mOndri

Mast,

ea lnmil mirdsd I....


eel la nunta meal
4a &jut o idea ! ...
esirele i luna
4'ml ail tinut ennuna;
.%brail i plltinagi
cram avut nuntagi;
4preoti niuntil marl,
<passed lOutari,
pOssOrele mil

...

dice Tom, Alimof, Boer din gra de jos ;" i Sioian

40 umbra de vol.

"oimul, popet vechia cu potcagul pe urecla," dice Vidrei,


dragel sale:

4StOpane, stdpane!

a-il tele friclil


egr del mntOlni

etti chiaml g'un cane,

40 mil Intelni

ecel mai. voinicese,

cmaicuta bOtrand

cel mai blrbatese,


eed l'apus de sire
cal sd mi-te-omire
ebaciul Ungar&

4en briul de land,


din ochi lficrimand
ape campl alergand,
epe toti Intreband

40 en eel Vrancin!

<0 la totl iictnd:

Ololio, mondruta mea,


Rde cand, draga, te-am luat,
Mel nfl chntec n'ai cantat.
4Cintrini mOndro, canteen!,

gsrmi mai drigl sufietul!


x) Esckil, Agamemnon, v. 120.
Sofoclu. Aiax. v. 6ar.
3) Euripid, Fenicele, v. 1519.
4) Op. cit.
3) Eschyl. Prometeu l'arquit. v. 877.

ta

Ade egti ndsdrOvand

4 -- 4Cine-al ennosent,
eine 'ml all ve4nt

g0 d'a fi sO mor

emOndru eiobOnel

wo BArsand

12*

www.dacoromanica.ro

J-- 92

(
ALBUMUL 'MACEDO -ROMAN

rieirti4.;

Z.Or

IC* (It

tf..1.1 AA (trc,lut,,

0111#4.0

0 di-e-Nor

www.dacoromanica.ro

foi""I

Al!"

93

ALBUMUL MACEDO-ROMAN

Demetrie Cozacovici
(Ves1T biografia luT).

www.dacoromanica.ro

94

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


ttras printr'un Mel?

tc'o fati de craiii,

grOznic

i fioros schelet de Ose. Perirea atomulul material

pe o gar& de raiiI!

al omului nu, se Infacia lor sub acesta icOna spaimentatere,

cPerigorul 1u,

tEr la cea mlicuti


tat ffe'l spul driguta
cci la nunta mea
a &Jut o stea,

In red presentg imaginatiunii moderne, ci sub acea mai


blandg, a unui june mitt aripat stingend de pament o flclia i purtand seti o urna funerarg, pa,stratere de cenui,
sea un future, emblema, a metamorfosei, sea o cunung de

gam corbalta!

tc'ain avat nuntafi,

siminoc, flOre a nemuriref 1).

tOchigora lul

tkap 1 plItinagi,
tpreoti muntil marl,

Porniti pe Intinsul camp al acestor asemuiri, mai mult


de cugetgri de cet de cuvinte, Ore nu vom audi resunand,
prin acele fluerge de fag, ce mult 1ic cu drag, prin, cele
de soc, ce mat Oka cu foc, prin cele de os, ce mult icii
nduios", chiar tristele fluere Gingreene, care cantaa cu

tFe9ig6ra lul,

tspuma laptelul!
tbinsticlOra lui,
espicul grfiulul 1

tmura ampulla!
t'ru nlorita mea
cell te'ndurl de ea

t0 eel spul curat


ta, m'am Insurat

tpasserI

lIktart

tpasarele mu
Ili stele faclil !

viers Infocat, plin de dor i de jale .Perirea (d 'AgoevtowOc)


nenorocitului get Adonis?
Cand alpoi cioMnelul Moldovan cere ca all IngrOpe pe
apr6pe, din dosul stetnef set'fY au0ot cnie , nu vom crede

ce jaleati pe un tear pastor ucis fere vreme, In Ilona

6re cg, acei latratori sant chiar:


Dragi(sa) count (ce)urlet imprejurul tOnerultd(Adonis)" 2) pi iar acea venerabila macuyt betreinet, cu briul
de kind, din och,Y letcrimeind, pe camp alergeind, pe top
intreband," nu a luat ea 6re locul amantel desperate, al

SI despuiem acum, prin puterea Inchipuirei, acesta elegica

graciesa balada, de tot coprinsul ei local i curat atingetor de terile Romanesci, s lepadam dintr'Insa pucinul
amestec cu idel crestinesci i moderne ce se zaresca pe ici
i cold, i nu Om put6 tggadui ca Nieera este isvorita i
dinsa din acela pornire de spirit ca tate cantecele antice

junetei; dar apse facend parte asemuirel, nu trebue s nesocotim i uncle diferinte Insemnate. Intru Meyer decg
simtimentul 0 idea stint acelea0 In dull:1ml cant al Linulid
antic 0 In rastorala Intristtere a Romani ler, Intelesul ge-

acelei Vinere pggane care:


gcu peal desflent, raticesce prin paduri
cjalnici, despletia, desculta 0 spina

to anescii and umbll 0 se umplu cn sage leescii;

ne..al Anse al legendel, de la una pene la alta 8'a pre-

tiar de strigittele el ascutite lungile yfil resunu,


(and cere pe Assyricul el soii, cand chiam pe junele'l lubitd) 8)

schimbat; caracterul religios co da anticuitatea acestel tradipunT, acel cult al naturei fisice, ascuns sub o poeticg
legenda, ati perit cu totul In amintirea moderna, descolorate,
rgsipite i nimicite prin ideile mai nalte i mai morale ale
religiund cretinesci. Acsta a fost sOrta tutulor credintelor
religiese
ale pgganilor, care s'ail pgstrat In sInul poperelor
0
din timpii nod: sea c peitatile lor protectere ati cgOut
sub urgia cretinilor i Demoni1 (daituovoc) i Idola

Multi ar put6 sll ne conteste taria acestor asemuiri de


amerunte, dar nimeni, credem, dupe cOte am spus, nu va
tagadui cg, o idea identica domnesce In cantul vechit al
Linulta 0 In balada nOstra Hiera. Intemeiap pe acesta
credinta, voim acum sa ne cercgm a descurca itele istorice

prin care s'a cutreierat acesta legenda, ca sa treca din


imaginatiunea vechilor campeni eleni, pene In gura poporului

dcola) lor, odiniera' plini de daruri i de virtuti, aa


devenit spirite dumane i infernale; seti ca traditiunile i
practicele lor religiOse, despodobite de Intelesul lor sacramental, ati remas In popor ca nisce simple legende i obicele

nostru, i astfel pOte vom ajunge a Maui 0 gra O. epoca


In carele cantul elenica 'i a %tut loc In limba romana.
Doveg.i pentru aceste sferite trebue sg gasim chiar in
textul baladei romane. Intfadever, daca II vom analisa cu

i campenesci. De aceia i In cantecul nostru, nici


.peul gelos al lumina i al poesiel, nici cemit' sea mistrepf
turbati de arita caniculd, nu mai pricinuesca mOrtea pastorului, ci aIY duoi semenT al seT, alti duoi pgstori ca
densu1, vorbind numal pOte limbi strgine lui. Astfel idea
casnice

deameruntul, 'NM gag Inteinsul o bogata adunare de Oiceri

romanescl, curat derivate din limba lating; apol ceti-va


termeni usuali (vreo pce-doue-Oeci) Imprumuturi din dialectele slavene i magyare i Insferit un pre mic numer
de cuvinte, a caror origing, e Induoi6sa i al caror Inteles

de patria Incoltesce pe tulpina saga a religiunei; astfel

o necunoscut In dialectele Romanilor Dungreni. Acele cuvinte se aflu in versurile :

caracterele accesorii ale mid legende se preschimba dupe


locuri i timpl, Maud abi6 urma de existenta Ion.
Ideile Anse de capetenia, acelea ce stat In yea facg minii
omuluT, acelea pe care Bid o lege nu le pete tagadui, acelea
se pastreza mai CU santenia, cad mintea poporului mai cu
gra cutOzg a le preschimba. Astfel modul de a privi mortea
ce '1 vedem desvoltat In Niera, adecg acea nuntg mysticg

aNiorita laie
dale, bulueaies.
i

cal mai ortoman.v

Laid, laic e un adiectiv necunoscut In limbele nestre


din Tom Romandsca, din Moldova i din Ard61. NoT gicem
Inteadever: Qigan, de laic i Lesiconul Romanesc-Latinesc

cu o mendret crOasei, a lumii mirsei" cu o fad de


ncraiit, pe o guret cig raid , acea serbare mareta la care
tOtii natura i s6rele i luna, i brap i paltina0, 0 pa-

serile i stelele sunt tete *tap, nu stint

din Buda, 4) traduce vorba Lae prin Caterva i o derivg


din grecdsca L.
Fia-ne iertat a ved6 aci o gregla,
mai cu sema cand afiam ca Romanii dia Macedonia, ce
vorbescii un dialect ore cet diferit de al nostru, Oicil :
aiii i laie, In loc de negru i ngrlt. Aa dar giganif
de laie, ar fi giganiY cd mal negrif, precum i stint,

ele Ore o

amintire Invederata a cultului primitiv al natureT? Acea


mendrii, crgiasa, a bumf mirdsh,", nu este.. ea 6re Oeita
Iadului, Persefona, mendra miresa a lui Adonis? Chiar acea
idea despre mOrte, aa senina, qa lipsitg de dureri, aa
trupOsca chiar, nu este 6re Ins41 idea ce'i plgsmuise anticuitatea despre morte?
Cel vechl nu'Y ati putut Inchipui
nici odata, deseverita despartire a sufletului de trup dupe
lncetarea acestei yieI lumesci; pentru dinii campiile Eliseo
i adOncimile Tartarului eraa locuite de umbre purtand
formele lor pgmentesci; mortea, la dthii, nu scia lug bine
sit despOie sufletul de lancurile trupesci, eel avente limpede
liber, In regiuni neyqute, lasand pe pgment numal un

0 Morita laie este _Morita ngret.


Bulucai4, bulucaie n'are nici el o Intrebuintare desVedem ades6 In cronicarl mai ales In cel Moldoveni
4icerile) buluc i a bulucire, 6) i scim ca aceste Oiceri
Lessing. Wie die alten den Tod gebildet,
i 3) Biox. Epitaphiurn Adonidis.
4) La pagina 34x.
s) Mixon Costin etc.
2

www.dacoromanica.ro

95

(
ALBUMUL MACEDO -ROMAN
luate din limba turcesce Insemnag: gramada, a gramadi.
Morita bulucaie pete dar fi pentru eel ce fecurg mal

intinse Imprumuteri de la Turd :o nioritg Infiand o


mate gremade" adice o niorite, lanag" set gresulie."
Ortoman, fere de a aye In limba /mane. un Inteles
precis, se derive Alice de sinei din Vicerea elintsca:

drept i

din cea

latina: manus, mand ;

cola

43*,

ce 'I ar

compune Intelesul; drept la mem& i eine e drept la


mane, e onest, e meiestru, e tare, are oi mai multe,

multe i, cornute

cal fuel* 0 cad mai barbatig i

trebue duoi s e. vorbacg,

omere." Am pate

mi'l
Ance, Imprumuta Intelesul cuventului
s

drept ghicitor, drept prevestitor i cunoscetor al sciintel


Intregi, precum e Twatdg deadpan-cc'. 1) In or ce chip
origina acestui cuvent ne apropig de Elada. Tot asemene
i cele-l-alte done 4icerl: laie ibulucaie ne stremutg peste
Dungre, in sInul fratilor nostril din Thesalia i Macedonia.
Dar nu numal aceste cuvinte, ci Ince 0 idea predom-

nit6re a legendel din .Mera, ne a mutat cu gendul pe


acel teramti clasic al poesiel Elene, pe pOlele septentrionale
ale Olympului, pe lunca Pieriei, ce stilt asap locuite de
Romani. SI mai adeogem c i caracterul cu totul pato-

reset al balada cg i descrierea acelei merge naturi muntenesci, pare ce ne tragti de sine printre Ciobanii (gobaa)
Romani din Thesalia i pe plainrile IncAntetere ale Olympului i ale Pindulul.
SI cercetgni dar cum at ajunst, cum ati Witt i cum
treescit Mice aIi RomAnil prin acele locuri depertate de
patria lor centralg ; prin co mijlece i In ce timpi ati comunicat el cu fratil lor de peste Dunere, i astfel p6te
vom ajunge a crede el traditiuni i obicauri mai multe
s'ati strecuratti din slnul anticei Elade pe tergmul mai not
al Romania 0 ce printre d1nsele all putut ft 0. legenda
lul Linos, stremutatg In balada .Meret.
Mai nainte Anse de a ne atinge do doveVile istorice, sTi
hoterlm un punct Insemnat do crake care ne va sluji In
tot cursul cerceterilor nestre asupra canturilor poporane pi
fOre de care, credem c'ar fi peste putinte a stabili vre un
fapt cel pucin probabil Intr'aceste libere i schimbetere
creatiuni ale Inchipnirei poporane.

Iatg despre ce e vorba :


Ca se se pea determina cu dreg care precisiune epoca

localitatea In care a Inceput a se clad de cOtre o na-

tiune canticele ce nu pertg In sine o lnsemnare exacte

despre timpul i scena In care evenimentele cantata s'ati


petrecutt, critica, In lipsa de doveVi venite din dere, nu
pete pune temeiti decOt numal pe unele indicatiuni, fig cet
de rare, provenite din textul chiar al acelor cantece. Astfel
cand Intr'un cAntic dem peste cuvinte vechl 0. locale care

nu pott fi intrat In cAnticti duet la cutare epoce departate i In cutare parte din Ore, atunci, fie mgcar actle
Viceri caracteristice cufundate In mii de altele mai noul,
fie ele aleturate cu mit de Insemnrl tie localitgti diferite,
pentru noi Vicerile cele mai vechi ati In sine mai multg
valtre doveditere ; ele singure ne dati epoca i localitatea
In care s'a compus mai nteiti cfoticul; cOci Inteadever,
cum am mat spus , cauticul alerge, din tdrA In yre, din
secol In secol i nu e de mirare ca fie care canteret iscusit se cate a '0'1 1118110, a'l localisa, introducend In gnu/
inovatiuni; iar acele inovatiuni, ca se InfleieV e un interes
mai vit, un Inteles chiar mai piplitti nouilor ascultItorl,
Nor fi negreit idei mai prespete set cuvinte nod Intrebuintate In yra i In vremea lor, iar nu for! vestejite culese
pe cAmpii trecutului. Poporul, trebue se mgrturisim, are In
x) Pindar. Nemea I. V. 92.

tral datine i obiecte eel ad rams hit din vechime, dar


nu call a aduna 0 de pe la altik; ce e al lui, bun remas
de la pgrinti, 11 tine cu respects dar vechitura streing o
16pgde i o desprecuiete. Aa dar, bizuiI pe aceste cuvinte
i spre a ne mgrgini In cercul cAnticelor poporane, pentru
no! 4icerile vechl 0 locale dinteun canto, volt fi, In lipsa
altor probe mai explicite, marca prin care vom determina,

precOt se va putd, la ce epoca i pe ce terama aq ngscut


deosebitele inspiratiuni poetice ale poporului romAnti,

CAnd dar In balada Nierd gesim aleturate cu nisce

se sfetuiesce ca s

elinese: dead pavrtg spre a explica Vicerea ortoman, prin

gi

general ferte puein patima anticuitatilor strgine; el pas-

Viceri provenita de la RomAnil din Thesalia (laie, bulucaie,

ortoman), imbinate cu nisce idei ce ne peal mintea spre


yra ocupatg de din0i (pastorul Linos pe Olymp, mortea

sea nunta la Adonis la Elea ), dad gsim, Vicem,

Intr'Insa numiri locale, precum Moldovan, om de pe malul

Moldova, Ungurean, adicg romant de peste Carpall sfl.


Ungur, Vrancean,, locuitor din muntil *Premed din tinutul
Putnil, oi bersana adice din tera Berset de hinge Braov
i altele de felul acestora , Insemnand localitati i populatiuni din Dacia, nol nu lie Induoim de a spune cg aceste
cuvinte sitint adaose mai non!, ce ele stint localiserl introduse In balade, dupe ce cAntecul esit din plaiurile poetimid Olymp, cu dialectul original al RomAnilor Thtsalici,
s'a respAndit printre RomAnii de la Dunere i de la Carpati,
i s'a strImutat pe dialectul acestora, remaindu'l din vechia
sa redactiune , nunierae Viceri ce stint comune Ambelor
idiome i. numal fOrte pueine cuvinte originale thesalice,

care at ajuns a se repeta, ma de a fi Intelese, de poperele yrilor Duneril.


Dar cand? la ce vreme 6re a putut se se fad, acOste
strImutare a cAnticului dintr'o yre Intealta, din Thesalia

in Dacia, Oa not asta0l, Inteo epoce de rerneratiune a


natiunei Romlne abi6 scim el existg ace! fratl cu totul
Instrginati de noi? CAnd a fost caul acela vrednic de dor
i de laudg de ne am 1ntins cu totil man peste Balcani
i am trait trait fretesct Impreung?
LII.

S. dem un minut ascultare istoricilor i mat ales Cronicarilor Byzantini. Demnul de laudg Petru Maior a desbetut
cu multe sagacitate, In Istoria sa pentru inceputul _Romanilor" , trecerea Romanilor celor din Dada !nape peste
Dungre i cotropirea tent lor de cOtre giutele strgine. Fere
de a intra In controversele subiectulul, este un fapt netegeduit c coloniile Romane, fie Ulpiane, Aureliane set altele,
ati stat In eel d'Antei secoll al cretinatatil yespandite pe
amendoue termurt ale Duneril, atet In Dacia cOt i In
Musk, Thracia i chiar In nordul Greciel i ce at Imperthit mai ades6 atOt merimile cOt i smecinerire imperiului.

La anul 292 un simplu pastor de vite din satul Bomulianum "in Dacia riurna (Dacia ripensis) om frumos,
voinic i norocos oten, se urce pe tronul Cesarilor din
Roma i phstrdzh, pe itinge. numele imperatesct de Galeria,

pe acele de Armentarius adid Pastorta 1); cu vre o


done sute cinci-Veci an! mai In urine (527-565), pe
scaunul Constantinopolel domnesce cu ter% vestitul Imperat

legiuitort Justinian, citre se mendresce en Dacia mediterana, numind'o fericita sa patrie 2).
Dar dupe aceste Vile de on6re, Romanil avure
4ile
mai negre; Impresuratt i amenintati de barbari, ades6
nedreptetiti de reit Imperati ai orientulul, el treirl Anse
pi

*1

Impertaind sub numele general de /31cixot (Vlach% maY


s) Sextu Aureliu Victor.
2) Novela XL

www.dacoromanica.ro

96

ALBUMUL MACEDO -ROMAN'


aceial sera pe ambele malurl ale Dungrit Impgratul Alexia
Comnenul, tatgl Anna, In vremea cgruia el erat o natiune

se supuserg de bung, voia lul Ion Cantacuzenul, 0 nu malt


apol suferirg cotropirea Catalanilor, inteleg cu despotii

asprg i camped rgtacind cu turmele atet pe tgrmurile

Greci

Mara Negre, la Anchyal, cat i pe esul dintre muntele


Kiss0110 (anticul Ossa) i ormul Trikkala, Alexia Il recrut6z4 otirea sa printre Romanii din Thracia t din Mcesia,
dat4, mergend In potriva Jul Bohemund care
ph apol a1t
intrase cu Norman4il In Elada, el trace In Thessalia printr'un ora isolat de Romanl 7). Puein In urmg, fratele leO
Manoil Comnenul intgrIt pe Romanil din nordul Dungra
ca sa nlvM6scl asupra Magyarilor 2), i astfel ImpgratiI
ByzantinI se slujescti cu vitejia Romanilor, spre a'I Implini

intrigele lor ambitiese. Dar el nu rabdarg aceste amggirl ;


sub Isaac Angelos, pe la 1200, clod frati RomanT din
muntele Emu , Petru i Asan, IntgritatI printr'o palmg
nedreptg ce dase Sevastocratorul, lul Asan, rscularg pe
Bulgarl, pe Cumanl i p6 RomanI, sgtuI de birurile grele
ce le impusese Impgratul ca se sgrbeze nunta sa cu fata
Jul Bela, eraiul Ungurilor, i puindu-se in capul lor, bitemeiar8 In sftnul ImperiuluI Oriental, un Imperil" Romanescti 9)

s6tI. Bulgaro-Vlach. Sub Ionitig gel frumos, al treilea frate,

9.

Cu tOte aceste rgstriti ale sOrtei, Romanil pang II secolul

al XV, cu limba, cu

obiceele, en portul lor

ncO

italice, stag respanditi din fundul Dacia Ong In verfurile


Pindulul 2). Trebuia o lovire mai strapica, maI hotaritere
ca sg rupg unirea I. Aceia fh. intrarea Turcilor In Europa. Dinaint6 armelor asiatice, Invingetere la Andrianopol,
Romanil se rasipirg cu totul din Thracia 0 din motif
Balcani, eel maf multi trIgendu-se la Nord, ca sit pung
Dungrea Intre dinii i Ingrozitorii dumani; iar altil catand

scgpare In stahcele sglbatice ale Macedonia, ale

Epirului 0 ale Thesaliei. De atunci putem erode cu temeig


cit relatiunile all Incetat cu totul Intro acele doug grup6
de Romani depgrtate, i Mircea Bgtranul e cel din urmg

Domn al tgril care Ora titlul de Domn al amenduoror


Iaturile Dungril, pang In Marea Negra i al cetatii Dristiorul (Silistra) Stepanitor 9). Cun6scem de atunci In c6ce
destinele provinciilor romanesci de la Dunare.
Ursita mal umilitg, a Romanilor meridionall set Mesodaa,

puterea Romanilor se urcl la culm6 sa; de peste Dungre,


stgpanirea lor se Intindea prin Thracia, prin Mcesia pang
In Grecia 4); dar ae4gmintele de capetenig ale Imperatia
crag In muntil Emulul s6t Balcanii. Atunci fu epoca de
inilorire a Calla Ternovulub, rnal spre me0g-gi de itov;
In prejmal Romanib mergeati pustiind cu crugime, pe o
Intins lini co duces din botarul Serviel, de la Nissa
(asap Nig) pang la Varna, pe Marea Negrg, i peng la
Philipopoll, la Bergas (Arcadiopol), la Ciorli i la Bizya In

Ii plecase ancg de la anul 1360, lul Amurat I; dar supunerea desgveritg se facu sub Amurat al II-a, dupg luarea
Salonicului (1429) 4). Slaba lor Ippotrivire la acest jugg
not le merita clementa Turcilor III puse sub ocrotirea
Sultanelort Validele, cgrora ei platiati un tribut de patru
sute la, rgmaindu-le dreptul a se administra ca 0 In Ye
chime, In terguletile lor cu svaturile de bgtranI i dupg

peninsula Byzanting; prdgrile lor ajungeat" pang In suburbiile Capitala 5). Apol spre m60-01, t6ra de pe langg, Serre
era a Romanilor i unil dpitang d'al lorg, numit Chrysos,
domnia In Strumnita i In Prosocul din Macedonia 0 sta In
potriya 10 Isaac Comneng6). Ac6stg parte de loct, cu toti

etleminte

munil Thesalia, dintre Larissa i Trikkala, purta mai de


mult numele de Meycan B2,axia 7) (Valachia mare) sett
i 31oi92.axia (Valachia de sushi) i Theodor Ducas socrul
luI Guy de la Roche, care stgpanea Thessalia, e numit :
Dued al Tilachid (xt1e euichoeog av8Evriig If"; Naxiag .)
inteo cronicg In versurI grecesci din timpil Imperatilor
Fraud din Constantinopol.
Secolil al XII 0 al XIII stint epoca mgrira Romanilor ;
respanditl i stgpanf pe tot locul ce se Intinde In linig
drepta din Muntil Pindului peng la Carpati, Imperiul byzantin
se cutremurg de cliniI i Francesil chiar, pe campul de

Wait) de la Andrianopol, %sail robiti In manele, pe eroul


lor imperial, Baldovin din Flandra 9); dar desbingrile ce
intrarg In familia Asanilor slabirg cu iut616, acest Stat
Inaltat ca prin farmec. Pe la sferitul secolului al XIII
(1290), pe cand beg posesiunile Romanilor se Intindeail
pang In vecingtatea Constantinopola i amenintag cu grOza
capitala Orientulul, Impgratul Andronic Paleologul, cu

maiestr6t1 iscusinta, isbuti a strgmuta In Anatolia, o mare


parte din Romanil Thracia i Mo3sier; cru4imile i asuprirea ce Incercarg, Intr'acel termti departat , unite cu
asprimea iernel, secerarg o mare parte din acea populatiune 70). Ca din Thesalia, pe la 1332, se cercarg isolatl

a se revolta, dar furl /ming; 4ece anl maI In urmg, el


x) Anna Conmena, V. p. 138; VIII. p. 274; X. p. 274.
2) I. Cinamu, VI, cap. 3.
3) Niceta Choniatui I, 4.
4) Idem, IX,
5) G. Packymer, I. C. 37.
6) Idem.

iNiceta Choniatul. IX.


Chroniques trangeres publies par Buchan.

Villekardouin.
xo) Pachymer I, 27.
8

obiceiurile vechi, simple i patriarchale 5). Crudul Ali Paa

din Ianina a stricat In secolul din urmg aceste blande ai pete a4:1 Romanii din Macedonia se bucurg de

mal pueing libertate ea in trecut. Cu tOte Anse, traiul lor


se vale el ferte pueing s'a schimha,t din timpii Anna
Comnenel, care ni'i descrie ca nisce 6meni campenl, dedati
cu Ingrijirea turmelor. Pueinl ani In urma porfirogenetei
igtorice (1173), un calgtor rabbin din Navarra, Beniamin
din Tudela , mergend sit visiteze synagogele din Orient g
plecand de la Corfu spre Constantinopole , ne spune ca a
tread prin Vlachia, trel quo departe de Theba , L cg locuitorii de pe acolo stint sprintini ca eerbii i ca ades6
,se cohort din muntil lor tel nalti ca se prade pe Greet"
In secolul al XIV-a, Pachymer vede Intr'Inii o natiune ratacit6re, care a dobandit boggtiT Insemnate cn turmele de
vite i mai ales de 01, 0 care, prin vieta sa pgstoresca se
dedg, cu cele mai aspre osteneli.
CalgtoriI moderni nPI descrig sub aceleag colori. Printre
altil mal multi, William Leake, Poqueville i mal In urmg
dl. Heuzey all visitat ae0gmintele lor i iatg, In ce chipti
el vorbescti de diniI.
Sub numele de Mesodaa i Kupvlach1 (Kovi-Vi9)cept)
adicg Romeng Schiopf, acele populatiuni vorbind o limbit
fOrte apropiata de romanosca Principatelor Dungrene 9), dar
mai mein, cu Oiceri i cu intonatiuni grecescl, albaneze
i turcescl, ocupg, centrul *Macedoniei 0 al Thessaliei, grgmadite maY alesti pe trel puncturI Insemnate. Cea mai importantl i mal numeressa a lor colonig ge Intinde pe ira
muntilor Agrafa, anticul Pindos, pe locurile unde all stat
In parte Perrhebil, i selil Dodonel i selbaticii DolopI 7)
supuiI lul Achil i undo moderna Trikkala a Vlachilor a
luat locul ahtica Tricca , patria Oeescului medicg. Esculap.

Inteacest ocolg, &end asap parte din districtele Zagora,


1) I. Cantacuaenul, II, 28.
2) Laonicu Chalcocondyla I, 16.
3) Chrisov de la 6925 (1407) i altele din Archiva Statului.

4) Micas, 3-29.
5) Paqueville, II, p. 337-356.
6) Leake, p. 367.
7) Omer, lliada, XVI, V. 234.

www.dacoromanica.ro

IX, V. 484.

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


i Aspropotamb , orgele i satele lor cele mai de
dpetenia stnt, mergend de la Nord spre 11641-4i; Sama-

Ianina

rina seti San-marina, Perivoli, Avdela, Voschopoli,


Furca, .Laista, Lesinia, Carpeniu, Malacassi i alte
sate; In partea central6 a Pindulul, unde populatiunea romad, e mai compacta , se afla Melovo, Serracu, Cala-

rites, Chaliki, Clinovu, Gardichi i Trikkala. In vecintatea acestui din urma orati stint mnstirile numite
Meteora, ae0ate, maI multe In apropierea, pe nisce stance
de o formatiune geologica cu totul minunata.
Alta colonia de Romani se afia stabilita pe p6la septentrionala a Olympului, numit aI Lache, In valea formata
de muntele ?apca care MO Olympul de ira Volutei sal

Munlilor Cambunid Umbriti sub piscul marett al Olympulul ce se 'nalta la 6,000 pici6re In sus, ascuns In nouri
0 In yea acoperit cu zapada , Romanii ati Intemeiat aci
din vechime cOte-va sate printre care deosebimti pe cele
urmatOre : Vlacholivadi sat Livedea Bomelnilor, Kokinnoplo, Neochori, Ftera ii Mai.
In sfirit pe campia ce desparte lacul Castorie de targuletul Saragioel se mai afla un orael locuitt de Kutovlachl
ei cunoscutti sub numele de Vlachoklissura.
Prin aceste localitap maY mult asp e i sblbatice, prin

acolo part a fi maY apr6pe de om , i cantand pe fluierti


sOi pe caval, dolnele lor dui6se repetite numal de echo!
Acela este 0 traiul ciobanilor din Thessalia. Poqueville,
urmand c416toria sa pe ira PinduluI, astfel ne descrie
vi6ta lor :
cEind din satul Tista , nd nrmargm ca Un sfert de leghe, calea
cimp6ratesea printre duoi pgret1 de molifti maiestolt; dar curend
dup6 aceia, suindn-ne mai sus pe Pind, intrargm in reginnea bracd.ilor undo v6@uram urina focurilor aprinse de Vlachii ea se urcag
cpe atunci la Wavle lor de Writ. Dupd focurl s'ar fi patut socoti
cnumdrul stinelor gi al conaeelor 1 derectiunea ce a nrmat fig care,
catit de nestramutate stint obiceiele in ftmbletele lor.1) . . ,
Riuletul ce curgea dinainte'mi nasce dintenn isvor pe care Vlachil
il numescii Gura e care se aflg 8 mile la Nord de Chaliki, In
anauntele Copanez. In timpul verei, care abi6 tine trel luni in mate
.regiuni aeriane, sumedenie de turme pang impregiurul urnel sale
cfltiviale, care adapg pe eel mat mare rig al Eladel (Peneul). Acolo
se adung mai en smi Vlachii nomah ce petreeii noptile lor sub
(niece colibe luminate de focuri i pazite de dna lio1o0 cult sperie
cfrele prin grknicele lor lgtritturi.2),

AcOsta frum6sa descriere a vietel dobanilor Romani din

muntil marep al Pindulul 0 al Olympulul , fOr6 de Toth


pare ca ne stramuta cu gandul
cpe acea gurit de raig,
cpe acel picior de plaid
cunde vinti in cale,
cse coborti la vale
<rtrei turme de mid
cu trei ciobitnei

vnt, prin stemtorl

i prin c6ste de munp 'I at Intemeiatti


RomaniI meridionalI locuintele lor cele statornice care se
compunt mai ades6 de casciOre de p6tra aninate de stand
ca cuiburile de oYmt.. Acolo II adunit s6rele de v6ra, cOci

toti vint In lunile cele caldur6se sa Am& aerul mai curatti, s s bucure de privelitea mar6ta a munt6se lor
patrii. Iar ape , cand Inteacele nitimi stancose, Incepe a
se vesti asprul timp al Ierne, prin vifore i prin furtuni,
o mica parte de locuitorl r6mane Inchisa In munti ca sit
paz6sca satele, iar eel-I-alp, nil se duct ca sa-I catige
vi6ta 0 se string stari Insemnate, exercitandt negot1l sll
industriI prin t6te oraele campene 0 maritime ale Turciei
0 ale Orientulul Intregt; altiI mal numero0, adunati In
grupe de vre o patru-clecl 0116 la o suth familii, ce 'Arta
numirea generica de Stelne i se punt sub poruncile unuY
Seutieria ereditar 1), ratacesd prin t6rile Imprejmuit6re,
*On], pe esuri, uncle clima ierne e mal blanda , nenum6rate turme de vite 0 mai ales de ol. T6te campiile
Eladei stnt strabfitute de acei noma4I RomanI, carora Albanezil i TurciI nu scit a le da alt nume de cOt acela de
c'obara 2). Cu sarica lor 'Agra, la spate cu gluga 8), cu
lungl toiege In mann , eI colindil locurI departate Mad,
cu o tacuta thbdare, pauni i adaposturl pentru vitele lor,
acolo unde gasescil cu ce se IntOmpine pueinele lor trebuinte, el poposesct numai cateva lile, fOrk colibe 4) de
frunz
i adorma Imprejurul focurilor aprinse. Caracterul
pastoresct e atOt de InsuOt intr'in0T, iubirea i Ingrijirea
ce scit a da oilor stint aa de proverbiali, IncOt Grecil nu
mal ati peutru ciobani alt nume decOt acela de .7324ixo1;

vestipi pastori al Arcade y at Mat locul Ylachilor en

pare ca vedem colo negrul zetvoia, unde e rba de 0 ji


umbra de ciobani;" ape' pare ch, au4im lettreind ednig,

adunag din dosul stanif," i fluIerul de fag ce mult


clice cu drag ;" de arunam ans6 privirea In sus, vedem
16ta natura Impodobita ca la o nunta mare; orele 1i

luna pare cei tina cununa, bracliY i paltinaiI pare


cet Ant nuntae, preT muntit mary, passert letutan,
passerele pais i stele feiclill"
Iata-ne dar i nob extasiap dinaintea aceste sublime
privelitl, precum all fost i prima aedd campeni ce alt
inventat, pe aceste plaiuri, cantecul luY Linos. Secolil 'en
alt trecut unul altuia , adaogIndu'i idol i expresiuni felurite ; unii,
poep iscusiti i dogmaticl,
Pat Imbinat
cu cultul Asiatic al WI Adonai i astfel Pat cufundat In
subtilisarile paganismuluI degradat ; alti Eleni, fit al muntHor i at nature, Pati pastrat simplu , duios , plin de

gracia 0 de melancholia 0 ape, In secolil mat tarcliT, coloniile cotropit6re de Romani Pat cules cu santenia de la
dIniI, Pali Inters pre limba lor i Pati respandit prin t6ta
Intinsa lor st6panire. P6te ca de atunci and, negreit nu
mal thr4it do al XV secol, acest cantec pastoresct a trecut
peste Duke, undo s'a Implantat In memoria popOrulul,
sub forma baladel Niera. Timpil i Imprejurarile at sciut
srs schimbe multe IntrInsul; dar tot at Amu urme nethgaduite de clasica sa origina.

glugh n6gth (_7324xot Kireaywilvot).

