GRUP SCOLAR TRANSPORTURI ARAD

PROIECT PENTRU OBTINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONAL
NIVEL

PROFIL: MECANIC
DOMENIUL: TEHNIC
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN TRANSPORTURI

ndrumtor

Absolvent

Prof. SAS GRIGORE

DRAGAN NICOLAE

2010

GRUP SCOLAR TRANSPORTURI ARAD

PROIECT PENTRU OBTINEREA

CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONAL
NIVEL

INTRETINEREA CURENTA A
CAMIOANELOR

PROFIL: MECANIC
DOMENIUL: TEHNIC
SPECIALIZAREA: TEHNICIAN TRANSPORTURI

ndrumtor

Absolvent

Prof. SAS GRIGORE

DRAGAN NICOLAE
2010

CUPRINS

Argument

pag.

1. Cerinele eseniale pentru serviciile de ntreinere tehnic i

reparaie a autovehiculelor
pag. 8
2. Solicitri ale m.a.i. i ale componentelor sale n timpul funcionrii
pag.
13
2. Operaii de ntreinere a automobilelor

pag. 15

3. Revizia tehnic

pag. 16

4. Intretinerea si repararea motoarelor

pag. 19

5. Norme de protectia muncii

pag. 24

Bibliografie

pag. 26

ARGUMENT

Masinile sunt mijloace de transport mici si motorizate. Succesul lor ca

mijloace de transport de personae si marfa se datoreaza vitezei si
independentei pe care o permit. Insa aceasta popularitate a adus la
supraincarcarea traficului si la poluare.
Peste 60 de milioane de automobile
sunt produse in lume in fiecare an.
Majoritatea au patru roti si un motor
cu ardere interna de tip piston, racit
cu apa, alimentat cu
gazolina/benzina sau cu motorina.
Din nefericire, arderea combustibililor
fosili de catre autoturisme la o scara
atat de larga provoaca o grava
poluare a aerului si poluare fonica, iar drumurile ocupa terenuri
valoroase. Automobilele aunt responsabile pentru aproape 25% din
emisiunile de dioxid de carbon din lume. Dioxidul de carbon gazos
contribuie foarte mult la incalzirea globala. Fabricantii precum si soferii
devin din ce in ce mai constienti de efectul negativ al motorului cu
ardere interna, ceea ce are ca rezultat faptul ca constructia de
automobile este constant imbunatatita, pentru a produce autoturisme
mai eficiente si mai sigure din punct de vedere ecologic.Primul
automobil a fost construit in urma cu peste o suta de ani, de Gottlieb
Daimler si Karl Benz. In ciuda cercetarilor, dezvoltarilor si
reconstructiilor, constructia generala a automobilelor s-a schimbat
foarte putin, desi in realitate povestea este putin diferita. Criza de
combustibil pronuntat mai ales in anii 1970 a dus la experimente cu
masini cu baterie, motoare Diesel, masini cu gaz sau cu energie solara
si masini hibride, care utilizeaza atat energie electrica (in orase) cat si
gazolina/benzina (in calatorii mai lungi). Alte inovatii care economiseau
combustibil erau injectia de combustibil, reducand cu pana la 20%

