[An]

Soarele

Soarele, figura centrala in diverse mitologii, face posibila intreaga viata

pe Pamant. Toate planetele, asteroizii, meteoritii, cometele precum si
cantitatile enorme de praf interplanetar orbiteaza in jurul Soarelui. Totul
se invarte in jurul Soarelui si acesta contine peste 99% din masa
intregului sistem solar.
Soarele este compus din 74% hidrogen, 25% heliu, iar restul ocupa
cantitatile mici de elemente mai grele. Datorita acestei compozitii si a
temperaturilor ridicate, Soarele nu are o crusta solida si nici materie in
stare lichida, toata materia solara fiind in intregime in stare de plasma si
gazoasa.

Mercur

Planeta Mercur este cea mai apropiata de Soare, orbitandu-l o data la

fiecare 88 de zile.
Planeta Mercur nu poate fi locuibila datorita temperaturii prea mari,
intre 179 grade Celsius si 427. Mercur nu are atmosfera, iar lumina solara
pe suprafata planetei este de 6,5 ori mai intensa decat pe Pamant.

Venus

La o distanta de 108 milioane kilometri de Soare, intalnim planeta Venus.

Aceasta isi parcurge orbita in 225 de zile, iar rotatia in jurul axei sale
dureaza 243 de zile. Spre deosebire de celelalte planete din sistemul
nostru solar, Venus se roteste in sens invers, de la vest la est.
Ca dimensiune, este putin mai mica decat Pamantul, insa este total
diferita. Aici, temperaturile ajung pana la 4600 C, iar norii provoaca ploi
de acid sulfuric.

Pamant

Ne aflam la 150 de milioane de kilometri de Soare. Planeta Pamant,

numita si Terra este a treia ca distanta fata de Soare si a cincea ca
marime din sistemul nostru Solar. Este singura planeta din Univers
cunoscuta ca adapostind viata si este cea mai mare planeta telurica din
sistemul solar.
Planeta noastra a trecut prin numeroase schimbari si procese geologice
si biologice, incat conditiile initale nu mai exista. Datorita conditiilor

atmosferice si distantei optime fata de Soare, viata a putut aparea pe

Pamant.

Marte

Planeta Marte este a patra ca distanta fata de Soare si raza planetei

reprezinta jumate din cea a Pamantului. Planeta Marte s-a format dupa
aproximativ 120 de milioane de ani dupa Pamant, adica acum 4,5
miliarde de ani.
Cercetarile recente au demonstrat ca in trecutul planetei a existat apa in
stare lichida, datorita descoperirii unor minerale care se formeaza de
obicei numai in prezenta apei. Diverse teorii sustin ca in trecut, planeta a
fost mult mai accesibila vietii decat este astazi, insa nu se stie daca a
existat vreodata organisme vii pe aceasta planeta.

Jupiter

Este a cincea planeta de la Soare si este cea mai mare dintre toate
planetele sistemului nostru solar.

 Pe Jupiter gasim hidrogen metalic lichid, fiind probabil si sursa campului

magnetic al planetei.
Jupiter are inele precum Saturn, insa sunt intunecate si sunt alcatuite
probabil din graunte de material pietros. Datorita atractiei magnetice
aceste particule nu vor rezista prea mult, si spre deosebire de inelele
planetei Saturn, acestea par sa nu contina gheata.

Saturn

Planeta Saturn, aflata la 1.429.400.000 km de Soare si este recunoscuta

in special datorita inelelor sale. La fel ca si Jupiter, Uranus si Neptun,
Saturn este un gigant gazos.
In afara de particulele din inelul planetar, Saturn are 61 de sateliti
cunoscuti ce orbiteaza in jurul ei.

Uranus

 Uranus, a saptea planeta de la Soare, este de 5 ori mai mare decat Terra
si are un diametru de 52.000 km. Este inconjurat de inele intunecate si
27 sateliti.
Fiecare planeta este unica in felul sau si adesea au surprins astronomii
datorita caracteristicilor lor. Aproape toate planetele se invart pe o axa
aproape perpendiculara pe planul eliptic, insa axa lui Uranus este
aproape paralela cu elipsa.
Uranus este o lume dinamica avand cei mai luminosi nori din sistemul
solar extern. Vanturile ating viteze de cateva sute de kilometri pe ora, iar
diferentele de temperatura intre sezoane nu variaza foarte mult datorita
distantei mari la care se afla fata de Soare.