Acea viet (le stana aspra dar liber, ratacinda dar regulath, are un farmed nespust de pees& Cine a veOut,
pe muntil notrii despre Ardet vre una din stanele de ol
ae4ate vOra pe liveile i pe Intarcatorile unui munte, ale
crul piscurl de p6tra atingd de nouri, va Intelege ce viOta
de dulci i triste visarY e aceia a Ciobanilor carii, isolatl
de lume, trMesct numal en dragele lor turme, cu caniI lor
credincio0, privind Ohm tabloul manta i Incantator al na-

ture, n6ptea bolta cethsca luminata de mil de stele care


Henzey, L'Acarnanie, p. 272.
2) Leake, p. 364.
3) Heusey, , p. 268.
4) Poqueville.

Iv.
SI nu pardsim ans6 cu totul cercul traditiunilor 0 al
cantecelor ce se repOrta la vechiul cult al nature, fOr6 de
a pomeni despre un obiceit poporan al anticuitatil cu care
se l6ga i un antic copilarescti ce In parte, s'a pastrat,
ca o amintire departata, in cetatile n6stre.
Athened 8) ne spune dl :
cA cnta rdndurica se ehiamg la Rodient re care colindg despre
ceare Theognis vorbesce in a doua din scrierile sale asupra serbgrilor
x) Poqueville, t. III, p. xoo.
o Idem p. 366.
3) Despre sofistI, VIII, 360.

[13,262.]

18

www.dacoromanica.ro

P8

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


cdin Rodom astfel: Rodienil numescil a clinta rndarica un fel de
ccolindare ce se face in luna lui Boedromion; numele acesta vine din
cuvintele ce se cant& atuncl gi care aunt acestea;
cVenit'a venit' Tandurica;
on dings i vremea frum6si,
ccn dinsa i timpul cel bun.
4CE alba, curatt pe gugli
cgi Mgr& cu totul pe spate.
casvarli-ne'nclice smochine
din casa ta plinit bogatl,
ci di-ne i yin in ulcict

cDar di-ne, cOclaltfel nu mergem,

dar fit gi pane de- ripe


cgi turt, de end, tot ado;

add iatt a venit rOndurica:


ei nol, la! nu sfintem unchiagi

cpriimesce ori ce rOndurica....


clmdm ceva ori at ne ducem?

di suntem copil copilagi I

'o capita Tait cu brit*

ha Ina lam eu nol

uga,

c or polita eea de d'asupra

cori ehiar pe nevastall ce Ode


cin cast colo toemal sus,
SMAruntil gi lesne o ducem.
cDar (Wm cevagi1 6 mai bine,
tgi catt vrun luern mai mare!

cDeschideti, deschideti toti up!

ei certi sh le dea 'dear un eovrig, c morg de fri g,


macar o nuctt cti se dai cu capul de uluctt, macar
un Writ' cti se trag de perit!"
0! vechi datine i vecht cantice ale poporului! ce dulce
farmec coprindeti vol In naivele v6stre expressiuni! Aspra

critica se sfarama dinaintea vista, did mintea

La rhsunetele vestre, aceleag doruri fact sa bath idmile pe culmele Pindului i sub p6lele Carpatilor !

icdsth colindh" adaoge Athenet a arrttat'o mai finteiti


Cleobul Lindianul, child Ihcepu a face prin Lindas strangere

de bani."
S. o fi compus frumosul Cleobul, unul din eel dpte Intelepti al Greciei, sdt fiica sa Cleobtfia, cum Oct altil,
acdsta, cantare are negre0t un lnteles mai adtinc dent al
unei colecte de ban! sthl de merinde. Intr'Insa vedem ch, se

vestesce sosirea vremei frum6se 0 a timpului celui bun,


cOci, In tOmna, agita sOrelui s'a potolit i casele s'ati
Implut de avutil; rOndurica, prevestit6re de bunuri, revine
sprinted, 0 veselh. Deschideti, deschidete'l up! Bogatu-le
Impartesce-ti cu shracii comorile! Astfel vh, grhiesce glasul
nevinovat al copillor !
Ast,h0 hint pe t6te thmurile Greciei i chiar In Athena,
pe la Inceputul primaverei, copii, adunati In cete i tiind
In mInh, o morich cu aripi de Oth, ce 'nvOrtindu-se Inchipuesce o rOndurich, aldrgh din cash In cash, canthnd nn
chntic de felul acesta: 1)
cRndurica vine de pe mare; ea trece marea gi'gl face lin foigor
RIO Ode intr'insul at rem& i 4ice :
cMartie martie nolo gi fevruarie ploios I ca duleele aprilie se
cvestesce

cri

aprpe.

f Paserile ciripescii, pomigoril inver4escii, gtinile cloneinesct gi


cincepii de clocescii.

durmele purcedii la munte; qii sarii i pant mugurul cel not.


cAnimale, ptseri, Omeni, toy se veselescii din sufiet; ghiata,
cztpada i crivtitul at incetatt.
cMartie, martie nobs gi fevruarie ploios! 6ca vine aprilie cel
cfrumos!

4E11 slag, fevruarie gi tu martie, du-te, cart-te!.,

'apoi sfIrpsct cu sunetul celti facem noi din buze ca sh


gonim o pisich.
Cine pete thgh,dui ch acest cantic nu este

varianth,

moderd a vechiului Chelidoniasmos rodian? Cine nu va


ztri In amendouh, ideia comunh i firdsch, de a vesti lumii o
scire Inveselittre : sosirea timpului plhcut al chldurel cumphtate, al zefyrului primtvhratic, al vegetatiuneI Inlionite?

0 alth veste bunh de o naturh, mai mystich, mai putin


piphith simturilor, dar mai manghtetOre pentru inimi, de-

tOptit *tea din somn pe copii, In clima mai aspr, In


t6ra mal cre0inh a Romanilor. Pe chnd gpada acopere
phmOntul, pe chnd gerul sleesce chidb apele, o Stea, icOnh
a celel ce s'a 'nhltat odiniOr pe cer ca s chlhuzOsch, pe
cc! trei Imphrati de la Rhshrit, nahnh cetele de copil prin
Intunericul ulitilor viforOse, In ajunul Craciunului 0'l IndOmna a vesti, cu glasuri nevinovate, cre0inilor adormiti
ch poste putin o sh via cdsul solemn 0 dorit al Mntuirei!
El nu'I ameninth, ca copii din anticuitate, cu furtiaguri ;
dar le e frig, le e kme, bietilor copii, i duph ce all strigat:
(Bunt dimindta la mog ajun
x) Marcellus, Chants populaires de la Gr6ce.

ornulal,

deprinsh cu voi din pruncia, pare ch se scalda la au4u1


vostru, in nevinovatia'i primitiva. Voi shntell pentru Doi
amintiri suave ce Invi6za junia In sufiete!
Pentru popere sunteti fitrea neuithrel! sunteti lantul
nesfaramat al fratiei!

LA ISVO'R
Isvorul calla clulce, In leaganul sen verde
ita luY cantare, dust din val In val, se perde
In lunga departare prin recorosul crang.
Albastre floricele i sayY care piing,

tmpodobindu'Y c6ma, cu drag spre el se plec


si-a kr tacute dorurY In undele'Y se 'nnca ;
Iar ventul cel sburdalnic, prin fruncle calator,
A lene le desmirda, dormind pe sinul lor.

Copila cea balae, cu iarba 'ncununata,


Incet din umbra vine, in alb invesmentata ;

Ea florilor din OM, ce 'n calel a cules,


Usor le tot soptesce un. cant neinIeles ;
Iar fluturilor sprinteni, ce sbart dupe s6re,
Cu degetele'Y albe le d o sarutare,
i-Y chiama lenga dinsa, sub salci i. la parli.
&guff de aur calde, se jacat 'n jurul sen.
Prin &uncle, iar copila, In zugravela. vie
Se prinde oglindit a. pe fata argintie

A under, cel gruff piciorul tremurand


si-a Incetat s cante, la glasu'Y ascultand.
Uitandu-se In valuff, ea ride, se rasfata,
fsY netezesce perul, se mangle pe facx,
Iar okiT eY, ca cerul, maY vii paid, lucescii,
Sub -stele de aur, ce 'n frunte'Y se 'mpletescii.
&cum privirea'Y dulce s'a pironit de-o data,
Pe-o flare albastra, mica, In iarba. furisata.
Ea singurt lipsesce din dragiY sat manunkY.
Cautand i desmierdand'o, se pune In genunkY,
Apuca-o cranga 'n mama, se plea catre fl6re
Oh 1 crenga mladiasa, o I crane. 'nselatare I
0 maul de copilt o 'ntinde i s'a frant I
Caft Intr'acsta lume cu dens'a semenY sunt 1 ?

Copila spravlita In unda turburata,


ZImbesce 0 tot canta i tot la flare cata,
Cu haina eY cea a1b i parul eY Main,
Plutind, se pare-un Inger ducandu-se la rain.
incet, Incet i apa, In okiuff mart rod*
Spre fund mere"' apasa, copila mult ufmita,
Ca cum ar vrea s'o culce pe malele sea pat,
Cantandu'Y ca s'adarma un cantec fermecat.

www.dacoromanica.ro

99

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Din val in val ducencro isvorul tot la vale,
Abia se mat aude echoul vocel sale.

Poesia populare din Cruova (Macedonia)

Cu imanele Intinse, cu peril desfecut


Cu capul e cel gingas pe-un umere ceslut
Acum copila ra6rte, plutesce lin pe valuff
Nid florile albastre ce rid mereti pe malurl,
NicI fluturit cle aur ce sb6re usurd
Maria cunun d. vie, cle-asupra &mild et;

Calldsd gi anotati de Vangeliu Yetresen Crngoveann.

Textu armaneson original.

in urmey, s culge cea fl6re albestrie,


A are amintire de Mine si de dor,
?

Bucuresd, z8 8o Martie.

'N a parte tu I) chiare8)


cardvane4)
ineireati de sare ;
i nn gione2) ma' mare,
i tricea '92d

i nn june mai mare,

Mare pe an catir,

Cn imia ariicatL
S ill ind umbratci
Facia impiticatd8)
Cu gnra nseatd

Cu stergarul arnneat (pe cap)

Ca 0 'I tiiit umbritd


PaOu'i impetecitd

Cu gnra nscati
i en biga erlipatit
i enlimbanegrafiuseata ca scru-

Ti9) 'nd 3) chica") de apL

Pentruuapicatura de apL [mid

9?

addmosi") 'nd 8) fltd


103) i vhinea") dintre apL

Di '?"31 16) 'nd 3) chied 10) de ap6,!s.

Care venia de la apd,


eFitd, fa, gingafd.
eDernI ad pieiturd de al)/ !

Pita gi'l muntrigte,")


i en gnra nn'l griite (grdiisee);

Rescolind cu nerabdare, socotelt Babylonesel 1

E cu malt mai bine, omul intemplerd se se piece!


Deruiasce-tt Joe, Ince multe erni a mat petrece,
Ott, din de, cea din urme pe acsta de ti-ar da,
Care 'n stencele pept6se nencetat va sferama
Marea cea Tyrrheniane ; totust tu s fit cu minte;
LimpeslesceY vinu 'n pace, srtl meserl din 'nainte
A sperantelor lungime cu al vietd scurt coprins.
Not vorbim acum i virsta fuge, par'cl intr'adins.
Se ne veselim dr aste-s11, iar increderea se fie
Pentru mane, cat de mice.. Mane?.., mane eine scie? I...

Horatiu.

Cart. I. Oda XI.

[bra

InclIar pe mullaq8),

eFltd, moi11), mdratd, 19)

Nu ceta Leuconoe, ced nu 1 bine se se scie,


eit ne-aii lesat tie oil mie ;
Cat de lunge via
Niel te incerca zadarnic, ceasul mortd s6'A ghicescl,

In a parte (in partea ceea) la um-

i trecea ua caravana
incarcatd en Bare ;

i en bnza cripat
i en limbs. scrumatd

AD LEUCONOEM

dialectul harem

SETEA JUNELL.0

SETEA A GIONELLA

Nid cantecele Firer, nid reside din sere


Nu te-or aduce 'n via, fiinta 'ncantet6re,
Plepande intrupare a und end iubit,
Vis dulce si poetic, al until fericit;
Te-al stins I de-acu 'n nainte ah I cine-o A mai vie

Cu viata't Insemnaeo in tristul viitor

Traduetinne Ill

ud fetcl

Pita el se uita la el,

Inima

i en gnra nu'I vorbesee,


Inima if jelesce (de mild),
malt se gdndesce.

eCe gin') ti mindmef ti 18),

eFitd, fa, gingafa,


cDe ce mi te gdndesci,
ei apd nu'mt ddzuescf?...))

i1 jiligte
i mult se minduiejte").
eFitr), moi"), mdratci"),
eApi nu ii.i mi megtt 13) ?...
eNn
mi minduescii"),

ii

Nu mti gandescd,

eDe ekt ti jelesed,

eDe eit te jelesed

eCd n'am cu ce 0 ti mesa, ;

eel n'am en co 0 te daruescil ;

eApa ce 7206) am luatd,


iste misuratd,
eSi ma 2) s'nd hdircuescicn
cDada22) va it 16) mi batd.

c Apa ce 'mi am luat,

IMine23)'Rescx124)Arumand85),

'MI este mdsuratd,


ci daca chi darui-o,
"Mama o s mg, bad.
cEd sum Romeinca,

ei vhind") de la fontfinL

gi vid de la fontini.

cG-ione5) Ccirvdnare4),

eCe stai 'n callea mare,

June cdirvanare,
gee staI 'n eallea mare,

(MP') ii u 0te apd,

cDaca 'mi 'ti e Bete de api,

epinile s'ti ads,*

epinele al te adape;
e dor de fete,
cDaca

Iffa 2) tn dor ti fite,


cS arl tu 1) hicate28)!...9

eSiS ar4I la ficall 1.... (Se II ard


&alit !...)

NOTE

NOTA
Mtropolitul Stefan, dinpreunA cu suveranul Wei

selle, Matheiu Basarab, cand dete impulsul redqteptArei nationale, electrish inima natiuneT prin propria-i
defin4iune a romnismului astfel :

Sufletul nostru, Tee el, suflatfi ste dela D-zeii,

4 (cra nmul) a fost aprOpe de dansul, nu Cu


locul, ci cu vol'a ; 'Anse pentru p6catt. i greglk
el a calgut de acolo ; cool omul pentru suflett.
ste naafi, rO pentru trupti smeritil (Sate l pen-

tru pbcatii el ste mortil etc. 1)


I. D. PETRESCIT.
Metropoliele teref de I. D. Petrescu pag. 103, publ. 1870.

1). Tru sari he, abreviare din intru, insemnize in. Tru casd sail
2). Chiare va se oicx loc umbros,
tu casd, va s slice in casd.
lac recoros. Tu chiare, in umbre, la umbre. Vorba asta este vechie.
Dupe apparin te. i assemenare cu chiaro italienescu, par'c d. chiare ar

trebui se insemneze sore, lumind mare; chiar sensul poesiel pare


a fi asa ; inse betraniT nostri, perinti4 mel iml spunq c chiare va
8). in loc de una,sali und, se slice
se slice loc umbras, recoros.
prin abreviare 'nd. Chiar In dialectul de la Roma se Oice 'na casa
4). in pertile Turcid locuite de
In loc de una casa, ne, case.
Romani, nu existu cel salt drumuit pentru chute ; transporturile se
face pe cat, asid si mull (catarT). Me adessea, proprietariT de cat
0 mull cari fac transporturile cu ast-fel de caravane, sunt Romad,
numitY cdrvdnart, 8). Gione insemnze june, ttnYr. 8). Mulare,
catir.

7).

Simia, (dupe turcesce) insemnze stergar, basma.

8). Facia 'mpeticatd, adice asa de mete ct. paice ar fi fost tem%
de diverse petice cusute intre elle.
9) Ti va se slicit pentru,
de. 10). Dupe cum in dialectul dunerean se pine pe allocurea chi
in loe de pi, chiciOre, chiot, Midi,. in loc de piciOre, piept, piette,
asa i In Macedonia se slice chieptu, chardere, chielle, chicd, In
loc de pieptu, pierdere, pislie, pica (icd'urd.)
11) Anddmosire
(dupe grecesce) Insemnze intilnire.
12). lu va se slice unde.
lu te duct? Unde te duct? In unele frase cum este aceasta its vhinea

1 3*

www.dacoromanica.ro

-- 100

ALBUM1JD MACEDO -ROMAN

Doctorul Dossius
roman din Magarova (Macedonia) medic al
Palatului SultanuluY.

www.dacoromanica.ro

- 101

/ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Roman din Cruova


(Macedonia).

www.dacoromanica.ro

102

ALBUMUL MACED 0 - ROMAN


dintre ao, vorba iu Insemnda care.

15)

Litera v 1lng i

se

Versurile acestea nu se cantg tot pe aria Papa-

se pronuncid k Macedonia ca gama grecescil y. NoT am represintat


sunetul acesta de gama grec prin vh. Astfel sliceml vhing, vhispe,
14). In Romnia se
vhirme, In loc de vinii, viespe, vierme, etc.

rudelor din Romania, ci pe altg aril, pe care mil tmi

slice met sad ma' la brbatT, si fa sad A la femet in Macedonia,


se slice mot i la bdrbact 0 la femet
15). Mdrat, mdratd, se Vice
de pers6ne cari inspird sympathitt sad mild. Se p6te traduce Intim
16) Mi
casu prin vorba bietu, In alt casu prin, vorba gingasii-i.

cine-va se o scrie. Numar atat pot spune ca.' aria din


Macedonia este tot pe un ritmU cu aria din Romania.

si

pare cg nu o mai titi bine aminte incat se pui pe

ni se pronuncid. In multe vorbe ca gni al FrancesuluT 0 al

Italianulut NoT ne ana servit de ci pentru a represinta sunetul


acesta. ./77Y, 'oe iste, ?Vire, iiiercurt, ant, allceigia, In kc de imY,
'mY este, miere, miercurt, ant, cdlcdig.
17), Muntrire Insemnzd
15) A se mindui (de
a observa, a lua sima, a se ulta la ce-va.
la minte) Insemnzit a se gdndi, a cugeta, a sta 15e gdndurt. 19).
Mescere Insemnz d. a ddrui, a da gratis. In frasa nu II mi mesci,
pronumele imY, mi, este pus de dod of( ; cum la Dundre se slice
nu'mY dat mie.
29). Ma Insemnzd ca In italienesce insd, dard.
In poesie popularY vecht ma are si sensul de data. In vorbire, astislt

se dice cara In loc de data.

(Din Cruqova..)

91). Hdrauescil (dupd grecesce), dd-

mesa'. Chiar la BucurescY se slice hdrdzit In lee de ddruit.

22).

Dada Insemnzit mama. Avem In Macedonia vorba mama, dal.. slicemti

0 dada. VeciniY BulgarT slicd matca. 29). In kc de ea, tu, se slice


mine, tine.
21). In kc de ed sunt sad ea is, se slice mine escii
sad mine hiii. 22). La Dundre se pune a 'naintea vorbelor alemdid,
aldutd, atuna, etc. fn Macedonia suet multime de vorbe la cari se
adaugd un a la 'nceput ; mat alles vorbele care 'ncepd cu r: Artimdmi,
aremdne, aride, aua, alichire, analt, asgunire, alavdare , asburare,

ascapare, In loc de Ronanti, remdne, ride, urz (latinesc uva va se


dice strugure), lire, 'nalt, gonire, laudare, sburare, scapare, etc.
in dialectul de la Roma, se observa acellasT fenomen arritorno In
26). Fi se pronuncid hi, g astfel slicemti
kc de ritornb, etc.
hier, hicat, a hibd, In kc de fii, fier, ficat, s fld, etc.

Pirpirunele sau Paparud.ele in Macedonia

tes Remains IIIOIIANE ell Atli& et ell llofigne

ies Roumains de la Macedoine possedent de rares

aptitudes industrielles et commerciales ; on pent facilement

juger combien ii serait avantageux pour les Roumains des


Carpathes d'entretenir avec eux des relations intimes. II est
bien vrai qu'il ne saurait etre question d'une union politique , rendue impossible par l'eloignement gdographique;
mais la nationalite roumaine n'en recevait pas moins dans
toute l'Europe orientale un accroissement considerable de
force et d'infinence si les Tsintsares, au lieu de faire cause
commune avec les Hellenes et de considerer la Greco comme

leur patrie, se souvenaient de leur origine et se declaraient


solidaires de lours freres de Dacie. L'exemple des Tsintsares

Avemii 0 la nor Paparude , insg le numimil


Pirpirune.
Dupg duminica Tomii, daca tredi doe, trei septemani fgrg se ploug, Romanii gasescil cg. e de lipsg a
pune se jce Pirpirunele, ca sg adducg pleie.
Ug fag din celle mai serace este accoperitg mar
pe tot corpul i mai alles ping la briC, cu stevie sau
cu fericd (plantg numitg in Carpati ferugd, 0 in limba
francesg fougere). Pe feta asta o 'nsogescii rnulte alte
fete de Romnii, i mergii din casg 'n casg la vecini.
Pirpiruna jcg; allelalte cantg.
5i la nor este obiceiul se se arunce apg pe neateptate, pe ascunse, assupra Pirpiruner. Sgtenil nostri
sunt convin0 Ca aceasta e necessar pentru ca se plOug.
Ca resplatg, se dg faing, pane i unt Pirpiruner.
Dupg ce a cglindat peste tot satul , Pirpiruna si
amicele er, facil placinta cu fgina i cu untul obtinut;
o coca, i apor mergil de o manncg la fontng. Insg

ritul cere ca plgcinta se fig mancatg, stand fetele cu


picirele in riuletul unde trece apa de la fontang.
Numar urmatrele versurr 'rni adducti aminte din
ate se cantg de Pirpirune:
Dialectul macedoRen

Traductinlle In dialectul &man

Pirpirund
Se readund
plVie, cld ploie,

Paparudd
Se aclund

ca si crscd agrele,

Ca sd crscd recoltele din campa,


recoltele i Nide,

Agrele i avhiliele,
Avhinele i ierghile,
ierghile i curiile,

curiile i verde(ele.

cid pkie, di. pldie,


Ville i ierburile,
ierburile i pddurele,
adurele i verdeturile.

etablis eu Autriche et en Hongrie est bien propre 4 montrer ce


que peut produire l'intelligence et Pactivit6 de ce petit peuple.

11 est probable qu'il y avait dejh des Roumains macedoniens parmi les Grecs, qui au moyen-Age venaient chercher

fortune en Hongrie comme artistes, architectes, negociants,


etc.; il en vint certainement aussi pendant les invasions
turques, mais on les confondit avec les Grecs, les Serbes,

et des Bulgares. Ce ne fut guere que vers la fin du sicle


dernier, apres la publication des Recherches de Thunmann1),

quo les auteurs de statistiques commencerent h distinguer


les Tsintsares et leur consacrerent une mention speciale 2).
A la meme epoque, h Vienne, Pest, Novi Sad (Neusatz),
Zemun (Semlin), Miskolc recurent diverses immigrants qui
devaient jouer un grand Ole dans leur pays d'adoption.
Au premier rang des immigrants dont nous parlons se
place Simeon Georges Sina , qui fonda h Vienne la celebre
maison de banque connue dans toute l'Europe. Simeon eut

en 1820, son fils Georges, a h Serres


vers 1785, mort h Vienne en 1856. Celui-ci, qui donna
un immense developpement aux affaires de la maison et
pour successeur, ,

recut du gouvernement autrichien le titre de baron, conserva


toujours le souvenir de son origine. On assure qu'avec sa
femme il ne parla jamais d'autre langue que le dialecte
macedonien 3). Le troisime Sina, Simeon Georges, ne en

1811, mort le 15 avril 1876, parut, au contraire avoir


completement oublie ses compatriotes. Ses sympathies se

partagerent entre la Grece, dont il fut4e representant offidel h la cour de Vienne , et la Hongrie, qui le compta
parmi ses magnats 4). Athenes lui dut la fondation d'une
Academie des beaux arts, pour laquelle il donna en une
z) Johann Thunmanns Untersuckungen Uber die Geschichte der astlicken euroAischen Vaker (Leipzig, 1774, in 8).
2) Par exemple Schwartner, Statistik des lanigreicks Ungern, 2. Ausgabe
(Ofen, 2809, in -8), I, 138, et Csaplovics, Gemade von Ungern (Pesth, 0829,
in -8), I, 207.
3) Albina, 11 (23) aprile 1876.
4) Comme baron de Hodos et de Kizdia.

www.dacoromanica.ro

103 --

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


seule fois un million de drachmes. Les Magyars eurent

egalement part A ses bienfaits, enfin les Serbes eux-memes


eprouverent les effets de sa munificence. Seuls les Roumains
le trouverent indifferent; il se prononca meme solennelle-

ment centre eux en 1860, lors des demeles qu'eurent ensemble Peglise roumaine et Peglise grecque de Braov
(Kronstadt). On a d'autant plus lieu de s'etonner de cette
indifference, ou plutOt de cette hostilite que Simeon avait
made deux de ses filles h des princes phanariotes, qui ont
la plupart de leurs proprietes en Roumanie 1).
D'autres banquiers viennois, moins puissants que les Sina,
mais influents encore par leur richesse, les Dumba, nous

offrent un spectacle presque semblable. Si le pere n'avait


pas tout A fait oublie la Macedoine, le fils, Nicolas Duinba,
aujourd'hui depute au Reichsrath, est un fervent apetre du
gennanisine ; ii eut bien Cependant donner chaque amide
son offrande au bal de bienfaisance organise par les *dints roumains de Vienne, mais c'est , croyons-hous, tout
ce qu'il fait pour ses anciens compatriotes.
Parmi les familles tsintsares qui out gagne de grandes
fortunes en Hongrie , ii n'en est guere qu'une seule qui
soit restee sincerement attachee A sa nationalite ; nous
voulons parlor de la famille Mocioni, l'une des plus consi-

ginaire de Grabova, en Macedoine. Son oncle maternel


thanase Grabowski, apres avoir longtemps habite la Hongrie
septentrionale et la Galicie, oA ii avait donne au nom de
son pays natal une desinence slave, s'etait fixe h Pest; ce
fut aupres de lui que le jeune aguna vint achever ses etudes.
Bien qu'il ne se fat d'abord occupe que de la philosophie et
du droit, il se sentit entralne vers Mat ecclsiastique.
Un autre de ses parents, Maxime Manujlovic' , (3veque de
Verell lui servit de guide et de protecteur dans cette
nouvelle carriere.

Les Roumains n'avaient alors aucune influence dans Peglisa grecque-orientale de la Hongrie, eglise qui relevait
tout entire du metropolitain serbe de Karlovci. aguna,

entre dans les ordres au mois de Novembre 1833, fut


pendant longtemps confondu avec les moines serbes; ii dut
habiter un convent de la Sirmie et renoncer a l'usage de
la langue roumaine. Ce fut ainsi qu'il franchit les degres
inferieurs de la hierarchie, mais, parmi les Serbes comme
parmi les Roumains, ses hautes capacites lui assuraient un
brillant avenir. En 1847, il succeda comme eveque de
Transylvanie a Basile Noga. Revenu au milieu de ses compatriotes, ii n'eut plus des lors qu'une pensee : rendre it
Peglise roumaine en Hongrie l'autonomie qu'elle avait perdue

derables de Budapest. Les Mocioni ont conquis, soit par leur

depuis Pannee 1700. La lutte qu'il eut A soutenir contre

attitude ferme et courageuse pendant la lutte de 1848 et


1849, soit4par les nombreux bienfaits qu'ils ont repandus
autour d'eux, des titres durables A la reconnaissance des
Roumains. Nombre de jeunes gens originaires du Banat et
de la Transylvanie, leur doivent leur instruction, et, sans
parler d'une foule d'ceuvres utiles auxquelles us ont concouru, Rs ont longtemps ete les plus vaillants defenseurs
des Roumains de la Hongrie, tant au sein de la diete que
dans lour journal l'Albina. Si, depuis trois ou quatre ans,
leur ardeur a pan se ralentir,, si des interns financiers
ou autres les ont tenus eloignes de la politique militante,
ii n'y a pas h craindre qu'ils renieat leur passe; leur nom

les Serbes fut longue et difficile. Le patriarche Rajatic', qui


en 1848 et 1849 avait. Re le plus ferme soutien de la

appartient desormais A l'histoire roumaine.

pour les reformes qu'il meditait, Our ses pretres, pour ses

Ce ne sont pas seulement les grands banquiers ou les


grands proprietaires qui peuvent accroltre Pinfluence des
&mains dans la monarchie austro-hongroise. L'esprit d'i-

eglises, pour ses ecoles. II mit habilernent a profit Pinfluence


personnelle qu'il vait acquise aupres de Francois-Ioseph,

nitiative qui distingue les Tsintsares permet A des hommes


places dans des situations beaucoup plus modestes de rendre
de grands services b, la cause nationale. Ne doit-on pas
retenir le nom de ce negociant de Miskolc, Georges Tricoupa,
qui, en 1770, avant que lea Daco-Roumains eux-memes
possedassent une granimaire, fit imprimer A ses frais hi
HeuroIrsteiz d'Anastbase Cavalliotis 2), le premier livre qui
nous fournisse des renseignements sur le dialecte macedonien Ne faut-il pas citer parmi ceux qui ont bien merite
des Roumains Georges Roza le medecin qui publia en 1808,
k Vienne, un apercu de Phistoire de ses compatriotes 8) et
Georges Boiagi, le professeur, A qui Petude du grec et du
serbe ne fit pas oublier son idieme natal, et qui publia en
1813 line grammaire macedonienne ?
L'exemple le plus frappant de ce que peuvent l'intelli-

gence et Pactivite unies au sentiment national nous est


fourni par la vie du metropolitain aguna , dont nous ne
pouvons nous empecher de dire ici quelques mots.
Anastase aguna , qui prit en religion le nom d'Andre;
naquit h Miskolc le 1-er Janvier 1809 (n. s.). Son pere,

qui se livrait au commerce des vins de Hongrie, atait ona) Le prince Mavrocordato et le prince Ypsilanti.
a) Thunmann, x77.
3)
;azicoats n8vi Tim Pottalcov
greei 2-a-v imolucgcvtival

monarchie autrichienne, etait un adversaire redoutable.


