Sunteți pe pagina 1din 6

Curs nr.

Nervii cranieni 9 , 10 si 11.

Nervul glosofaringian(9)-este un nerv mixt form din fibre motorii care inerveaza m faringelui
si o parte din m limbii. Fibre senzitive care inerveaza mucoasa faringelui si o treimie post a
mucoasei linguale, fibrele vegetative care asigura inerv parasimpatica a gl parotide.
Oirignea reala pe categorii de fibre(fibrele viscero eferente speciale)- se gaseste in treimiea
sup a nucleului ambigu din bulb.
Originea reala pt fibrele viscero aferente generale- se gaseste intr-un ganglion situat pe
traiectul nervului si care poarta denumirea de ganglionul inferior al n 9 sau ggl lui Andersch.
Ca orice ggl acesta este form din neuroni pseudo-unipolari. Prelungirea periferica a acestora
culege pe de o parte stimuli ai sensibilitatii generale tactica, terminca dureroasa de presiune
de la nivelul treimii post a mucoasei linguale, a valului palatin amigdalei palatine , de la
nivelul rino si orofaringelui , de la nivelul tubei auditive, de la mucoasa casei timpanului si de
la nivelul mucoasei celulelor mastoidiene. Prelungirea centrala a acestor neuroni patrunde in
trunchiul cerebral pe la nivelul originii aparente a nervului si face sinapsa cu deunoneuronul
in nucleul tractului spinal al n5. O alta parte din dendritele neuronilor pseudounipolari din ggl
inferior culeg stimuli de la nivelul sinusului carotid si glomusului carotid iar prelungirea
centrala a cestor neuroni face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul dorsal al vagului.
Originea reala a fibrelor viscero aferente speciale(senzorial gustative)- se gaseste in ggl inf
de pe traiectul nervului. Prelungirea periferica a neuronilor pseudounipolari culege inf legate
de gust de la niveulul mucoasei linguale din jurul veului lingual si din o treimie post a fetei
dorsale a limbii. Prelungirea centrala a acestor neuroni intra in trunchiului cerebral pe la
nivelul originii aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in treimea sup a nucleului tractului
solitar din bulb care datorita faptului ca primeste fibrele gustative ce vin pe calea nervilor 7,9
si 10 se mai numeste si nucleul gustativ a lui Mageotte.
Originea reala pentru fibrele somato-aferente generale-se gaseste in ggl sup al n 9 sau gll lui
Ehreritter considerata dependinta acelui inferior si dispus imediat superior si medial fata de
el. Neuronii pseudounipoliarii din prelungirea lor periferica culeg inf proprioceptive de la m
inervatii de n 9 si stimuli exteroceptivi de la zona ramsay-hunt. Prelungrea central a acestor
neuroni patrunde in trunchiul cerebral pe la nivelul originii aparente a n si face sinapsa cu
deutoneuronul in nucleul tractului spinal al n 5.
Originea reala a fib vegetative parasimpatice care se gaseste in nucleul salivator inf din bulb
Originea aparenta- in santul retro-olivar sau santul dorso-lat al bulbului deasupra nervilor 10
si 11.
*Traiect si rapoarte
Prez trei segmente: un segm intracaranian , al doilea situat la nivelul gaurii jugulare si al
treilea este extra-cranian.
-segnemtul intracranian-se gaseste in fosa craniana post. La nivelul gaurii jugulare n iese din
craniu prin acest orificiu fiind cel mai anterior si medial element al gaurii jugulare post de el
gasindu`se nervii 10, 11 artera meningee post a gaurii jugulare sinusul venos pietros inferior.

