DREPT FISCAL

BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1.

Dariescu Nadia Cerasela, Drept financiar i fiscal, Ed. Venus, Iai, 2004;

2.

aguna Dan Drosu, Dan ova, Drept fiscal, ediia a-III-a, Ed. C.H. Beck,

Bucureti, 2009;
3.

Codul Fiscal i Normele Metodologice de Aplicare, Ed. C.H.Beck, Bucureti,

2010;
4.

Stnculescu Sorin i Ciocoiu Mariana, Introducere n drept fiscal, Ed. Sitech,

Craiova, 2007;
5.

Stancu Radu, Drept financiar i fiscal, Ed. Fundaiei Romnia de mine,

Bucureti, 2007;
6.

Shipwright Adrian, Textbook on revenue law, Blackstone Press Limited, Londra,

1997;
7.

Ptru Rotaru, Drept fiscal, Ed. Universitaria, Craiova, 2007;

8.

Popescu Marin, Drept financiar-fiscal, Ed. Bren, Bucureti, 2007;

9.

Popescu Luigi, Finane publice, fiscalitate, drept financiar i fiscal, Ed. Sitech,

Craiova, 2007;
10.

Popa Constantin, Drept financiar i fiscal, Ed. Lumina Lex, 2008, Bucureti,

2008;
11.

Olcescu Paul, Tratat de drept financiar i fiscal, Ed. Cantes, Iai, 2000;

12.

Minea Mircea tefan, Dreptul finanelor publice, Ed. Wolters Kluwer, Bucureti,

2008;
13.

Mrunelu Gelu, Drept fiscal. Teoria general a impozitelor i taxelor, Ed.

Fundaiei Andrei aguna, Constana, 1997;

14.

Condor Ioan, Drept fiscal, Ed. Fundaiei Romnia de Mine, Bucureti, 2007;

15.

Ciobanu Ramona, Drept financiar i fiscal, Ed. Romprint, Braov, 2004;

16.

Bostan Ionel, Drept financiar public, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2006;

17.

Armeanic Alexandru i Volcinschi Victor, Drept fiscal, Ed. ASEM, Bucureti,

2001.

DREPT FISCAL
TEME ORIENTATIVE PENTRU REFERATE
1. Principiile dreptului fiscal;
2. Izvoarele dreptului fiscal;
3. Raporturile juridice fiscale;
4. Fiscalitatea ntre teorie i practic;
5. Privire comparativ ntre impozite directe i impozite indirecte;
6. Frauda i evaziunea fiscal;
7. Impozitele i impunerea ntre tradiie i modernitate;
8. Taxele parafiscale;
9. Impozitul pe profit;
10. Impozitul pe dividende;
11. Impozitul pe reprezentane;
12. Impozitarea microntreprinderilor;
13. Veniturile supuse impozitrii n cazul persoanelor fizice;
14. Impozitul pe cldiri;
15. Impozitul pe teren;
16. Taxa asupra mijloacelor de transport;
17. Impozitul pe spectacole;
18. Dubla impunere;
19. Taxa pe valoare adugat (TVA);
20. Accizele;
21. Societile offshore;
22. Privire comparativ evaziunea fiscal legal i evaziunea fiscal frauduloas;
23. Regimul juridic actual al evaziunii fiscale;
24. Efectele evaziunii fiscale;
25. Cazierul fiscal.

DREPT FISCAL
NOIUNI INTRODUCTIVE
I. DEFINIIA DREPTULUI FISCAL
Noiunea de drept fiscal este strns legat de noiunea de finane publice.
Finanele publice reprezint totalitatea mijloacelor bneti, aflate la dispoziia statului ori
a comunitilor locale sau regionale, cu scopul declarat de a ndeplini funciile i sarcinile
ce revin acestora. Astfel, totalitatea normelor juridice care reglementeaz domeniul
finanelor publice formeaz dreptul finanelor publice. Dreptul finanelor publice
curpinde dou tipuri de norme juridice:
-

norme juridice financiare, care alctuiesc dreptul financiar;

norme juridice fiscale, care alctuiesc dreptul fiscal.

Dreptul fiscal reglementeaz raporturile juridice care se nasc n procedul de

colectare a impozitelor i taxelor de la persoane fizice i/sau juridice, care obin venturi
ori care dein bunuri supuse impozitelor ori taxelor.
Elementele definitorii ale dreptului fiscal sunt:
- dreptul fiscal este o ramur a dreptului public, cu influene de drept privat.
Normele juridice care l reglementeaz sunt norme de drept public. Impunerea cetenilor
se realizeaz de ctre stat prin norme juridice cu caracter obligatoriu pentru ceteni.
Caracterul su dual rezult din normele Codului fiscal, care statueaz c titlurile statului
care au ca obiect impozite i taxe sunt titluri executorii, fr a fi nevoie de intervenia
instanei (spre exemplu, n cazul Codului de procedur fiscal, poprirea nu este supus
validrii, cum se procedeaz n cazul popririi reglementat de Codul de procedur civil,
reglementar legal ce urmrete urgentarea procedurii de executare silit n materie
fiscal), dar, pe de alt parte, contribuabilul poate solicita statului restituirea sumelor de
bani, pe care le-a pltiti, fr a le datora.
Un alt exemplu art. 57 din Codul de procedura fiscal, conform cruia
contribuabilii au obligaia de a permite funcionarilor mputernicii de organele fiscale de
a face o constatare fiscal la faa locului.