Cependant aguna ne se laissa pas decourager.

Les services qu'il avait rendus lui aussi A la cause imperiale, Pascendant qu'il avait su prendre sur son peuple
donnaient une grande autorite h sa parole. Tout en combattant pour la liberte de son eglise, ii ne negligea rien
du reste de ce qui pourait contribuer A la prosperite de
sou diocese. II avait toutes les qualites d'un homme d'affaires
et, comme un vrai fils de la Macedoine, connaissait la puissance de l'argent. D chercha donc 6, se cder des ressources

et obtint directement du monarque des subsides importants.


Les efforts qu'il ne cessait de faire pour se soustraire I
Pautorite du metropolitain de Karlovci furent enfin couronnes

de succes. Des reserits tin 25 Juin 1863 et du 13 Aoilt


1864, confirmas par la loi hongroise de 1868, ont separe
la hierarchie roumaine de la hierarchie serbe et reconnu
l'autonomie des deux eglises. Cette mesure si avantageuse
pour les Roumains, h qui elle permettait do s'occuper desormais de leurs affaires nationales, favorables aux Serbes
cux-memes, qu'un antagonisme prolonge avec les Roumains
ne pouvait qu'affaiblir, fut l'oeuvre de aguna. Ce fut lui
encore qui assura hi continuite de toutes les institutions
qu'il avait atablies, en fondant des caisses speciales pour
l'entretien de chacune d'elles. Ii ranima le zele des hommes
riches qui se montraient indifferents au sort de leurs compatriotes. Grace a lui, un de ses amis d'enfance, mort en
1870, Emmanuel Gojdu, que Pon avait parfois considere
comme un renegat, laissa aux Roumains une fortune de
plus de 300000 florins, dont le revenu devait etre consacre
A subvenir aux besoins d'un certain nombre d'etudiants
dans les universites ou les ecoles superieures. Plusieurs
Tsintsares s'associerent aux muvres de aguna; c'est ainsi
que Theodore Mutowski et Georges Grabowski laisserent par
testament de petites sommes a l'association transylvaine1)
dont l'infatigable prelat avait ete le principal fondateur.

Bacixcov, gaot xceronsolicriv civrigrieav Toi; .dovveiflecos, traduites en


roumain par Sergiu Hagiadi (Craiova, 1867, in -8).
4) rectlyzaTexii ecopavocii, 'aj'rot ,uctsto8ovofilaxmli (Vienne, 1813,
Bucarest en 1863 par les soins de M. Constantin Negri.

in -8), reimpriinee

x) .Asociatiunea transilvani pentru literatura romani si cultura poporulul


minims

www.dacoromanica.ro

104

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Quand 11 mourut, le 28 Juin 1873,

II

rdpandit sur ses

compatriotes de nouveaux bienfaits. 11 leur laissa tous ses

biens, dont il constitua un fond perpdtuel et inalikable,


destin ft augmenter les ressources du clergd, des dcoles et
de la typographie mdtropolitaine.

Tel fut Andrd aguna dont la vie a fourni ddjh la maEke d'une volumineuse histoire 1). Ses ennemis ont pu lui
reprocher un caractre trop eutier et des procddds trop despoti-

ques (ddfauts ordinaires aux hommes qui ont conscience de


leur valeur et des services gulls rend ent aux autres); ii n'en
mdrite pas moths l'admiration de ses compatriotes, Puisskt les
Tsintsares fournir A la nation roumaine beaucoup de reprdsen-

tants aussi dminents !


Path,
le 27 fivritY 1880.

ask Donatello, Verocchio, Brunelleschi i alti multi.

Se nu uitamu quO i astacli argintarii romni facu


icOna mai intrega de argint, afarO de figura: si mani.
Ore a lucra, vestinintele santului in plug de argint,
nu este a dessina, ?.. Ore a saph arabesche pe metal, cum
facu ciselarii i argintarii romni, nu este a dessina ?..
Astacli, in Macedonia, bisericele i icOnele sunt mai

adessea zugravite de Romani.

17.7.

/22

Nu vorbiram de pictura.
De que ginte sO fie fost zugravii din Byzantiu?
Quine ne o ar pute spune? ..
Se scie quo 'n Italia in epoca renascerii, primii
pictori i sculptori fin-6 argintarii.
Asa Orcagna quare a lassat fresche la Campo-Santo,

caz

4t,

Ar fi pr lung se vorbimu de mosaice.


Sciinta quare studia, pe om in timp.si in spatiu, ne
4nai inveta quo artea este produsa totd'auna, in orique terra; de gintea aqueea de unde essu mesterii pi
lucratorii.
Conclusiunea nOdtra este quo, forO se ne mandrimu

ARTEA ROMANEASCA

afarO din calle, putemu clicce quO aartea pretinsa by-

azantin6 este arte eft& din creieri romAnesci.4


Kannitz ethnographul distins ne attesta quO in

Athena, Belgrad si Constantinopol, constructorii de


case si biserice, Ille,sterii Mande de astasli, sunt
in mare parte Romani din Sud.
Scriitorul austriac ne marturesce quo e de mirare
aptitudinea Romanului pentru architectura. Quo in allel-alte cetati din peninsula balcanica, nu sunt alti mesteri

de case afarO de Romani.


Preambla-se quine-va astacli in Turcia, Bulgaria si
Serbia, si va constat quO zarfuri gingase, candele de biserica, si geamii, bijuteria de filigran, pistle ciselate, manere cu incrustatiuni, vestminte brodate artisticamente
si mult jinduite de Arnauti fuduli, si in fine ua.' intrega
argintaria, iessu din mainile Romanului macedo-epirot.

Argintarii din Crusova, din Bitolia si din Salonicu


sunt toti romni.
PinO si in Bosnia si Hertegovina, pino 0 in Cairo
si Alexandria sunt argintari romni.

La Nisi (Serbia) si la Vidin, se fabria cercei si

bragiari in filigran de ua gingasia rapitre. Toti lucratorii sunt Romani din Macedonia si Epiru,
Femeile bulgare cu anevoia se decidu se lasse bijuteria romanesca pentru sticlaria colorata precupetia
de tolbasi ovrei.
Astsli traiesce in Constantinopol Romanul Vasile
Almina, mester b6tran quare construf un mare nume'r
de case frumOse 0 de geamii imposante.
Aquestea 's faptele.
Que esse d'aiqui ?..
Anthropologia moderna ne inveta quO aptitudica si alte caractere,
nile gintilor se transmitu,
din generatiune in generatiune.
Grecii sunt astacli tot ash indemanateci marinari ca
si strabunii bor.
Tiganii, quari pinO mai de-una-cli erau singurii nostri ferrari, sunt descendinti ai aquellor nomasli quari
addusserO in Europa industria ferrului.
Daca astasli in peninsula balcanica Romanul este
cel mai indemanatec mester de case, pietrar, argintar,
bijutier, ciselar (sapator in metal) si lucrator de vest-

Elementul domnitor in imperiul byzantin,


pi

laici ca

fu compus nu atat de Greci quat de

calueri,

Arnauti grecisati de limba.

Nu e ginte quare s 'pi schimbe idionpl mai curend ca Arnautul.


Populatiunea insO de unde esirO lucratori i mesteri
populapentru meseriile artistice, fu,
ca i acli,
tiune romanesca.
Pentru elementul domnitor,

onor era. si fala d'a


nu se pricepe la nici ua meserie.
gArta era, darO produsit de Romitni.D
PINTEN.

NUMELE MEU
Dragi versuri, frunzele 'nverzescii,

Dar... maine, cind voiti fi uitat,


0 sa,' ma. faceti sa gindescil
La frunzele ce s'au uscat;

aci al meu nume nesciut,


Pe linga-atitea nume marl,
Va fi un trunchiu necunoscut
tntr'o padure de stejari I

ee
Un popor luminat, harnic

i econom este ca ua minge de gumilastic;


cu cat va fi isbit mal tare, cu atit se
va In1a mat sus.
SAVANTUL SI POETUL

minte brodate cu aur, apoi tot el a exercitat mese-

riele aquestea in epoca imperiului byzantin.


Arehiefiscopd qi metroiSolitul Andreisi baron de
Popea (Sibiiu, 1879, in 8).

.et.g.una,

de Nicolau

avantul cu compasul mesoara marginitul,


Poetul cu gandirea strObate infinitul;

Al unuia e locul, al altuia e timpul,

www.dacoromanica.ro

105

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Savantul cu sciintia, Poetul cu Olympul.


Savantul trist pgtrunde a lumeT adncime,
Poetul vesel sboarg prin sferele sublime,
Si cand Dumnesleirea isbeste peptul lor,
Atuncl Fraternitatea i strange cu amor.

de curind generalulii rusii Gurco cu guarda sa. Ordinele ce priimeai escuadele de patrule din anteposturl
eraii forte severe , militaru era obligat sg infrunte
frig5, cgldurg, plOe, zgpadg, Rime, somn5, obosealg,
sg incetesle d'a fi om ca sl fie ostean, cg.cI dusmaniT,

mai cu seamg in acelle timpuri cgnd se prevedea


apropierea desnodgmintulul terribilel drame, sg servea

de tote armele, de fortg si de duplicitate spre a insela vigilenta privighetorilor cellor maI ne adormiti
ca sg communice cel din afOrg cu cel strinsT intr'un
brig de otelO in scorborele Plevnel.
algrasiulul romgn if fu incredintatg astg grea sar-

cing in partea occupat de Romgni, i eli iva pi


nOptea bgtgtorea intr'una drumurile laturase dintre
sioseaoa de la Biela spre Plevna pgng la sioseaoa ce
esa din Plevna spre a merge la Sofia, ocolind Grivita, Verbita, Clisovatu, Ribisa, Susurlu, Caradacl pi

ine earna, vine earnal


imi sopteste ne-'ncetat
Frunsla, care 'ngglbineste,
Floarea, care s'a uscat.

Opanezul i infruntand la fie-ce minut intglnirT pline

Vc

de marl primejdii si lipsite de strlucirea gloriel.

II

Vine earna, vine earna


Aud5 corbii croncgnind,
Si la glasul lor respunde
Vntul toamnei greil gemgnd.

pi

purile lor trernurail de frier in suptirica manta pe

care intemperiele si ug grea campanie o maltratasse


cu totul, apa de plOe r6sbisse prin mondir pgng ia
pelle, cai lor pe jumgtate despotcovitf se poticnea
iner'una alunecAnd prin drumulO cent" mocirlos, dar

cVine primavara, vine b


Fericitg respund eu
indatg flori i fluturi
Sg trezescu la glasul mett

cu tote aceste eT innaintaii frg precurmare nesocotind

chiciura ce le isbea fata.


Caporalul mergea innainte. Ehl ce mai osteantil
ce mai Bucurescean 1 ce mar mgndrete de ma1aci5 oboreanti fusesse innainte d'a cgdea la sortn Stanjenulti bur Serban vodg r6mgnea in josulti statureT luT
piatra se fgcea fa'rime in pumnii luT de otelit Ellii
de cgrid era pe lume nu scia nici ce e frigul, nicl ce

Toate-'su eargsi inver0e


Riul curge strglucit
Codrul murmurg, sopteste
Ca 'ntr-'un dor nemarginit...

Toate le-am trezit cPin moarte


Prin un singur, drag cuve'nt,
Eu le-am slis sg se destepte
Ca' amoru-i pe pament 1

a/A2;4020c-

Nog era la num& obscuril viterf care infrunta plOia


ventuld inghetat, opt soldati Oi unt caporald; tru-

e fOmea, nicl ce e oboseala cgci pe tote le indurasse de


cgnd se ngscusse si se deprinsesse crestinul cu elle ca
cu nisce jucgriT; d'aceia ell5 nu era nicl 1.14 data tristil,

c/a,2.

ci in tot-d'auna ii vedeal veselii, voios , bine dispus.


Cgnd mergea la horg cliii cgnta, cAnd mergea la m6rte
iargsi cgnta; cum putea fi vre un soldat codaciii sub comanda until caporal ca Brigadierul Nit Bot-de-crapii?

III
De astg data brigadierul nostru nu cgnta ci mergea
cu pasil messurat in fruntea escuadel salle , isT in-

PINDUL

I CARPATUL

Episod din istorla resbelului IndependinleT Romntei.

struna calul ca sg facg ce115 mai pucin sgomotii si tl


fgcea ochii in patru i urechile in optil ca sg nu-I scape
dimic ne bggat in seamg p'acea procletg de vreme.
Pe cgnd mergea astfell5 incetinelti dar frg de intrerupere, calul brigadieruluT se opri in loca f6rg voia
stgpinu-seit ciuli urechile, sbgrli coma, gmfla ngrile si
scOsse din peptu un5 ninchezatil usiure dar semnificativ.

StatI, strigg Nitu, cg Zaplan all5 mcii mirOse


Era pe la inceputul inner lui Noembre annulti
1877, nOptea iT ntinsese vlurile salle de negurT
peste suprafacia globului i ul plOe mrunt i pgtrunzAtOre luptandu-se cu ascutitul5 fluerat al criv-

ce-va ne plgcut.

Top' cai se oprir

i soldatiT trasserg cu urechia.


Scar-Pita de care 1 esclama unti soldat flu de
plugar5' crescut sub inima carulul.

i plOia

Tropotil depgrtat de vite multel adaosse aitti


soldat al cgrui tatg fusesse chirigii.
Trebue sg fie unii convoiil turcescii, urmg anti

mai repede, adic g. pe la opt ore din nOpte, ug escOdg


de vre-ug nog cglgrasT Romani' pgrgsea Dolni Metropolulti si se indrepta spre Telis pe care '15 occupasse

treilea soldat.
Pe el% mg1 i ce-o da D.et, striga Nitu flcindu-sT cruce i &and pintene calulul.

tuluT cgdea deasg si resbitOre preste campiile i satele


Bulgarii pe care le pustiisse grozgviile resbelulul.

TocmaT egnd nOptea era mai tntunecs

[13,262.]

14

www.dacoromanica.ro

106

ALBUMUL MA CED 0 R OMAN

tntr'ug clipg escuada de cglgra0 Romani dispgru

ca ug alucg, in negura noptii ca cum cai lor ar fi


fost intearipati.
IV

La ug distantg Ore-care de local de unde pornisse


ca nisce smei cg1gra0i nWri, mergea a lene bltcind printr'un dedal de gropi i hopuri und convoiti
de vre-ug trel-cleci de care incarcate cu proviclii
trasse de cgte ease bol.
Innaintea i innapoia convoiului calaread cgte ease
arnauti armati pantg in dinti i de ambele lgturi ale
carelor trei-cleci i mal bine de ba0buzuci grOsnici
la infgtipre care isbeati inteuna cu nisce bice grOse
si nodorOse in spinarea bietilor Bulgarl ce manaii boi.
Care le ne unse cine scie de cnd scartliati cobitor,

boi ne-mancati cine scie din ce vremuri mugeah

plangetor i BulgariT lichniti de fOme i sdrobiti de


oboslg i durere gemeati infundat. Inteast timpti pg-

clitorii lor 41 petreceati unii rontgind ce aveati prin


desagi, a1iT mijind i leggnindu-se pe ele i altii
cantand ug manea ling i adormitOre ca sg le trecg
de uritti. Erati aprOpe de Plevna, de locul, ande erati
grgmaditi ma de mil de inimici i cu tote astea mergeati a lene i fin-a grije ca cum terra lor ar fi fost
ne bantuitg de nicl ug primejdie. Apa a fost Turculti
pi ap, va fi cgt va trgi.
De ug data unti tipetti terribilti le isbi urechile ,
unti ura formidabild predomina sgomotul produs de
elemente i scOsse din toropealg pe sectarii semilunet
Ghiaurill strigara ba0buzucii spaimantati i frg

sg ascepte ca sa vacla cap.' suntti aruncarg cat colo


bicele, uitarg cg erati armati cu unti arsenalti de arme
de toth soiulti i o luarg rasna pe cgmpie i dispgrurg ca i umbrele in negura noptiT.

Bulgaril scgpati de ace ce'i tiranisa dgdurg 0 el

dosuld uitand i vite i care numal sa scape cu viata

arnautii remgind singurl se stranse la ug laltg, 41'


adusse aminte cg sunt strenepoti aT lui Sckender-bei
0 se pregatirg sg infrunte primejdia.
Necunoscutul duman sosi repede i impetuosti ca
vijelia, otelele se incruci0arg, pepturile se isbirg, respirgrile se amestecarg 0 mai nainte d'a se cunOsce
si numera, sangele tipi din vine omenesci, tipete de
durere i turbare se imprsciarg in spatiti i pismap
mOrte 41 intinsese in aerd cobitOrele el brave ca sg
priimeascg jertfele ce i se aducea.
Precum doi tauri de ug potrivg puternicl i de ug
potrivg inver0un41 se napustescil unul spre altul cu
turbare, se isbescd in capete, se impungti cu cOrnele
si

0 se impingd' cu vertute fora ca sg pita reu0 ca unulti sa dovedeasca pe cella altd i astg neputere IT
invegiuneazg i mai mult 0 le indoesce fortele, astfellti
i celle dog cete de di4mani se atacg, se isbescd', se

impungti, ample aerul de scanteele ce esti din sgbiele


lor i adgp pgmintul cu sudOrea i sangele lor pi
furia lor se inmultesce i inver0unarea lor se improspateacla cad i unii i ali1 sunt bravi i unil i altii
sciii a se bate 0 nu potti sg se dovedeascg uniT pe altil.
In sfir0t dupo ug muncg d'aprOpe u org Carpatulti

invinge Pindulti, calara0i intinde la pgmint fora de


viata ease arngup, cincl din el' pusse pe gOnk altY
cinci dumani i nu remane pe campia de luptk intre

murinlii ce horcaiad i boi ce mugeati, de cat doi


luptatori ce Inca se batti : Nita Bot-de-crapti brigadierulti i ug namilg de Turcii.
unulti i altulti sunt voinici, i unuld i altul vitejl, dar insfirOtti Ni ret4esce a ucide calul adversarului seti i dupo ce'lii restOrna la pamintti, se prapgstuesce i ellti peste densulti. Turcul caclind 41 rupe

sabia in dog i ne mai putind sg se lupte 41' lgtesce


spatele pe pamint i asceptg mOrtea fora de spaimg.
Mori pggine , striga Nitu puind virfulti sabiei
salle in peptuld du0nanului invinsil.
Eg nu escg paging, eg nu escil Turcg. Arrneing
escg, striga invinsulti cu putere.
Romnti1 esclama Nitu, oprindu-0 sabia tocmal
cand era sa se infigg in peptuld invinsului.
Da, armanti din Pind, arman Macedoneanti;
dar ce i tu esci Armand' ?
NegreOtti, respunse Nitu cu mgndrie, eti suntti
Romanti din terra Romanilorti.
Arman din terra Armnilor 1 esclama Turculd
cu mirare sculgndu-se de jds i uitandu-se nimitu spre
cglara0ulti Roman. Dar ce feili ? ati Armanii terra ?
Cum nu, 0 terra i stapinire i Oste i Dommi
alld lor Roman.
Oh 1 du-me, du-me acolo unde Armanii imparatescti, striga. Turculd cu find cuprincrend cu bratele
peptul fostului seti 'adversarti.

Bucuros, dar cum se face ca tu Roman sg fad


parte din armia Turceascg?
Parintii mei de grza Grecilor s'ag turcia
Ce grozavie1 vino, oil de ce lege ei fi, sangele
apg nu se face, terra ta iT intinde bratele i fratii
tei te strangti cu dragti la sinti, caci Romanul pri cum
si ori unde o fi este 0 remane Romani:1'.
Pe cand crivetulti fluera, boi mugeati i murindil
horcgiail, doi fraT, doi Romani de 0 purtati uniforme
de dumani se aruncati cu dragoste unulti spre altul.
Pindul i Carpatul se strangeati la sinti.
V

A doua cli des de diminegg intrg in cuartierulti


generalti allti cavaleriel Romgne de la Dolni Metropol

unit convoiu de trei-sleci care incgrcate cu grgne si


nog-cleci de vite, iar cavaleria Romang numera unti
osteanh mai multil.

Bucurescr. Annul .r88o Ianuarie 7.

www.dacoromanica.ro

107

ALBUMUL MACED 0 - ROMAN

APOSTOLI MACEDO-ROM AN I
1. lVkiehailu G. Boiagi ; Nscuta la Bud'a in Ungarra pe la anulu 1780, dintr'o familia originara, din Macedoara. Educatiunea si-a facutu-o in loculu uascerei, si a
scrisu in limbele: greca, seri* roming si germang. Boiagi
este in cab' scimu noi, primulu Rominii care a scrisu o
gramatica macedo-roman.

Teattgamli Ocopavtx4 irot

axsdovoli1ap24 ovoth-

c49.8co'ce zat 7reorrov sot; vog ax&coa 157a) Mizaill Maot471, dtcYamtalov zsg tia2.0ELInvoc7c axobig.
Boma-

nische oder Macedono-wlachische Sprachlehre, verfasst


und zum ersten male heraus gegeben von Michael G. Bojadschi, tffentlichen griechischen Lehrer der hiesigen National

Ev Btsvvii v Avotetag., cv e zmoyeapa


zov Icoavvov Evvese 1813, in 8, p. 228.
Schule.

Pre candu Boiagi a publicatt acest'a carte, erg, profesoru


de limb'a grecesca noug in Vien'a. Acestu barbatu flu alu
civilisatiunei si invetiatei colonii din Moscopolea, a mai la-

satu si alte scrieri, din cari traductiunea Evangeliutui"


comentatu in gramatic'a D-Iui Maximu. In Locothea II p.
198 gi 203 mai vedemu inseninate incg urmaterele doue

carti de ale lui Boiagi si anume: Orbis pictus de Amos


Comenius, tradusu in 10 limbi: latina, &mesa, italiama,
daco si macedo-roming, neo-grecg, rusg, seri* ungare, si
germana, in 40, anuncia,tg in Yien'a la 1819. Seurt'a gramatic neo-grecel, (Kurzgefasste Neugrichische Sprachlehre) pentru junimea greca si germang, tiparita in Vien'a
la Dim. Davidoviki 1823.
Boiagi este celu de antgiu, ce avt curagiulu se dicg lumei
in faci'a atitoru popere, alu ciroru interesu erg a ascunde
nationalitatea romang, din Macedoni'a, eh intre Slavi, Albanesi

si Greci, este unu poporu romanu, plinu de vietia, de virtuti


strabune, de nationalitate. Gramatic'a Macedo-roming a lui

Boiagi devenindu rarg si cu greu de gasitli, unu singuru


esemplaru s'a mai aflatu, dupg care a compusu si D-lu I. C.

Maximu: Bapeda idee de gramateca Macedono-Roma-

nesa, i ca spesele D-lora G. Goga si D. Casacovici, tiparita tra se se impartg gratuitu Romaniloru de a drepta
Mani. Bucuresei Tip. Statului numita Nifonu 1862 in 8,
p. 153. Repausatulu Maximu nu apucase a termini bine
urmaterele rinduri:
Meritarear se o retiparesca Rominii in etern'a memorig a
bgrbatului invetiatu, ce consacrg ton, vietra sa la luminarea
natiunei sale, si care fgra indo611 se depuse in mormentu

Locuitorii acelui orasiu toti vorbescu romanesce s6u cum


OW Rosa 1) toti suntu Romani. Avemu de la elu
17-ecozonEteia Tcceecr zoi; aoToR,oytoyuckov xca aijsgtpow &coy chdaaxalov, iseoxiiecxog xcet meorromanol xvecov

Osochoeov Avacrzaolov Safiallairov MocrxonoArrov ovvz8881C1a, xca vim meoliZov zlinotc heYo3-8u1a, &marl
unii, syrittozdzov xca xelicrquozoirov xveiov rsiTeytov
Temovna, 'coy xat xocrIviichai satimpivov EX nareaYog
Moaxonolsog. I'vercriicav, acced Wrovag zce Boezat,
lielpO, (1770), in 8, p. 104. Acestu opu cuprinde unu Abecedaru grecu gi unu vocabularu de 1170 cuvinte in trei limbi :
grecesce, romanesce si albanesce, cu litere grecesci 2). Cartea
ne este cunoscutg numai dupa reproducerea lui Thunmann p.

181-230. Opulu lui Cavallioti, este monumentulu celu mai


pretiosu, ce posedemu despre dialectulu macedo-romanu. Originalulu astagi nu se mai pote gag, mentionatulu vocabulara

inse lu avemu conservatu prin Thunmann, loculu citatu.

3. Constantinu Hagi Cehani, romknu cu intine cunoscintie, care comuniel lui Thunmann multe scientie, despre
originea, intinderea, numerulu populatiunei si alto impregiurari ale Macedo-Romaniloru si Albanilor.

4. Danielu, barbatu eruditu si autorulu unui Dtictionaru grecu modernu, meso-romanu, bulgaru si albanesu, tiparitu in Yien'a la 1802.

Ehayoyx zitclocoxa,Itct 7r6eUzovaa 24oc0v 1-erecty2adOov 'cow ,csoodecov xotvciiv chcamcov, licat ii
(170; ecottac, E.* sv Mourta 162,azt, 'C/N fiovlyaet* xcet vfic alfiavvrixw. Etpcs,9Etoa acrea rrov curls-

aquercccov xat Aoytomaz-ov dttiamccaov, omovottov xat


tegoxiiento; xvecov JavoiA, (Mtzcaii Adceptri HcezVi) yob'
EX 3106X07tOlECOg 1802. S. L. (Ey Mooxonast); in 4
de p. 92; paginele continu vocabularula reprodusu mai
tardiu dp Leake ; erg restulu volumului contine diverse
piese in limb's greca. (Biblioteda centrala din Bucuresci

-posede unu esemplaru din acesta carte rarg).

5. G. const. Rosa. Doctoru in medicina, romanu din


Macedpni'a, contemporanu ai ilustriloru barbati Budai-Deleanu,

S. Clein, Petru Maioru si Sincai. Avemu de la densulu:


'.nazdo'8t4 zcsei wail/ Ropalcov ffset vc dvottctoopi-

BL-ezcov,a6ot xazotxotign1 avytalectv z-ov ziovvafisw.


vcov,
Pest. 1808 in 83). Alta carte tot dela acesta: TEXVJ yfig

ecgitcavtxiic avamocrsco4 tcs lemma yeamaza, (Dupre


sorierea si leotnra romansoti, cii litere latine, Buda 1809).
0 cuniscemu Inse numai din recensiunea lui B. Ropitar 4).

G. POPESCU.

cu o Mare amarire sutletesca, vediendu ca tete silintiele sale

fusera degierte, de ora ce compatriotii lui se aratara surgi


la chemarile lui."
Si repausatulu C. Negri, care totu de una a avutu fericit'a
idee de a face ceva pentru acesti Romani Macedoneni, se
oferi a retipari cu spesele sale proprii Gramatic'a lui Boiagi, unu demnu monumentu alu -nationalitatiei Romaniloru
Aureliani. Asia dara retiparirea acestei gramatici o datorimu
marelui patriotu Costache Negri. Ea este imprimata in Bucu-

resci Tip. Stet Rasidescu, 1863 in 8, p. 208 cu o prefacia de D. Bolintinenu.


In cele din urma Boiagi, ducendu-se cu ducele de Luca
in Itali'a, petrect acolt pana la merte, erg, scrierile lui pote
ea au remasu in bibliotec'a ducala sea ca s'au pierdutu. 1)

Cucerirea 'ntemeeatg pe puterea 'nvingdtoare,


N'avu nicY odineoaM efecM trainic i ream
'atund numal actiunea'T fu cu clreptfi neperitoare,
Clnd tricet fu sevthsitti. pe terimul cel moral.

Voit dar, campionY nobill, care v'atY ales menirea


Acest adeMrU la lume inc'odaM s'atatT,
Fie ca triumful grabnic s v'aducti nemurirea

i an silintele voastre s

fiY bine-cuvIntat! I

2. Theodoru A. Cavallioti, invetiatu protopopu roman. din Moscopolea iii Macedoni'a, patru mile de la Achrida.

x) Picot : in Les Reumains de la Macedonie, p. 42 dice ca'acestu vocabularu

cuprinde 1070 cuvinte, cu equivalentulu loru romanu si albanesu, mai multe


sentintie si piese grecesci pentru copii.
21 Thunmann: Untersuckungen uber die Geschichte der dstlichen Eurojdischen

x) In cartea sa pag. 140 si urm., unde adauge, ca Cavalioti intorcendu-se la


Moscopolea a ridicatu o tipografia in care s'au tiparitu multe carti romanesci.
La pag. 146 numera mai multi romani invetiati, intre cari Dionisiu Mantuca
episcopulu Castoriei.

lker I Th. Leipzig 1774 in 80.


3) Cercetdri desfire Ron:alai dincolo de Dundre, traduse In romanesce de
Sergiu Hagiadi, Craiova Tip. Th. Macinca 4i R. Samitca r867, in 8, p. XV 6x.
4) Kleinere Schrzyten I. Th. Wien x857. p. 182, si urmat. vedi si eEssai szer
le vocalisme Reumain par C. D. Georgianu, p. roo..

14*

www.dacoromanica.ro

108

i
ALBUMUL MA CEDO -ROMAN

Mircea Cel Mare


Domnul Valahid, Duce nerasuld g al Omlasuld,
Comite SeverinuluY, Despotal DobrogeT 0
Domnul DrastioruluY (SilistreY) 0 p6nd la Mare.

www.dacoromanica.ro

109

,..

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Ioaniu
Imperatore Romano-Bulgarilor 1197
Ioaniee
Empereur des Roumains-Bulgares.

www.dacoromanica.ro

1207.

110

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

CORPO SI SUFLETO

Paris, 30 Mai 1880.