Cel mai post si lateral element ce iese prin gaura jugulara fiind situat si post de ligamentul
jugular este vena jugulara interna care continua sinusul venos sigmoidian.
In segmentul extracranian nervul se gaseste in segmentul cervical fiind situat initial posterior
de artera carotida interna , o inconjura lateral si se aseaza intre aceasta si vena jugulara
interna. Coboara spre anterior si medial fiind aplicat pe peretele lat al faringelui pe m
constrictor sup al acestuia nivel la care da un ram pt m stilofaringian. Patrunde in faringe,
merge pe m hioglos, ajunge pe fata dorsala a portiunii verticale faringiele a limbii pe care o
parcurge pana ind reptului v-ului lingual nivel la care se termina.
Ramuri colaterale ale n9
Nervul timpanic a lui Jacobson isi are originea in ggl inf al n 9 , patrunde in casa timpanului
nivel la care se termina dand plexul timpanic . plexul timpanic inerveaza mucoasa casei
timpanului din jurul ferestrelor rotunda si ovala , mucoasa cel mastoidiene si da un ram tubar
special pt inervatia mucoasei trompei lui Eustachius. Din plexul timpanic se deprind nervii
carotico-timpanici care se redistribuie glomusului carotic si vor da ramuri ce se
anastomozeaza cu simpaticul cervical participand la form plexului pericarotidian intern.
Nervul pietros mic (nervul pietros profund mic) ajunge in craniu printr`un orificiu propriu situat
pe fata antero-sup a stancii. ieste din craniu fie prin sutura sfeno-pietroasa sau chiar prin
gaura rupta ajungand astfel in fosa infratemporala la ggl otic a lui Arnold. In felul acesta
fibrele vegetative parasimpatice preganglionare care pleaca din nucleul salivator inf , ies din
trunchiul cerebral pe la niveul originii aparente a vervului , iau triectul nervului 9 apoi a nervul
pietros mic si ajung la ggl otic. Fibrele post-ganglionare amielinice iau calea nervului
mandibular si apoi a nervului auriculo-temporal ajungand astfel sa inerveze secretor ganda
parotida.
Ramurile sinusului carotic-se deprin din n 9 sub gaur jugulara, sunt in nr de 2 ramuri ,
coboara de``a lungul arterei carotide interne si se anastom cu filete nervoase care provin din
n 10 si din simpaticul cervical form plexul pericarotidian din care se desprind ramuri pt
sinusul si glomusul carotic.
Ramurile faringiene- nr de 2-3 ramuri, se anastom cu ramuri din n 10 si din simpaticul
cervical form plexul faringian a lui Haller din care se desprin ramuri pt tonsila palatina , pt m
constictor sup a faringelui si mucoasa faringiana.
Ramul pt m stilofaringian
Ramurile tonsilare(amigdaliene) sunt destinate inervatiei senzitive a mucoasei amigdalei
palatine si a mucoaei valului palatin si se anast cu nervii palatini ai nervului maxilar formand
plexul palatin a lui Andersch.
Ramul comunicant cu n auricular al n 10 care se desprinde din ggl inf al nervului 9 si
participa la inervatia senzitiva a zonei lui Rmsay-hunt.
Ramurile terminale(lingale)-se anastom cu cele de partea opusa in dreptului varfului veului
lingual form plexul lingual ce asigura inervatia terimii post a mucoasei linguale, papilelor de la
nivelul v-ului lingual si pe traiectul lor vin si fbre parasimpatice pt inervatia glandelor linguale.

Perechea a 10a de n cranieni(n vag)


Un nerv mixt
Originea reala a fibrelor senzitive somatice si viscero-aferente generale si speciale se
gaseste in doi ggl senzitivi situati pe traiectul nervului, ggl sup sau ggl jugular situat la nivelul
gaurii jugulare si ggl inf sau plexiform sau nodos situat sub precedentul la aprox 1 cm.
Amandoi ggl sunt form din neuroni pseudo-unipolari. Prelungirile periferice ale acestor
neuroni din ggl superior sunt fibre somatoaferente generale care conduc pe calea nervului
auricular impulsurile senzitive din zona Ramsay-Hunt si de la nivelul meningelor din fosa
craniana post. Prelungirea centrala patrunde in trunchiul cerebral pe la nivelul originii
aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul tractului spinal al n 5. Prelungirea
periferica a neuronilor pseudo-unipolari din ggl inf form doua cat de fibre: fibre viscero
aferente speciale (sezorial gustative) care receptioneaza inf legate de gust de la niveul
mucoasei paltine , valeculei , epiglotei , bucofaringelui. Prelungirea centrala a cestor neuroni
patrunde in trunchiul cerebral pe nivelul originii aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in
nucleul gustativ a lui Mageotte.a doua categ de prelungiri periferice form fibre visceroaferente generale ce culeg stimuli legati de distensia viscerelor de la nivelul laringelui,
traheei , faringelui , esofagului, tubului digestiv pana la niveul unghiului stang al colonului de
la nivelul zonei cardio-aortice si de la nivelul plamanilor. Prelungirea centrala a acestor
neuroni pantrunde in trunchiul cerebral pe la nivelul origini aparente sin face sinapsa cu
deutoneuronul in 1/3 inf a nucleului tractului solitar din bulb.
Originea reala pentru fibrele viscero eferente speciale-se gaseste in treimea mijlocie a
nucleului ambigu din bulb.
Originea reala pt fibrele vegetative parasimpatice(visero-eferente preganglionare)-se gaseste
in nucleul dorsal al vagului numit si nucleul cardio-penumoenteric situat sub planseul
ventricolului 4 cerebral la nivelul trigonului bulbar. Acest nucleu contine neuroni
preganglionari parasimpatici ai caror axoni intra in constitutia nervului 10 si fac sinapsa cu
neuronii post-ganglionari ai plexurilor previscerale si intramorale din torace si abdomen astfel
axonii proveniti din treimea sup a nucleului dorsal asigura inervatia parasimpatica a traheei si
esofagului. Cei din treimea mij a cordului si viscerelor abdominale si cele din treimea inf
asigura inervatia parasimpatica a plamanilor.
Oirignea aparenta-in santul retro-olivar sau dorso-lat al bulbului sub nervul 9 si deasupra n
11.
Traiect si rapoarte
N vag prez 3 seg maari: intracranian, de la nivelul gaurii jugulare si seg extracranian in care i
se descriu nervului o portiune cervicala, toracica si o portiune abdominala.
In primul segment intracranian-se gaseste in fosa craniana post
Al doilea seg la nivelul gaurii jugulare.
Traiectul extracranian-portiunea cervicala si extracraniana traiectul nervului este foarte
ramificat strabatand succesiv spatiul retrostilian (la faringe) patrunde in trigonul carotic si
apoi in portiunea inf a regiunii SCM. In toate aceste segmente succesive nervul face parte
din PVN al gatului fiind situat in unghiul diedru psot dintre artera carotida interna si vena