consumul de gazolina/benzina, reducerea greutatii corpului masinii

prin utilizarea aluminiului si a materialelor plastice; constructia
aerodinamica a corpului masinii cu o rezistenta redusa a aerului. Desi
o masina medie din SUA facea mai putin de 43 km cu 3-3,5 l de
gazolina/benzina in 1995, in acelasi an Greenpeace a produs un
autoturism ca parcurge peste 100 Km cu 3-3,5 l.
O inovatie importanta a introdus convertoare catalitice pentru a oxida
gazele de esapament. S-au dezvoltat si microprocesoare pentru
masurarea temperaturii, vitezei motorului, presiunii si continutul de
oxigen si de dioxid de carbon a gazelor de esapament si reajustarea
motorului in functie de acesti factori. In 1992, General Motors si Ford
si-au unit fortele pentru a dezvolta un acumulator pentru propulsia
autovehiculelor nepoluante.
Astazi, o masina tipica de familie are o constructie metalica a corpului
in care panourile, intarite adecvat, sustin solicitarile drumului prin
suspensii anterioare si posterioare independente, cu scaune asezate pe
distanta dintre axe pentru confort. Este de obicei actionata de un
motor cu benzina, un carburator amestecand benzina cu aerul pentru
introducerea in cilindii motorului (de obiciei 4 sau 6), iar motorul este
de obiciei racit cu apa.
De la motor energia se transmite printr-un ambreaj la o cutie de viteze
cu 4 sau 5 viteze. Prin ambreaj soferul intrerupe legatura intre motor
si cutia de viteze in timp ce schimba viteza. De acolo, la o masina cu
motor in fata si cu tractiune pe rotile din spate energia actioneaza un
arbore de transmisie conectat la angrenajul diferential, care
antreneaza rotile din spate.
Masina cu motorul in fata si antrenare prin rotile din fata are
ambreajul, cutia de viteze si tractiunea finala incorporate in unitatea
motorului. Tot mai multe masini performante au tractiune pe patru roti
conferind o foarte buna tinuta de drum in conditii umede si de inghet.
Constructia aerodinamica si spoilarele inbunatatesc si ele tinuta de
drum.

Motoarele Diesel de inalta performanta s-au raspandit in randul

autoturismelor particulare.
In procesul de exploatare al automobilelor, apar numeroase
defectiuni ce trebuie descoperite si remediate. De aici obligatia pentru
conducatorii de automobile profesionisti si amatori dar mai ales a
mecanicilor auto este de a poseda cunostinte solide de constructie si
functionare a automobilelor pentru a putea descoperii defectele si a le
remedia.
Transporturile reprezint sistemul circulator al societii umane,
avnd implicaii profunde n domeniul produciei materiale i a
schimbului
Transportul reprezint micarea de la un loc la altul a persoanelor,
bunurilor, semnalelor sau informaiilor (din lat. trans peste i portare
a purta sau a cra).
Transporturile sunt un domeniu al activitii economico-sociale prin
intermediul cruia se realizeaz deplasarea n spaiu a oamenilor i
bunurilor, n scopul satisfacerii necesitilor materiale i spirituale ale
societii.
Activitate de transport reprezint ansamblul aciunilor prin care se
organizeaz i se realizeaz deplasarea n spaiu a cltorilor i
mrfurilor.
Sistemul de transport reprezint ansamblul mijloacelor de transport,
instalaiilor i construciilor aferente care acioneaz independent sau
coordonat n scopul satisfacerii cerinelor de deplasare n spaiu a
oamenilor i bunurilor.
Ansamblul mijloacelor de transport, instalaiilor i construciilor
aferente care acioneaz independent sau coordonat n scopul
satisfacerii cerinelor de deplasare n spaiu a oamenilor i bunurilor;.
Transporturile contribuie i influeneaz decisiv att dezvoltarea
complexului social-economic naional, ct i sistemul relaiilor
economice i sociale cu alte state.

Dei nu produc bunuri materiale, transporturile adaug valoare mrfii,

contribuind la formarea venitului naional (locul IV n cadrul economiei
naionale).
Transporturile asigur circa 4,8 % din produsul intern brut i 5% din
locurile de munc.
Transporturile de cltori realizeaz apropierea dintre oameni i
comuniti, contribuind la satisfacerea intereselor de familie, culturale,
artistice, sportive etc.
Am ales tema INTRETINEREA CURENTA LA AUTOCAMIOANE
deoarece am fost interesat de dezvoltarea in viitor, previzibila a
acestui domeniu .
Scopul lucrrii de fa este de a expune principiile de baz, con
strucia i funcionarea , intretinerea curenta a camioanelor .
Pentru nelegerea acestor principii s-au evitat pe ct posibil
desenele secionate, preferndu-se desenele n perspectiv, mult mai
sugestive.
Lucrarea este util att ca material didactic ct i pentru conductorii
auto profesioniti, fiind ntocmita conform documentelor de pregtire
n aceast meserie.