Monsieur,
Ea noaptea 'nseninatd; dinainte'd la picioare,
Apgru, schinteind, tainic, cerul mg.ndm, Instelat,
Fdrmecat de-acest spectacola, de lumin 1 splendoare,
Multd vreme, n nimire i 'n estazti l'ata contemplat ;
Pe and stam contemplgnd astfel, pe de-asupra unf norti trece

Gera si stele, -intio cliph, aa perit, s'ail nimiccit;


i 'nainte'mY nu 'ntalneste, nimic alt, privirea'mt rece,

Vous invoquez deux noms chers et sacrds: Georges


Asaky, Edgar Quinet. Je sais que devant eux, tout Roumain
s'incline ; ils ont contribud 4 fonder la Roumanie. En souvenir de mon Ore et de mon mari, je vous envoie une page
inddite quo vous me demandez pour votre oeuvre patriotiquO.

4.--

Dectt tidburele uncle, unuY lacti ne 'nsufletittl.


Tot asemenea, orY tare creaturd omeneascd,

Rea sat bine-alatuitg, ce sub soare a nascut,


Daa nu revelg-un suflet, care s'o 'ndumnecleeasa,
MaY mult alt nu represinta, dectt un nemernic lut.

SOCI ETATEI M ACEDO-ROM A N E


e../VVY

A.41 and egoismul rece stdpaneste-orY ce fiintg,

In acest timpa de 'ndoiald, positif, materiala,


Dulce'Y a rod vedea oameni ce 'nsuflatt de o credinta,
Se jertfescti unuY scopti mare, urnagresca un ideala I

A isgoni sardcia, a xisipi ignoranta,


A desrobi omenirea de sub jugul lor cumplit,
A restitui Dreptatd Gladiul eY i Balanta
CInd o India sacrilegig, a'Y rdpi, all Indrgznit ;

A preggti 'ncet unirea iratilor d'un neam i singe,


De furtuna reld soarte, cu crutlime despartitY,
A veghia focul cel sacru, alti fed de a se stinge
Iatg nobila menire reservata la Elitt
I

0 1 dacd cui-va in lume, va sta veodatd 'n putintd


A face, un visa scumpa noud, s deving-un fapta reala,

Va fi numaY celor oamenY ce 'nsufiati de o credintg,


Se jertfesca unuY scopti mare, urmaxescti un ideald I
Foclanl.

LETTRE A U N PATRIOTE ROU MAI N


1-i 4n prenant en Occident la ddfense de la nationalitd
Roumaine, j'ai soutenu la plus juste des causes. Je n'attendais d'autre rdcompense quo le sentiment d'un devoir accompli. Votre assentiment me permet de penser que j'ai
exprimd avec vdritd les voeux des Roumains. C'est lit ce

que je souhaitais le plus. En peuple ne gagne pas en un


seul jour sa place au soleil. Je prdvois que le bon droit
malgrd Pdvidence dont il est accompagnd ne recevra qua
lentement et par degrd la sanction complete des dvenements.
Ii faudra encore le concours actif de tous les bons citoyens ;
en Occident il sera nkessaire de rdveiller, d'exciter de
nouveau l'intdret public pour nos freres d'Orient. S'il en

est ainsi, quelle force ne puiserai-je pas dans votre sym-

pathie, pour continuer le saint combat de la justice. le


plus grand des encouragements sera toujours l'adhdsion des
hommes qui vous ressembleut. Vous me faites l'honneur de
me compter au rang des enfants de la Roumanie ; pout etre
l'ai-je mdritd par mon ddvouement filial 4 sa cause et par
ma ferme volontd 4 la soutenir, , taut que le ciel m'en
laissera la force.
Agrdez etc.

Edgar Quinet.

Bruxelles, avril 1856.

jamais les vieilles nationalites reagissent avec au-

L'unite de l'espece humaine n'est pas seulement un dogme, qui peut etre et a et nie; pas
seulement une belle conception philosophique, qui

peut etre discutee. C'est avant tout un fait


scientifique, qui ressort de l'application a l'homme

des lois communes a tous les autres etres or-

ganises et vivants. Et ce fait a une grande


porte ; car seul il donne une base acceptable

par tous les esprits a la sainte notion de la fraternit de tous les hommes.
Paris, 7 Avril i880.

tant d'energie que lorsque la force et la tyranie travaillent a les aneantir.


La race latine est immortelle; elle sera toujours le
genie et nine du Monde.
C'est en vain que les barbares fondirent sur elle
et camprent dans le Capitole.
La seve des vaineus roula dans ses veines, et ces
vainqueurs a la fin tomberent en esclavage; la semence

civilisatrice germa dans leur cerveau, bouillant avec


leur sang le sentiment ou Part, la poesie, et au fond
de leur conscience la foi qui sauve.
Ohl frres d'Orient I luttez avec perseverance; de-

fendez la terre sainte pouce a pouce, car le sol de


le patrie est sacre.

Gardez votre langue, vos mceurs; et n'oubliez pas


qu'ici, dans ce pays classique de l'independance, apres
cinq sicles d'une lutte acharnee qui cornmenga aux

Asturies avec Pelayo, nous avons roule le Croissant


sanguinaire, du haut des murs de Grenade au fond

www.dacoromanica.ro

111

ALBUMUL MACEDO - ROMAN

du detroit (Gibraltar) pour ne jamais plus reaparaitre


sur le serein ciel bleu de la gentille Espagne.
Nous formons tous ici des voeux pour votre independance, pour votre libert.,e, pour votre triomphe.

A la sociedad. Macedono-Romana
Bucarest

unca aparecen mas fuertes las antiguas nacionalidades que cuando mas se empeiian la fuerza
y la tirania en aniquilarlas.
La raza latina es inmortal; ella sera siempre el
genio y el alma del mundo.
En vano cayeron sobre ella los barbaros y sentaron
sus reales en el Capitolio. La sivia de los vencidos
circulO por sus venas, y cayeron por fin esclavos los

vencedores, germinando en su cerebro la semilla civilizadora, hirviendo en su sangre el sentimiento del


arte, la poesfa) y en el fondo de su conciencia la
fe salvadora.

Luchad, hermanos cle Oriente con perseverancia;


disputad la tierra santa palmo a palmo, que sagrado
es el suelo de la 'Atria.
Conservad vuestra lengua, vuestras costumbres; y
no olvideis que acpli, en este pais clasico de la independen cia, tras cinco siglos de ferviente lucha iniciada en .Astgrias por Pelayo, arrojamos al fondo del

Estrecho, desde los altos muros de Granada, a la


sangrienta media luna, para no volver jamas a levantarse en el sereno azul del cielo de la gentil
Esparna.

Todos formamos aqi votos por vuestra independencia, por vuestra libertad, por vuestro triunfo.

Torroella de Monter( 28 Matto de z880.

D IN
IIDE LA BONN LA COBLENZ" 1)

strinse sintti legamintele, carl ne inlantuescii de pamintulti nascerii 1 01 nu'mY vorbiti de chimera: patrie
universald ; omulti este o fiintg forte restrinsg in spatiti

si in timpti, mica, trecetOre, si, cu tOte aspiratiunile


sale cele inalte, precum nu pOte imbrgtisa totulit cu
ama, cam de 25 de anl, era de o frumuseta
mintea, asa nici cu inima globulti intregti. Patria sea
fing si picantg si, ceea ce este mai mult, cu o fisio- adeverata a fostti i va remin tottideuna aceea de
nomie interesantg si cu totulti simpaticg: figura necu- parnintulu cgreia sintil legate sirntirile sale:
noscutg, si totusl cu citg me uitam la dinsa
se
ePaserea cea a1gt6re zb6rg, c2nth, rkkesce,
intelege numal pe furisi si pe citti 'rni permitea bunaDar se 'ntOrce r la loculh unde ziva a vgslutii.*
cuviinta i timiditatea mea
cu atitti parcg 'mY pgrea.
cunoscutg.
Ewig nah und ewig weft. a
(Eternh departe i totusl aprOpe.)

Atunci, impinsti de o curiositate neobicinuitg, plecal


urechea, ca sg ghicescti dupg limba, in care convorbi
incetti, de ce nationalitate sintti. Asg fl doritg sa legii

cunoscinta cu dinii, singurulti mijidcil, care m'ar fi


f'acutti sg uitti mai simtitoril singurgtatea, ce me apgsa.

/01 ce n'asti cla sg fig Romini, zisel in mine, doritti

a intilnl compatrioti de ai mei, si de a vorbl limba


terii mele, ale card scumpe accente nu le audisem
de atita timpti. <<Ei ar fl pentru dorulti teti de Ora,
ca rOua noptii pentru florile arse de sOre, ca unii
izvorti recoritorti pentru pieptulti insetatii de o cale

MARIORA
(Episod din resbolul Romnilor cu turcii de la 1877)

indelungg*.

Dunrea pling de valuri


Sgomot6se serpuea,

Niciodata ca atunci nu mi ati pgrutti mai adeverate


versurile lui G. Sion:

Si pe cele duog maluri,


Negura incet cgdea;

Und talazul cu u plutg,

eMultil e dulce j frum6sg. lim1,a ce vorbinth,

Ca ea mai armoni6sg alta nu ggsiinti.

1.16. femeg despica.

Ear tu, iubite lectorti, nu vei gni exageratil acestti


sentimentil, cad pcite te aT aflatu i tu vreodatg in
asemenea positiune, i, departe de tera ta, al primitti
cu entusiasmg totti ce 'ti amintei de ea. Atitti de
x) D. Quintescu a onorat Albumul cu o frumOsii. lucrare .De la Bonn la

Coblenz pe ap 3. i pe jos, cu o scrisOre d-lui V. A. UrechiLP Spatiul care ne

Bgtalia bicepuse. Durthrea era umpluth.


De torpile, i intr'nsa u femeg ce cgta?

De un an d'abia fusese Mari6ra mkitath.


and sotu'i de langl d6nsa fu thpit pentru armatii;
Si vgdend cg. nu mai p6te sta pustie 'n al ei sat,
Si-a pus in gand sit se eucg la rgsboiti dupg bgrbat.

mai remine ne obligS. a da numal aceste renduri, care vor face cu nerabdare
a se astepta publicarea intregel opere.

www.dacoromanica.ro

--

112

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Era tocmai diva 'n care
Se ivire la Balcani
i se puse la 'ncercare
Bravii nostri de curcani;

i s6rmana aiurzd
Ochiul ei s'a 'ntunecat.

Nimic dansa nu mai vede. Dar luna ce luminzt,


Pe socu'i cdclut in luptd i l'artl highetat.

Mariora ce trecuse Dunerea, late iarlimce


La Nicopol se afia;
Singure, fire de frice, rezemate de ue. stance,
Sta pe ganduri i bfta.

Drept la densul se repede, Mari6ra de ue-date;


Dinteun somn greti d teribil pare cd e desceptate.
Ea se lupte s ridice i eapropie de sin
Pe oscnul ce '1 repuse glontul crudului peen.

Este nopte. and scanteia,

Verse bombele ce 'n aer cu sgomot alt eclatat,


Atunci sermana femee,
Stepanite (run gaud gr6znic, inima 'si-a sfidat.

Totu'd ea tnainteze,
Tremurind,
o, nu de frice,
Sentinela ce veghieze

eti-o

aa

i zdrit,

Inamicul; drept la densa Mariora s'a oprit.


Dar soldatu 'n amutire,
Ste la postu'i, neschimbat;
Femea nici uL simpre
intfensul n'a desceptat.

*Te gdsesc Bedite. dragli Inima ardea tn mine,


D'al teu dor d te-acuma eti me aflu lenge. tine.
Nu vedi tu pe Mari6ra?.... Ce, nu pop ca se greesci?
Ai cedut... de ostenle, nu'i asa ce tu treesef?
Cand plecasY tu mei Bedite cu oscirea romanescl,
piceaT tu atunci ce lupta repede o s6 sfirsscde,
Se n'am teml de riimica, ced a casd o sC vii,
Senetos, vitz i mandru, pe pept cu cevelerii I
Nu'i asa? spune Bedita, inimiOra nuli mai bate?
Ale tale jureminte de inbire sunt uitate?
Dar tu nu'mi respunsli nimica, ci stai rece i tecut,
ScOle-te Bedita drage, Ota liul. s'a fecut I

tn zadar ea IT vorbesce sri spune a e sogie,

De wen roman ce lupt, cu ai si, la betelie;

In zadar ea 11 intr6bd d'al ei sot: ce s'a ficut?


El nimica nu respunde, ceci la post e surd si mut.

Dar glasul ei se stinge i focul Incetze


Din ochiul sal cel vie;
Ea cade lenge sotu'i pe care Ii veghieze,
In campul cel pustiti I

Mari 6ra desolate.

Cand se face diminete

Si cu ochii plangetori,

Si cand 'Loci acei solda#

Bietul sot 0 catd, catd


In tot locul pane 'n zori.

Cari nu mai aii vietd,


Dupe camp sunt adunati;

Dar In calei sentinele


Intalnesce tot mereil,
Si miile de ghiulele.

Mari6ra e gesite
MOrta, lange-al ei iubit.

i... ea este fericite,


Ceci In cer la regasit.

Par a trag In pieptul sed.

Al ei sot, unde-o fi 6re?


Se repaus e. sub cort?

E remit? Unde II dere?


Ofi p6te, c. e chiar mort?
Un strigdt de disperare,
D'abia p6te se mai dea,
De si el peste hotare,
Nici un echo nu avea.

gerAiza-724i

M 0 RA L A

(Dup'e Bchner).

Dar romance e sublim i chiar la nenorocire,


On dud este ca acuma dominate de iubire.
Decd. vita este stins In berbatul s6u iubit,
Stinse va fi i Intiensa, pentru ca tot s'a sftrsit.
Visuri dulci de fericire, numai pote s nutrsce,
Veduve, tn este, lume, la ce 6re se treesce?

Principiul adeveratei morale are de bas


reciprocitatea. Nu putem der gdsi un cdlduz mai

bun pentru purtarea nOstrd morala, de cat cunoscutul proverb :

Ce fie

nuli filace, altuia nu

face,, seu yeti tu altora ce vrei ca sale facti

Acest proverb este un adeverat cod


al virtutii i moralei cu mult mai bun i mai
simplu, de cat cel tnai voluminos manual de
fie ei)

Mari 6ra e superbe, cu cositele'i pe spate,

Mute d'un vent usor,


Cu ult fot e. scurticice, pici6rele desceltate
Si ochiul scanteietor I

Cu pasul ei ca de anger, majesti5s

i senine,

Ea perea el dada 'n vent I

Dar d'ul-date se opreset, ca un fulger de lumine.,


Si 'ngenuchie pe plmant t
Campurile ce coprinde cu a ei lung/ privire
M6rtea le-a acoperit,

De cadavre; printre de c'ul putere peste fire


Cate sotu'i cel iubit.
Este el I... o, d6mne sfinte,
Ce tabloti sfisietor I

Printre mii de oseminte


Zace si al ei odor I

Ethica seu cel mai bun sistem religios din lume.


Tote regulele morale! basate pe consciinta, pe
religiune seu filosofie sunt in fata acestei simple
der practice regule aprOpe superflue. Acesta re-

gula va castiga o adeverata valOre, cnd fiecafe individ va ajunge la un grad de culturd
ap de inaintat, in cat sd 'ntelega scopul vietii
sociale, raportul, ce esist. intra el i societate
i va sci sa concOrde interesele sale cu ale societatii, in care trdesce. Este generalminte cunoscut i aprobat de istorid, c moralitatea unei

www.dacoromanica.ro

113

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

societati, ca i moralitatea unui individ, cresce


i se desvoltd in acea mesurd, in care se desvolta cultura, consciinta i cunoscinta legilor me-

nite a promova interesele generale i c in


consecint ordinea sociald se 'nbundtatesce in
raport cu micorarea asuprimei legilor penale.

Pierre (c'est le nom de notre voyageur) avait raison


d'Ure gai. 11 revenait de Silesie, oh II avait conquis, par

un trait de bravoure, la croix d'honneur et son cone: il


allait habiter en pail sa petite maison blanche , heritage
de ses peres, et rien ne pourrait plus s'opposer k son union
avec Marie , sa bien-aimee depuis l'enfance , cella dont le
souvenir l'avait suivi dans toutes ses campagnes, cello pour
qui il avait prefer6 son conge k un grade de lieutenant;

Marie dtait sa cousine, Marie etait la plus jolie fille du


village. Elle n'etait pas seulement plus jolie qua les autres
villageoises mais elle etait encore bien au-dessus d'elles par
son esprit et par ses manires. Elle avait 6t6 61evee comme
une demoiselle par une comtesse de Pancien regime, sa
Palacio del Recreo.
Alameda de Hercules.

Monsieur,,

Seville.

Votre lettre me touche profondement 1 Votre


inspiration est noble et vos efforts seront couronnes de
succs. La langue de la mere patrie est le viatique de
celui qui l'a quittee et l'esprance de celui qui nait dans
l'exil. Ii faut donc la conserver a tout prix, comme

l'enfant conserve la tradition du foyer, l'homme l'a-

mour de la libertl Je souscris de tout mon coeur


a votre desir; je vous prie, seulement, de m'indiquer

dans quel genre et sous quelle forme , poesie ou


prose, lel tribut que je joins avec un sentiment d'orgueil a celui que vous apporteront de plus illustres
que moi. Quelque occupee que je soies en ce moment je n'apporterai aucun retard a mon envoi.
Recevez, monsieur, mes remerciments et les souhaits que je fais de toute mon me pour la reussite
de votre noble projet.

L'EPREUVE D'AMOUR

marraine. Elle avait puis6 dans cette education aristocratique

une delicatesse de sentiments qui penchait un peu vers le


romanesque et une finesse d'idees qui semblait alors ne
devoir appartenir qul la classe privi1egi6e. Pierre daft fou
de Marie, il savait qu'il en tait aim6 et il lui avait ecrit
une longue lettre afin de Id annoncer son retour et sarement, k l'heure qu'il etait, elle Pattendait sur le seuil de
sa porte, ombragee d'une vigne en festons ; strement elle
prolongeait sur la route ses regards impatients pour le deviner dans l'espace. Pent etre memo viendrait-elle I sa
rencontre, et alors... Oh! alors la reverie arriva k un tel
developpement d'extase quo, ma foi, il envoya une pierre,
d'un coup de baton, k plus de trente pas derriere lui, qu'il
caressa son chien trois fois au lieu d'une et que le noble
animal se precipita en avant avec des bonds incommensurables.

Ensuite Pierre entonna de toute la force de ses poumons


une complainte du pays, dont voici les paroles.
,A la claire fontaine
les mains me suis lavees; a la
feuile de chene
me les suis essuyees
Sur la plus
haute branche
le rossignol chantait
Chante, rossignol, chante,
toi qui as le coeur gai
Le mien n'est
pas de meme
il est bien afflige
C'est que mon ami
a la guerre est and
pour un bouton de rose
Pierre
que je lui ai refuse!
1e voudrais que la rose
fut encore

au rosier

et que mon ami Pierre

fut encore a

m'aimer."
11 se tat tout a, coup. 11 venait d'arriver devant la maison

Par une matinde du mois de septembre de Pannee


1807, un jeune homme de 28 ans environ, le sac sur le
dos et un baton 4 la main, s'acheminait sur une route du
midi de la France. Il etait vetu simplement d'une blouse
bleue et d'un pantalon de toile, sous lequel s'elargissaient
des guetres d'une blancheur irrdprochable; mais, quoique
rien dans son allure reguliere et dans Pestreme proprete de

de Marie. Eh bien! oh &it done Marie? Il n'y avait point


de Marie. Comment pouvait-il se faire qu'il n'y eat point
de Marie? Certainement ii Mit tout k fait impossible qu'il
n'y eat point de Marie.
Pierre se passa la main devant les yeux, comme s'il etit
6t6 en proie a une hallucination, puis ii se mit en marche
vers sa propre demeure , l'esprit rempli de funestes pres-

ses vetements quelque chose de discipline qui trahissait des


habitudes militaires. Plusieurs passant avaient dejk paru
faire la memo remarque; ii faut avouer neanmoins que si
elle ne manquait pas de probabilit6 elle n'etteignait pas non
plus au degre de certitude de cette observation d'un vau-

sentiments.

deville :

En le voyant, sans l'habit militaire,


J'ai devind que e'dait un soldat.

Ce jour-lk, la matinee etait belle, un vent tiede secouait


sur la route le parfum penetrant des noyers dont elle etait
bordee de distance en distance, et notre voyageur rejoui
par la benignite de Patmosphere et plus encore par ses
pensees particulires marchait d'un pas dispos, tantOt chassant une pierre avec son baton, tantet accordant une caresse
k son chien, un magnifique epagneul qui s'arretait sous la

main de son maitre et repartait ensuite en bondissant ,


comme s'il n'etit pu dilater que par des mouvements violents la joie qui l'oppressait.

Lk une bien autre surprise l'attendait vraiment. Figuresvous qu'il trouva, installee, chez lui, Marie, qui tenait un

enfant dans ses bras, qui etait la mere de cet enfant, qui
donnait la main k un homme et qui daft la femme de cet
homme.... Pierre faillit tomber a la renverse. II sentit
quelque chose qui lui etranglait le coeur et qui de la lui
montait dans les yeur. Il voulut parlor et il n'enfanta que
des sons inarticules. A la fin il s'appuya contre la muraille
et regarda stupidement autour de lui.
Ntait donc, grand Dieu! bleu possible. Mariee k un autre!

Caressant l'enfant d'un autre! cette Marie gull avait tant


aimeel qui etait son seul espoir, son seul avenir, la seule
chose qui l'attachat a la vie! Que va-t-il devenir k present? Ah cela lui est, certes, bien egal, on pout bien faire
de lui tout ce qu'on voudra. Et ses projets de bonheur ?
et sa maison blanche? et sa vie paisible ? et les recits de
ses combats? et le coin du feu? Qu'est-ce que tout cela
est devenu, mon Dieu! qu'est-ce que tout cela est devenu I

[13,262.]

15

www.dacoromanica.ro

114

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN


Mon ami, lui dit Marie, je vous prdsente mon mad et

mon enfant, je suis Ore que vous estimerez l'un et que


vous aimerez l'autre. De fausses nouvelles vous ont fait
passer pour mort. J'ai trahi, par suite de cette erreur, des
promesses qui, autrement, m'auraient dtd sacrdes. Je comprends l'amertume de votre coeur, , mais je connais assez
votre noblesse pour savoir qua des sentiments plus tendres
feront place desormais a une amitid telle qu'elle convient
h ma nouvelle position.
Et maintenant , ajouta-t-elle
embrassez-moi et embrassez mon enfant.
Pierre embrassa.

Le lendemain Marie dit a Pierre : Mon ami, j'ai une


faveur a vous demander. Cette maison que nous habitons
vous appartient. Tromp& par le bruit de votre mort nous
nous en sommeS mis en possession comme dant vos seuls
!Adders. J'avoue qu'aujourd'hui il nous en cotiterait de la
quitter : nos habitudes nous y attachent, et puis elle m'est
there par des souvenirs d'enfance auxquels vous n'etes point
dranger. Youlez vous nous la vendre? Que vous importe?
Ne serez-vous .pas toujours libre de l'habiter avec nous?
Prenez-la, repondit Pierre d'une voix etouffde. Prenez-la
avec tout ce qua je possede. Je n'ai plus besoin de maison
a, present. Dans quelques jours je partirai pour Parmde.
Et Pierre signa l'acte qui lui eulevait la maison que lui
avait transmise son Ore. lin mitre jour Marie lui dit tncore 1 Mon ban Pierre, vous nous parlez souvent de votre
rdsolution bien arretde d'entrer encore au service. Cela
m'enhardit a vous demander une nouvelle grace , et j'ai
besoin de connaitre h fond votre amitid ddvoude pour oser
seulement vous en faire la proposition. Mon mad a tird au

et prdcipita sa marche. Il n'alla pas loin. Au premier tas


de cailloux qu'il rencontra sur la route, il s'assit et concha
son front dans ses mains. 11 dtait andanti.
11 fut tird de sa torpeur par la chaude haleine d'un chien
qui cherchait a lui soulever les mains avec son museau,
et par la pression de deux bras qui s'entrelacaient autour
de son cou. C'dtait son dpagneul ; c'dtait Marie.
Pierre, lui dit-elle, je ne suis pas maride, je ne suis
pas mere. Je t'ai gardd ma foi. Me veux-tu pour femme ?
Et ton enfant? demanda Pierre , hdbdtd comme un
homme ivre.

11 est a ma cousine.

Et ton mad!
Encore a ma cousine. Je les lui ai ernpruntds pour t'eprouver ; on m'avait dit que la vie des camps t'avait gad.
On t'avait peint a moi comme un querelleur, un debauchd,
un mauvais sujet incapable de rendre une femme heureuse.
J'ai voulu te soumettre h un essai ; pardonne-moi ma ruse.
Oh! oui je te pardonne, s'dcria Pierre. Mais, au nom du
del, ne recommence plus ce jeu cruel. Tu ne sais pas
combien cela fait mal, quand on aime autant que moi, de
croire qu'on a dtd oublid.

in,...,- .41,1,- afr2tu9 v:

sort; il /a partir, a moins qu'il ne se fasse remplacer, et


vous savez que le prix d'un remplacant est si dlevd que
toute notre modeste fortune y suffirait a peine. Au nom
de votre petite Marie d'autrefois, puisque YOU voulez absolument vous engager, consentez h etre son remplacant.
Cette bonne action ne changera den a vos projets et vous
emporterez nos benedictions.

Le tops nous somblo fuir, Innis co n'est On mirage.

C'est bien, repondit Pierre : je serai son remplacant.


Alors Pierre reprit son sac, son baton, sa blouse bleue,
siffia son chien et dit h Marie : Adieu, Marie,
souvenezvous de moi et que le ciel vous pardonne ce que vous

Nous SOROS lo Yvon qui voit fuir le riyago

m'avez fait souffrir. ntais venu joyeux; je m'en vais le

Et c'est nous qui passons dovant 1'Etornit6.

coeur brisd.

Onol c'est Illi qui passe A c0t6;

Noble et pauvre ami, s'dcria-t-elle en lui serrant la


main, tant de gdnerositd ne pout manquer d'avoir sa rdcompease. Chaque matin je prierai Dieu qu'il vous fasse trouver le bonheur aupres d'une femme qui yolks mdritera mieux

que moi. Ne secouez pas ainsi la tate, Pierre, et espdrez.


Tenez , void um bague de mes cheveux pour que
vous ne me perdiez pas tout entiere. Mais, en retour, faitesmoi un dernier sacrifices Ma petite fille s'est prise de grande
amitid pour votre chien. Si Tons le lui emmenez elle en

sera malade de chagrin. Laissez-le lui et il ne se passera


pas un jour sans que je lui apprenne h benir votre nom.
Pour le coup des lames jaillirent dans les yeux du
soldat, mais il baissa la tete en tdmoignage de rdsignation.
Aliens , dit-il , il faut que le sacrifice soit complet. Il
ne me restait plus que mon chien. Prenez-le.. A ces mots
il Menaca du baton son chien qui s'appretait gaiement a
le suivre. Le pauvre animal se concha par terre en levant
sur lni des yeux suppliants et pleins d'une inexprimable
anxietd; on voyait qu'il dpiait le moindre signe pour s'elancer aupres de son maitre, et cependant le signe n'arrivait pas.
Pierre s'dloigna brusquement sans detourner la tate. Au
hout de quelques pas il entendit de douloureux gdmissements

Fragment d'un scenario d'opra intitule le

771ET.7X PLIIIN
Eudore, prft des Gaines.
au milieu d'une meit de temPte
De noirs pressentiments mes esprits sont troubles;
Le malheur m'attend-il sur ces bords dsols ?

Ne dans les champs de Grece au pied du mont Taygete,


Oii ne m'ont pas jet le sort et la tempOte?
retais heureux li-bas,
Rome n'ordonnait pas 1
Je vivais sanp envie

Et j'ignorais les combats de la vie ...

www.dacoromanica.ro

115

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


De ma chere patrie
j'aime b. me souvenir

sci apol, prin Onsig experiinta lul, A distingl binele din

Et toi, mer en furl;

omorItort; A se arunce In valurl, spre a le cerca adiancimea ; In fiackl, spre a le simti usturimea; sit se isb6sch
cu capultt de stand, spre a sd to viitorh sit le oco16scl,

reh; A sOrb h. din cupa vitiuluI, spre a-I cunnOsce veninulit

Qu'ici j'entends emir,


Aux botch de Messnie,
Sous le plus beau des cieux,

Je te vois calme, unie,


Endormant tes flots bleus,
Je te revois sur les dunes bataves,
De nos vaincus rejter les paves ;
Je te revois partout, enfin,
oa s'est pose le pied romain.
Dieux, qui m'avez fait voir les plus lointains rivages,
Quand mettrez-vous un terme I mes plerinages ?
Bien jeune encore la fatigue m'a pris ;
J'ai vu s'enfuir toutes mes esperances
Amour, amour ton charme m'a surpris,
Et j'ai connu de cradles souffrances.
0 Velleda 1 tu souffres moins que moi I ...
Mon Arne aussi, mon Arne dsespere I

N'est-il donc pas un endroit sur la terre


Ot je pourrais, libre, vivre pour toi ?

etc. NumaI cu modulh acesta, conchidti el, unh copiliti, trecend prin sc6la experiintel, se va oceli In contra viulul,

gi va deveni virtual
Sustinotoril restrictiunil absolute rationdOit cu totulh
contraritt. El pretindh co copillult nu trebue sit voiascit

nimich, pentru co nu scie ce voiesce; ci sit sollicite totultt


de la mai muff seY, carl scifi ce se cuvine h ce nu se
cuvine s4-1 acc6rde; sh nu se attingh de veninti, co-lil

om6r1; nici de foca, 0-1h arde; nici de ap4, 0-lh Melt;


nicl de stand, cd-gY sparge capulh, etc. Infine el conchidt,
0 se cuvine a cresce pe copillt Inteo absolutit subordinatiune pia la maturitate caud, presentandu-se pe scena
lumil, ferit de orl-ce contacth cu ruit1, i nutrit numal
cu preceptele binelul, va concepe de la sine unh desgustti
pentru yip i, prin urmare, va appuca callea virtutil,
permitendull a voi numal aceea ce-I permitea educatoril
eel s voiascA.
De vomit examina cu maturitate argumentele invocate de
propagatoriI ambelor sisteme de educatiune, ne vomit con-

Tinge Indath 0 elle nu sunt decat nisce extremithtl, differind una de alta numal prin directiunea oppusa ce percurgii;
dar6 carl, n celle din urmO, dup6 logica MO, a lucrurilor,
se attingti, gi fatalmente nu producit decat acelleag resultate
funeste.

Incepend cu eel d'anteiii, primula lucru ce semnallm este,

DESPRE EDUCATIUNE

0 el propagh, doctrina lor numal prin vorbe, i o practicit


numaI prin faptele lor isolate; darO nimenl dinteengil n'a
avut anco curagiulll de a o formula Intend manualii de

Prin vorba educapune se Intellege,In resumatti, tOte


acelle Ingrijirl de care se cuvine sh RA incongiurat multi

educatiune, sail de a o intercala In vre-untt cursht theoreticit


de pedagogia. Adsta credem cO probqh de ajuns slabiciunea

prima peri6dh a vietel salle


de la nascere pia
la maturitate,
gi tOte acelle mosurI ce trebue A se iea
spre a forma din ellh, cu timpult, o fiintO cat se pOte
mal perfect, unti membru nih societAtiI folositort lulensue i semenilor sel, tint flu zelos i devotat allh Patriel.
Necessitatea educatiunil este atat de simtitl Intre Omenl,
gi folOsele el atat de Invederate, Incat nu credem 0 se va
glsi unit singurh omti cu mintea Anot6s5 care sO cuteze

se adaph dinteensul, cu atat setea i se apprinde mal mult?