jugulara interna si apoi intre artera carotida comuna si vena jugulara interna. La baza gatului
nervul vag drept incruciseaza fata anterioara a arterei subclaviculare si trece apoi intre
aceasta si vena subclaviculara. Nervul vag stang coboara de-a lungul fetei lat a carotidei
primitive stangi si trece apoi antero-lat de arcul aortic.
Ramuri colaterale in regiunea cervicala
Ramul meningeal-pleaca din ggl sup , reintra in craniu prin gaura jugulara si se anastom cu
fibre simpatice ce provin din ggl cervical sup asigurand inervatia senzitiva a dureimater din
vecinatate.
Ramul auricular-originea lui este in ggl sup de unde patrunde in portiunea mastoidiana a
canalului facialului alaturandu`se nervului intermediar. Iese din craniu prin gaura
stilomastoidiana se desparte de nervul intermediar si inerveaza senzitiv zona Ramsay-Hunt.
Este singurul ram cutanat al n 10 si se anastom cu ramul comunicant a perechii a 9a de n
cranieni.
Ramul comunicant cu nervul 9Ramurile faringiele isi au originea in ggl inf , in nr de 2-3 cuboaara ajung pe peretele lat al
faringelui unde se anastom cu fibre din n 9 si din ggl cervical sup form plexul faringian din
care se desprind ramuri ce inerveaza m constrictor inf al faringelui , m valului palatin si
mucoasa laringo-faringelui.
Nervul laringeu sup isi are originea din ggl inferior sau din trunchiul nervului 10 sub ggl inf.
Coboara spre anterior si medial intreptandu`se spre peretele lat al faringelui incruciseaza
fata mediala a carotidei externe ajunge inf de artera linguala si in vecinatatea acesteia si a
cornului mare a osului hioid se term dand un ram extern si un ram intern.
Ramul extern sau inf parcurge lama laterala a cartilajului tiroid intre m constrictor inf al
faringelui pe care il inerveaza si gl tiroida, da ram pt plexul faringian, ajunge la m
cricotiroidian, il inerveaza dupa care perforeza membrana cricotiroidiana patrunde in laringe
si asigura inervatia glandelor laringiele. Se anastom cu ramurile cardiace sup ale n 10 form
nervul depresor. Conform anatomiei clasice din acest ram se desprinde ramuri terminale pt
mucoasa etajului subglotic al laringelui si ramuri anastomotice pt simpaticul cervical part la
form plexului lui Haller.
Ramul intern sau sup peforeaza memb tirohioidiana si ridica mucoasa laringelui form plica
nervului laringeu si pe peretele post al laringelui se anast cu un ram din n recurent form ansa
lui Galemus. Acest ram (intern) inerveaza mucoasa laringelui , mucoasa peretelui post a
laringo-faringelui , mucoasa traheala in portiunea ei superioara , mucoasa linguala in dreptul
valeculei o parte din glandele linguale si asiguara inervatia propioceptiva a m laringelui.
Ramurile cardiace cervicale sup( ale vagului) isi au originea din n 10 sub ggl inf si participa la
form plexului cardiac ant
Ramurile carotidiene-isi pot avea originea din ggl inf di nervul recurent sau din plexul
faringian si se anastom cu ramul din n 9 si din smpaticul cervical form plexul nervos
intercarotidian.