Cerinele eseniale pentru serviciile de ntreinere tehnic i

reparaie a autovehiculelor
n principiu, lucrrile de ntreinere a motoarelor necesit aceleai S.
D. V. - uri ca i la lucrrile de montare - demontare.Pentru lucrrile de
control, strngeri, reglaje care se pot executa la posturile fixe sunt
necesare aparate de control (tester, compresograf, lamp
stroboscopic, stand pentru pompe de injecie etc.) specifice.

Din totalul volumului de munc, 45% se execut la partea inferioar a

autovehiculului, astfel c n toate cazurile trebuiesc prevzute posturi
amenajate n acest scop (canale de vizitare, rampe, dispozitive de
ridicat etc.) care s permit liberul acces al lucrtorului la
componentele autovehiculului.
Aciunea asupra motoarelor presupune mai multe activiti i anume:
Montarea-asamblarea pieselor componente ale unui motor termic
Reprezint un proces de munc n care totalitatea aciunilor
desfurate individual sau n echip au scopul asamblrii pieselor
componente pentru obinerea motoarelor conform desenelor de
ansamblu MOTOR.
Montarea motoarelor pe automobil
Reprezint un proces de munc n care totalitatea aciunilor
desfurate individual sau n echip au ca finalitate poziionarea,
fixarea motorului mpreun cu celelalte subansambluri pe cadru sau
caroserie conform desenelor de ansamblu AUTOMOBIL.
Demontarea motoarelor
Reprezint un proces de munc n care totalitatea aciunilor
desfurate individual sau n echip au ca scop depistarea pieselor
uzate, nlocuirea sau repararea, asigurnd astfel funcionalitatea
motorului respectiv.
Demontarea se poate executa pe automobil n cazul interveniilor n
atelierele SERVICE (n ateliere specializate) sau prin colaborare cu
ateliere specializate pentru repararea motoarelor.
Atelierele specializate se organizeaz pe principii de rentabilitate,
calitate a lucrrilor, reducere a polurii mediului, al reciclrii pieselor
componente.

Rentabilitatea este legat de numrul motoarelor, tipul lor, preul de

cost raportat la fiabilitate i calitatea lucrrilor executate
(productivitatea muncii).
Aceste ateliere pot fi organizate ca ateliere de mecanic n cadrul unui
SERVICE AUTO sau al unor ateliere distincte de reparat/recondiionat
motoare. Ele vor fi constituite ca uniti distincte pe criterii de
productivitate a muncii, calitate a lucrrilor i costuri.
n funcie de uneltele de munc i nivelul tehnic al acestora, activitile
pot fi:
procese manuale
procese manual-mecanice
procese mecanice
procese automate
Procesele de munc manuale se caracterizeaz prin faptul c
muncitorii acioneaz nemijlocit asupra obiectivelor muncii cu ajutorul
uneltelor de mn (trusa mecanicului, dispozitive de presat/depresat
etc.).
n cazul proceselor manual-mecanice sunt utilizate unelte acionate de
o alt energie dect a muncitorului dar controlate de acesta pe parcurs
(de exemplu gurirea cu bormaina, strngerea mecanic a uruburilor
etc.)
n procesele mecanice muncitorul supravegheaz, programeaz i
intervine cnd este cazul (avnd aport fizic redus) n funcionarea
utilajului, n alimentarea sa sau la apariia unei defeciuni pe parcurs.
Procesele automate se aplic de regul la montarea motoarelor noi, la
care att operaiile tehnologice ct i cele auxiliare sunt efectuate de
maini, roboi sau sisteme industriale. Participarea muncitorului se
reduce la reglarea mainilor i prentmpinarea avariilor.

O condiie principal la postul de lucru este existena fielor care s

cuprind:
denumirea operaiunii, utilajele, dispozitivele i sculele, materialele i
normele de timp
categoria lucrrii
observaii privind fiecare lucrare
Fiele se mpart dup importan n:
fie pentru posturile de lucru
cuprind ntregul complex de lucrri care se execut la postul de lucru;
enumerarea se face n ordinea succesiv, pe fiecare agregat n parte
fie pentru locurile de munc
cuprinde operaiile care se execut la locul de munc n ordinea