Protecia unor interese de ordin public, general, ale statului, trebuie neleas n
contextul obligativitii statului de a respecta drepturile i libertile fundamentale ale
cetenilor, aa cum rezult acestea din acordurile i tratatele la care Romnia este parte.
nclinarea balanei cu privire la problematica dreptului fiscal, ca ramur de drept
public, este dat i de prevederile art. 74 alin. 2 din Constituia Romniei. tiut fiind c
iniiativa legislativ poate aparine cetenilor romni n condiiile exprese ale art. 1 din
acelai act normativ, art. 74 alin. 2 cenzureaz iniiativa legislativ a cetenilor n cazul
problemelor de ordin fiscal.
- impozitele si taxele reglementate n dreptul fiscal romn sunt: impozitul pe profit,
impozitul pe venit, impozitul pe veniturile microntreprinderilor, impozitul pe veniturile
obinute din Romnia de nerezideni; impozitul pe reprezentane, taxa pe valoare
adugat, accizele, impozitele i taxele locale.
II. PRINCIPIILE DREPTULUI FISCAL
Codul fiscal romn definete n mod expres principiile dreptului fiscal. Aceste
principii stau la baza ntregii construcii a dreptului fiscal, fiind n acord cu principiile ce
stau la baza celorlalte sisteme fiscale europene. Cadrul legal l reprezint art. 3 din Codul
fiscal.
1. Neutralitatea msurilor fiscale, n raport cu diferitele categorii de investitori i
capitaluri, cu forma de prorpietate, asigurnd condiii egale investitorilor, capitalului
romn i strin.
Acest principiu presupune c, din punct de vedere fiscal, toate activitile
economice i toi operatorii trebuie tratai n aceeai manier. Spre exemplu, prin
hotrrea din 10 septembire 2002, Curtea de Justiie a Comunitii Europene a decis n
cauza Ambulanter Pflegendienst Kugler (cauza C 141/00) c principiul neutralitatii
fiscale interzice, inter alia, ca operatorii economici ce desfasoara aceleasi activitati sa fie
tratati diferit din punctul de vedere al TVA. Decurge de aici ca principiul ar fi ignorat
daca posibilitatea de a beneficia de scutirea prevazuta de art. 13A(1)(c) pentru prestarea
de servicii medicale ar depinde de forma juridica a persoanei impozabile care desfasoara
aceasta activitate1.
1

http://www.e-actual.ro/2009/02/24/tva-principiul-neutralitatii-fiscale-in-materie-de-tva/

2. Certitudine impunerii, prin eleborarea de norme juridice clare, care sa nu

conduc la interpretri arbitrare, iar termenele, modalitatea i sumele de plat s fie precis
stabilite pentru fiecare pltitor, respectiv acetia s poat urmr i nelege sarcina fiscal
ce le revine, precum i s poat determina influena deciziilor lor de management
financiar asupra sarcinii lor fiscale.
3. Echitatea fiscal, la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferit a
veniturilor, n funcie de mrimea acestora. Echitatea fical nseamn dreptate social n
materie de impozite.
Tipuri de echitate fiscal. Echitatea poate fi apreciata din perspectiva orizontal
sau vertical. Echitatea orizontal presupune compararea sarcinii fiscale la care este
supus o persoan fizic sau juridic pentru veniturile realizate dintr-o anumit surs, cu
sarcina fiscal la care este supus o alt persoan pentru venituri de aceeai mrime, dar
realizate din alte surse. n cazul echitii fiscale verticale se compar sarcina fiscal
aferent unor venituri realizate de persoane diferite, dar care au aceiai surs de
provenien.
Pentru a putea fi asigurat egalitatea n materie de impozit este necesar respectarea
urmtoarelor condiii:
a) stabilirea minimului neimpozabil, adic legiferarea scutirii de impozit a unui
venit minim care s permit satisfacerea nevoilor de trai strict necesare. Aceast condiie
poate fi respectat numai n legtur cu impozitele directe, neavnd aplicabilitate n cazul
impozitelor indirecte;
b) sarcina fiscal a fiecrui contribuabil s fie stabilit n funcie de puterea
contributiv pe care acesta o are, adic cu luarea n considerare a mrimii venitului i
averii care fac obiectul impunerii, precum i a situaiei personale a acestuia (cstorit, cu
sau fr persoane n ntreinere, celibatar etc.);
c) este necesar ca la o anumit putere contributiv, sarcina fiscal a unei categorii
sociale s fie stabilit n comparaie cu sarcina fiscal a altei categorii sociale, respectiv
sarcina fiscal a unei persoane n comparaie cu sarcina fiscal a altei persoane din
aceeai categorie social;

d) respectarea echitii fiscale presupune ca impunerea s fie general, adic s

cuprind toate categoriile sociale care realizeaz venituri dintr-o anumit surs sau care
posed un anumit gen de avere, cu excepia celor care se situeaz sub un anumit nivel.2
4. Eficiena impunerii prin asigurarea stabilitii pe termen lung a prevederilor
Codului fiscal, astfel nct aceste prevederi s nu conduc la efecte retroactive
defavorabile pentru persoane fizice i juridice, n raport cu impozitarea n vigoare la data
adoptrii de ctre acestea a unor decizii investiionale majore.
La aceste principii specifice dreptului fiscal, prevzute expres n art. 3 din Codul
fiscal, se adaug principii generale: principiul legalitii i principiul prioritii
reglementrilor legale europene n raport cu dreptul intern, romnesc.
Consacrat n art. 139 alin. 1 din Constituia Romniei, principiul legalitii n
materie fiscal statueaz c impozitele, taxele i orice alte venituri cuvenite bugetului de
stat sau bugetului asigurrilor socaile de stat se stabilesc numai prin lege. Acest
principiu, cunoscut i sub denumirea nullum impositum sine lege. n alin. 2 al aceluiai
articol, recunoscndu-se principiul autonomiei locale i regionale, se statueaz c
impozitele i taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeene, n limitele i n
condiiile legii.
Art. 148 alin. 2 din Constituia Romniei consacr principiul prioritii dreptului
european fa de dreptul naional (Ca urmare a aderrii, prevederile tratattelor
constitutive ale Uniunii Europene, precum i celelalte reglementri comunitare cu
caracter obligatoriu, au prioritate fa de dispoziiile contrare din legile interne, cu
respectareaprevederilor actului de aderare.). Prin hotararea celebr pronunat de Curtea
de Justitie a Comunitilor Europene n cauza Flaminio Costa vs. ENEL, a fost stabilit
supremaia ordinii juridice comunitare, raportat la dreptul intern al statelor membre ale
Uniunii Europene3.
III. IZVOARELE DREPTULUI FISCAL
1. Constituia Romniei reprezint izvorul de drept fiscal fundamental. Prevederile
constituionale n acest domeniu converg n sensul stabilirii ndatoririi cetenilor romni