Neptun

Planeta Neptun a fost descoperita indirect prin calcule matematice,

datorita perturbarilor gravitationale din orbita lui Uranus, in 1846. In
1989 sonda spatiala Voyager 2 a trecut prin vecinatatea planetei.
Pe Neptun s-au observat activitati meteorologice produse de cele mai
puternice vanturi din Sistemul Solar, ajungand pana la 2100 km/h.
Datorita distantei fata de Soare, temperatura straturilor superioare
ale norilor ajung la -218 grade Celsius.

Pluto

Pn n 2006 a fost considerat a noua planet a Sistemului Solar, att n

ordinea distanei fa de Soare, ct i a descoperirii.
Pluto a fost descoperit n 1930, dar puinele informaii despre
ndeprtata planet au ntrziat o nelegere realist a nsuirilor sale.
Unicitatea orbitei lui Pluto, relaiile rotaionale cu satelitul su, axa de
rotaie i variaiile de lumin i confer o anumit imagine deosebit.
Pluto este de obicei mai departe de Soare dect oricare din cele opt
planete ale Sistemului Solar. Datorit excentricitii orbitei, timp de 20
de ani din cei 249, ct dureaz micarea sa de revoluie, este mai
aproape dect Neptun.

Evolutia Terrei

n urm cu aproximativ 4,6 miliarde de ani, un nor de gaz i praf interstelar

condensa. Principalele momente din formarea Terrei au fost: concentrarea
materiei gazoase, aranjarea gravitaional, dezintegrarea elementelor grele,
nclzirea din interior spre exterior, formarea i evoluia geosferelor.
Ca urmare a condensrii norului, cu predilecie n zona lui central, a aprut
o sfer care se rotea cu viteza mai mare dect azi. Datorit nclzirii progresive
s-a produs dezintegrarea elementelor grele din interiorul planetei.
Scoara planetei a fost fragmentat de magma care a adus la suprafa
substane, gaze i ap. Aa s-au nscut atmosfera i hidrosfera terestr.
Creterea masei atmosferice a dus la ncetinirea micrii de rotaie. Raza
Pmntului a crescut cu circa o treime. Compoziia atmosferei s-a
modificat de-a lungul timpului. Iniial era foarte dens i coninea mult
dioxid de carbon i amoniac. Apariia biosferei, nveliul viu al Terrei, a dus
la creterea concentraiei de oxigen atmosferic.

De-a lungul celor aproximativ 4,5 miliarde de ani Terra a trecut printr-o
perioad de nclzire puternic urmat de o glaciaiune. Se crede c dac
rcirea ar fi fost mai puternic cu 3-4C, Pmntul ar fi fost acoperit cu
o crust de ghea ireversibil.
Evoluia ns a fost de aa factur nct a favorizat apariia i
dezvoltarea formelor inteligente de via. Fragmentele meteoritice cdeau
spre suprafaa sferei formate. La locul impactului apreau cratere enorme.
n urma dezintegrrilor radioactive care au avut loc, precum i datorit
energiei poteniale gravitaionale datorate aglomerrii, miezul sferei s-a
nclzit rmnnd n stare lichid. Straturile superioare s-au solidificat
formnd mantaua i crusta Sub aciunea vaporilor de ap i a emisiilor de
hidrogen din interiorul sferei, s-au amorsat reacii chimice care au dus la
apariia unor molecule complexe.
Primele organisme terestre erau constituite din sisteme moleculare
autoreproductoare. nfiarea Terrei s-a schimbat odat cu ncetarea
ploilor meteoritice. Atunci a nceput ridicarea munilor i apariia apelor
curgtoare. Totodat, materialul din mantaua Terrei a fost ridicat spre
fundul oceanelor, iar marginile continentelor au fost subduse ctre
profunzimi. Prin ciocnirea plcilor tectonice au aprut lanurile muntoase. Au
urmat perioade de glaciaiuni.
Selecia natural a ales sistemele moleculare autoreproductibile care s-au
putut adapta mediului n schimbare. Primele au aprut plantele care
utilizau lumina pentru a descompune apa n hidrogen i n oxigen. Ulterior
au aprut forme de via din ce n ce mai complexe i mai inteligente.