Solicitri ale m.a.i. i ale componentelor sale n timpul funcionrii

Motoarele cu ardere intern sunt supuse unor solicitri complexe datorit
funcionrii n condiii fizico-chimice variabile:
variaii ale eforturilor
variaii ale temperaturilor
ocuri i vibraii
Ca urmare, caracteristicile dimensionale, de form i de suprafa ale
pieselor sufer modificri ce constituie fenomenul de uzare. Produsul
procesului de uzare - materialul desprins i deteriorarea suprafeelor reprezint uzura.
Uzurile se mpart n trei categorii:
de rodaj - perioada de adaptare a suprafeelor
stabil - uzur aproape constant
distructiv - uzura devine critic pentru funcionarea elementelor

Intretinerea si repararea motoarelor

- piesele fixe (bloc, cilindri, chiulasa, piese de asamblare);
- piesele mobile (piston, segmenti, boltul pistonului, biela, lagarul
bielei, arbore cotit, volant);
- organe de distributie (comanda distributiei, ax cu came, tachesi, tije,
culbutori, supape, scaune si ghidaje de supapa)
PIESELE FIXE
Blocul motorului
Pentru o tratare practica a motorului, il vom imparti in piese fixe, piese
mobile si sisteme anexe. Blocul este cea mai voluminoasa piesa a
automobilului, reprezentand 20-30% din greutatea totala a motorului.
La aproape toate motoarele moderne, blocul este turnat dintr-o
bucata, fiind delimitat sus de garniturile de chiulasa, jos de garnitura
baii de ulei, in fata de garnitura capacului de la comanda distributiei iar
la spate de carterul volantului.
Cilindrii
Cilindrii impreuna cu segmentii sunt cele mai importante piese de
uzura a motoarelor moderne. In general, motoarele americane au
cilindri turnati in bloc, pe cand la cele europene predomina constructia
cu camasi umede. Grosimea peretilor este de ordinul 1/15 - 1/16 din
alezaj, grosimea bucselor presate este de 3 - 4 mm. Cota minima a
pragului dintre doi cilindri alaturati este de 7 mm pentru ca garnitura
de chiulasa sa poata asigura o buna etansare.
La constructia unei bucse umede cu garnituri presate axiale, pragurile
din bloc sunt plasate relativ sus pentru ca diferentele de dilatare
termica dintre bloc si cilindrii care sunt mai calzi sa nu provoace
distrugerea garniturii de chiulasa.
Chiulasa
Chiulasa este una din cele mai importante si complexe piese ale
motorului, cuprinzand camerele de ardere, supapele, locasele bujiilor,
conductele de admisie si evacuare, precum si o mare parte din
organele de comanda a supapelor. In general, motoarele cu cilindri in

linie au o singura chiulasa, iar cele cu cilindri in V doua chiulase, care

adesea din motive economice sunt identice. La unele motoare chiulasa
se prinde pe bloc cu buloane in loc de prezoane, din motive
economice.
Piese de asamblare
La automobil exista un mare numar de piese de asamblare: suruburi,
piulite, saibe, splinturi si nituri de diverse tipuri si marimi. In limbajul
folosit in atelierele mecanice, suruburile relativ mari (8..9 mm
diametru) se numesc "buloane", iar cele mici "suruburi".
PIESE MOBILE
Pistonul
Constituind peretele mobil a camerei de lucru, pistonul este cea mai
impor-tanta piesa a motorului. Fortele transmise de piston sunt
considerabile. Astfel in momentul cand presiunea este maxima (60 at)
un piston de 100 mm diametru impinge biela cu o forta de doua ori
mai mare decat greutatea unui autoturism mare.
Functiile indeplinite de piston sunt:
- primeste si transmite forte active;
- etanseaza atat jocului mic dintre cilindru si el, cat si a segmentilor pe
care ii poarta;
- contribuie la razuirea uleiului de pe cilindri.
Aliajele din care se executa pistoanele sunt de sase categorii: aliaje
aluminiu cu cupru, aluminiu cu siliciu, aliaje de aluminiu hipersilicioase,
aliaje pe baza de magneziu.
Segmentii
La motoarele cu pistoane, piesele cele mai expuse uzurii sunt
segmentii. Functiunile indeplinite de segmenti sunt esentiale pentru
usurinta pornirilor la rece, pentru obtinerea puterii si pentru franarea
consumului de ulei.
Boltul (axul) pistonului
Boltul face legatura pistonului cu biela si este piesa cu cea mai mare
duritate din motor. El trebuie sa suporte ca si manetonul forta