2
3

http://www.uvvg.ro/studia/economice/index.php?categoryid=14&p2_articleid=188
A se vedea http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:61964J0006:EN:NOT

de a contribui, prin impozite i taxe, la cheltuielile publice (art. 56 alin. 1), de a statua
asupra impozitelor, taxelor i altor contribuii (art. 139).
2. Codul fiscal (Legea nr. 571/2003, modificat i completat, republicat)
urmrete s asigure un cadru unic, stabil, coerent i calr al reglementrilor fiscale, avnd
ca scop armonizarea legislaiei interne fiscale cu legislaia fiscal a Uniunii Europene i
cu acordurile fiscale internaionale la care Romnia este parte. n expunerea de motive la
Legea privind Codul fiscal s-a explicat reglementarea actual principal n domeniul
fiscal, pornind de la necesitatea ca pltitorii de taxe i impozite (contribuabilii) s poat
urmri, dar i nelege, sarcina fiscal care le incumb, s poat analiza cu uurin
influena deciziilor lor de management financiar asupra sarcinilor fiscale i s se asigure
o informare necesar i suficient asupra principiilor, mecanismelor i procedurilor
fiscale. Toate aceste scopuri sunt mult diluate n contextul modificrilor continue la care
este supus Codul fiscal.
n acest context este explicabil dispoziia din Codul fiscal, art. 5 alin. 6, potrivit
creia anual, Ministerul Finanelor Publice colecteaz i sistematizeaz toate normele n
vigoare avnd legtur cu prevederile prezentului Cod, aceast colecie oficial fiind pus
la dispoziia altor persoane n vederea publicrii.
3. Codul de procedur fiscal (Ordonana Guvernului nr. 92/2003, modificat
i completat, republicat) unete reglementrile de procedur fiscal referitoare la
administrarea impozitelor i taxelor, la nregistrarea contribuabililor, la declararea
impozitelor i taxelor, la stabilirea, verificarea i colectarea acestora, precum i la
procedura judiciar aplicabil n cazul soluionrii sontestaiilor formulate de
contribuabili mpotriva actelor administrative fiscale. i Codul de procedur fiscal a fost
supus nenumratelor modificri i completri, scopul acestora fiind cel de a mbunti
climatul de parteneriat ntre stat i contribuabilii viabili i de bun credin, de
simplificare a procedurilor administraiei fiscale i de aplicare a principiilor de eficien
n colectarea veniturilor bugetare, dar i de limitare a posibilitilor de evaziune fiscal.
4. Reglementrile secundare, adic normele metodologice de aplicare,
instruciunile i regulamentele de aplicare a legislaiei fiscale joac un rol foarte
important n aplicarea normelor de drept fiscal. Explicitarea, detalierea lmurirea unor
dispoziii fiscale se impune din perspectiva caracterului att de tehnic al normelor de

drept fiscal. Spre exemplu, un rol deosebit de important l au normele metodologice de

aplicare a Codului fiscal, modificate i completate conform H.G. nr. 1620/2009.
Normele metodologice sunt aprobate de ctre Guvern, prin hotrre, fiind publicate
n Monitorul Oficial al Romniei partea I.
Ordinele i instruciunile se emit n vederea aplicrii unitare a Codului fiscal, fiind
emise de ministrul finanelor publice i publicate n Monitorul Oficial al Romniei, partea
I. Ordinele i instruciunile referitoare la proceduri de administrare a impozielor i taxelor
reglementate de Codul fiscal, datorate bugetului general consolidat, se emit de
preedintele Ageniei Naionale de Administrare Fiscal, fiind publicate n Monitorul
Oficial al Romniei, partea I.
5. Deciziile Comisiei Fiscale Centrale. Instituit prin Ordinul Ministerului
Economiei i Finanelor nr. 1381/2008, Comisia Fiscal Central are responsabilitatea,
stabilit prin art. 6 alin. 1 din Codul fiscal de a elabora deciziile privind aplicarea unitar
a Codului fiscal. Aceasta este constituit la nivelul Ministerului Finanelor Publice. Cu
titlu de exemplu, decizia nr. 2/2004 aprobat prin Ordinul Ministerului Finanelor Publice
nr. 576/2004, privind modalitatea de determinare a profitului impozabil de ctre
asocaiii/fundaii sportive din transferul sportivilor.
6. Deciziile Comisiei de Proceduri Fiscale. Constituit n baza Ordinului
1995/2007 privind constituirea Comisiei de Proceduri Fiscale, la nivelul Ageniei
Naionale de Administrare Fiscal, aceasta emite decizii obligatorii exclusiv pentru
organele fiscale. Cu titlu de exemplu, decizia nr. 1/2008 aprobat prin Ordinul Ageniei
Naionale de Administrare Fiscal nr. 1537/2008 privind calcularea obligaiilor fiscale
accesorii pentru creanele nscrise la masa credal aparinnd debitorilor cu privire la care
a fost deschis procedura insolvenei.
IV. RAPORTUL JURIDIC FISCAL
Caracterizat prin specificul coninutul su (drepturile i obligaiile subiecilor de
drept participani la acest tip de raport juridic), raportul juridic fiscal cuprinde totalitatea
relaiilor de impunere care iau nateren procesul repartizrii unei pri din venitul
naional i n redistribuirea unor venituri ale persoanelor fizice i/sau juridice, n scopul
constituirii fondurilor bneti ale bugetului de stat.

Raporturile juridice fiscale sunt de dou tipuri:

-

raporturi juridice fiscale de drept material;

raporturi juridice fiscale de drept procedural.

Indiferent dac ne aflm n prezena unui raport juridic fiscal de drept material sau
de drept procedural, subiectele i obiectul sunt aceleai, diferenierea fiind dat de
coninutul celor dou categorii de raporturi juridice.
Obiectul raportului juridic fiscal de drept material poate fi reprezentat de:
-

sursa veniturilor contribuabilului, fiind analizat legalitatea i proveniena

impozitului;

natura juridica a venitului, pentru a se putea stabili regimul fiscal aplicabil;

mrimea venitului (ncasrile totale din care se scad cheltuielile deductibile n

raport de care se stabilete masa impozabil la care va fi aplicat cota de
impozit);

stabilirea creanei fiscale i emiterea titlului de crean fiscal.

Obiectul raportului juridic fiscal de drept procedural este alctuit din acele
drepturi i obligaii legate de aciunile administrative, administrativ-jurisdicionale i
procesual-civile privind activitatea de adminsitrare (nregistrarea fiscal, declararea,
stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume
datorate bugetului general consolidat, precum i soluionarea contestaiilor ndreptate
mpotriva actelor administrative fiscale) a impozitelor i taxelor.
Subiectele raportului juridic fiscal sunt:
1. Statul, prin organele fiscale nvestite cu atribuii specifice realizrii veniturilor
fiscale. La nivel central, statul este reprezentat de Ministerul Finanelor Publice prin
Agenia Naional de Administrare Fiscal i unitile sale teritoriale. La nivel local, au
atribuii n acest domeniu autoritile administraiei publice locale. Toate acestea
reprezint organele fiscale ale statului.
2. Contribuabilii, adic persoanele fizice i juridice obligate s plteasc
impozitele, taxe i celelalte venituri ctre bugetul de stat.
Art. 13 din Codul fiscal stabilete categoriile de contribuabili din Romnia.
n raporturile cu organele fiscale, contribuabilii pot fi sau nu reprezentai,
reprezentarea putnd fi convenional sau legal. n cazul reprezentrii legale,