In

a le combate. In adevort, cine nu recunn6sce 6re admirabilile

grade de perfectiune, de capacitate gi de virtute la care se


pOte Inglta omulit prin educatiune ? Cine nu scie assemenea,
cate talente naturale se stingh, sat cella pucin romantt

pentru tot-d'a-una neproductive, din causa lipsel de educatiune? Infine,


ceea ce este gi mal durerost nc pentru
cine nu vede Ore Infioratorult gradt de routate,
omenire
de selbAticie gi de corruptiune totalo pig unde p6te dege-

nera omit needucath?

Yenind acum la modult de applicare a educatiuniI, aci


vedem nisce differinte de opiniuni diametralmente oppuse

una alteia. Astfelti, null sustinh 0 este bine a se accorda


copillului o libertate absoluta, tolerandu-i-se totulti, i lassandu-lti In propriele salle appleckl firesci, fr cea maY
mica restrictiune. AltiI, din contra, pretindu co copilluld nu
trebue A aibh vointa liberg, ci sh se suppunk orbesce la
ordinile educatorilor OT.
Argumentele adduse de aporatoriI libertOtiI nemkginite

sunt, co copillulit trebue A guste singurtt din thte, spre a

argumentelor adduse de alio In favOrea princhpunlul ce


sustint, i neIncrederea ce all eI-ensug In ajungerea, pe
adsth calle, la resultatele dorite. In adevorh, cine ne-ar
putd Incredinta unh copillo, lOssat a gusta In plina
libertate din amagitOrele placed elle vitiulul, nu se va
Imbota de apparenta lor duldta? Cine nu scie cO vitiult
se presinth sub nisce forme attragotOre, gi cO, cu cat cine-va
Avarulti, spre txemplu, vis601 numaI comorI; betivulti, vase
pline cu liquide spirtu6se; desfrenatult, orgil; lenegiuld,
rocoritOrea umbrl a padurilor. A.pol bunultt simth gi experiinta de t6te oillele nu ne arrata Ore Indestul cO deprinderea

devine o a dotia natura, 0 ea se preface In necessitate,


tn nevoil permanent& gi netuvinsa?
Este f6rte adevorat cO tint omit se p6te oceli prin expe-

riintA, In contra unor restrigtl ce can assupra-I farO voia


WY. Da, se ocelesce, pentru 0 le urrasce ; i acostit urit
lilt anim64a la luptl, li-la InvatO a face tot possibilulti
spre a se apora de densele. Se ocelesce, de exempin, unh
ogteantl in resbelle; pentru 0 are de combhtut nisce inamici
pe care-I urrosce, de aporat o Tidy, i o patril pe care le
iubesce, i de cagtigat o glorilt ce-lit agtopta. Nu este luso
tot astfelti i cu vitiulh, pe care vitiosulii tit iubesce, 111A
cultivk, se affundh cu plkere Inteensulit; i, chiar de se
IntemplA cate o data A se degtepte din ameyla sa, cu
durere recunn6sce 0 este p0 tarOiti.
Nu devine dard cine-va incorruptibil practicand corruptiunea; nu Invinge appleckile vhtilmht6re lAssandu-se a fi
dominat de densele ; nu triumfl In contra desordinilor vietel
Innotaid In desfanarl. Indestullarea poftelor mitresce i mal
15*

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

:'

' -

Desemnat de G. Panaiteanu.

www.dacoromanica.ro

118

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


mult dorinta de plhced. Satiuhli, desgustult, urritult vint
ferte tAr4iti dud omulti nu maT 6 decAt unti corpt ruinat
pus In micare de unit suffietti desnervat. Gel ce all Incercat
se. tnvete a se oppune vitiurilor llseAndu-se In voia lor, at

subcqut de la primult past ; el at eit dinteensele ca


acd 6menI cad scaph, dinteuntl naufragiti: nuOT, slutitI
pentru tan. vieta, i despoiatT de averile bor.
In face gator probe convingetOre, eine mal pate crede
ce tint copillti, chOut In ucipterele curse ale vitiuluT, va
mal aye puterea de a se smulge vre-o date, shnetos din-

teensele, 0 de a se reinterce la virtute? A crede o assemenea absurditate, ar fi tot una cu a satin 0 tint omit
allunecat In spumOsele undo ale Niagara ar ma pute schpa
de Inecaciune, c unit miellti c4Out In sfAietOrele ghiare
alle lupulul ar maT puta schpa en vidth. In celle din urmh,
apostolil acestel doctrine periculase, ne-ar face nut mare
servititt do a no spune: chte exemple, chte miracule de
assemenea naturl ar put s ne presinte? NoT nu ghsim
cleat tint singurti exemplu: Fiiulii cella perdut din Evangelit; dare i acesta este numal o parabolh, destinate, a
arreta 6menilor callea penitenteT, a IndrepthriI.
,

Trecend acum la eel d'allt doilea, la sustinetoriT restric-

tiunif absolute 0 suppuneriI arbe din partea

copilluluT,

repetim din nuoti ceea ce am Ois mai sus, 0 i acesta

sistemh nu este deed o alth extremitate, care conduce la


acellea0 triste resultate. Aceia cad combatti reul prin ret,
nu fact decAt a-ltt adauge, a-lti Inrhdecina i mal mitt.
Supprimerea libertatif 6 unit lucru tot atat de vItemAtort,
ca i desfreult; pentru-ce applechrile omulul trebue sh se
dirigh, are nu se, se 'nebuasch, precum unIt torrentt nu
se stIvilesce, ci se canalish. Dace libertatea absoluta In
educatiune se p6te numi o licentet, care ruinap, corpult pi
ucide spiritult, apol i restrictiunea nemhrginith se pete
numi unti despotismit, care molleesce corpult i tempesce
spiritult. A cresce pe copilld Inteo absolute, subordinatiune,
interclicendu-I od-ce liberll vointh de a lucra, este a forma
dinteensult o machinIt capable de a functiona mime dupe
itnpulsiunea machinistuluT. A depune pe unit june In arena
societetiT, dotat cu o astfelti de educatiune, este a-lt arunca

de-o den. Inteo lume nuol, necunnoscuth de &insult, ci


Intrevepth numal In abstractt, prin lectiunile preceptorulul
sat pedagogultil sell. 0 assemenea procedere ar fi tot aa
de periculash, ca i cAnd ar trimite cine-va In resbellt pe
unt omfi ce n'a Invetat sh manuiasce nid unll felt de
armh, sat ar pretinde sIt fugh unt copillti ce a fost purtat
numal In brace, flre a i se fi permis vre-o data sh Amble
pe propriele luT piciere.

!dare de acestea, se ma,T scie, ca unt ce elementarit,


c mintea omuluT este Indreptath fatalmente fOrte dest cetre

lucrurile ce-I sunt inter4ise, i numal o ratiune mature,

extremitatile sunt periculase, 0 0 este bine a se preferi


tot-d'a-una callea de miOlocu, ca cea maT practicabile pi
maT sigure, spre a ajunge la scopulii doritt. Si se accOrde
dare copillulur, dupe inpregiurge, une-orl o libertate proportionath cu gradult de desvoltare a facultatilor luI fisice
intellectuale, i maT ales dupe gradult de culturh a
inimd sable alte-orI sIt i se applice, dupe trebuinth, o

restrictiune intellepth, i chiar o severitate phrintasch. Cea


maT seriesh preoccupatiune a educatoruluT cath sh RA Ingri-

jirea de a cultiva in inima copillului germenile virtutil, de


a smulge cu delicatete dinteensa od-ce applecad spre eel,
0 de a planta In locu-le sentimentult iubirif de tot ce este
bunt, justti i folositor. Acasth datorie, bine Implinith sub
tte punctele de vedere, elevult seti nu va abusa nicT o
date, de libertatea mesurath ce-T va accorda, ci va usa de
dense Intelleptesce, i o va privi ca o recompense, meritath
prin bunele salle purthe. Assemenea 1 child va cere trebuinta de a se applica copillulul nescad-va restrictiuni sat
chiar correctiunT, In urma vre-unel abetted din parte-I,
este de datoria educatorulul ca, Inainte de a procede la
aceste msurT, sh convingh pe elevulti set ctS acasta o face
numal din iubirea ce are &Are ellt, ere nu din capriciti,
ure, sat resbunare. Se intellege de sine 0, daca elevulti va
proba o sincerll repentire pentru abaterea sa, i o assigurare
co nu o va maT repeti In viitorti, attund restrictiunea sat
correctiunea nu-I maT are loculti. Procedend astfelti, flit
incredintat pedagogult co discipulult set I1111 va privi totd'a-una ca pe unti amid bine-voitorti; i prin urmare, la
orl-ce occasiune, i se va suppune din iubirea i respectulti
ce are cotre densult, aro nu de frich.
Spre a fi maT bine IntelleT, no resumam prin urmhtOrele
done comparatiunT: 10 Focult este tint elementt din celle
maT folositere In naturl, i indispensabil in viata fisich,

nume pine cand ellti este restrins In marginie cuviinciese;


Wan. Anse ce trece peste acestea, devine unt fiagellt pustiitort. Aa, i libertatea este tint bunt divint In naturh
0 indispensable In viata morale, numaT pine dad este
restrinsh In limitele ratiunil; Indath Anse ce trece poste
acestea, degenerep in licenth i devine o calamitate. 20 Arsenicult Intrebuintat cu mesurh Intellepta, este necessariti
In inedicine, pentru vindecarea multor sufferinte corporale;
are luat In dose, excessive, produce m6rte immediath. Aa
pi restrictiunea sat correctiunea, applicati la timpult i la
loculti set, este necessaril pentru vindecarea passiunilor
suffietesci; aro applicath In mon. absolutti i In mesurl
excessivh, degenera0 In tiranil, care conduce tot-de-una
la idiotismt, la desperar2, la revolte 0 la anarchil.

Intennll cuventt dare: Nici lieen, nid tiraniet In educatiune, ci tot-d'a-una callea de mi4loct Intro aceste doe
extreme; tint felt de ecclectismii, care ar coprinde In sine
libertatea rationale, i n'ar perde nicT o (lath din vedere
adeveratele interesse elle copillului.

este In stare de a-lt face sh se Infrene0e singurt de a


gusta. dinteensele. Nu este dare de mirare c tint june,
abia emancipat de sub jugultt und restrictiunT absolute din
partea educatorilor sel, se crap, 0 acelle restrictiunI II
erIt impuse numal din causa ethtil salle, i prin urmare
sh allerge indath la satisfacerea unor dorinte ce-T fussessere
In curst de atatia annT cu totult interOise; se, se precipite
In abisult vitiurilor, undo va Intelni firesce pe cd din
extremitatea oppush, adice pe aceia chror li se accordasse
o libertate nemArginith In timpult educatiunil.

Din celle arretate pine aci resulta, ca o consecinth na-

turale, 0 In educatiune, ca i in alte lucrurl din lume,

www.dacoromanica.ro

- 119 -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

LOU DIALOC DE CLARMOUNT .)

Ii faut done m'carter de la bouche aigrie d'un monde que jai


toujours mpris pour vous, mi cacher le deuil de ma vie coupe

et la sublime joie qui ensuite le couronna.

El: Pertout ounte ai viscut, ai trapat voste rire ;

Pertout ounte ai soufrit, ayes per ieu plourat ;


A roura endoulentida ounte vouliei maudire,
Me venias plan : eVous aimes I e n'ere counsoulat.
Couma un lum miraclous, enlusisses ma vida,
E, rescoundent la vostra en un silenci grand,
Ourdenis que ma lenga oun siegue tant ardida
pe proununcia 'n soul cop voste noum en rimant.

Lorsque mes yeux pleureront leurs denliieres larmes,


lorsque
mes levres rpteront les dernires pieces,
s'il m'en chappait un
mot, arretez-moi seulement.
Je veux entierement conserver le dialogue de Serrieres, je veux
garder en moi les espoirs illimites, qui entourent mon front d'un
bonheur que ne peut exprimer aucune parole.

LA BONTE.

O coscut paraulis, perpau ple de desaires


Douneres h. moun vers sa gracia e sous eclaires ;
ensegneres subran lou poude d'agrada,
I

E, lioga de m,rcis, lioga de cants lausaires,


Lous omes, aloudats A mina mounts e caires,

h 1 s'il est, id bas, un embleme celeste,


Une figure aimee et sacree en tout lieu,
Du bon ange invisible image manifeste,
C'est toi, aceur de Jesus, Bonte, fille de Dieu 1

Cercarien voste noum e ratroubarien pas I

Ela: Me falai de rest fieral e siava, e retirada


Dins lou soulemne amour ount m'aves acatat,
E degardar aqui renauranta pensada
Que seguere la souls a rave partajat.

A tes conseils 'Anis le Christ pretant roreille,


Lois des jours rclemptemt de son humanite,
En Israll, par toi, de sa divinit
Faisait a tous les jeux &later la merveille.

Caudoun m'estrema lion de la bouca aigrejada


D'un mounde que per vous ai toujour mespresat,
Je rescondre lou ddu de ma vida coupada
E lou sublime gaud que pioi Fa courounat. 4)

C'est toi qui le guidais, quand sa divine voix


A la mort confondue arrachait ses victimes ;
C'est toi qui rinspirais, dans ses pardons sublimes,
Toi; qui le fis pour nous s'immoler sur la croix.

Quand mous iols plouraran sas lagremas darrieiras,


Quand mas labras diran las ultimas preguieiras,
Je m'en sourtissie 'n mot, arrestas-me ben plan ;

Vole servar entie lou dialoc de Serrieiras, 4)


Vole gardar en ieu lous espers sans aurieiras
Que tournejoun moun front d'un uz esparaulant I )

412/4-

arca -7vt,11

Heureuses les maisons, heureuses les families,


Oh chacun, en naissant, te porte dans son coeur 1
Les saphirs, les rubis, au front des jeunel filles
Brillent moins que ta grace et ton charme vainqueur.

Un trait qui vient de toi, suffit pour rendre illustre,


Mieux que mille hauts faits, mieux que mine vertus ;
Un mot oh ta beaute brine dans tout son lustre,
Fait, depuis deux mille ans la gloire de Titus.

PENSES

TI ADUCTION

LE DIALOGUE DE CLERMONT
Lui:

Par tout oh j'ai vcu, j'ai rencontre votre sourrire ;

par tout oh j'ai souffert, vos lames ont coule ;


A rheure assombrie oh je voulais maudire,
vous me disiez doucement : eJe vous
aime 1 e et j'tais console I

Comme une lumiere miraculeuse vous faites rayonner ma vie,


vous ordonnez que
et , cachant la votre dans un grand silence,
ma langue ne soit pas si hardie
de prononcer une seule fois votre
nom en rimant.

0 parole cuisante, o propos pleins de tristesse 1 Vous donates


a mon vas sa grace et ses clairs, vons lui enseignates tout-a-coup
le pouvoir de plaire,

Et an lieu de remerciments, au lieu de chants de louanges,


les hommes, acharns h fouiller toutes choses,
nom et ne le trouveraient pas I

chercheraient votre

Elle: E me plait de rester fiere, et tranquille, et retiree dans


et d'y garder la pense
fortifiante
que je fus la seule a ravoir partage.

le solennel amour oh vous m'avez each&

x) Extrait d'un poeme languedocien intitul6 Lou libre de la Vida crammer


(Le livre de la vie d'amour).
a) Le quatrain est imite d'une piece frangaise ineditee de M. Nal Seguin.
3) Litteralement: acharnes comme des loups a fouiller montagnes et rochers.
4) Allusion a des th6ories, a demi mystique; sur le marMge eternel. Elles
sont surtout developpees 6. la fin du poeme.

5) Localite du departement de l'Ardeche et allusion a une des parties

du poeme.
6) Languedocien (environs de Montpellier) Orthographe montpelliraine.

Conte le feu, contre reau,


HOtel, cabane, chateau,
Prennent assurance ;
Mais, quelle stupidit 1

Nul ne prend de sfiret


Contre 'Ignorance.
0 faiseurs d'eclucation,
Distributeurs d'instruction
Vous enseignez toute science,
Mais vous ne faites mention
I

Du cceur ni de la conscience.
Do cteurs, docteurs 1 c'est la pourtant
L'enseignement entre tous important ;
L'enseignement qui, seul, en somme,
Peut de ranimal faire un homme,
Corruption! c'est toi, la mortelle ennemie
Du droit et du devoir de la libert
C'est toi, dont la perversit,
La convoitise et rinfamie
Changent tout, &mit tout, font tout semblable a toi:
Conscience, vertu, devoir, honneur et foi I

Qui n'a pas respect de soi,


N'a ni dieu, iii foi, ni loi.
Ce n'est pas assez de parler
La meme langue, pour s'entendre ;
C'est par le coeur Heil faut se ressembler,
Pour se comprendre.

www.dacoromanica.ro

120

(
ALBUMUL MACEDO -ROMAN

In genuchie am descuibatt din nisipt utt seek* rosk


candti unt micti batelt albt aluneca In fata-ne. M sculai
rapede scuturindu-mi Omit muiatt i o aratai tovarailort

rombre des berceaux,


Frais &los,
Que s'panouit, femme!
La plus merveilleuse fleur
de bonheur,
Que puisse river ton Arne.
C'est

mei, pr6 ocupati pentru a-mpartai bucuria mea; trate-midi

gasise intre Abel tint crabulett, O. la lupta micului ani


malt surorele mele batiat din palme. Alergai spre batelulti
met i me oprit cu anima vesela pe canai aluneca pe valurl.
Privit ceruld albastru, marea verde, copii veseli, cerulti
care auria totult, me v64ui pe mine ensa-mi i simtit ca

Napoli, 28 Ianuariil 1880.

Jubite domnule Vrechia,

Iml fad on6rea d'a-mY cere cate-va linil pentru Maeedono-RomanT" ; suntti fericita d'a-11 aduce obolulti met.

Pichtura de ap i grauntele de nisipA sunt i ele folosit6re


la zidirea until palatt, Intocmal ca i marmora gi. granitull
Romani! In pici6re, cu mistria In mana, 1ucr6za, la zidirea
until edificiti a card depIin
i mare 'nsemnatate nimene
n'o p6te prevedea; cu bucurie le-aducti slabulfi meti continginte, grhuntele mefi de nisipt.
Staudt, ap dimin6ta 1& ferdstra, eu circularea dumitale
In mama, eugetamt la ce-a-1 putea scrie.
In facia mea Golfult NapoleT ce-IA Intrevadfi printre arhod; la dr6pta mea Pausilippulti i pescerea sea cascata de
maT dotal miT de ant provOca, cugetarea la Augustti, la Sejan,

la Tiberd, la Neron i la omulti cu Murenele Vedius Pollion.


Pe pescere mormOntalit laY Virgiliti. La st6nga mea b6trAnulti Yesuviti, aruncandA spirale de fumti printre mantia-Y
de neoh, aduce aminte de Pompei i Herculanum.

Cugetarat la t6te-aceste candt 6ca c'apare Intre arbori


unit mict bateld, cu alba-I pan01 Intinsa. Adio Pausilippe,
Vesuvfi, Pompei ; Adio Poetti, Adio Istoria! Fiinta-mI Intr6g1
salta spre-acea brculita care-aluneca iute, iute i dispare,

frumost, luandil pe alba-I aripa


clasicele mele aduced aminte. In deiert6 ns dispare, o
WA and i. numal pe ea o vedg ; ea numaY remane viue In
juru-mi. Ve0I ca barculita aceea era Iucarcata de suvenire :
Eca unultt din ele.

ca totfi ce este bunt'

Canda eramt fOrte mica, gasiti tilted i pe biuroulfi tati, ua


epistola, p'acaril pecete verde era ua corabie, avtndfi devisa :
,,Astufelfi este vita."

&mint parte din acelil totult.


Eram patrunsa d'ul nemarginita fericire, i, printed,
ir6sca Intrunire de idei me gendiiti la pecetea mea cea
verde, i, desemnendt cu degetult micult batelt stralucitort,
care, cu veulti umflatt se legana molatict pe undulite, me
pomenif strigendil:

Eca. Astufelti este vidta!"


Mai tarOit, aveamti 20 de ani i era cestiunea d'a face
unulti din acele pasuri cari otaresct despre vi6ta Intr6ga.
Eramt la fer6stra camarutei mele de suptt straina, de uncle

se vedea marea 1 portult. Plajistea era departe, Tata-14


met era la cimitirit, mama era vgduva, fratele mea yi
surorile mele despartite, i pentru mine era vorba d'a Intra
In porta s'aa d'a afrunta furtuna.
In acea i cerulti era Incarcatt de nuorY negri ; umbrele
lord resfrangendu-se asupra portului asumbrea i mai tare
aspectult set ; domnia ua linisce care amintea m6rtea.
Marea, care se Intindea In facia-mi pana la Oceanti, mugia
In departare ; valud mad, vercIT 1 clocotit6re se rostoguliat
unele peste altele, marinduse, i, naintndti din ce In ce
maT spum6se pareati ca vorti Inghiti luntrele cari se lucre-

dintasera eT, apot, plan% saltare a giganticulul set sentl


le rescotea pe suprafacia O. Me Infioral, i privirea cauta
n6gra-T linisce me Inghiata.
Fie! qisef ;
portulti

prefera valurile cele mad, verp i spumatore" Valega


s6rtea luntreT Oicendt:

Astufelti este vidta."

Juna fata care fu copilulit este asta-01 mama-mare.


Adin6urea lasandu-T p6na se uita pe stag, acea carte
piing de istoriT udevarate, cum qic copiI, ua carte totfid6una deschisa pentru eine voiesce s'o cit6sca.
ua femee seraca trec e. purtand unit 16gant noti, nisce
baietT cad se bath o Imbrancescti.
Cate-va n3omente maT In urma trece unt omfi care purtand pe capu-T unti cusciugt canto, din tota puterea Toed
see unit refrenit popular :
.

Dupe rugaciunea mea tata ImI dote pecetea ; 0 privit


cu luare aminte, cautandt se Intielegfi devisa.
Era tare frumosti acela batelti! Matt de bine asembatti!
Marea asemenea cu marele iel valud. AI fi voitti-o

Femeile suntA amagit6re."

13130 mat liniscita, din causa batelulul; apol ImY Oiceamat:

Ti6ta nu este astufelti ; aia e mama ?"


Si mama suspina uitandu-se la tata, Intristatti i 'ngrijatt pe fotoliulti sett Bietulti Tata! Acea epistola till nthDin ; bine facusamA se-I i6fi frumOsa pecete verde.
In curendll fat pe plagite In cap6tult gradind 'Astro, Impreunit cu fratele-meti i. cu surorele mele, adunanda scoicarit.

Mares era atatfi de liniscita In acea ii In calf' descultandu-ne Incepuramq a atIta, cu pici6rele n6stre gee, micele
lel value.

Multimea nu lua In s6nal nid pe una, nicl pe celti laltti;


t6te privirile et suntii atrase d'ul banda mascata care
trece tamburinandfi, urlandti i dantandfi.
Betrana cauta batelulti, cugeta la pecetea verde, i, In
acea confusiune de ideI comuna batraniloril, Oka Incetti:

Unt batelti p'ua, mare turburata,


unt l6ganti,
uit lupta,
un cusciugt;
amorulti, durerea, une-od
ua mascarada :

www.dacoromanica.ro

istufelti este vi6ta."

121

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

PRIMA CIOCN IRE

terile s6le, limba'I i se incleta i. silintele sle nu pro-

e tot invirtea prin odail, edea, se scula , se uita


mereu la ceasornicu i, cum, acele II pkeau totu in acelau
locti, IIh apropria de urechia, se v6da de cumva nu a statti.
Cum? d'abia 11! Trei ore numal de dud lipsea! Adavaru,
ca el'

se despartiau aa de putinu. De la sosirea lor in

Bucuresci, era ptima Or

Ce lungl i se voru fi drut

Gheorghita igise ma Elena.


i ln

acele ore! Totue ce

voiost, ce sprinted, ce mandru pornise la c6la. Era in


fine se invete intr'u scl roma* alaturi cu Romant,
fratil set iubitl. Ah! Elena nu perduse timpt intru implinirea ultimel vointe a bietulul seu sotu, Petru Pod, mortu
In flOrea varstd, luatt d'urt crud, 136la, dobindita In temnitele turcescl, unde fusese aruncat, in urma intrigelor 'a
negrelor denunciari a unor greci turcitY, earl nu 'i puteau
ierta d'a lupta pentru respindirea Romanismuld, pentru
desasuprirea fratilor ,sei.
Unu lucru
cern Eleno, unu lucru: fa, din Gheorghita un Romanu care se nu aiba u i, un ceas de odihna

pe cat tin frate d'alt seu va fi supt jugul strainu ... Se


nu nite ca pe ctii unti singuru romant va fi asuprit,
toti trebue se se priveasca ca nc in lanturi ... Ah !
Macedonia mea

Eleno, -vinde totu, plead dute in Bu-

curesci, se creasd Gheorghita, invatind, muncind cu Romanl,


iubind cu Romani i int6rce-te in Ylaho-Clissura cu unu
Romanu de frunte "

Elena vandu totu in grabk pled, padsi locul undo traise


de la varsta de 17 ant. Cate amintiri! 136, vi6ta intteaga I

Pled totui fad a iodi pentru a merge inted t6ra


necunoscutk a careia limb& chiar nu o vorbea decat cu
mare greutate; pled, en pripa, del unu siuguru gandu
coprindea, coplea, acum pe mandra fata a lui Timoleone
Elefteriadis, pe d6mna sora a lui Aristide i Philopemene
Elefteriades: implinirea datoriei el de sopa, de muma.
11 i jumatate! ... De ce, o fi intailiand Mat? ...
Winne! se nu 'i se fi intimplat ceva! i u mia, de in-

chipuirl unele mai jalnice dedt altele strabateau mintea


tanerei i mult incercatel mume. Mae se audu pag pe
scat% ... Pca-Ia! U dulce skutare 'indat u plOia de
intrebki: ce ai %cut? ce
s'a Oisu? cum te'au primit?
eti nemultamit?
D6ru Gheorghita nu respundea, unt
noru intuneca fata sa, atat de senina dud poruise la scOla.
Ce ai? nu ,ty e bine ?
ai ochi roi, 'ml pare
d arOi . . Si din nou bi6ta mull se framanta i deja
tremura se nu 0, bolnavu copilaulu seu.
Gheorghita, Gheorghita,

ce nu me mai iubesci?

Elena pronuntand aceste cuvinte cu unulti din acele acente


ce numai mumele gasescu, 'i atrase baiatul In brata, sarutandu-lu, mangaiandu-lu cu ua nespusa dragoste: vorbesce
drag% spune ce al, de ce se ascund.i ceva malculipi?
BMatulu atunci porni pe plansu, i, cu cat rugamintele

mumei sae deveneau mai vii, cu atat i lacrimile s61e


curgeau mai numer6se i plansuI 'la Inneca mai tare. Se
incerca une ori a vorbi, ddra aceasta !Area a Intrece pu-

duceau de cat unt adinct i durerost suspint


M'aa ... m'at ... m'at chiamat... m'ati chiamat...
Grecule !

uurat d'a sa spovedania, Gbeorghita, mat linistit,


incepu a istorisi cu ua suma de amenuute, cum fusese that
In risu de WI clasa si chiamat Grecule pentru ca, se
vede, nu pronuncia aa de bine ca conscolarii sei, acea
limba romana pe care gat o iubea!

Elena ascultase fora a spune unu cuvintu fora a

ssf

misca
fata i se aprinsese, ochil schinteau, sinu'i palpita), degele ei se legau, se impleteau unul cu altul ca

i dud ar

fi

cercat a se sfarama unul

trupu'i tremura ...

altul, totu

D'ua data Ansa trsaIt i sculundu-se cu iuteala fulgerului, incepu a se plimba cu pai repezi, mergind, venind
yin odaia, repetind Grecule, Gr6cule .
Era ceva sfasiatoru in modul ei d'a pronunta acest
Grecule. Acest cuvint spunea totu i era singuru de ajunsu

spre a esprima ce se petrecea in acea Anima de muma,


isbita in cea ce avea mai scumpu, mai sfintu.
Green, Grecu, Gheorghita Grecu! De aceea rupsese ea cu
t6te amintirile trecutului? padsise cunosciintele s6le, casuta
unde 'Amuse fiulu seu, unde tilts() fericita, iubita ? de

acea veuise in Bucuresci, unde nu avea, nu cunoscea pe


nimeni ca se fia Gheorghita chiemat Grecu? 1 de cine
dOmne? de aceia chiar cari trebuiau se It primeasd ca
un frate in fine regasit I Cum? i ei 'i contesta nationalitatea sal i pentru dini. esista Ore Romani legitimi si
neligitimi I Bastard Gheorghita, Bastard. Nu are o patril
legall Great? Green? alit nu I nu nici u data! i nobila
Greach in fata nedreptati facuta fiului seu
nita cat
de duke, in de obte, suna aqului seu acest cuvint de
great! Uita, spre ai aduce aminte de datoria ce avea de
implinit, jertfele, suferintele ei trecute; uita pe betrInul

ei tad mortu in lupta pentru liberarea Greciei; uita pe


fratii sei cap*, unul langa altulu, in ultima reset% din
Trai6sca Grecia libera I uita noptile de copilt, petrecute fecund scan* dutind rnii, turnind glOnte

Creta strigand

alaturi cu muma sa, victima i dInsa a salbaticiei turcesci ;

uita, sh de nu uita, nabua in anima sa tot ce ar fi


pututu se stimdre focul ce punea intru implinirea sfintei
s6le misiunl: trebuia, du oru ce pretu, se fad turn Romanu.
S'apoi, lucrand astfelu, nu demerita de la patria sa. In ce

aceasta ar putea Pelt interesele scumpei sdle Elade. Un


poporu care voiesce, inteadevazu se fia liberu, trebue se
voi6sca libertatea pentru toti l Cum robia mutt aru putea
fi intru folosu altuia ? Liberi toti, liberi do ul potriva, nici
asupritu, aid asupritoru
Elena obositk sdrobita d'a sa via emotiune, e4u, cqu

p'unti jetu i frecanduli fruntea ce gat o ardea, cauta a


se desmetici, a gassi irulu cugetkiloru.
Gheorghita nu perduse din vedere pe Elena; spMmantat
de turburarea in care vorbele liii o aruncase i durerea ce
citea pe fata-i, se incerca d'a ghici gandirile ce o framantau.

[18,262.]

16

www.dacoromanica.ro

122

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


o I nu, Elena 'Hi
ore cuvintele sdle ? ... Ore . .
cunoscea prea mult ca se nu scie cat de mult Ii respecta,
admira patria. Ddra eine scie ? .
aduce macaru elu
aminte ce a Oisu? . Suferea atat L... i copilulu tremura
d'a nii fi lipsit de respect mumei sdle.
Remurarea venea, i facea se strata crudele sdle imboldiri acestei fragede i iubit6re fline. Ddru copilult nu

stete multu ganditoru. Anima vorbesce mai iute ca ratiunea


i nu'i place lungile sfatuiri. Gheorghita se apropia de

mffma sa cufundata in ale sdle gandIri i aruncanduse la


pici6rele sae, luindu'i manele spre a le acoperi cu ferbinte
sarutari striga cu glasu puternicu :

Traleacta Ellada 1

Mirata pad in fundulff animei, Elena, tresarind, 'si


atrase copilulu in brake, i imbratiOndula cu inbire, )nandria,
recunosciinta, sc6se ann infocatil :
Traisca Romania I

47./%f2p.-e4-7
LUMINA! LIBERTATE!

la revolution moderne le.


d'individus : ces constitutions,
n'ont rien de durable et disparaisprouve tous les jours,
sent au rdveil des peuples , comme le brouillard matinal

Lberiato!" gem Pill, ft' CarMii: tibertatea

aux premiers rayons de la lumire. Qui cherche ft les ddfendre

I re8plid pe-arip1 dt MAIse astig prill !shill.

pures pour travailler dans le sanctuaire de Pavenir ; condamnd


ft regarder sans cesse en arriere, ii tourne le dos au progres: le

DY iiic s6rolo dill @mei llu d 1111111 six kilt!