exploziilor, desi suprafata lor este de 10 ori mai mica. Forma boltului
este perfect cilindrica. In interior boltul este gol deoarece fiind o piesa
care executa miscari alternative trebuie sa fie cat mai usor.
Biela
Biela face legatura dintre doua piese cu miscari diferite, motorul cu
miscare rectilinie si manetonul cu miscare circulara. Centrul lagarului
descrie un cerc iar boltul o linie dreapta, insa nici un punct material a
bielei nu parcurge un drum circular sau drept, ci diferite curbe inchise.
Lagarul bielei
Articulatia dintre biela si arborele cotit trebuie sa lucreze ca orice alta
articulatie cu pierderi minime si cu siguranta de functionare maxima.
In acest scop s-au experimentat atat lagare de alunecare, cat si lagare
de rostogolire.
Repararea mecanismului biela manivela se face cu ocazia
reviziilor, reparatiei accidentale sau reparatiilor curente ale
automobilului.
Sunt reparatii de mai mare amploare si cuprind:
inlocuirea pistoanelor, repararea bolturilor de piston, inlocuirea
segementilor, repararea bielelor, repararea arborelui cotit, inlocuirea
semicuzinetilor.
Daca este o revizie se face marcarea pistoanelor cu vopsea cu
numarul corespunzator bielelor, pentru a asigura remontarea
ambielajului in acelasi cilindru.
Operatii pregatitoare
Inlocuirea pistoanelor se executa dupa demontarea chiulasei si
curatirea calaminei depuse.
Pistoanele sunt curatate apoi de calamina depusa ( pentru
canalele segmentilor folosindu-se un dispozitiv special), apoi se spala
cu un solvent.

Repararea arborelui cotit.

Dupa o functionare indelungata apar defectiuni ca: incovoierea si
torsionarea, uzura fusurilor( ovalitate si conicitate), uzura
canalului de pana, uzura locasului bucsei arborelui primar, uzura
filetului pentru rac, uzura orificiilor filetate de la flansa de fixare a
volantului, modificarea lungimii fusurilor de biela si a fusului palier,
bataia frontala a flansei de prindere a volantului.
Dupa demontare se curata in solvent, se desfunda canalele
interioare de ungere, se sufla cu aer comprimat, dupa care se supune
controlului.
Cand rectificarea arborilor a atins cota maxima, se reconditioneaza
prin majorarea diametrului fusurilor, folosind una din metodele :
Metalizare cu aliaje dure, apoi rectificare si lustruire;
Incarcare prin sudura in mediu gazos de protectie ( 75% argon si 25%
CO2);
Incarcare prin vibrocontact cu electrozi care se pot cali, apoi rectificare
si lustruire;
Cromare poroasa, rectificare, lustruire.
Intretinerea mecanismului biela-manivela se face prin operatii de
control si verificare functionala ca:
Verificarea pornirii usoare a motorului.
Verificarea functionarii corecte la diverse turatii, fara a prezenta batai.

Cele suspecte se depisteaza fie auditiv, fie cu ajutorul stetoscopului:

Batai in partea superioara a blocului motor, denota uzuri ale
pistoanelor si camasilor de cilindri, care conduc la scaderea compresiei
si consum exagerat de ulei;