reprezentantul legal poart denumirea de curator fiscal. Reprezentarea legal apare n caz
de minoritate a contribuabilului, boal sau btrnee, handicap ori n cazul n care
contribuabilul fr domiciliu fiscal n Romnia sau cu domiciliul fiscal necunoscut nu ia desemnat un reprezentant fiscal.
i unul i cellalt subiect al raportului juridic fiscal poate aprea n calitate de
creditor sau debitor al raportului juridic fiscal. Nendeplinirea obligaiei de plat de ctre
debitor d dreptul de a urmri pe: succesorul acceptant al moteirii contribuabilului
debitor; cel care preia drepturile i obligaiile debitorului supus procedurii de divizare,
fuziune ori reorganizare judiciar .a.
V. SISTEMUL FISCAL
Sistemul fiscal ori fiscalitatea reprezint totalitatea impozitelor i taxelor provenind
de la persoane fizice i juridice care alimenteaz bugetele publice4. Cei care susin
sistemul fiscal prin impozitele i taxele pe care le suport sunt persoanele fizice i
juridice din cadrul unui stat.
Stabilitatea sistemului fiscal este imperativ pentru buna funcionare a economiei.
Schimbrile continue sunt de natur s creeze dificulti i o stare de insecuritate pentru
contribuabili. Supus presiunilor politice, nu de puine ori fiscalitatea nate contradicii.
FISCALITATEA
1. Definiia fiscalitii
Exist dou modaliti de a defini fiscalitatea: prima modalitate, mai concis i mai
facil de neles, iar a doua modalitate, mai fidel sistemului fiscal, definiia concentrnduse pe realiile care se creaz ntre componentele acestui sistem.
Astfel, n primul caz, fiscalitatea este definit ca totalitate a impozitelor si a taxelor
reglementate prin acte normative.

Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, ediia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009, p. 10, apud I.
Condor, Drept financiar i fiscal, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 1996, p. 147.

10

A doua definiie ce poate fi dat fiscalitii are n vedere sistemul de percepere a

impozitelor, taxelor i contribuiilor de ctre autoritile publice n scopul realizrii
funciilor social-economice ale statului5.
2. Structura fiscalitii
Statul colecteaz veniturile fiscale, prin intermediul impozitelor. Diversitatea
acestor impozite contureaz structura fiscalitii.
Exist o difereniere a structurii fiscalitii n funcie de gradul de dezvoltare a
statelor. Astfel, dac statele dezvoltate se caracterizeaz printr-un echilibru ntre
impozitele directe6 i indirecte7, statele mai puin dezvoltate prezint un dezechilibru ntre
cele dou componente ale impozitelor.
Aadar, n cazul statelor mai puin dezvoltate, ponderea mare o au impozitele
indirecte. Se ntmpl ca 80% din totalul veniturilor fiscale s fie reprezentate de
impozite indirecte (n gneral TVA). Impozitele indirecte se caracterizeaz prin aceea c
cei care le pltesc sunt agenii economici care vnd bunuri i presteaz servicii, iar cei
care le suport sunt cumprtorii, aadar cei care achiziioneaz produsele sau sunt
beneficiarii serviciilor. Acestea ignor capacitatea contributiv a cumprtorului,
coninnd elemente de inechitate social. Ponderea mare a impozitelor indirecte conduce
la accentuarea inflaiei.
Concentrarea rilor mai puin dezvoltate din punct de vedere economic pe acest tip
de impozite este explicat n literatura de specialitate prin:
-

gradul redus de dezvoltare a forelor de producie;

structura rigid, prea puin diversificat a produciei industriale;

nivelul sczut al veniturilor realizate de ctre populaie8.

Analiza realizat la nivelul statelor OECD a evideniat preponderena impozitelor

indirecte n sisemele fiscale din Danemarca, Australia Canada, S.U.A., Belgia, i a
impozitelor indirecte n Romnia, Portugalia, Grecia, Frana.
5

Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept fiscal, ediia a-III-a, Ed. C.H. Beck, Bucureti, 2009, p.12.
Impozitul direct este impozitul suportat direct de ctre cel care le pltete i care nu se transfer asupra
preurilor (de exemplu : impozitul pe profit, pe salarii, pe venitul agricol pe dividende etc.)
7
Impozitul indirect este impozitul cuprins n preurile bunurilor i serviciilor, mbrcnd forme i denumiri
diferite (de exemplu: taxa pe valoare adugat, accize, taxe vamale .a)
8
Dan Drosu aguna, Dan ova, op.cit., p. 13.
6

11

n funcie de intensitatea presiunii fiscale, sitemele fiscale se clasific n sisteme

fiscale grele i sisteme fiscale uoare. Sistemele fiscale grele se caracterizeaz prin
sarcini fiscale mpovrtoare, n care ponderea prelevrilor fiscale n ansamblul
prelevrilor publice este de 80%-90%, iar prelevrile fiscale n PIB sunt de peste 25%.
Sistemele fiscale uoare sunt caracteristice paradisurilor fiscale, ponderea prelevrilor
fiscale n PIB fiind redus, de 10%.
3. Principiile generale ale fiscalitii
n literatura de specialitate9 sunt identificate urmtoarele principii generale ale
fiscalitii:
3.1. principiul justificrii impozitului, n sensul c impozitul reprezint o plat
pentru serviciile asigurate de ctre stat;
3.2. principiul individualitii impozitului. Se pornete de la ideea de baz c
individul reprezint elementul central n cadrul sistemului, iar nu statul. n acest sens,
impozitul trebuie s asigure egalitatea de anse a indivizilor.
3.3. principiul de nediscriminare presupune stabilirea impozitelor be baya acelorai
reguli pentru toi contribuabilii.
3.4. principiul impersonalitii impozitului, dnd eficien principiului respectrii
persoanei. Se justific o singur excepie cercetarea averii oamenilor politici. Acelai
principiu impune o ierarhie a impozitelor, impozitele asupra bunurilor fiind aezate pe o
treapt superioar impozitelor asupra persoanelor.
3.5. principiul neutralitii, n sensul eficientizrii economiei. Din acest punct de
vedere impozitele ar trebui s respecte profiturile i nu s le afecteze, iar dintre agenii
economici ar trebui penalizai cei cu pierderi, iar nu cei cu beneficii.
3.6. principiul de nonarbitru. Principiile de impozitare trebuie s fie clare, care s nu
lase loc arbitrariului.
4. Suveranitatea fiscal
Dac un sistem fiscal se caracterizeaz prin exclusivitatea aplicrii i prin
autonomie tehnic se vorbete despre autonomie fiscal complet sau suveranitate fiscal.
9

Ibidem, p. 13.