Romgoia 11 dt(t 1llMill, til

cotiggr libfftatea!"

dans les bastilles ott l'on cherche a les abriter, devient par
le fait un homme du passd: ses mains ne sent pas assez

sort de la femme de Loth ne lui est pas memo rdservd:


ii n'aura pas de statue.
Et ft ceux qui par faiblesse de cerveau appellent reves,"
ce que d'autres appellent thdorie ; I ceux qui croient que la
force brutale est tout,
le droit, la justice, la veritd, pen
de choses, l'apanage des illuminds,
ii faut ouvrir le livre
des annales.contemporaines des nationalitds. Que sont devenus,
pour ne citer que quelques ex6iiples, ces vieux parchemins qui
servalent de pretexte a divisor l'Italie et ft ddehiqueter

Une question de droit ethnographique

l'Allemagne ? Ott sont pass& ces trait& qui garantissaient


ft la Turquie la souverainetd sur vingt nationalitds diffdrentes ? Pourquoi la gigantesque Russie a-t-elle vendu PAmdrique Russe a la rdpublique des Etats-Unis, et est-elle
amende ft cdder aujourd'hui des portions de son territoire asiatique 4 la Chine?
Pourquoi PAngleterre n'a-t-elle pas conservd les Iles Ioniennes?

pose, une fois adoptds par les hommes compdtents, prennent


en thdorie le caractere de lois, aux quelles les puissances
politiques peuvent se soustraire quelque temps, mais qu'elles

Pourquoi le maitre omnipotent qui regne ft Pdtersbourg


accorde-t-il aux Finlandais des libertds et une sorte d'autonomie qu'il refuse aux autres nationalitdes englobdes dans
son territoire?
Parceque certains principes scientifiques triomphent de

admettront bien an jour prochain, ii n'en faut pas douter,

la force , et que la force, malgrd sa brutalitd, est hien

comme on admet, ft son heure, bon grd malgrd, toute vdritd

obligde de faire une part aux exigences, aux revendications


du droit et de la raison. Cela est tellement vrai, que les
souverains ambitieux qui revent l'agrandissement de bears
frontieres n'osent plus aujourd'hui comme au moyen-age
de triste mdmoire , parler de leur bon plaisir,, du droit
de leur sabre et des privileges inscrits dans les chartes
poudreuses de leurs ancetres. L'encre de ces vieux parchemins s'efface A la longue sous Pinfitience de la lumiere,
et la lame des yatagans -s'dmousse contre Pindbraulable
volontd des peuples qui commencent ft voir clair. La diplomatie est au ddsespoir d'avoir ddsormais ft compter avec la

L'Ethnographie s'occupe des questions relatives au


droit des Nationalitds normales." Les principes qu'elle

qui s'impose.

Et quand au prdtendu principe ,la force

prime le droit," j'ai ddmontrd ailleurs qu'il dtait faux dans


les termes memes de son dnonciation. Le seul fait vrai, c'est
que la force peat profiter de l'ignorance pour primer le
droit ; mais que, 14 off l'ignorance a disparu, le droit n'est
plus primd par la force, parceque la force est inhdrente au
droit."

Il est bien dvident que des rdsistances criminelles s'opposeront quelque temps encore 4 Padoption des lois de
justice qui doivent rdgir les hommes en socidtd, comme les
hommes considdrds isoldment. II ne faut pas remonter bien
loin dans l'histoire pour trouver des constitutions, qui n'admettent des droits que pour certaines catdgories privildgides

foule, elle qui n'avait en jusqu'a prdsent a se prdoccuper


que des totes couronndes et des habits brodds d'or. Mais la
diplomatie, comme toute chose, doit suivre le courant fatal

www.dacoromanica.ro

123

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


des iddes nouvelles, qu'il serait bien naf de vouloir faire
remonter vers sa source.
Des principes de droit ethnographique qui doivent le plus
prochainement s'imposer aux puissances constitudes, il n'en
est point de plus importants qua ceux qui rdgissent le droit
au territoire et l'autonomie nationale. L'Angleterre pent

se donner la satisfaction de barbouiller en rouge, sur des


cartes gdographiques, le Taste domaine de l'Australie dont
elle a peine a coloniser quelques insignifiantes parcelles: elle
n'affaiblira pas la portde du principe ethnographique suivant
le quel nul n'acquiert la souverainetd d'un pays gull n'occupe
pas effectivement et dont il est impuissant 4, amdnajer, a

cultiver le sol. En un mot, il ne suffit pas, pour s'assurer


la souverainetd sur un territoire vacant, de proclamer qu'on
en prend possession: il faut s'y dtablir d'une maniere rddle,
durable, et fdconder le sol ; et toutes les parties qui n'auraient point dtd peupldes n'ont, par le fait meme de l'absence
d'habitants, aucun propridtaire: elles appartiendront a quiconque

saura les coloniser, les ouvrir au progres et a la civilisation.


A. cotd de cette grave question, une autre se pose, grave
aussi, dont le bon sans, Phonnetetd, la justice fournissent

la solution. Lorsqu'une nationalit est en voie de formation, est-il permis a une emigration trangere, contrairement a la volont de cette nationalit, de venir
la troubler dans son ceuvre organisatrice?

occuper de leur condition partout ot ils perpdtuent la Idgende surannde du Juif errant. A la place de leurs amis
au Congres prdsidd par M. de Bismark, j'aurais demandd pour

eux bien davantage, j'aurais demandd autre chose: je n'aurais pas demandd a la Roumanie de m'accorder ce qu'elle
ne m'accorde, ce qu'elle ne doit m'accorder que parceque
ego nominor leo.
On a compard la question des Juifs en Roumanie a celle
des Chinois en Californie. Au point de vue du droit ethnographique, la balance penche bien autrement en faveur des
Roumains que des Amdricians, qui ont enclavd dans lours
frontires artificielles d'immenses territoires stir les quels
ils n'ont aucun droit moral, et des rdgions que des migrations dtrangeres peuvent se donner la mission de coloniser,

puisque les conqudrants, j'allais dire les usurpatenrs, ne se


donnent pas la peine de les coloniser eux-memes.
Et si l'on dit que, dans la rdgion du Danube, on rencontre
une foule d'ilots occupds par des populations de races ou
d'origines diffdrentes, il faut encore se prdoccuper des principes de Pethnographie. Cette science dtablit, en effet, quo
la ot Punitd de race n'existe pas, o4 il y a mdlange, agglutination, la souverainetd appartient au groupe qui parvient 4
constituer une ,,nationalitd normale," c'est a dire une nationalitd qui sait dominer les autres par tine plus grande somme
d'iddes, d'initiative, de science et de libertd.

On a pu dire que les Chinois et les Japonais naguere, les


Cordons encore aujourd'hui, n'avaient pas le droit de se rend'interdire Pentrde de leur territoire a tout voyageur qui von-

drait le parcourir. L'argument de ces peuples est ou dtait


que la paix et la tranquillitd rgnaient chez eux, et que
l'introduction d'iddes dtrangeres, y amenerait le ddsordre, le
trouble et la ddmoralisation. L'argument des opposants est

que la terre appartient a l'humanitd toute entire et qu'il


ne saurait etre admis qu'une certaine fraction d'hommes em-

pechat, sous un pretexte plus ou moins futile, le reste des


humains de profiter des productions et des ressources spdciales
de n'importe quelle contrde du globe, a la cbndition toutefois

de respecter la propridtd acquise par le travail et de ne point

apporter de trouble dans la jouissance de cette propridtd.


Ainsi posh, la question devient complexe, embarassante au
premier abord.

Mais s'il est contestable qu'un groupe d'hommes ait le


droit de fermer hermdtiquement Pentrde de son habitation a
des individualitds dtrangeres a ce groupe qui ne se proposent

de s'y dtablir que d'une facon tout a fait momentande, en


quelque sorte it titre de voyageur, on ne saurait contester a
ce groupe le droit de protester contre toute invasion en
nombre qui tendrait a la goner dans son travail d'orgasisation sociale, a nuire a son ddveloppement politique et
'national. Quand le Commodon Perry, de la marine Amdricaine, en 1853, mat pouvoir se permettre de dissiper par
la force la petite nationalitd en voie de formation qua le
hazard lui avait fait reucontrer a Pile Peel (archipel de Bunin Sima), non seulement il a ddpassd son droit, mais il
a commis une mauvaise action, un acte de vandalisme gull
appartient a la science de fletrir.
II est au moins fort singulier qii' on ait contestd rdcemment aux Roumains le droit de se garantir contre Pdmigration juive qui menace leur existence. Les Israelites ont
des droits incontestables comme groupe ethnlque, mais ils
n'ont pas celui de troubler un peuple dans le libre exercice
de sa souverainetd nationale. Le Congres de Berlin, qui s'est

occupd de leur sort dans une seule contre, (est-ce parcequ'elle appartenait a un rameau de la race latine?), s'il
avait tant de sympathie pour ces hommes sans patrie et qui
ne cherchent point a en crder tine, aurait bien dt se prd-

...e.-/"../.../...e...../.../....,,,,,

fermer entre leurs frontires dans un isolement absolu, et

la Novo llo Ecolo du Positivism Spiritualisto


La sagesse des nations prdtend, dans ses proverbes,
quo toute vdritd n'est pas bonne a dire ici-bas. Ce qui signifie, je suppose, qu'avant de parler, il faut savoir si Yon
va plaire a qui vous dcoute. La foule, dites-vous, est victime d'une erreur, d'un faux enseignement. Soit ; avancez;
mais rappelez-vous tout d'abord que la foule aime qu'on
la serve comme le demandait Phedre a sa nourrice :
Sers ma fureur, (hone, et non point ma raison.
Est-ce donc une faute grave, un pronostic certain
d'insucces, que d'arborer un drapeau dont les couleurs ddplaisent en meme temps aux uns et aux autres? Une maladresse, pent-etre, une faute, moins prdcisdment.
D'ailleurs si c'est tine faute, elle a dtd commise par plus
d'un philosophe et des plus grands; elle a dtd commise par
les plus nobles instituteurs de l'humanitd. Et, en somme,
on ne voit pas, dans l'histoire, qu'une doctrine qui ne sourit
point a la masse, soit par cela seul condamnde a une dternelle stdrilitd. Ils dtaient, on le sait, aussi obscure que
peu nombreux, les humbles disciples qui dcouterent et comprirent les premiers la parole du grand thau maturge de Nazareth. Les premiers sectateurs du bouddha ne craignirent
point de s'associer a tine ceuvre de rdforme qui rompait
brusquement en visiere avec toutes les thdories religieuses
et sociales de la vieille socidtd indienne.
La nouvelle dcole aurait donc tort de douter de l'avenir,
elle qui n'a pas l'ambition de crder line religion, elle qui
ne se propose qu'un but, servir la cause de cette Trinitd
iudbranlable des temps modernes, la Science, la Morale et
la Libertd.
Mais pourquoi cette ecole a-t-elle adoptd le nom de Positivisme Spiritualiste? Jacques Bonhomme, John Bull et
bien d'autres prdtendent que les 616ments de ce double nom
hurlent de ddsespoir de se trouver ainsi associds. Cependant
c'est un nom qui exprime nettement ce qu'il vent dire. Positivisme, en effet, signifie,
pour le commun du vulgaire
164

www.dacoromanica.ro

124

dup unit desemnil de D. Stancescu.

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Radu Negru
dupg unq desemnil de D. Stancescu.

www.dacoromanica.ro

125

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Bogdan Dragoi (?)

www.dacoromanica.ro

126

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


une doctrine fond& sur des faits positifs,
au moins
l'exclusion de tout ce qui appartient an domaine du Miracle,
de l'imagination et de la fantaisie. Spiritualiste signifie
qui tient compte de l'esprit considerd comme puissance initiatrice et comme fonction. Le tribunal est assemble ; ii
n'approuve ni ne condamne le positivisme spiritualiste,
mais son verdict n'admet pas 1'incompatibilit6 d'humeur entre

les conjoints. L'union ne sera donc point bride par ce jugement en premier ressort. La nouvelle Ecole est confiante
dans la cour d'appel supreme qui s'appelle la Morale et la
Raison.

En attendant chacun glose a tort et

a,

travers, et chu-

chotte It batons rOmpus.


La nouvelle Ecole, 4 ce qu'il parait ne trouve pas, dans
l'experience et l'observation, une base suffisante pour la

science, et, dans son insolence, elle pretend que nos ma-

chines qui se derangent par fois faussent Pexperience, tandis que nos yeux, affectds de daltonisme, peuvent prendre
aisement du vert pour du rouge. Elle soutient, avec la meme
audace, que l'homme possede en soi, outre un instrument

intime qui lui sert It juger et qu'on appelle .Raison, un


autre instrument d'appreciation premiere et de contrMe final

qu'on appelle Conscience ou, suivant son langage, Sentiment Conscientiel; et que c'est A l'aide de ces deux forces
intimes de notre etre , que nous parvenons A posseder le
criterium h l'aide duquel il est possible d'arriver a la certitude.

Mais ce n'est pas

ici le

lieu d'exposer cette doctrine

dans ses details, d'examiner ses arguments. Mieux vaut la


voir I. Pteuvre un moment, et la considdrer dans ses applications pratiques.
Cette doctrine dunce des Writes qu'on discute, et qui
sont cependant d'une c1art6 telle qu'elles eussent dt6 sans
peiue acceptdes par M. de la Palisse de regdtable mdmoire.
Elle nous dit, par exemple, que de deux choseS l'une, ou

elle aura pour appui un raisonnement logique, absolu. Vous,


lorsque vous niez ce quo vous no connaissez pas, ce que ni
Pexperience ni l'observation ne vous fait meme apercevoir,
faites-vous donc du positivisme et de la science?
Mais ce que vans apercevez fort bien, c'est la consequence
de vos hypotheses. Vous faites de Phomme un assemblage de
substances qui fonctionne, en vertu des lois qui dgissent
fatalement et despotiquement la matiere. L'homme de la sorte
obeit aux evolutions des eleinents chimiques qui le composent : l'homme Vest ,pas libre, l'homme n'est pas responsable; il est exclusivement et absolument passif.
En la transformation des etres volts croyez, car croire
ne vous est pas antipathique comme It nous, et la foi est
au nombre de vos vertus. Nous , nous n'admettons que les
faits ndcessaires et demontres tels; et le transformisme, du
mains comme vans Pexpliquez, n.'est rien de plus qu'une de
ces inuombrables hypotheses dont vans faites trop souvent
des axiomes , avant d'en avoir accompli la demonstration.
Ii ne nous deplait aucunement d'accepter, lorsque vous l'aurez
prouve, que le singe anthropomorphe fut le Ore des hommes, et la grenouilla ou le crapaud son trisafeul. S'il est
vrai que l'homme ait depasse ses anctres de taut de couddes,
nous aurons probablement lieu d'tre tres fiers de ce que seront

nos arriere-petit-fils. Mais vous n'avez pas encore ose nous


parlor des anges, co qui eut peut-etre dte logique, et nous
n'avons pas plus que vous le goat de vous en prdoccuper.
En tout cas, vans en parlerez certainement les premiers, si
TON perseverez dans la voie qui vous est trade.
Tel est, sur l'une des mille et mille questions qui les
sdparent, les discussions qui s'engagent entre les partisans
du positiyisme materialiste et les quelques adeptes de la
doctrine qui revendique pour l'homme la plus haute et la
plus sainte de ses prerogatives, la libertd fondee sur le devoir
et la responsabilite.

la Raison est la loi de l'Univers , ou la Raison n'est pas


la loi de l'Univers. Si la Raison n'est pas la loi de Minivers , et cela 'pot etre (on voit que la doctrine est fort
conciliante), dans l'Univers regne la deraison. Mais raisonner

avec la ddraison , cela ressemble fort a deraisonner. Si


l'homme deraisonne, h quoi servent ses raisonnements? L'Ecole nouvelle consent, si Pon soutient cette thdorie, se taire,
mais elle se croit en droit d'imposer h sou tour le silence A
ses adversaires. Et si ceux-la veulent parler quand Wine,
elle leur jette a la face, la consequence de leur propre argumentation , la terrible parole de l'Ecclsiaste qui met
un terms I toute speculation scientifique : Vanite dos Va-

nitds, tout, absolument tout, n'est que Vanite."


Si la Raison, au contraire, est la loi de l'Univers , ii
faudra ne plus admettre comme faits acquis a la science que
ceux qui seront conformes A la Raison, quand meme, dans
vos experiences, les machines protesteraient par leur grincement, qoand bien meme vos yeux second& par des lunettes
vous feraient voir les choses les plus contradictoires et les
plus inattendues.
Or si vous dites : il n'y a pas de Dieu , l'homme n'a
point d'ame immortelle", on vous dpond : Vous n'en savez
rien, mais ce quo vous devez savoir c'est que vous violez

la regle fondamentale de votre systeme qui vous interdit


de parler de ce quo Pexperience et l'observation ne vous a
pas enseigne; on ne consent point a vous faire l'injure de
penser que vous niez de propos delibere l'existence de tout
ce que vous ne connaissez pas , car alors vous etoufferiez
infailliblement sous l'avalanche de vos negations.
L'Ecole du Positivisme Spiritualiste n'admettra Pidee de
Dieu et de Pimmortalitd de l'ame, que si ces deux idees
sont rationnellement necessaires. Quant elle se prononcera,

FLO() RETO
AM
Lou mes de Jun

Milo perfum

Tas-te . .
das mai I
En teurnamai,
Ardento lave,
Mai que jamai

Reviscoulaire.

Me bacelavo.

E, ii bevent
Dintre Ion vent

Plus mort que vieu,

Di serre brun
Trasi6 dins l' aire

Que ii pourtavo,
Me n' ensouven

Moun cor sautavo.

0 pichot feu,

len, paure inI


D' aquelo flamo
Coumbourrissieu

Au founs de l'amo .
14' avies pamens,

Mai de-qu' as pen ?


Sies gaire brave,
Qu'un rOn t' esmeu! . . .*
Ie murmurave.

Per moun tourmen,


Cali, saureto,
Ni mai ni mens

Noun m' ausissie

Que boumbissie

E tont plan-plan
D'un biais galans,
Ta man de fado
Sus tom sen blanc

Plus fort encaro

L' avie grafado .

Sai-que o risie
De ma voiles caro,

www.dacoromanica.ro

Qu'uno floureto,

. . .

- 127 -

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

MANDADIS

Lou printems fai foundre e counglas e gibre;


Ansin ta clartat
Dounark la joia au paure felibre,
E len s'ouvriran las pajas dau libre
De la Libertat.

Lou vespre, dins un caire escampers la flour ;


0 bello, gaire mai n'anrien tonmba de plonr
a cop soul, la prenguire e desempidi, chatouno,

Isto sabre moan cor e, s'ai piano doulonr,


Subran per m'ameisa l'acabe ode pontonno. 1)

aiet

04

4,

Manda ta clartat dessus la floureta,


Esclaira lou grel,
Per que tout revieure a ta lus douceta;
E que quand vendr la nouvela aubeta
Siegues grand sourel.

jageG104-40.
,

Lunel-Viel, (Herault),

Mars 1880.

TRADUCTION LITTAR ALE.

F L EU RETTE

AM......
TR.ADUCTION
Le mois de juin, du haat des montagnes brunes, jetait dans Pair
mine parfnms vivifiants.

Et, les hnmant a travers le zephire qui les portait


mon emu tressaillait.

L'ETOILE DE ROUMANIE

il m'en sou-

vient

0 petit fon. mais de qui as-La pour ? Tti n'es guare brave, pnisque

un rien te trouble ...

lui mnrmurais-je.

je vois la clarte d'une toile amie

front calme comme une amoureuse

11 ne m'entendait pas sans doute on bien il se riait de ma tendre


parole; car il bondissait plus fort encore.

Tais-toi... Mais non , lui de nouveau, ardente lave, plas qne


jamais battait (dans ma poitrine).
Moi, panvre moil plus mort qne vif, de cette flamme je me morfondais an fond de Tame .....
Tn n'avais cepend ant, pour mon martyre, eneilli, charmante blonde,
ni plus ni moins qu'ime fienrette,

Et tout doncettement, avec nne grace exqnise, ta main de fee sur


ton sein blanc l'avait attack%

bien loin
veillant, le
sous un grand manteau.

Atravers robscurit d'une Atilt nbuleuse,

dans le Ciel

Malgre le sombre brouillard qui eenveloppe


Etoile d'abrille sans cesse d'une lueur nouvelle;
et du haut des
monts Karpathes, belle etoile,
eclaire toujours.
mour,

clart

Le printemps fait fondre la glace et le givre;


Ainsi ta
donnera la joie an pauvre flibre,
et bientet s'ouvri-

rout Ies pages du livre

de la Libert.

Envoie ta clarte sun la fleurette,


claire le jeune rameau
pour que, tout renaisse k ta douce Incur; et que quand viendra
l'aube nouvelle
tu sois grand soleil.

ENVOI
Le soir, dans nn coin tu jetas la fleur; o belle, guare phis j'en
aurais pleurd. Une fois semi, je la pris et depnis, jeune fille, elle repose
our mon mar et si j' eprouve quelqne peine, soudain pour me calmer
je la ddvore de baisers.

Blohde enfant de seize ans, vive, leOre et %Ile,


Qui brilles chaque soir sous les lustres du bal,

Conserve bien longteraps ton heureuse ignorance;


Oh I garde, garde bien ton tresor de bonheur;
Laisse vivre ton coeur dans son indifference :
Car ramour, vois-tu bien, c'est un reve, une erreur.

Atraves l'escur d'una nioch neblousa,

Alin dins lou Ciel,


Vese clareji restela amistousa
Velbant, lou front siau couma una amourousa
Jouta un grand mantel.

Regois en badinant ce concert de louanges,


Cet encens parfume qu'on brele devant toi;
Mais si quelqu'un te dit tout bas des mots &ranges,
Des mots qui font rougir de plaisir et d'effroi

Maugrat lou neblks soumbre qu'enrnantela,


Estela d'amour,
Brilha sempre mai d'una lus nouvela,

E de daut lous mounts Karpats, bela estela,


Esclaira toujour.
xi Provencal, sous dialecte d'Avignon et des bords du RhOne. Orthographe
des flibres d'Avignon.

4 Languedocien, sous dialecte de Montpellier et de ses environs. Ortho-

graphe Montpelliraine.

UNE JEUNE FILLE

Ton coeur est pur et bon, mais ta tete est frivole;...


Prends bien garde k ramour 1 fl te serait fatal.

L'ESTELA DE ROUMANIA 2)
A.

Fuis alors, fuis enfant, c'est ramour qui s'avance,


L'amour accompagne du trouble et de rennui;
11 sourit doucement, ton coeur vers lui s'elance;
l'attire, il rappelle... Oh I ne crois pas en lui

www.dacoromanica.ro

- 128

ALBUMUL MACEDO -ROMAN

dini baresi. A rettore del convitto dovrebb' esservi

Fuis le regard de feu dont rclair te fascine,


Et repousse la main qui vent presser ta main.
Ne donn pas ton coeur... Helas I pauvre Celine,

un probo macedo-romano; dovrebbero avervi un ora-

torio conforme alle esigenze del culto di rito greco


ed avere a direttore spirituale un loro sacerdote uscito

Le plaisir d'aujourd'hui serait douleur demain.

dal seminario della chiesa autocefala di Bucuresci,


accie) la liturgia avesse luogo in lingua romana.
Vorrei che se fra i ccInvittori vi fosse taluno che
bramasse darsi all' esercizio pratico di una qualche
professione, ii municipio di Bari s'incaricassi di colocarvi a gratuito tirocinio in stabilimento conveniente;
a me) di esempio in un officina tipografica, presso un
orinolajo, od altro industriale, o meccanico.
Vorrei insomma che si imitasse quanto si fa nel
collegio internazionale di Torino ovi vi sono studenti
Giapponesi, Birmani ed Arabi, per compieri i loro

N'coute pas celui qui te jure gull t'aime3


C'est un serment trompeur. Crains de trop r couter.
Combien de fois dj ra-t-il jur de manic?
Combien de fois encor rira-t-il rpter?
Reste longtemps enfant; danse, solids et joue;
Que le bal de demain sois tout ton avenir,
Ne laisse pas fanei les roses de ta joue
Par un chagrin d'amour qui pourrait les temir.

studi industriali e commerciali. Signori consiglieri,

Oh I non, n'aime jamais I.. Chacun te dit jolie,


Les graces, les plaisirs suivent partout tes pas,
Des hommages de loin la vie est embellie,
Mais s'ils disent I je t' aime, enfant, ne les crois pas.

Torino 23 Germogi 1880.

Dal 1847 propugno la necessita di una


lega fraa le genti latini per impedirle di diventare mancipii degli slavi o dei tedeschi. Le mie
idee furono accolte con plauso nella Romania,
con favore in Italia, da alcuni pochi in Francia,
e rejetti nella Spagna. Pen') sono convinto che
nel secolo venturo questa lega diverra un fatto.
Allora i Macedo-romani aquisteranno la loro
indipendenza sotto gli auspici della loro Madre
patria, chi gli sta dirimpette sull' allia costa
dell' Adriatico.

direi loro, l'Italia non deve aspirare a verun possesso


territoriale sulla costa orientale nell' Adriatico ; essa
deve aspirare ad un piU elevato scopo, quello di conseguire il dominio intelettuale di un popolo di sangue
latino , redimendolo delle tenebre dell' ignoranza e
salvandolo dal pericole di perdere colla propria lingua
la sua nazionalit. Lo spazio ristretto che m. si concede in quest' album, non mi 'permetti di sviloippare ii
mio concetto, non di dimostrare l'utile che nel verrehbe
a Bari, e quale concorso pecuniario dovre b be dare,
per l'istituzioni di questo collegio convitte, che diverebbe il focolore della civilt italiana per la M acedonia.

Altri in buona eta, autorevoli per loro studi ed i


loro incarichi si facciano a studiari questo mio progetto d'accordo col comitate stilt istruziorno elementare costituito in Vlaho-Clisura; 4 me sul limitare
della tomba, a me il seniore dei filo-romani, bastera
di averlo accennato.
Possano queste poche righe far prova del costante
affetto che cieco, affranto di forze e di un eta avanzatissima conservo tanto per Romani dell' antica Dada,
come della Macedonia.

WWV-W...Wr

Petvon;

PROGETTO

exce-fe_at,,a.

N%-eW

e non fossi cieco ne ottuagenne andrei difilato


da Torino a Bari, capitale delle fuglie, chi si amplia
ed abbellisce ogni giorno di piu, atalch6 in un breve
giro d'anni, diventer la perla delle citta sul littorale
italiano dell' Adriatico.
Mi recherei da quel consiglio comunale per dirgli:
Sull' altra sponda deiP Adriatico in facci a voi evvi
la Macedonia, la cui popolazione discende da antichi
coloni latini di cui conserve) l'impronta nella lingua
malgrado quanto fece l'ellenismo e l'albanismo per
ispegnerle. Questo popolo che si nomina Macedo-Romano e fu dal governo turco mantenuto in una crassa
ignoranza ora 6 tutto acceso del desiderio d'aquistare
quella istruzione indispensabile per conseguire incivilimento che gi conseguirono i Daco-Romani.
Ma se gli sforzi dei patrioti Macedo-Romani, ed i

I ROU MAN
1.Jn nivoulas, de fes, sus li pople s'estend,
E ii barri d'aci, negrejant dins lou monde,
Tragon di lamp blaven, di tron rafrous abounde.
De pertout raion plour e sang di beu jouvent
Clinado dins lou doil, la patrid se ten.
Per quete sort maudi fau que riro desbounde
E qu'a la sourno Mort tant d'oustlo semounde?
Per-de-que s'escami, quand poudrien entre-tem
Canta, vieure en s'amant, Ii nacioun genti sotre?
O Rouman, o moun fraire, aliuenchant go qu'esorre,
Rue Dieu, sus ndsti pas, en flour change li flu
Unido restaran, Prouvengo, Roumania,
Au fougau de l'amour, i font de rarmounid ;

An per liame sacra la lengo e lou souleu. 1)

soccor.si in loro pre) Daco-Romani possono gi in parte

valere alla fondazione di scuole elementari, fanno difetti i mezzi per istituire scuole secondarie.
Ebbene, signori consiglieri, io proporrei che si
istituisse in Bari, un collegio convitto pei giovanetti
macedo-rcimani, i quali dovrebbero fare loro corso nell
Istituto tecnico e professionale, comme se fossero citta-

(des ecoles chretiennes)

r) Provenal (Avignon et les bords du Rhline), orthographe des flibres

d'Avignon.

www.dacoromanica.ro

129

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


TRADUCTION

LA MACEDO-ROMANI

.,....

AUX ROUMAINS
lin grand nuage, parfois, sur les peuples s'tend --et les
remparts d'acier, lugubres, apparaissant dans le monde
lancent
des clairs livides et des tonnerres l'affreuse profusion
De toute
part ruissellent les pleurs et le sang des beaux jouvenceaux.

Par quel sort


La patrie demeure pencil& dans le deuil.
maudit faut-il que la colere dborde et qu'elle immole taut de vicPourquoi se dchirer quand les nations
times h. la sombre Mort?
pourraient,

Ale ostior romane reticite sentinele,


Ce-ati facut voi cu vulturii ce Traian v'a 'ncredintat ?
LAY lassat voi se se prdil 'n ale Pindului valcele?
Sau in cursele straine ad caslut P i-ad lassat?

De multi secoli duceti vTatit de iloti tn subjugare ;


Ati uTtat i clam: mndria numelui cel stramosescu;
Nici mai sciti c'a vostra ginte este nobila si mare ;
Nici nu mai simtiti in vine p6te sange romnescu?
Voi purtati Ana stindarckl sentinelelor romane.
Nu-1 vedeti? E 'n gura vastra : este hmba ce vorbiti.
Dar pe-acesta stindardu stau multe pete barbare, profane.
Alergati dar top la scolit i 'nvetati se-1 curatiti.

0 RouCharmantes sceurs, chanter, vivre en s'aimant ?


main, 6 mon frere, loignant ce qui est horrible,
Que Dieu, sur
nos pas, en fleur change les flaux I

Unies elks resteront, Provence, Roumanie ; ..-- au foyer de


ramour, aux sources de rharmonie
elles ont pour lien sacra la
langue et le soleil.

SENA T.
Ce que j'aimerai toute ma vie dans la
Ebert& c'est la libert. Je ne comprends pas
qu'on etouffe l'expression d'Une idee , pourvu
que la refutation soit de droit. La plus grande
force qui existe sous le ciel, c'est la verite, et
elle

finit toujours par prevaloir: on ne peut

que la retarder.
Socrate attaquait les faux dieux; on l'a tu:
ses critiques et ses doctrines lui ont survecu.
Jesus-Christ attaquait le paganisme et la socite
palenne ;, on l'a tue: douze aptres sont sortis

de son sang. On les a tues a leur tour; le


lendemain de leur mort, ils etaient douze mille.

us ont fini par couvrir le monde.