 Batai in zona de mijloc a blocului motor, indica uzura bolturilor de

piston si bucselor de biela; acestea se manifesta ca un sunet metalic
ascutit la accelerari si decelerari bruste, sau la mersul in gol; la relanti
dispare bataia, daca se intrerupe aprinderea la cilindrul in cauza, dar
nu dispar bataile de piston, daca exista;
Bataile (accentuate la rece, dar atenuate la cald) in zona inferioara a
motorului, presupun uzarea lagarelor; se observa prin scaderea
presiunii uleiului de ungere.
Totodata se pot depista torsionari si incovoieri ale bielei, prin zgomote,
in partea inferioara, dar si in partea superioara a motorului.
Consecintele acestei uzuri: ovalizarea neuniforma a cilindrilor pe
lungimea lor (conicitate), uzura segemntilor pe muchii si deci si a
pistoanelor, uzura rapida si uniforma a fusurilor manetoane de la
arborele cotit, micsorarea presiunii de ulei.
Controlul fumului de evacuare, zilnic, vizual sau cu aparataj
(fumetru pentru motoare Diesel);
fum albastru indica consum de ulei, cel negru consum exagerat de
combustibil, iar cel albicios avans prea mare sau prea mic la
aprindere, respectiv la injectie pentru motoarele
Diesel.
Verificarea cu aparatura se face la 20 000 Km.

NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

In scopul eliminarii pericolului de accidentare la locul de munca este
necesar sa se respecte urmatoarele masuri si reguli principale:
-

imbracamintea de lucru trebuie sa fie stransa pe corp, mansetele de

asemenea, bine stranse, iar hainele incheiate;

cozile manerelor uneltelor de mana vor fi executate din lemn tare,

fiind bine fixate si cu dimensiuni care sa permita prinderea lor
sigura si comoda;

daltele, surubelnitele vor fi bine fixate in maner si prevazute in

acest scop cu un inel metallic pentru fixarea manerului de lemn pe
capacul dintre scula;

folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate,

inflorite sau stirbite , precum si a uneltelor de mana improvizate
este interzisa;

diverse lucrari de lacatuserie ce se executa in spatii cu mediu

exploziv trebuie executate numai cu scule din materiale neferoase
(cupru,bronz); unelte de mana actionate electric sau pneumatic vor
fi prevazute cu dispozitive sigure pentru fixarea sculei, precum si cu
dispozitive care sa impiedice functionarea lor necomandata;

alimentarea lampilor ce servesc la iluminatul local al diferitelor

lucuri de munca se v-a face numai cu surse de tensiune de 24V
tensiunea considerate ca nepericuloasa in cadrul unei atingeri
accidentale, toate masinile-unelte, carcasele metalice ale utilajelor
electrice de actionare, comanda si control vor fi protejate;

toate masinile-unelte si instalatile din ateliere trebuie sa fie in buna

stare de functionare si sa aiba dispozitive de pornire si oprire

asezate la indemana, astfel incat sa excluda posibilitatea manevrarii

lor intamplatoare;
-

pietrele abrasive, ale polizoarelor, masinilor de rectificat trebuie sa

fie

ingradite

cu

aparatoare

din

tabla

prevazuta

cu

ecrane

transparente;
-

pietrele abrasive,inainte de a fi montate pe masinile-unelte, trebuie

sa fie incercate la masinile speciale, la turatii care sa depaseasca cu
50-60 % turatia de lucru.
Lucrarile care necesita ridicarea automobilului trebuie sa se faca cu

ajutorul unor dispozitive speciale . Este interzisa in acest scop folosirea

funiilor,rangilor.
Spatiile in care se efectueaza lucrari de reglare ale automobilului cu
motor in functiune trebuie sa fie bine ventilate si prevazute cu
conducte de captare a gazelor de esapament.
Locurile de munca trebuie sa fie mentinute in stare curate si sa fie
bine iluminate.

BIBLIOGRAFIE

Fratila GH. , Popa M. ; Masini , Utilaje si Instalatii. Intretinerea si

repararea automobilului; EDP-Bucuresti 1978
Fratila GH. , Popa M. ; Automobile sofer mecanic auto; EDPBucuresti 1992.
Benedec I; Mecanic auto , prin intrebari si raspunsuri ; ED.
HIPERBOREA 2003
Mondiru C. ; Autoturisme DACIA diagnosticare, intretinere,
reparare; ED.Tehnica Bucuresti 1990
Dr. ing. Ioan TATAR .a. - Manualul operatorului de transport rutier,
Ed.2007, Bucureti.

http://www.tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/Aux_2004/Tehnic/
http://en.wikipedia.org
http://portal.edu.ro/materiale_ael/index.php?locale=ro_RO.utf-8
http://www.autoshop101.com/
http://www.educauto.org/