12

Exclusivitatea aplicrii presupune c fiscalitatea este aplicat pe un teritoriu

determinat din punct de vedere geografic.
Autonomia tehnic presupune existena unui sistem fiscal complet care conine
totalitatea regulilor de ncasare i lichidare a impozitelor, obligatorii pentru punerea lor n
aplicare.
Suveranitatea politic i fiscal a unui stat implic posibilitatea de a exercita o
putere fiscal absolut de ctre stat n cadrul teritoriului su, alegnd sistemul fiscal
aplicabil.
POLITICA FISCAL
1. Definiia politicii fiscale
Politica fiscal reprezint ansamblul de instrumente de intervenie a statului,
generate de procesele financiar-fiscale: formarea prin impozite i taxe a veniturilor
fiscale, alocarea cheltuielilor fiscale i asigurarea echilibrelor financiare10.
Politica fiscal este parte a aciunii economice generale a statului, interfernd cu
politica economic a statului, dar i cu politici sectoriale (politica industrial, politica
agricol .a.), cu politica monetar i cu cea social.
Politica fiscal vizeaz: volumul resurselor fianciare ale statului, proveniena
acestora; stabilirea contribuiei persoanelor fizice la formarea fondurilor publice i rata
fiscalitii.
2. Principiile politicii fiscale
2.1. Principiul echitii contribuia fiecruia la acoperirea cheltuielilor publice
trebuie realizat n fucie de capacitile contributive ale fiecruia.
2.2. Principiul randamentului are la baz randamentul bugetar al impozitului.
Randamentul fiscal ridicat al impozitului exist n cazul unui impozit universal (pltibil
de ctre toate categoriile care realizeaz venituri din aceeai surs ori care posed acelai

10

Ibidem, p. 15.

13

tip de avere, cuprinznd ntraga materie impozabil, nefiind susceptibil de evaziuni ori
fraude, fr cheltuieli ridicate de percepere11), respectiv un impozit ideal.
2.3. Principiul stabilitii impozitului, pe baza regulii un impozit bun este un
impozit vechi.. Ca regul general, un impozit vechi este tolerat mai uor de ctre
contribuabili. Impozitul stabil este acel impozit care i pstreaz neschimbat nivelul, nu
crete n perioadele de cretere a veniturilor i a produciei, nu scade n perioadele de
recesiune. n realitate, impozitele sunt elastice, fiind la dispoziia bugetului, se majoreaz
cnd sporesc cheltuielile fiscale i se diminueaz cnd se reduc cheltuielile fiscale.
2.4. Principiul simplitii. Impozitul trebuie uor neles de ctre contribuabil, s nu
lase posibilitatea unor interpretri arbitrarii.
2.5. Principiul echivalenei. Impozitul pe care l suport contribuabilul trebuie s fie
corelat cu avantajele asigurate prin efectuarea cheltuielilor publice, respectiv accesul la
bunuri i servicii publice. n caz contrar, impozitul apare ca o modalitate de mbogire a
statului, de participare la profitul statului i mai puin o cheltuial cu caracter public.
2.6. Principiul legalitii, n sensul c impozitul trebuie s aib o baz legal.
n lucrarea Avuia naiunilor, Adam Smith evideniaz patru principii care trebuie
s stea la baza politicii fiscale a unui stat capitalist: echitatea fiscal, certitudinea
impunerii, comoditatea perceperii impozitelor i randamentul fiscal.
3. Instrumentele de realizare a politicii fiscale
Sunt instrumente fiscale: diversitatea impozitelor utilizate, precum i varietatea
facilitilor fiscale (reduceri, scutiri, deduceri).
n ceea ce privete impozitele, se disting impozitele directe i impozitele indirecte.
3.1. Impozitele directe se aaz i se percep direct de la surs (de la contribuabili),
la anumite termene dinaninte stabilite, avnd ca obiect venitul sau averea.
Impozitele directe se clasific n impozite reale i impozite personale.
Impozitele directe reale (pe obiecte) se aaz pe obiecte, bunurile i pe diverse
alte elemente ale averii contribuabililor, fiind indiferent persoana pltitorilor, situaia i
sarcinile familiale. Cu titlu de exemplu: impozite pe pmnt, pe cldiri etc.

11

Ibidem, p.22.

14

Impozitele directe personale (subiective) se aaz pe veniturile sau averea

persoanelor, n strns legtur cu situaia personal a contribuabilului.
Tipuri de impozite directe:
Impozitul funciar sau pe pmnt a fost instituit n Europa secolului XXI. Iniial
se calcula pe suprafaa terenurilor, apoi n funcie de valoarea productiv a acestora. n
prezent, calcularea impozitului pe pmnt se face n fucnie de randamentul mediu.
Impozitul pe veniturile persoanelor fizice vizeaz persoanele ce au domiciliul sau
reedina ntr-un anume stat, precum i persoanele nerezidente, dar care realizeaz
venituri a cror surs de provenien se afl pe teritoriul statului respectiv. Acest tip de
impozit se stabilete anual, pe baza unei declaraii de impunere a contribuabilului ori a
informaiilor organelor fiscale.
Impozitul pe veniturile persoanelor juridice se stabilete prin aplicarea unei cote
fixe sau proporionale, anual ori trimestrial, e baza declaraiei persoanelor juridice.
Impozitul pe avere este n legtur cu dreptul de proprietate al persoanelor asupra
bunurilor mobile i imobile. Poate mbrca forma impozitului asupra averii propriu-zise,
impozitului pe circulaia averii, impozitului pe sporul pe avere.
Tipuri de impozite indirecte:
Taxa de consumaie pe produs (accizele) sunt incluse n preul de vnzare al
mrfurilor fabricate n cadrul rii n interiorul creia sunt percepute. Obiectul accizelor
pleac de la bunurile de lux pn la produsele de larg consum (zahr, sare, ulei).
Taxele vamale vizeaz importuri, exporturi, tranzitul de mrfuri.
Monopolurile fiscale sunt instituite de ctre stat asupra produciei i/sau vnzrii
unor mrfuri specifice: tutun, alcool, cri de joc etc.
Taxele judiciare de timbru reprezint taxa serviciilor prestate de ctre instanele
judectoreti, Ministerul Justiiei. Acestea sunt proporionale ori fixe.
Taxele de timbru privind activitatea notarial datorate de ctre persoanele fizice
i juridice care solicit ndeplinrea actelor i serviciilor notariale. Acestea se pltesc
anticipat, cu excepia taxelor pentru efectuarea procedurii succesorale, stabilite dup
ntocmirea ncheierii finale i care se achit pn la eliberarea certificatului de
motenitor.