La plus effroyable des exterminations n'a
abouti qu' la plus eclatante des victoires. Tous
les rois, avec tous leurs bourreaux et tous leurs

Despre inzl-zi, de peste Dunarea cea lira 'n sale


Vantul adiind aduce un cant departat de jale.
Acel cant... o doka. pare ; limba i dulce.., s'ascult dar :
Armoniile durerei au al kr farmec amar I
Voi, ce't veseli, nu maY torceti al placerei mole caer ;
Este crud, and altul plange, s'arunci veseliT in aer I
and sunt 6men't cariY sufer, nu opriti suspinul kr,
Dus de Serafimi, s'ajungd. la inima tuturor I....
cFrati romani, cea doina zice Intr'o limba romitnsca
.cDulce ca i desmerdarea dinteo gura feciorsca,
sFrati romani, voi, romani liberi, ageri vulturi de Carpact,
Dulce este-al vostru sore ; acrid ce respiract
sNu vu 'nadusa plamani{.... La noi aerul ne-apasa ;
cLa noi e de vcuri nopte,
nopte-dassa, fior6sa I
Frati romani, voi, romani liberi, ageri vulturi de Carpacf,
Intunerecul i jugul ne zugruma.... Ajutati
I

Cetatian roman, deslega baerile pungei tale


i fiX damic, and 1T cere ajutor un frate 'n jale.
Tu, tall arma, i gibema, i fii gata, bray oscean;
POte 'ti clice : Inainte I vitzul Ted Capitan.

c
MUSA SI POETULO

canons, sont moins forts qu'une parole vraie

Ce facY, Poete, cu diva-cf lira,


Ce facY cu daruld sail angerescii ?

ecrite dans un livre. Vous avez, contre l'homme,

. . . . Alle ei c6rde, va'f, amutira,


De dud tn templu-rig nu te clarescill

l'echafaud ; contre le livre,

la censure et le

brillemenf. Mais rien n'y fait; le monde, dans


sa dmence, a beau se delendre contre la
verit: ii lui appartient.

Stellele 'n bolta cea infinita,


Florile 'n campurY i 'n plaid pe muntl
Plangd frumusetea lord stralucita

C'o lag uitara far a. s'o duct.


i-al sa daY seama la judecata

tnaintea Cella prea santti,


Pentru schintea din cerd picata,
Ce portY In sufletil josd pe pamentd.
Susd,

Asti canto., Musa, ceruld cu stele,


Viva splenclore din Infinit,
Dar, vectr, tn callea inimeY melle

Intiniiti Steaua ce am doritii


[13,2621

17

www.dacoromanica.ro

130

ALBUMUL MACED 0 -ROMAN


E steaua viete-mY predestinatg
S'o iubescti tainicg ti s'o adord,

Importanta limbel nationale

Af canta rosa cea din cam*

CAnd catamii in trecutulti omenirii, ni se inspaimAnta mintea de nenumeratele nume ,de popOre, cari

SI vgdti In ochi-I bolta 'nstellatg,


S6re, naturg, i allgt meg dorti.
i lnicsuneaua ce ride 'n plaig,
Sub codrulti verde pling d'armonie,
Unde natura pare unti raid.

ail' apgrutti, all domnitil cat va timpti pe pamentti 0


apoi au disparutil. Nu me ocupti aci de popcirele pre
vechi, despre earl Istoria nu ne da.' decat idei vagi 0
incerte; me gindescd numal la acele napuni marl, cari
ail jucatti roluri importante in lume, la acele natiuni,
alU cgrorti nume chiar era spaima 9i grza popOrelord vecine. Derg din tote aceste popcire, cAte mai

Dar colea 'n valle, Intr'ul grgding


MY-a surrsg Florea ce am visatd;
Ea b frum6s1, mandrit reging
i liorT i 1ir i s'a 'nchinatil

trgescti asta-sli?

Ali fostti Asirienii 0 Babilonit a carora capitala

prin vastitatea sa, prin marirea 9i aria ziduriloru -sele

9i mai cu thug prin averile sele ajunsese sa fig minunea lumet


AU fostti persii cu domnie intinsa 0 puternica) al.
carorti Imperati, nemultamiti cu domnia Asia, au
navglitu nu o data in Europa vrind s'o cotropiasca
cu nenumeratele lorti hordit
AU fostti Egiptenii, poporti vechiti 9i puternicti, care

CANTIC HAIDUCESC

,,,

Duke

dupg ce s'a inavutitU din praclile strgine, a inaltatu


Piramidele uria9e, udate 9i framentate cu lacrimele
sclavilorti.

Ail fostti Cananienii 0 Fenicienii eel comercianti


9i atatea 9i atAtea pop:we vechl.
AU fostti Gotii,
aU fostil Hunii, aU fostti Avarii 0 Tatarii, 0 cAte alte
popOre din timpuri mai putinti vechi, din carif insa
n'a mai remasti asta-cli altU-ceva de cat lulu nume

i frumOsa

E a nOstra viata;
Pe9tera noptuOsa,

Codrul cu verdeatg,
Ne este Palat
Vin cu noi voinice,
De nu e9ti ferice,
De e9ti impilatl

insocitti mai totil de una de sange 9i de grzg; or


cAte o ruing jallitre, care ne aretg loculU pe uncle
aU trecutil o data aceste popOre.

Vaile Dunarii, prin fertilitatea 0 positiunea bort'

geograficg, ati atrasti 9i ail servitti de trecetre multorti popOre cotropitre. Romanii, carii au ocupatti
aceste locuri manOse dra deschise, cAte n'ati avutti
sg sufere din partea acestorti popOre. Cate trude 0
cAte necazuri n'au avutti sa indure, cAnd ostenip de
resistenta in contra valurilorU navalitore, erati siliti sa
se retragg la munti, or sa se pituliasca pane sa trecg
9i sa se scape de aceste blesteme ale lui D-sleti 1

anta turturica

Lin pe murg de sera ;


Rugea, viorica
Dulce ne 'npresOra
Cu al lor miros ;
U9or roua pica,
Pe a nOstra chick,
P'un ochiu scanteios.

Este de mirare cum, acestti poporti, o mAna de

Omeni adu9i de Imperatulti Traian, cum au pututti sg

resiste la atatea nevoi 9i la atata sumg de popOre


strainel Si acesta mirare devine Inca 0 mai mare,

Ving cu noi june,


Ce vei resbunare ;

cAnd ne gindimti, cum natiuni multti mai puternice

De ai singe 'n tine


De ai sufflet tare,
De ai foc in sinl
Vin de 'p armg pumnul,
Sa ppe streinul

0 multil mai numerOse at *luta, 0 incetult cu incetuld s'ati stinsU cu desavir9ire.


Este adeveratti ca Romanulti a suferitti multe ; insg

in tote nevoile, in tOte necazurile sele, cand n'a mai


pututt lupta cu arma in mang, cand pte nu i-a mai
fostil permisti sa aiba o arma, atunci, ultima sfinta

Daca e9ti Roman I


Ianuarie r880.

datorig a sa, ce se credea legatti ca trebue s'o im-

Fragment din comedia Bunul Plirinte, jucatg pe scena Theatrulu/ National la 21 Iunie 1856.

pliniasca, era sa'91 ting 9i sa pgstreze limba pgrintesca

in sAnulti familiei sele, 0 acesta limba lasata mo9te-

fire sfinta de la parinti, s'o lase 0 eld mo9tenire


intactg copiilorti set Fig in or care tera Va fi fostti
RomAnulU, fig in mecliuloculti or cgrorti nemuri se va
fi aflatti, elti a simtitti insa totti de una o bucurig
nespusg, o bucuria nebuna, ca sg 91' manifeste dorulti

ski pasulti seri celui d'untl sange cu dinsulti in limba


parinplorti set Fig c'a locuitti in vaile Dungrii, fig
la Prutti, fig peste Carpap, Romanulti, vred sa clicti

mai multi teranulti romanti, el' intre al' sei tottl de

una a clisti : Suntil Romanii sell 'sil Romanzl; seri deca

www.dacoromanica.ro

131

ALBUMUL MACEDO-ROMAN
a trgitg la pelele Pindului, or pe termurile Adriatice,
Roma:null'', de 0 a p1imitll alterari in cuvintele sele,
insg elg nu 0 a negatil origina, nu 0 a uitatg limba; relle

Formele de guverntiment nu sunt

elti a listi totg de una si tutulorg hiu Romanu, valach I

Acesta tgria in a pastra obiceiurile mWenite strgmosesci, acstg iubire de limba sa parintescg; acestea,
noi le credeing cg ail fostil elementele cele puternice,
can all ajutatil pe Rorngni sg'0 scape esistenta sa ca
napune i sg nu se prdg in mecliuloculti atgtorti va-

in sine, dear guvernanlif sunt rel,


fiind ca puml tot de auna interesul lor

personal 0 de partida, mal presus de


binele patrieL

6,47

lull de popere strgine, ce all ngvalitil in atatea rinduri peste capetele lorti. Limba i obiceiurile all fostit
paladiulg de scgpare alti Romgnilorg. Dca Romgnii
trgescil astacti 'Inca ca napune, acesta o
tenacitgtil lorti in a 0 pgstra obiceiurile
parintesca.

datoreza
i

limba

deca acestg limbg romanesca a fostil pastrata cu


ata.ta tgria de pgrintii nostril' in nisce timpuri intunecOse i pline de nevoi, cat de multil suntemii datori
noi s'o pastrami:1 i s'o cultivgmti astacli, cand lumina
civilisatiunii se intinde din ce in ce asupra ncistrg, gi

cand vedemii din faptg, ca numai conservarea obiceiurilorg 0 a limbei pgrintesci ne-a scgpatii i ne-a
datui esistenta nostra nationalg de astg-cli.
xi lan. 1880.

C
(Profesorli).

mIREIO GLEIZE

5)

---Viireio es lou pantai de ramo amourousido,


De rengeni que mounto es lou rai arderous ;
Mireio es la Prouvengo e soun souleu courous ;
Mireio es ta patrouno amado e benesido.
D6u pas di felibre ounte Mistral presido
I desert ounte yais lou lioun di ph rous,
Li poueto en renoum d'elo soun amourous,
E sa glari grandis sempre mai enlusido.
Lis amaire don Beu a toun bres soun vengu,
Chatouno de moun fraire, e ii vers au plougu
E de cant miejournau pos faire uno courouno ;
Em 'aqueste sonnet Mu vene te bressa :
Que Dieu te fague bello autant que ta patrouno
E que posques coumpli soun raive acoumenga I

DORINTA MEA

Marsiho La de febril de 1880.

Geologia ne Invatli istoria pamhtului; ea Itt ia din


momentulii formatiunel selle, si, dup dispositiunea stratelort ce-I formdzli c6ja, dupd descoperirea, In aceste strate,
a differitelorli renaite de animale i plante ce ali trMtil,
In differitii timpl al v6rstei selle, ea ne aratli numer6sele
transformliri ce a Incorcatli planeta ce locuimti In lunga
sea essistentli, ne reveMA causele carl all produsli aceste
modificari i In ce modii ati lucratli elle pentru ca sli produel schimbarile la earl a fostti suppusti plimentulli p6n6
sli

ajungli In starea In care Ill videmti ast1-0.


Ceea ce Geo-logia ne Invath despre plinAntli, uli Macedo-

logia alti dori s5, no Invete despre transformlirile la carl


ail fostli supple fratil nostril din Macedonia pre terrnyulti
limbei , stlirff sociale si a moravurilort ; s ne arate, In
amliruntli, earl ali fostli causele ce all lucratli assupra
acestorti transformri de la ruperea lorti de patria niamli
i pAn6 asap. Acdsta este dorinta mea cea mai intimli In
privinta lorli, cocl cunnoscinta trecutulul este conduclit6rea
viitorulul.

TRADUOTION
A

MIREILLE GLEIZE

Mireille c'est le reve de rame aimante; du genie qui s'eleve


c'est le rayon ardent ; Mireille c'est la Provence et son soleil radieux ; Mireille c'est toi patronne airne et benie.

Du pays des flibres oit Mistral preside, aux deserts oa patt le


lion au poil roux, les poates en renom sont amoureux d'elle, et sa
gloire grandit de plus en plus illustre.
Les adorateurs du Beau it ton berceau sont venus, fillette de mon
frare, et les vers ont phi et de chants mridionaux tu peux te faire
une couronne ;

Avec ce sonnet-ci moi je viens te bercer : que Dieu te fasse


belle autant que ta patronne, et puisses-tu accomplir son Ave commence 1

a) Provencal, sous-dialecte d'Avignon et des bords du Rhne. Orthographe


des felibres d'Avignon.

17*

www.dacoromanica.ro

132

/ALBUMUL MACEDO -ROMAN

Gregoriu Ghica
Doran Mo1cloveY 1727-1733. ApoY Domn MuntenieY 1733-1735.

www.dacoromanica.ro

133

i
ALBUMUL MACED 0 -ROMAN

Ion Gregoriu Ghica


DornnU MuntenieY 1660-1673.

www.dacoromanica.ro

134 --

ALBUMUL MACEDO -ROM-AN

LOS OJOS
EA la parte superior do la cabeza, lo mas cerca poBible de la frente, mansion de la inteligencia, puso dios los
ojos, como seal del fuego de la vida.
De que manera funcionan los ojos, como transmiten al
cerebro las impresiones qui reciben? La ciencia, que estudia
sobre eadaveres los fenamenos de la existencia, destroza los
ojos de los animales y de las personas quo mueren, da
nombre . a las partes de que se componen, TO los nervios
que slrven de teldgrafo desde los ojos al cerebro, calenta,
y se asombra de lo que va sabiendo, aunque en realidad sepa
muy poco.

El hombre, que ha inventado el cristal no ha podido


inventar nada tan trasparente como el cristal de los ojos.
El hombre, que cree saberlo todo, no ha podido saber como
se compone ese cristal cuando se rompe, de que manera se
le devuelve su transparencia cuando la pierde.
Por raro capricho de la naturaleza siempre original, siemprel
abundante en .novedades, los ojos lucen distintos rhatices, lo
mismo en los hombres que en los animales. Pero la naturaleza, constante partidaria de la armonia , ha dispuesto que
esos matices esten de acuerdo con el Unto del cutis, cuando
este perteneee a un rostro humano, con el color de la piel
cuando los ojos adornan la cabeza de un animal.
Vereis ojos de _esmeralda en un gato pardo atigrado,
pero siempre los tendr de amarillo topacio el que sea del
mismo pelo que
aquel gran Zapiron el blanco y rubio,
que despues delas agues del diluvio
file padre universal de todo gato.

equivalente a la espaiiola pupila, no es a mi juicio, tan


expresiva como esta. Solemnemente declaro que encuentro
el nombre castellano exacto y aprposito como ninguno para
indicar la animacion, la vida que hace tan irresistibles los
ojos de mi patria.
a No ha de haber alegria en un semblante donde viven dos
niims? No han de iuteresarnos dos ojos, cada uno de los
cuales guarda una pupila juguetona? En los paseos, en los
jardines de las plazas siempre hay niiias que en bullicibsos
carros. dan animacion h aquellos sitibs. Cuando el invierno
cubre de nieve el suelo donde bubo hierba, las nRas desaparacen y con ellas la alegria del jardlu 6 del paseo. Las
niiias de los ojos , Ilenas de vida, retozonas, alegran el
semblante y le hacen simpatico y agradable. Cuando las niiias

de los ojos estan muertas bajo la nieve de las canas que


el tiempo ech6 sobre la cabeza en que vivian , cuando la
luz del sol no Sirve para alegrarlas , y son imitiles, para
llevar al cerebro impresiones ; qud triste y meldncolica expresion la del semblante que antes animaron!

Y hubiera habido menos exactitud en llamar nias a las


Los juegos de los lam , remedando la
lidia de los toros 6 los ardides de la guerra, tienen siempre
algo de mala intencion que no existe en los juegos de las
niiias de los ojos.

Dirnas.
i

Ay lector! no te detengas demasiado a contemplar las

alegres niiias de unos ajos, ya vistan el azul de los


cielos, 6 el enlutado y brillante matiz del azabache. A

De la misma suerte el blanco y palido rostro de una


hermosa del eroste , requiere dos ojos azules como el cfelo
al amanecer un dia de primavera, y el moreno rostro de una
hija de Sevilla no se comprende sin el complemento de dos
ojos negros como el manto de la noche y ardientes como

el sol qua les dib su luz cuando se abridron a la vida.


Donde estd la verdadera belleza , en los ojos negros o
dn los ojos azules? Hay mas poesia en aquellos que en
estos, 6 son estos mas poctfcos que aquellos? He aqui, una
cuestion de gusto , dificil de resolver teoricainente y mas
todavia en la practica. Hay una dulzura tan angelical, una
expresion de bonded de alma tan grande en los ojos azules!
Pero los ojos negros revelan viveza de entendimiento, corazon
emirgico y apasionado
Yo, por mi, no me atrevo a escoger.
Cuando mis ojos encuentran en frente los ojos negros

de una hermonina espaola conozco que me abraso de repente : pero a los efectos del incendio sucede el extasis de
la contemplacion si dan luz A mis ojos loa tranquilos destellos de dos ojos azules rodeados de trenzas de oro.
A esa parte de los ojos donde esta el matiz que los
distingue la Ilaman los naturalistes el iris. El niismo nombre
ticne el arco de brillantes colores que asoma en el cielo al
acabar la tempestad para anunciar el buen tiempo. Es
decir : que si por un momento anubla pasagera tormenta
el cielo de los ojos en que contemplais el horizonte de
vuestra dicha , no temais; alli esta el iris, que lucira en
seguida para anunciaros el buen tiempo.
No quiero acordarme de los nubes de temporal al hablar
de los ojos. Los paises en que el cielo estd, nublado de or-

tristes y frios. Respetemos la disgracia de


las tuertas, quo son las que tienen nubes de temporal en
dinario

quo razon la ciencia no ha dado a bsa parte de los ojos


algun nombre compuesto de palabras griegas.
La ciencia no se distingue comunmente por lo poetico de
las denomiaciones que inventa , pero en este caso se ha
mostrado practica y prudente. La palabra fraucesa prunelle,

son

los ojos.

El punto cdntrico de los ojos, lo que les da animaclon,

se llama en Espaiia las niias y las pupilas. Ignoro por

poco que logren iuteresarte con sus juegos no podras menos


de convertirte en tutor y curador de aquellas pupilas.
Por mas que las niiias de los ojos lleven siempre este
nombre, no vayais a creer que su niiier es eterna. No

por cierto. Por la misma razon en algunos puntos de Espaa se llama tams a todas las solteras, aunque les sobre
edad para tener nietos.
Entre el apagado nairar de unos ojos abiertos 4 la luz
hace setenta aos y el fuego de otros que s6lo han visto
las fibres de veinte primaveras, hay la misma diferencia
que entre las personas que llevan en su cara aquellas
Los naturalistas se entusiasman estudiando la estructura
de los ojos del hombre, y de los animales y examinando
las propriedades de la retina, de la cornea, del cristali uo,
del nervio 6ptico y del humor vItreo; los que admiramos
la naturaleza sin ser naturalistas nos ponemos a punto de
perder la cabeza cuando nos mira por casualidad una mujer
de buenos ojos.
Los naturalistas ven en esos globos de cristal colocados
en el rostro, el. principio fundamental de la camera oscura;
la base de la fotografia; los espejOs que llevan al alma la
reproduccion del paisaje y de las escenas que se desarollan
delante del individuo; yo no s6lo encuentro en los ojos
el organo propio del sentido de la vista : me parece que
son ademas los balcones por donde se asoma el alma. Creo
que los ojos no sirven unicamente para trasmitir al cerebro
lo que pasa por fuera , sino que dan a conocer a los que
estan alrededor lo que ocurre dentro del cerebro con quien
se corresponden.

Los ojos del basilisco, animal fabuloso , segun el veraz


testimonio de los poetas, causaban la muerte de aquel sobre
quien

se fijaban. La fatal atraccion ejercida por los ojos

de ciertas serpientes sobre timides pajarillos, segun los viajeros, tan dignos de fe come los poetas, la influencia de la
vista del magnetizador sobre el magnetizado, al decir de

www.dacoromanica.ro

- 135

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


que creen en el magnetismo y merecen igual credito
quo los viajeros y los poetas, todo eso es la prueba de que
desde muy antiguo se ha observado que las intenciones de
la persona 6 del animal se retratan en sus ojos.
los

a Quien duda que no sOlo al pajarillo, sino al hombre mismo

puede dominar el terror si los ojos de una Ora se fijan


insistentes en el, retrataudo la amenaza? Yo no he tenido
ocasion de ver A un leon 6 t un tigre en el campo, y no
me pesa, pero al verlos enjaulados comprendo que en aquel
caso aterren, d, cual quiera en quien fijen sus ojos donde
se pinta el furor y la mala intencion que los anima.

Genes a machos capaces de meterse por el ojo de una aguja


y de sacarse un ojo por quebrar A otro los dos; daras an

ojo de la cara por lo que te gusto, abriendo tanto ojo en


tus asuntos, por que sabes que el ojo del amo engorda al
caballo y que en un abrir y cerrar de ojos sucede una des
gracia, si no se duerme con los ojos abiertos 6 se esti
siempre ojo alerta si ojo avizor. No te materas por los ojos
de nadie, pero si te Iran los ojos detras de alguna muchacha
que al "feria t@ Ilene el ojo; cuando los tuyos esten mtlos
te acordards de que al ojo con el codo, y aunque no temas
que te hagan mal de ojo, habil muchas noches inqueno pe

el gato echa atras las orejas y bufa, sus ojos

guerlos ojos, consultando a algulen, por que mas yen en quatro

revelan el mal humor que le domina ; cuando acceha un

ojos que dos ynada debe hacerse


ojo de buen cubero.
Habrds mirado tal vez por el ojo de la Have, apreciards
el ojo de gallo en los vinos, y a caso tengas ojos de pollo
en los dedos de los pies.
Lector querido, para .concluir : si pasas tus ojos per estos
reglones, no los mires con malos ojos; piensa que no tengo
a quien volver los ojos, melt que a ti y que te pido que los

Cuando

raton 6 sigue los movimientos de una pelotilla atada a un


bile para hacer le jugar, en el brillo y en la inquietud de
sus ojos se conoce la lijereza con que va a precipitarse
sobre su presa. Los ojos del perro, fijos en los de su amo
dicen que estd leyendo anticipadamente en aquellos los Ordenes .que van darle, y en los ojos manifiesta la sumision
yel arrepentimiento cuando amenazado de un castigo se echa

en el suelo pidiendo perdon al amo que le amenaza.


De la misma suerte cuando los ojos de una hermosa de
pocos aiios se fijan en el suelo , en el abanico que sus
manos abren y cierran sin descanso 6 en el ramito de fibres
que sus dedos acariclan, no creals que aquellos 6rganos de
la vista llevan al juvenil cerebro lleno de ilusiones la imagen del suelo, del abanico 6 de las fibres; no : Ilevan la
imagen de los ojos de aquel mozo que contempla los da
la inesperta doncella.
En los ojos de esa resuelta morena que page el portazgo
de la treinta aiios podrn leer los tuyos, d poco que entiendas el idioma de los ojos, una inscripcien grabada para

ti, que te dice : soy viuda, y listed me conviene; en los


de aquella otra, si su marido no fuera corto de vista, observaria estampado el retrato del amable y convenente
amigo que constantemente acompaa al matrimonio; en
los ojos del juez ye el criminal experto la impresion que en
el que ha de sentenciarle 6 absolver le producen sus dis
culpas, y lee anticipadamente las preguntas que va a dirigirle. Los ojos del diputado que interpela con entusiasmo
politico al gobierno revelan a qulen entiende de tales a
suntos que semejante entusiasmo viene desde la cabeza
hasta la lengua sin haber pasado por el corazon, y en los
ojos del niiq que envuelto en los mantillas sostienen los
brazos de la nodriza, ojos que apenas saben fijarse todavia
en los objetos, comprenderds que conoce y distingue a sumadre entre ,otras mujeres, como en los ojos de una de las
presentes conocerds tu tambien que aquellos ojos y no
otros son los de la madre del niiio que la contempla.
Como balcones donde se asoma el alma, los ojos permiten

yeas con ojos de bondad, por que no me consolaria de tu desden


aquello doe ojos que no yen, corazon que no siente."

Madrid 12 de Abril 1880.

--.1111%,141M1.111.
PATRUDECI DE MUCENICi
Lpia de 9 Marto, dupe, trecerea celor none babe
traditionale, care ne aduct lapovita i frigult , biserica
nestre, resaritend celebrezd memoria a patru-geci de martini,

ale Wort num nu scid deca se mai pott pa minte, tocmai fiindt c suntt nia de numerese.
In acelali timpt Inse , poporult roment practice, treY
stresechi obiceiuri , despre care ni se dere ocasiunea d'a
scrie cate-va renduri.

La yrd, In dimineta Oilei de 9 Marte, se bate cu maiele In pementt, ell In orae, terguri i sate se fact i
se Impartt a5ia numitil mucenicia, dupd ce mai 'nainte
s'at meturatil curtile i gradinile, dupd ce
peste ilacera
acestort paie i guneie aprinse
i 9 oni Inainte i Inapoi.

s'a sdritti de ate 3, 6

ver la alegria y el pesar que rebosa por ellos desde el


come]] 6 la cabeza. En su cristal se retrata la risa unas
veces y otras los empaiian las lagrimas. No se de que
manera es ms poderosa una mujer, si cuando radia en sus
ojos la alegria 6 cuando el llanto asoma por ellos. El a

gua y el fuego son elementos igualmente temibles , y lo

Baterea In pamentt cu maiulti se esplicd ast-felti la


terd. Pen'aci, gerult a bentuitt aerulti 'a domnitti pretutindeni, celdura remeindet ascunsd In pementa pe totti
timpult de ierne,. Acum, cendti raple sfIntulul sere ati

mismo puede uno morir abrasado por el fuego que despiden

Inceputt se zimbesce, voi6se, cendt a sosittA timpulti aratulul,

unos ojos que ahogar se en un mar de ldgrimas.


No faltan, sin embargo , ojos que gracias a su forma, ni
sirven al alma de quien los lleva bajo la frente para asomarse donde la vean ni para que ella pueda vet% Esos
ojos no se parecen 4 los del gato ni a los del porno, son
identicos a los ojos del besugo.
Prueba del aprecio en que tenemos a los ojos propios
a los ojos de los demds es la multitud de refranes y frases
vulgares en que los mencionamos, sin duda, lector, quern&
a cualquier persona como a las niiias de tus ojos; cono-

lucrdtorii cdmpulut at trebuintd de cdldurd. D'aceia dent


batt pdmentult cu maiulti , ca stIlt silescd a o da earl
dinteensult, pestrandt d'aci Inainte numal recerea i umeOela, atatt de folositere productelort.
Ilea mai stdrui asupra acestei credinte, faptulti demnt

de reamintitt este cd , la 9 Marte , pdmentulti intre, In


solstitiult de primit-verd, candt Incepe acestd multt frumesa junid a anului i audit n6ptea devine ecuale cu aiva.
Ast-felt, precum procede poporult In privinta maT tuturorti fenomenelort naturii, cum altd-data mit aretatti cd

www.dacoromanica.ro

130

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


precede spre a evita dderea trAsnetului
prin Infigerea
In midloculd curtii a unui toped peste care se pune A
mad de Bare, dna' fulged i plod, fermandu'i cu moduld acesta unti imperfectd paratunetd 1)
de asemenea,
personificAndti phmentuld, ti atribuie puterea de a da i de
a phstra ad friguld, aci chldura, indicAndd , prin imagini

pipMte, uh lege pe care nu g-o dte esplica printr'a cosmografiel sciinth.

Ast-feld traditiunea spune ch, la fundarea Rome!, nouil


cethteni a! nouel patril aprinserh focuri de paie i shrirh
peste dOnsele, ca s se purifice i 0 se desfach de leghturile eel uuiser cu locuintele de mai 'nainte.
D'aci resulA sdrbatOrea numith Palilia," celebrath In
tot! anil Intocmal duph cum fad. la ,mucenici," satenii
romani In diva de 9 Marte.
Dionisiu din Alicarnasd atribuie initiativa ei lul Emilia,
i acdsta a lul mArturil e tonfirmath, i alti scrlitori. In
privinta dating ensd, merith a se cita trei dintre elegiacii

Mucenicii" smitli colh,cel, subtiri ca nesce mid covrigi,


frAmentati din fhing, fierti cu iiucl pisate i cu miere. El
se Impartli la vecint i la rude, In midi strchi6re, parte
ca pomdd, parte spre satisfacerea usurilorti sociale, silinduse fih-care a'T prepara mal bine, a-le da mai multh dulcdth, ca ast-felti 0 fig, mai plb..cuti la gustare.

latini.

De bunh sm c strAmoil nosri, flreptd-credinciol i


aplecati chtre bine-facerl, ad iubitil adsth datid pentru

stipulm solemnes acervos Accendet flammas transilietque saeras. 1)"


Propertid, vorbindti despre acelag lucru, se esprimd cam

diferite motive.
Mal Antititt, fil-ce buchtid de coch, frAmOntath, subtiath
i lipith la margini In forma lunggrdth , ca figura eme-

nds* simbolisa ale nil cad de sfIntti martird, merit


pentru Intemeiarea religiunil: prin urmare erea ale und
dard In memoria acestort premergdtori al credintel.
Ape, In t6te institutiunile crestine se observh Introdu-

cerea i practicarea cu predilectiune a carithtil, a ajutoaril celul strind i fad, de midlOce, de undo datina de
a se da catti mai dest de pomkg.
P6te ch, In aid treilea rudi, Imphrtirea de inucenicl"
Insenina Mich ceva In vechime. piva de 9 Marto Mudd
semnalulti eh sosesce niultd asceptata primh-vdrh, termeBuhl &Ad
duph gerurile iernel
se sfirescii tOte soiurile de ninsori, a meilord, a berzelord etc., erea logicti
0 se Imparth cate ceva din Mina anuluT trecutti , Inteuh
di care anunth retntOrcerea muncil cAmpului pentru uh
noug recolth.
Ori-care arti fi Onsd mobilulti i originea acestel darnice
i reciproce Imphrteli de mucenici," faptulti constantd este
eh datina se pastrdza cu religiositatt dud astdi, nu numai
la sate, ci i'n orae, uncle uh, falsh civilisatiune a isbutitti
sd condamne dispretului multime de alto obiceiuri traditionale, frum6se i cu totuld inofensive.

Drti i mai Insemnath e, din punctulti de vedere aid


provenintel, deprinderea de a shri peste focuri In oiva de
9 Marte.

Din timpl preistoricl, foculd a fostd adoratt ca represintatiune , edit putind ca forth, a divinitAtil, din causa

bine-faceriloril ce cAldura i lumina solara dvdrsh peste


omenire, pentru temelniculd motivd ch numal prin fed,
prin arderea lemnelord, prin topirea metalelord, prin fabricarea uneltelord, prin industrig i comercid s'a pututd realisa civilisatiunea i perfectibilitatea omulul.
De i adoratiunea foculul se Intalnesce chiard la podrele
nordice, totutd Greci i Romanil suntti vechiele pop6re care
i-ati datti uh deosebith importanth. Cine nu cundsce pove-

stea lul Prometed i cultuld Yestel ? Cine mai pune adi la


'ndouidll faptulti eh, pentru strhbunii nostril, vdtra erea
sufletuld chminului; ch aceld chminti erea und altard domestict; eh aceld altaril simbolisa tOth locuinta i 'arta
vietuire a omului din vechime ; eh In fine, la ori-ce schimbare de domicilid, foculd din noun cash trebuia aprinsti din
foculd celei cu duioil phrhsite? 2)
O

z) A se vede ale mete elncercelri critice asufra unorri Credinte, datine


moravurl ale ,4oporului ronning..
a) A se ved6 La cite antique par Fustel de Coulanges (Paris).