Nervul laringeu recurent(drept)-isi are originea din nervul vag anterior de artera
subclaviculara dreapta , trece apoi inf si post de aceasta descriind o ansa in jurul arterei
subclaviculare drepte. In acest moment are rapoarte cu cupola pleurala. Ia apoi un traiect
ascendent si se aseaza pe marginea laterala dreapta a esofagului urcand astfel pana in
dreptul vertebrei cervicale 7 in unghiul diedru traheo-esofagian. Isi continua traiectul
ascendent pana in dreptul laringelui.
Nervul laringeu recurent(stang)-originea din n vag, in torace ant de arcul aortic, trece inf si
apoi post de acesta descriind o ansa in jurul lui. Ia traiect ascendent si urca asezat pe fata
stanga a esofagului.
Ramuri colaterale ale n faringeu recurent
Ramurile cardiace cervicale inferioare( in anat clasica sub denumirea de nervi cardiaci
mijlocii)-participa la form plexului cardiac
Ramurile esofagiene
Ramurile traheale
Cele esofagiene si traheala inerveaza musculatura si mucoasa.
Ramurile faringiene pt m constrictor iinf al faringelui.
Portiunea terminala a nervului faringeu recurent numita si ramul lui terminal se numeste
nervul laringeu inf care da ramuri musculare pt muschiul cricoaritenoidian posterior si lat , m
interartenoidian , m tiroaritenoidian si de asemeni da un ram anastomotic ce se
anastomozeaza cu un filet al nervului laringeu sup form anasa lui Galemus.

Perechea a 11a de nervi cranieni( nervul accesor) n motor


Originea reala se real prin 2 radacini: radacina spinala sau medulara care isi are originea in
nucleul spinal sau medular al nervului 11 din coarnele ventrale ale maduvei spinarii (lamina 9
dupa rexed) la niveul mielomelelor c1, c4.
Se considera ca la nivelul acestui nucleul exista o somato-topie astfel ca axonii neuronilor
motori din jumatatea mediala invereaza m SCM si din jumatatea laterala inerveaz am trapez.
Radacina craniana(bulbara) originea in treimea inf a nucleului ambigu din bulb si probabil in
nucleul dorsal al vagului de unde si denumirea de radacina aberanta a nervului 10.
Originea aparenta pentru radacina craniana este in santul retroolivar sau dorso-lat al
bulbuluo, inf de n 9 si 10 prin 5, 6 filete nervoase. Radacina spinala isi are originea aparenta
anterior de santul ventro-lat al maduvei si anterior rad ant a primilor 4 perechi de nervi spinali
cervicali. Filetele nervoase din rad medulara devin ascendente, intra in craniu prin gaura
occipitala si datorita acestui traiect si origini se mai numeste si nerv spinal aberant.
Traiect si rapoarte

In fosa craniana post cele 2 rad se anastom, form trunchiul n accesor care strabate fosa
cranaiana inf de nervii 9 si 10 si deasupra n 12, iese din craniu prin gaura jugulara si ajunge
extracranian in spatiul retrostilian unde se term dand un ram intern si un ram extern.
Ramul intern: corespunde radacinii bulbare, este scurt, patrunde in polul sup al ggl inf al n 10
de unde si denumirea de ram aberant al n 10, se anastom cu ramurile faringiene ale vagului,
n laringeu sup si contribuie astfel la inervatia muschilor intrinseci ai laringelui cu exceptia m
cricotiroidian, muschilor valului palatin cu exceptia m tensor al valului palatin si la inervatia
muschilor constrictori superiori ai faringelui.
Ramul extern coreps radacinii spinale a nervului accesor , este mai voluminos si mai lung ,
strabate spaltiu restrostilian si coboara ajungand in fosa supraclaviculara mare in triunghiul
omotrapezoidian. In spatiul retrostilian este in raport cu primele 2 perechi de n spinali
cervicali cu care se anastom form ansa lui Maubrac .inconjura vena jugulara inerna, ajunge
la marg ant a m SCM cam la 3 cm sub varful mastoidei parcurge fata profunda a acestui m il
inerveaza , iese pe la marginea lui post cam la 6 cm sub varful mastoidei ajungand astfel in
fosa supraclaviculara mare pe care o strabate ajungand la marg lat si fata profunda a
muschiului trapez in care patrunde inervandul cam la 2 cm deasupra claviculei. Este insotit
de nodulii limfatici spinali.