15

Principalele impozite directe reglementate de Codul nostru fiscal sunt: impozitul pe

profit, impozitul pe dividende, impozitul pe veniturile realizate n Romnia de ctre
nerezideni, impozitul pe veniturile microntreprinderilor, impozitul pe veniturile obinute
de persoane fizice (impozitul pe salarii, impozitele pe veniturile liber-profesionitilor,
impozitul pe veniturile obinute din cedarea folosinei bunurilor), impozitele i taxele
datorate administraiilor locale .a.
ntre impozie i taxe se situeaz categoria intermediar a contribuiilor, care
semnific sumele de bani ncasate de anumite instituii de drept public de la persoane
fizice i juridice, pentru avantajele reale sau presupuse de care beneficiaz acestea.
4. Efectele fiscalitii
ntre efectele fiscalitii se numr: frauda i evaziunea fiscal, riscul de inflaie
prin fiscalitate, precum i deteriorarea competitivitii internaionale.
4.1. Frauda fiscal reprezint nclcarea legilor fiscale (nedeclararea unor venituri,
vnzarea n lipsa facturii), iar evaziunea fiscal reprezint o utilizare abil a
posibilitilor oferite de lege.
Evaziunea fiscal poate avea un caracter licit sau, dimpotriv, unul ilicit. n prima
categorie se nscriu paradisurile fiscale i respectiv nfiinarea n unul dintre acestea a
unei societi comerciale offshore, pe care le vom dezvolta n continuare.
4.2. Riscul de inflaie prin fiscalitate
Creterea impozitelor sau a taxelor care influeneaz procesul de determinare a
preurilor i a salariilor este de natur s conduc la o cretere inflaionist.
4.3. Deteriorarea competitivitii internaionale
Creterea impozitelor i a taxelor pe care le suport agenii economici ar putea s
aduc prejudicii capacitii lor competitive, motivat de faptul c aceasta se reflect n
preurile produselor, diminundu-se capacitatea lor de investiii i de modernizare i
repercutndu-se asupra competitivitii lor.

16

Societile offshore
1. Prezentare societati off-shore
O parte a doctrinei existente n aceasta materie prezint ca alternativ a societatilor
comerciale offshore, evaziunea fiscala legala 12. Constituirea unei astfel de societati
comerciale intr-unul din statele denumite curent paradisuri fiscale reprezint o tehnica
de evitare a politicii fiscale practicata de statul in care au constituita o alta societate
comerciala, prin care isi deruleaza, in fapt, activitatea comerciala.
Societile comerciale offshore sunt strict legate de paradisurile fiscale: Alderney,
Andorra, Anguilla, Anjouan, Antigua i Barbuda, Antilele Olandeze, Aruba, Bahamas,
Bahrain, Barbados, Belize, Bermuda, British Virgin Islands, Cayman Islands, Cipru,
Cook Islands, Costa Rica, Delaware, Dominica, Dubai, Elvetia, Gibraltar, Grenada,
Guernsey, Irlanda, Isle of Man, Jersey, Labuan, Liberia, Liechtenstein, Luxemburg,
Madeira, Malta, Marshall Islands, Mauritius, Monaco, Montserrat, Nauru, Nevis, Niue,
Panama, Saint Lucia, Saint Vincent and the Grenadines, Samoa, Seychelles, Singapore,
Turks i Caicos, U.S. Virgin Islands, Uruguay, Vanuatu.
Faptul c o societate comercial - a crei firma este de notorietate - platete
impozite pe profit foarte mici sau nu plateste deloc astfel de impozite nu trebuie sa ne
conduca la concluzia ca aceasta societate nu este profitabila. ntr-o astfel de situatie este
interesant de observat daca aceasta nu are deschisa o filiala intr-unul din paradisurile
fiscale bine cunoscute, prin intermediul careia repatriaza profitul su, cu scopul de a nu
plati impozit.
In Bahrein, de exemplu, nu se percep impozite dect n cazul veniturilor obtinute in
industria petroliera (n cuantum de 45%). Asadar impozitele pe cladiri, pe terenuri, pe
dividende etc. nu sunt cunoscute. Totodat, nu se realizeaz controale valutare, iar
bncile au interdicia legal de a percepe dobnzi (la credite etc.)
Deci societatile offshore sunt acele societati comerciale care fiinteaza n tari n care
ansamblul legislativ, reglementarile, traditia, tratatele de evitare a dublei impuneri fac
posibila reducerea fiscalitatii.

12

Adrian Manaila, Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004, p.

17

Domeniile principale n care pot fi utilizate societatile offshore sunt urmatoarele:

a) serviciile financiar- bancare;
b) serviciile de asigurari;
c) societatile de comert (import-export);
d) societatile de recrutare personal;
e) serviciile de consultanta legala, management, constructii etc.
Pentru infiintarea unei astfel de societati sunt necesare parcurgerea etapelor
obisnuite ale infiintarii oricarei companii, cu precizarea ca legislatia care guverneaza
aceste paradisuri fiscale este caracterizata de un nivel redus al birocratiei, de taxe mici
practicate in sensul infiintarii unei astfel de societati comerciale si de o fiscalitate extrem
de redusa.
Infiintarea unei societati off-shore presupune existenta unui capital social al carui
cuantum variaza n functie de legislatia locului unde este nfiintata societatea, a
documentelor de nfiintare si de plata unei taxe de constituire. Toate formalitatile de
nfiintare pot fi ndeplinite de consultanti legali internationali sau locali.
De exemplu, in cazul infiintarii unei societati comerciale in Bermuda, capitalul
social minim este de 1 dolar; in Costa Rica, limita minima a capitalului social este de 100
dolari.
Birocratia mult diminuata permite infiintarea unei societati comerciale intr-un
interval orar de 24 de ore n Costa Rica. n statul american Delaware, durata nregistrrii
unei companii este de 10 minute, iar actele necesare pot fi obiute ntr-un interval de 24
de ore.
Jurisdictia paradisurilor fiscale impune stabilirea unui sediu social, care, uneori,
poate fi si o casuta postala, a unui reprezentant ce ndeplineste rolul de functionar
nominalizat sau a unui manager local.
Asociailor societilor offshore le este garantat discreie absolut, acestia putnd
sa ramna anonimi, n Registrul Oficial al actionarilor figurnd, de fapt, reprezentantii
numiti de proprietari.
Important este faptul ca in cadrul unei astfel de societati exista o rigoare in privinta
protejarii caracterului anonim al actionarilor pe de o parte si, pe de alta parte, al asigurarii
controlului deplin al adevaratilor proprietari asupra firmei.