Yorbindd despre Pain, a chrei celebrare se Mem Idea


un-spre-decea di Inainte de calendele lul Maid, dud eatendarul remand, Tibuld nardzh c. phsteruld i muncit oruld
de la tdrh aprindea cu solemnitate, In acea di, grgmedi de
paie ui6re i ch shria peste Amara cea Burg : levis

ast-feld: In Roma, erea 0rbAtOrea (pe care) strAmoii ad


numit-o Palilii, diva candd pentru prima Org s'ati Inceputt
zidurile ormiului; (ast-felti se vedead pretutindeni) ospetele
anuale ale phstorilord i veselia mAnchrilorti tdrAnesci stropite de desfdtare, veselia multimii ametite, shrindu'i p1-

ci6rele'T nesdlate peste dte-va grgmedi de fOnti aprinse


ic! i ego:"
Quumque super raros fceni flammantis acervos
Trajicit immundos ebria turba pedes? 2)

In fine Ovidiu, In Fastele sae, tesaurt Injumdthtitil


despre OrbAtorile i credintele politeismului greco-romanti,
vorbesce fOrte pe largil despre diferitele esplichri ce se

putead da, In epoca sea, sdrbatoril instituite In on6rea divinitatil sub a eke! ocrotire se afla push agricultura. Printed
pdtrundere caracteristid, poetulti se apropih f6rte multi! de
originea probabild a Ordtorii, ast-feld preenn mai sus, o

adtadmil. Intro altele Ansg, mgrt-urisesce eh eld ensui


pe dad erea copild, de bung sOmh shrise, in diva Palilielord", poste trel flachri Iniruite, stropindt apoi foculd cu
uh

ramud de dafinti:
Certe ego transilui positas ter in ordine flammas
Virgaque roratas laurea misit aquas. 8)

Acdsth ceremoniA, In amintirea fundrii Rome!, se repeta


anulti ca actii religiosil i In acelall timpil national!. Cu numdrulti secolilord , se slIbi fery6rea primitiva
i, din OrbatOre principald, Paliliele" devenid unti simplu
obiceiti, dmasil de la strAmof, obiceid practicatt ANA cu
pe totd

veselia de chtre shteni i de chtre copii, care perpetuarh


acdsth datinh de mare Infad, sd'i pdtrundh Intelesuld
semnatate.

P6te ch multi din cap vietuiesed la tdrh ati Intrebatd cu


mirare ce Insemnad acele shrituri peste focurile aprinse In
linig la 6re-care dephrtare unele de altele. i bi s'a Ospuusd
o scid i et din esperiinth ch d'aci Inainte vine
primh-vdra ; eh ad Mud phmentuld cu maiuld ca sh dd
dad chldura ; eh ast-feld, mAturandd curtea, copruld i
grhdina, n'ati ce face en gunoiuld i cu paiele de cAtd sh

le puie focfi, spre a fi caldt totA anult; el In fine e bine

sarit copiiI peste ele, ca sd n't prinda. frigurile , fiindil


c6, &dm peste care sard gonesce frigurile din 6se.
Ast-felti se pricepti i ast-feld povestescd, chd ast-feld
11 s'a spus i lor de cei mai bdtrani i mai cu minte. Mie
s

r) Tibulli eltg. lib. II, eleg. V, vers. 88-89.


a) Propertii eleg. lib. IV, carm. IV, vers. 73-78.
3) Ovidii Fast. lib. IV, vers. 720-721.

www.dacoromanica.ro

137

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


ens6 mi s'a plrutti ch esplicarea nu e Indestulltre i, cu
ajutorulti scriitorilorti grecl i latini, pe care'l amti spre
Indeletnicire, am creptti c e bine 0 cercetezti Insemnarea
i originea, pe atatfi de vechia pe ca,t4 O. de frum60 a

datind ce pen ai pAstramq nol RomftniI, In 4iva de 9


Mute, la sfintiI patru-Oeci de mucenicl."

Asa i casieriul, v6 pot, de vrect, convinge

Tot numernd la sume, bulatti ce sfksea,


Cu drag la degetele se apuca a linge,
C sunt fagurY de miere, metalul 11 credea.

Metalul nu e fagur, amanta-T e rugina,


Rugina'T venin6sg, om6rX nesmintit;
D6-aceia casierul urmandu-sT cu drag chip.
Deprinderilor sale, sarmanul s'alt jertfit I

P. are'
a

PRISACARIUL CASIER

EL COSMOPOLITISMO

(Fabula)
Un prisacar bun mqter, prin 6rba Intamplare
Agiunse ca. se fie odaa casier;
Anume nu gilt uncle, la vre o bancA mare,
Sail chiar la Vistiria ou multe ladY de fer.

Dar ce pot spune sigur, o stie or

i chic,

Cs ceY ce-s pusY de grij N. si paz d. la priskY,

Cnd. umblg prin stiubeie, 1sl ling de miere bine


i degete i buze, chiar faguril de's sect
Deprinderea devine curat alt1 naturK,

Acsta o cun4tem a 'n lume vetuim ;


'apoY natura este granit, nu bot de sgurg
Ce lesne se sdrumia atuncea cand vroim.

Para que el Cosmopolitismo signifique amor


a la humanidad ; para que ne sea la mascara

que encubre el egoismo, es preciso empezar


por_ amar a la Patria
que os dis despues
de diOs
y servirla con entusiasmo y abnegacion. La ausencia de patriotismo anuncia en
el hombre, alma sin elevacion, espiritu mezquino

corazon sin calor. El verdadero bienhechor de


la Humanidad, es el que consagra sus fuerzos
y su vida misma a dar independencia a su Pais
natal, a defender y consolidar l Libertad en
la justicia.
Paris, febrera !Mo.

Ministru plenipotentiar al Republicel Salvador, la Paris,


Mare Cruc a Legiunel de onOre.

Aceux de mes amis Roumains qui, sous


le coup dep mecomptes et des ncessites parfois
ameres de l'heure presente, s'inquietent et s'irritent, je dirai: Voyez ce qu'etait la Roumanie,
et voyez ce qu'elle est devenue. Hier, une
province dont le nom etait a peine connu dans

l'Occident, aujourd'hui une nation qui a conquis sa place parmi les Etats souverains de
l'Europe. Que le passe vous soit un garant
pour l'avenir ! Ayez foi et patience; soyez unis :

et laissez le temps achever son ceuvre. Fala


viam invenient.
Fivricr r880.

Nu ill multi ci pclui ara Dumu*il putorm seal


N u in multi ci in cei pucini ar6tit DtimneOeu pu53
terea sea," 4iCe cronicarul.
Graiil al intelepciunel este acesta; grain isvorit din piramida Esperiintel, piramin, dureros radicatfi cu pesurile Si
munca crud6 a omenirel.
Dar decl nu in mulp ci in cel mai pucint ardth Dumnepti
puterea sea, cum este se fie aeer pueinY, earl, muncitori
neobositi al cugetWi divine, sunt menitY a-I da fiintg, ori cel
pucin a face acd cugetare naltk Intelds6 de cel mai multi?
Cel pueinf Bunt eel tari , eel neinvinsi si eel neobositi
numal atund cand gendul lor este gendul multimei , cand
Devotament, abdin lucrul lor binele multimei isvoresce
negatiune, intusiasmti, cand vol Impleti anima celui mai
neinsemnat fiu dintre fiii unui popor, ce sacrificil, ce minuni

nu este acela in stare se fad!


0 a'o vedeti intr'o pilda dintr'o mie.

[13,262.]

18

www.dacoromanica.ro

138

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Cordocuba este un seriman porcarti. De dimindta pAnA

in sM elt mhan haulind turma lui de vite, la phiune pe


malul Nistrului.
Si ce vite? Mana lui cade sdra de obog61a ca o cracn desprinsh de vijelie de n'o mai poti urca
in sus, atata a fost silit se Invertdsca ghioga :
Cea ! tu
rotofeitil Ridio ! tu b61A !... De! tu Labn-scurtn L.. Cunosci D-ta dobitoc mai neascultator, mai anevoih, de dat pe
pirte ca vitele din turma bietului Cordopuba ? Di-le porct
si ne am Inteles
Bietul porcariii! Abie par'-ch, te otAresci se-I 1ici pe
numele meseriel, atata ea ne pare injosith.. Bine ch, s'a mai
gasit un poet ca Francois Coppe, carele in "Les humbles"
se mai mangae meseriaiI umiliti !

Dar" acum 600 de ani In urnan de ar fi trait Coppe si


l'ar fi impins s6rta pe la Nistru, 6re cuteza-t-ar-fi so poetizeze pre al de badea Cordocuba porcarul ? Teamn-mi e et
nu, dupa cc ar fi vegut cu ce dispretn se uita satul. la
bietul Cordocuba si dupa ce ar fi simtit cl in totn respublica Berladulul si a Chiliei porcarul nu ghsia horn la gi
de serbAtOre, in care se se pringa , far ca Indata se nu.
dsh, de la jocti i fetele i nevestele ... 5i ce era de elu
ddcA se brudia se fie si urit la chip, orY insemnat de
Dumneclea, pe linga on mam la camph vite -cu caatare
numai de St. Ignatie si t6mna ori idrna, cand nevoia de
opincd indrdptn satele departate la coliba lui Cordocuba,
dupe malul Nistrului!

Cordocuba din coliba lui catarath, pe o stincl nalth, seftidata de dalbele unde ale Nistrului, cauta de departe si de
departe cat putea ochiul lui cuprinde cu vederea, nu vedd pe
la wail 1276 decat pustietate ... Colo, colo, in fundltura
a de UIl1 coperit de stejariste de o fi vr'o locuintn ome-

ureChile ciulite se nu pdrdn nod fdrime de vorbulitn, cum


mi-ti ascultat au nesatiti svestele din betrani ale lui CorSpunea flOcAul istoria lui Trojan Imperat, ala
docuba!

care a facut yantul mare de trece si pe langa Prut, apoi


cum stramoii nostri a adusli imperatia pe aice tome
de peste noue mari si de peste noue teri. Dar apoi isteria
Imperatului Ionital... Ai! ce pui de roman L.. Cum mi
ti-a ritpus sub pici6rele lui pre toti dgmanii romanului !
Cum mi l'a domolit pre Grecul cel fhlos din Bizantil
Cum mi ti l'a batut si prins si ferecat in temnitl pre
Baldovin, Ala de luase Bizantul in numele Crestinntatei si
apoi se legase de Imperatia crestinh, a Imperatului nostru
Ionita ...

Da ate i mai ate L.. De podidia lacrimile

pe Pergar cn-ci nu mai sunt asia timpuri acuma si muierile cu obrajil rog de miscarea mai iute a sangelui, se
intreba tainich cu mintea lor: re de ce nu mai sunt barbatii

nostri tot atat de aprodi ca aceia de atunci ?...


Ce folos! OW Mg Vlasie judetul cel mare, ee folost !
Imperatul Coneste si acuma imperatie peste Dunarea,
stantin... Numai nu sdmann surcica cu ftulpina, macar ca
gice vorba romanului cft da... Uncle mi-e vitejia lui Ionita
Imperatul si unde slabiciunea lui Constantin !...
i d'aceea, respunde Cordocuba, traimil si nol mered
cu gilele In mann, si nu suntem vrednici s6 ne apAramil
satele si turmele de limbele streine, de Mari .... Hn! cnci
nu se gasesce o mann de Nal de DOmne-ajuta, si ai vedd,

jupan Vlasie, an nu 'ar mai bate veneticii joc de noi si


de ale n6stre!...
Fetele facute ci6tch, in jurul Porcarului, intr'o gi dud
el gicd ga vorbn, cautara la fiacaii din jura si par'ca
s'ar fi intrebat cu lumina adancti grait6re a ochilor lor
frumosi : da ce ? voi nu want* &cal voinici cat Porcarul
acesta ?

Ba bine el ti-o da mann se gici nu, cand te MUM,

ndsca, en esa un sul de fumh care dantuesce ca o gad,


nebuna de la Bizanth, dupl cum i canta cobza ventului.

ochi femacntori de muiere si cand in desagii vietii nu al mai

Da, acolo e satul Lapuna unde locuesce stapanul turmelor


ce le pasce Cordocuba... Vegi , uitasemt se ye spud ch

&cat de 18 ani...

bietul fiecau purta numai ponosul turmel, dar turma era


a altuia!
Pecat, get, ch se can bietul baet se aibn si elil strinsorea lui, vitiorele mai, c4 era om Intreg la fire, cu mintea
deschisa spre t6te si priceput si t6n6r si sprinten de nu-1
intfecea nime din t6ta tdra din prejur!
Ce mandru fiecati!
0cea leica Safta, cand 61 vedd, dar pe data si amintea ca
este porcaruliA lui jupan Neagu si died: p6cat!
Ce minte
agora, ca burghiulb ! esclama jupan Stan phrgarul satulul ;
p6cat cft e porcar !..
Porcar, fie, dar Cordocuba era fecior de Omni: tata-seu
fusese popa, bunu-seti ear popl ... Tot augind in casa pnrintdscA cetanie pe limba slavondscl, Cordocuba prinsese
nitel graih de baserica de se uitd de la un card de vreme chiar
si betrAnil judeti cu drag la cuventul lui si dicea cugetul seu :
Cite, de apuca se traescn tath-seti, pArintele Onufrie, si
deca Tataril nu Ii prada vitele si nu ii ardea Casuora din
Salciile Cotului-Morel, uite, Cordocuba era se dsrt fruntgh
in tdrA, ori se fled si el un cinstit preot... Ce pecat de Met!"

mare gramadh, de ani de cht, 18-251


,Da poi ce suntemt , mn Cordocubo
striga Asanel al PIrgarului, un
Da ce ne cregi pe noi, fartate!? repetn cu glas unit
toti ceilalti.
Pirgarulh cata cu dragh la Asanel ; satul Intregh de fete
si muon desmdrda cu graiurile tacute ale animei pre flecai,
numai Soltuzul tine capul inclinat pe peptu si cu coda bal-

tagului taie rab6je pe lutul din bhaturn, Mend ochii priponiti pe un cuget.
Da ce te sbati cu gendurile, jupan Aurele ? Nu-ti Oce
anima grait de bucuria cand augi pre flecaii nostri ea-sit
gata se se asemene cu ceia din gilele de vitejia in care amu
copilarit noi nstia de suntemti acuma cu neoa pe capu ?

ffei, fratie Ovidene, se li ajute Dumnegeti, da ce se


pOta face o mann de flecni, fara ajutor de la imperatia, fats
cu linghile de tatari, cari ne napustesch mereh ?
Nu in multi, nea Aurele, ci in pucini ardta Dumnedeu puterea sea, dicea parintele Onufrie, Dumnegu se-i faca
parte din bucuriile Raiului.

Dar se te fi intemplat o data NA cand Cordocuba povestea istoriile ce le invetase do la taica-seu reposatul

Cateva gile dupa aceea, Cordocuba frAmenta cu anima

pArintele Onufrie, nu , 4e4 , nu l'ai mai fi uitat ! Atuncea


se fi vegut cum si Leica Safta a tifn6sh, pentru ca este

de doruri, graiul lui Oviddnu : Nu in multi ci


in pucini . . . Tata-seu, un preot, o 4isese
Vorbn din

nemotenia cu PIrgarul, si Mariora fiica oItuzului, si Anica


Despinei lui Tistu cel anteiu din BarIndeni, toti flecail si
toate fetele nu mai veddu in Cordocuba pre bietul porcarti

scripture o fi

care le a stricat hora pentrtl ch s'a fost prins si el la ea,


ch, de !
juca si lui anima cum oicea arcgul lui mo
Strungl alautarulh,
ci rotogol
stuph in jurul lui , cu

lui plinh,

Apoi scripturele graescu ele altu ceva


decat adeverul ... Dar unde sunt si cei pucini?
i ochiulu mergend iute pe talea gendului, Cordocuba
se vede in fruntea a catorva sute de voinici tinend pept
Tatarilor, si numele
cresce din sat in sat ... Cine scie,
pote ajunge numele lui OA la augul imperatiei ... 5i apoi

www.dacoromanica.ro

139

ALBUMUL MACEDO -ROMAN


Olt chiaml Constantin Imperatul i-I 8 oste mare i bate
cu ea de tot pre Tatarl si atunci, do ! lucrul se p6te
Mariora P6rgarului uith ch el a fost un biet porcarit si...
Cine nu a patit macar odata in vieta sea ca Cordocuba ?
Cine nu a visas dea 'mpici6rele, dust cu gendult de acO
calauzh ratacit6re care este anima nOstra ?
Numai Cordocuba nu era &cat care ce a visat se nu
cerce a In face aevea.
S'apoi candu se tocmesce voia
omului cu a lui DumnecIeu ce bine este peste puterile omului ?
Cateva Oile duph ce asemene genduri se luptarh in mintea

Din ac

ll numele lui Cordocuba sburit pe aripa faimei

din sat in sat, din cetate in cetate, din imperhtitt la imperhtih,

Nu mai Oic64 fetele: pecatu! neci chiar tifu6sa Lelea


Safta.

Dar pecat! Oice-voit et, ch nu mi mai rattle locti in


aasta carte se scriu faptele ce le a mai fitcut Cordocuba,

.ca se remlnit urmasilor si nepotilor se la fle pilda si


inveltttura:" ca nu in cei multi ci in cei putini se ar6th
puterea ui Dumnedien!

lui Cordocuba, eata ch, intr'o qi, vede, din naltimea stIncei
unde-i era coliba, radicandu-se un nort mare de pulbere,
dincolo de Nistru...
Ce se fie ? Nu este verteju de ventu...

De buna s6m1 sunt Tatarii cari may navhlescu ... Nu e


timpu de perdutti

Omult se'y aciu6sch turmele rhpede...

Peste pucine ore ar fi prO thrOu!...


Turmele ? Da ce ? atata are Romlnul mai de pretu?
respunde mintea lui Cordocuba ; turmele ? dar yra e mai
mult ca turma lui Jupan Neagu din Lhpuna ... Da 1 se
cerct a-mi apara mai nainte de tote yra...
AbiO a gandit aa si eatalt fugind cat '1u tine piciorele
phnh la Lapuna si iute la turnulu cela de lemnu Invechit
dela Baserica si barn! bam ! bam ! sung jalnic clopotul
de dandana
Se adung satulu
Toti, tote aldrgh din tote partile.
Ce este ? Ce este ?
Ce se fie ? Tatarii ! vin tatarii !
Si femeile a16rga se si i6e copilasii se-i adapostesca prin
scorbure si fetele tremurand cauta apararea parIntilor lor

...

Haideti fiecai !... A sosit

dioa

ce doreati !.. Cu

Puneti mana pe cOse, tomine flecai, striga Cordocuba


p6re, arcuri, .. Jute, lute ... Nu in scorbure se adhpostesce
unu voinicu ci in cetatea cO tare a voiniciei lui? Cu mine,

fratilor ! Nu in Multi ci in pucini ar6th Dumnedeu puterea lui !


Glasul lui Cordocuba unit cu alt clopotului bhsericei strebatu Intr'o GEO In totu satul
Peste o Orh cateva sute

DEM ETRI E COZACOVI CI


Am dat mai sus (pagina 93) reproductiunea und
fotografii a lui Demetrie Cooacovici.
Cine deja nu cunosc6 la moral pe acest barbat din fapta
cea romhneasch d'a si fi lasat tota averea In favorea culturd nationale a compatrjotilor sei ? Aci inse sunt la locul
lor cateva note biografice ale lui Cozacovici culese dela unii
din compatriotii lui.
Demetrie Cooacovici este nascut la Minciu (Mezzovo)
in Muntele Pindu, la 1790, din parinti romani. Orfan de

tath la versta de 6 ani, fu crescut de catrh un unchiu al


set dela Viena, la carele maica sea, fiind sarach, se ve4u
a-lu tramite. Acesta, cu numele Cozacovici, avea in
Capitala Austriei o cash de comercit pe linga care atayt
siiit

pe junele nepotu. Contactul cu RomAnii din Viena destepta


in juuele Demetrie Cozacovici consciinta nationale : elu so

de juni, inarmati cu tot ce le capse sub maul, Indesuiau


pasul lor spre Nistru, in directiunea unde vedeati radicandu-se din ce in ce mai apr6pe norul de prafti

simti romhnt si anima lui incepu a se Infiacara de dorul


d'a vedd cu proprii sei ochi ac6 tera nude Romhnii sunt,
ori cat de apesati de jug streinti, totuy staphniI locului,

Cand sosira la Nistru era timpt, Tataril Incepeti al trece...


Cordocuba le strigh :

adeca tera romhnesch. Ocasiunea i se presenta duptt 1821.

Mai tatare, tineti calul


Mdi tatare, las/ malul,
Na cerca a trece riul . . .

Tatarii nu erati d'asta data in num6r mai mare decht


doue-trei mil; ce ii trebuia ostirI multe ca se prade

Lapura i se fach cateva mii de robi i robe? At cercat-a cineva in rendurile din urma se li stO. imrotiva ? Aa
cugetara ei si venira mai pucini la numer decat ori cand.
Cordocuba inse, porcariulu cell despretuit si cu &chi! din
Lapuna, ajutati de naltimea malului Prutului si infiacaratI
de acele simtiri care dau -color putini victoria contra celor
multi, putura se 4ica, cateva ore dupa aceea, tatarilor, murindi, sdrobiti de ghioga porcarului si de c6sele fiechilor :
cMii Tatare, und' tie pala ?
mai Tatare und' tie calnl ?
Ind Tatare and' tie fala ?
Nu spuseifi se nn treci malul ?
Nu soidi tu, mgi vecine,
Ce-i Romanul in turbare ?

Corbii masa acum din tine


Mii Tatare, mai Tatare 1,
*

Duph ac6sth data pare ca alerga dela Viena spre a Intra


in yrurile primei armate romlne, dupa isgonirea Domniei
grece. Inteligenta rara a lui Cozacovici, nu Intagiti a-i
coneilia iubirea nu numai a capilor armatei ci chiar si a
Domnitorului Alesandru Ghica. Acesta 'lit 'nainth in scurt
timpt, la gradul de Capitant la Cavalerih si adjutant domMai apoi, directiunea rusesch, co lutt domnia lui
nesct.
Bibescu neconvenindu lui Cozacovici, elu refuzh d'a merge

in Rusia, unde Domnitorul voia se '111 tramith spre a mai


face studio militare, i-si dete demisiunea din ostire. Retragerea sea i dete timpti se se mai ocupe de, afacerile sele
si aceste, bine ingrijite, prosperarl d'ajunsti c'a in scurt
timpu Cozacovici se p6th trE en ore-care indemlnare, dey
tot deauna cu economil Inte16pth. Acdsth economiit si-o Im-

pun6 elu dicend amicilor sei : Eu am ceva, dar natiunea


mea nu are ce-I trebue : neci scolh, neci baserica. Nu se
cade se cheltuescu ce arnii pe nimicuri i se-mi uitti de
patria mea"
Nu, elu nu si-a uitat patria natale. Demetrie Cozacovici,
fericit d'a fi veOut ch dela 1864 RomAnia se gandia si la
Romhnii din Peninsula Balcanich, esi doh tot avutul seu,
la 60,000 franci, pentru infiiintarea unei scoli romane peste
Balcani. Abie confidase testamentul set und epitropii compush din D.D. General Tell, I. Bratianu, Sideri, Goga si T. A.

Urechih, si elt, trecu la vida eterna in 21 August 1868.


Eterna fih memoria ta, Cozacovici I
18

www.dacoromanica.ro

140

(
ALBUMUL MACEDo -ROMAN

Radu Negru
(dupg. muriY Curtey de Arge0d)

Fanariotul

www.dacoromanica.ro

i
, 4,
!.11.0M.,
e '' e Zi,..7,, 44'
yri..., , (41
,

it'Oe1cf,'
.5:,

'

..

'..i

.
.

-;

10e

eY tl

'

3:,,,

a '44.
a- If.
re

'1."-4

Q.

Ye

''

41,414

-I/I".

,,,,.
.?-

e 'C '.+., :
lif,'044.hlt

re

r"

"f

'

s-N
.

.Y

N'4,.., vi
...4.:v

'''',

,.4

4.

....04-.$.'

1 ..-e. , , ,r..<e.,.

,r.

i,,,,N

ts,4,

' 4.,./.-''... ,t r.

'

1.

e,

..;`

,''' '-- -

`Pft4,'

9.."......

'",

' 4A

-.4-1i'4*.e.'.,4;

4',

,:.

.J

.4.,-

k:-,

www.dacoromanica.ro

lc

1---

...

25-,V
,..--

;!,,- 0,..
.,

,IN1'

,,,,,e..,

ir,'

''''''

->p

'.

44,ref&o.

IP
,,.,. 41 ,Vg,,,,,,d.
1,

0.f."4:,..-;.k4,514,/

q..46''',,i'siA

.'at.
1.

',
\ ^ .4fC

N.
...

--

...,,,

' ,
..4

.4,034

_
-

`'
.,

.tv:adiSyNte

i.

"4`i'

.1

-'-

.-.,44..^---- ,........

.;

t
(4.

ti lV I4

re

....,- `.;.7 7

NOM

.../,,,,

..E.74, 'Sr k

4., '1'4,

\,..rst.... tt, , ,..,

....4(1.0.,.

..,--,..-4.

ip-

.4

4,..4,

;;- -0

1,.,

-,

tkttr ,

'k

.5k,,

i."1,-;
,
,, or 4.

.41`z

'#
.

.4:1,v,Itroir:,4.4-1,\:!:4,ti:.

l '4,\ .,'
.i.,

-g''

'",>'",

s..1

.-44

,.s.i.

-''*.--,r..4...

',,,1144-4, '0.

.*5.41:1Nki
..."
." 1.Q"

4"

ei

0,,

1.

."

''',...1

....4,4)..'4,4

'',.y,

t. ''.."'"'"fiki
"

-4.,.-Ne..

t.:1.,:..,..1.1;624,..

'

,..,

...,44

.....

.4%17t.;-,..:''
v. V./4.N,
st. -.N.
--le XJ

,:i

..N.,

".i.,

gi

-,..,...4

'1-.''''...6'

,,....,34,

",,nti.,

.*....

;1;

..4

'',,

44
44...

-.4.,

14.10.1111:tit'''...

t',9,,,,....1,,

-,,,

"

c:-.44i..,,

4,%

:+:

:4L4.9.,z,..,.
,... ,,,,'_

...--A-

'0

,,

,,
.

N*,

,,.

Atr-

44iiVa
....,A,
' '4

,X.
..._

.;

...,,
Is

...:,..

"";'42B

...1t

-.

.4,&.. '.,.

-:

...<4.11

,.`-',.

-.5.r..,;:v

4if.
:14-,

,<;

1,
"fr

..4-:,

`b

/"'41"

1,11tA' '

..

-.41A OS: '.. ',.

i -t4iit - , m,
.---ti7.4.,\..
, ...Kr

07..... V.

N ."

\ ,,,t,....v.........

.i.,..

.,..

"'"ft
-..

".3`',V,..?.....

,,,,,

4 Wf,,,, ,..

r"

i ,;.11WP

i't.

'

:".-,,,,.

''',

e,

F,.

q.:*%...?4,,,...

.---,,,,

-t-A,,VP'7; "..:A:-.. '4,. .


"--- ;;;-'40- _,,..f.:;4-'f.,,b.:'

r,4.

'..,

r;y
.,,;,,,,

--.
...,trz*.r.k.,-..?-....--....-4.
,?..,......9,...- --,,,.

ifie"?''

s '',gibly..t:' .
.1,,
' , k . be

e- t sAIN?4, 7 :tp .

'

Sk:si?..

.1,,. -

,.,. ,,,

,,

,,

,
.,,

: ' :.,.5.$

..

1--,

..

,,' -- , ..

,a

',Se

,k

,c''.''

., r ("Vot
i

'rk".'-%.?)%0'25'7)

; 4 ..)

,;,..

'

'27

404

tiJ

,,#
OF1,',4
1 1 F 11_?

., .

l':

.. 47,

,,,

.,

4.'ij, '4,

-4:21
jp,

e..
4,

47

, /,'","

,4.`

At
?" '''' ki

.f

' '

' .a '.%,

lig....

g'

fr4

/,

..,,

4r.

1,,

,.

Ar".1.,

,i. y,..,x7.'
F.

Z..'

.,..'-n,,,:',-s. 4t.'46.4::41st
,...,

II. -:

'''..

: ' " kf. )

''';

..

...

VI

.,.,

.TAA: i

cn"

.r,

5....1.!

-4-,1,1;-

",
4,

7.

r.

,-

,,7

fa

''

,i

ZAI.
'1:i:

;;.,

q-

.A.,..4,-,...

'243-r

44

. 47

&;

1 tr,1",-e-,- Pe

-.. -.'-'

.-'i

,,

,k.

'
J.

,--,:;-,- .--

..4

( r-

4...c.,.fg,...

,%,..1',

,,

\\

.?,

,, 1". g14.44
Yo' AV.'

..& ..,..

t..

142'

ALBUMUL MACEDO-ROMAN
Fit ca esempluln sen se afle imitatori numerosi! Atunce

HIU, ESC() SI SONT ROMANU I

alaturea cu Scola Cozacovici" din Gopistea, vomit avd altele,

4eci si sute, si cultura romAnt va fi asecurata!

ptu-spre-sliece vcuri grele


Dispar-vor c i erT,
De cand mo0i ginteT mele
Au cuprinsil aceste VerT;
Si dela Traianil celu Mare
Si pan' astadf, nencetatil,
Multe clile de 'ntristare
Si de glorii amu gustatil.

SOUVENIR DE VOYAGE
rrandis que je suivais, A travers la fame,
Pensif, tout en voyant la flamm pallier,
Les premiers craquements de la bfiche allumee,
J'ai send tout d'un coup, dans la chambre ferme,
La bonne odeur du bois bral dans le foyer.
Comme on retrouve en soi, d'une naive image,
L'aspect, toujours vivant, des horizons connus
Tout nous prsente encor la nature sauvage;
A travers les chemins parcourus en voyage,
Les souvenirs d'hier sont bient8t revenus.

Sementi'a cea latina,


Apeslata 'n resaritil,

ST-a acutti icT radecina


Si frumosil a incoltitil.
Si prin viscoli de urgia

Je me suis rappel les pays de bruyires,


Les rochers parsems d'ajoncs et de genats,
Et les feux_ de chasseurs a11um sur les pierres,
OA la raolndre broussaille arrache aux clairieres,
Exhale, en s'embrasant, le parfum des forks.

an,

Stu'a densei n'a apusti,


Ci luptandii cu forta via,
S'a 'naltatu totil maT in sus.

h-..e_

Caci nu piere o natiune


Care are de 'mplinitil
0 chTamare ce-i impune
Geniul seti fericitu;

Totu prin lupte cat de crunte,


*Si 'mpilari Fara parechT,

tT redica lat'a frunte

Princlerea raporturilor armonice


2Int5rc4tiate 2n natured, Entre forna

si fond, fientru realisarea tifiurilor


este misiunea Artei.

e rtict/
Am plecat de dimineatii

De-al ton dor oaltiqit


trai cante maul in Nit
Te-am catat

nu te-am giisit.

Niel pe camp, niol printre stele,


Nu eral. Dar oe Igio en ?
Tu via al iubirel mele,
Te-asoundeai de priviri rele,
Cole in sufletul men!

Sentinel'a RomeT vechT.

Dela Tisa pan la mare,


Din CarpatT i pana 'n Pindil,
Toff simtescri acea chiamare,
Toff acelasT focu aprindil ;'
Si la vocea ei strabuna
TotT se 'npira p1-o sustind,

$i din cate Ora resuna :


Hiu, escu si siint Romanu

inteunil cugetu 0-0 simtire


El gatescri unit viitorti,
Care pte Ca s 'nspire
Fericire tuturoru;
5i _chiamarea minunata,

Ce Traianu ne-a 'ncredintatu,

Se va 'ncununi odata
Cu triumful meritatii 1

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și