18

Elveia ocup un loc cheie din acest punct de vedere. Se tie c singurul produs
offshore cutat n Elveia este contul elveian.13 Acesta ofer avantaje incredibile; astfel
secretul bancar nu este negociabil, iar evaziunea fiscal nu este reglementat n legislaia
elveian ca infraciune, ci ca delict civil. De aceea autoritile elveiene nu au
permisiunea de a colabora cu serviciile fiscale strine. Inflexibilitatea elveian se explic
prin faptul c serviciile financiare au o pondere de 11% din produsul intern brut.
Aspectele legate de existenta unui sediu social, cerinta ca reprezentantul societatii si
managementul sa fie local sau nu, cerinta existentei si tinerii adunarilor generale n tara
unde este situat respectivul off-shore sunt reglementate diferit, in functie de fiecare
paradis fiscal in parte.
2. Reglementarea si functionarea societatilor off-shore
In ceea ce priveste incidenta legilor romnesti cu utilizarea societatilor offshore
trebuie aratat ca, n conformitate cu Regulamentul Bancii Nationale a Romniei nr.
3/1997, privind operatiunile valutare, investitiile directe ale rezidentilor n strainatate
necesita aprobarea B.N.R. Avnd n vedere insa caracterul anonim al investitiilor, precum
si faptul ca, n anumite paradisuri fiscale, capitalul minim de nfiintare nu este cerut, se
poate

concluziona

ca

nu

toate

cazurile

este

necesar

acordul

B.N.R.

In afara de acest document legal citat nu exista un alt text de lege care sa aiba incidenta
asupra acestui tip de structurare a unei afaceri prin crearea unui offshore. Pentru
nfiintarea si mentinerea unui offshore este necesara plata unor costuri de nceput de
minim 2.000 USD, reprezentnd plata consultantilor legali pentru redactarea actelor de
nfiintare, autentificari notariale, costuri privind nregistrarea firmei si deschiderea unui
cont.
Alte costuri sunt legate si de deplasarea avion - hotel, precum si cele de rennoire a
autorizatiei de tinere a evidentei contabile.
In functie de tipul de afacere, de structura aleasa si de paradisul fiscal localizat,
aceste costuri pot fi evitate prin implementarea semnaturilor electronice la banca sau prin
dirijarea ntregii afaceri cu ajutorul internet-ului.

13

Ibidem, p. 77

19

3. Formele juridce de infiintare a societilor offshore - LLC si IBC

Cel mai des ntlnite forme juridice de infiintare a unui off-shore sunt urmatoarele:
- Limited Lability Company - LLC;
- International Business Corporation - IBC.
Componenta unei LLC se poate determina n functie de elementele cuprinse in actul
de organizare (statutul), care este un document public, precum si in datele continute n
contractul de nfiintare, care este un document nesupus formelor de publicitate.
Prin contractul de infiintare sunt numiti membrii care compun un LLC, care pot fi
persoane fizice dar si persoane juridice, se stabileste cota de participare la formarea
capitalului

si

se

defineste

structura

organizatorica

societatii.

Un LLC poate emite certificate de participare, care sunt similare actiunilor, prin care se
evidentiaza cota detinuta de fiecare actionar. Prin intermediul unui LLC se poate asigura
protectia membrilor sai mpotriva plngerilor si actiunilor de urmarire de orice fel al
creditorilor.
Un LLC poate avea o durata nelimitata, iar cota de participare a membrilor sai
componenti

poate

fi

transferata

fara

nici

un

fel

de

restrictii

catre

terti.

IBC (International Business Company)- este forma la mod14 de identitate juridica,

care functioneaza n jurisdictiile paradisurilor fiscale. Un IBC este unul dintre elementele
componente ale unei strategii de afaceri in zonele care nu impun nici un fel de obligatii
fiscale. Acest tip de societate ofer flexibilitate i operativitate la momentul ntocmirii
actelor de nfiinare i n vederea nmatriculrii, poate fi nfiinat cu un unic asociat,
poate emite aciuni la purttor i presupune condiii minimale n stabilirea unui sediu,
care poate fi i o csu potal.
Din punct de vedere al localizrii lor, societile offshore pot fi nerezidente sau
exceptate.
Societatea offshore nerezident este utilizat, de regul, n zona de inciden a
common-law-ului. n cazul nfiinrii acestui tip de societate nu exist obligaia de a avea
un sediu n statul de ncorporare, nu este obligatorie depunerea bilanului contabil, fa de
autoritile locale existnd obligaia plii unei taxe anuale. Inconvenientul major l
reprezint lipsa de protecie a companiei, care dei este nregistrat ntr-o zon cu
14

Ibidem, p. 10

20

fiscalitate redus , aceasta va fi supus legislaiei fiscale din statul n care este nregistrat
sediul principal.15
Societile offshore exceptate sunt societile comerciale care, n jurisdicii cu un
regim fiscal normal, beneficiaz de o serie de faciliti (confidenialitate, tratament fiscal
preferenial, dreptul de a rezolva conflictele n instanele locale).16
Alte entiti comerciale cunoscute n practica offshore sunt trustul, sole trader
(comerciantul persoan fizic), societatea de asigurri captive, holdingurile, anstaltul
(cunoscut n Liechtenstein, similar n legislaia noastr cu grupul de interes economic)
i stiftungul (instituie non-profit).
Trebuie precizat ca operatiunile fiscale, prin utilizarea in schema unei afaceri a unei
societati off-shore, nu trebuie confundata cu evaziunea fiscala sau cu spalarea de bani. In
acest context se impune o delimitare clara ntre spalarea banilor, operatiune pentru
deghizarea originii fondurilor si activelor financiare si crearea aparentei unei surse legale
si protectia identitatii fondurilor legale ("Protection of Identity of Legitimate Funds PILF"), activitate care poate fi definita drept plasarea legala si corecta a unor fonduri si
active financiare in mainile unor institutii financiare sau ale unui administrator dintr-un
centru financiar international (International Offshore Finnancial Center - IOFC), n
scopul obtinerii de beneficii si al protejarii fondurilor n fata hotilor, clientilor, membrilor
familiei si chiar fiscalitatii mpovaratoare care cauta un acces foarte convenabil la aceste
fonduri.
Paradisuri fiscale sunt n Europa, America, Oceanul Pacific, zona Caraibelor,
Africa, Oceanul Indian, existand in lume aproximativ 70 de astfel de paradisuri fiscale.
3.4. Principalele paradisuri fiscale la nivel international
Protectia
Jurisdictie

Impozitare

anonimatului
proprietarilor

Existenta actiunilor
la purtator

Existenta

de evitare a dublei
impuneri

Anguilla

DA

DA

NU

Antigua

DA

DA

NU

15
16

Ibidem, p. 9
Ibidem, p. 9

21

tratatelor

Bahamas

DA

DA

NU

Belize

DA

DA

NU

Bermude

NU

NU

NU

BVI

DA

DA

NU

Insulele Cayman

DA

DA

NU

Insulele Cook

DA

DA

NU

Cipru

4,25%

NU

NU

DA

Gibraltar

DA

DA

NU

Hong-Kong

0 pentru straini DA

NU

NU

Irlanda

NU

NU

NU

Insula Man

DA

NU

NU

Jersey

NU

NU

NU

Liberia

DA

DA

NU

Liechenstein

DA

DA

DA

Luxembourg

DA

DA

DA

Maderra

DA

DA

DA

Insulele Marshall

DA

DA

DA

Mauritius

DA

DA

NU

Antilele Olandeze 4,8 %

DA

DA

DA

Nevis

DA

DA

DA

Panama

DA

DA

NU

Seychelles

DA

DA

NU

Singapore

variaza

NU

NU

NU

Elvetia

0 pentru straini DA

DA

DA

Turks si Caicos

DA

DA

DA

Vanuatu

DA

DA

NU

22

3.5. Avantajele constituirii unei societi comerciale offshore

Constituirea unei societi comerciale offshore se explic prin avantajele oferite:
- fiscalitate minim sau chiar egal cu zero;
- formaliti contabile minime. De cele mai multe ori nu exist obligaia depunerii
bilanului contabil anual sau a unor declaraii fiscale;
- asigurarea confidenialitii asociailor unei astfel de societi comerciale;
- operativitate la nmatricularea unei societi offshore;
- taxe minime la ntocmirea actelor constitutive i la nmatricularea unei societi
offshore;
- capital social minim cerut pentru nfiinarea unei societi offshore;
- absena controalelor fiscale;
- absena restriciilor valutare.

MAXIME PRIVIND IMPUNEREA17

Autor al Teoriei sentimentelor morale i al Avuiei Naiunilor, Adam Smith a
absolutizat principiul laissez-fair-ului. n concepia lui, statul nu trebui s intervin.
Altfel spus, fr reglementri, fr subvenii, restricii ori privilegii18.
Dup Adam Smith, maximele impunerii sunt urmtoarele:
I.

MAXIMA JUSTIIEI cetenii fiecrui stat trebuie s contribuie la

cheltuielile gvernamentale atta ct le permit facultile proprii, adic n
proporia venitului pe care l realizeaz sub protecia statului.

II.

MAXIMA CERTITUDINII impozitul fiecrui cetean trebuie s fie

prestabilit i nu arbitrar. n epoca modern, cuantumul plii trebuie s fie
cert pentru contribuabil, ca i pentru orice alt persoan.

III.

MAXIMA COMODITII toate contribuiile trebuie s fie pretinse la

termenele i urmnd procedeul care este mai convenabil contribuabilului.

17

Dan Drosu aguna, Dan ova, op.cit., p. 30.

A se vedea Ion Pohoa, Doctrine economice universale, Ed. Fundaiei Economice Gh. Zane, Iai,
1996, p. 88.

18

23

IV.

MAXIMA ECONOMIEI toate contribuiile trebuie s fie stabilite de o

manier care s scoat din buzunarul ceteanului ct mai puin posibil fa
de ceea ce urmeaz s intre n trezoreria statului.
CATEGORII DE OBLIGAII FISCALE N ROMNIA

Obligaiile fiscale n Romnia pot fi clasificate n raport de anumite criterii. Astfel:

I. n funcie de activitile desfurate de ctre contribuabili, acetia au obligaia de
a achita:
- impozitul pe profit;
- accizele sau taxele speciae de consumaie la produsele din import i la petrolul din
producia proprie i de gaze naturale;
- impozitul pe dividende;
- taxa pe valoarea adugat;;
- impozitul pe venitul reprezentanelor firmelor strine n Romnia;
- contribuia la fondul special de sntate;
- contribuia la fondul special pentru dezvoltarea i modernizarea drumurilor
publice;
- taxele vamale.
II. n funcie de salariile pltite contribuabililor:
-

impozitul suplimentar pe fondul de salari;

contribuia pentru asigurri sociale;

contribuia la fondul pentru ajutorul de omaj;

contribuia la fondul specil pentru sntate;

contribuia la fondul de risc i accident;

impozitul pe salarii;

impozitul pe indemnizaii n cadrul asigurrilor sociale;

contribuia pentru pensia suplimentar;

contribuia la fondul pentru ajutorul de omaj.

III. n funcie de valorile patrimoniale ale contribuabililor:

-

impozitul pe cldiri;

24

impozitul pe venitul agricol;

impozitul pe terenurile neagricole;

taxe asupra mijloacelor de transport;

taxe de metrologie;

taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat utilizate n alte scopuri dect
pentru agricultur sau silvicultur;

taxa de ntabulare pentru vnzrile de active.

IV. Taxele locale:

-

taxa pentru eliberarea avizelor i autorizaiilor de construcii;

taxa pentru reclam, publicitate, afiaj .a.

V. Taxe datorate statului pentru diverse servicii prestate:

- taxe de timbru, judiciare i extrajudiciare;
- taxe consulare .a.
Obligaia fiscal este stabilit de ctre statul romn n mod unilateral, n sarcina
contribuabililor persoane fizice i persoane juridice n sensul de a plti o sum de
bani, la un anumit termen, aceasta alimentnd bugetul de stat.
Izvorul obligaiei fiscale este legea.
Obligaia fiscal mbrac forma scris, respectiv titlul de crean fiscal. Acesta
este un act juridic unilateral, declarativ de drepturi. ntocmirea ori confirmarea acestuia se
face de ctre organele financiare ale statului cu atribuii n acest sens.
Obligaie de a face, obligaia fiscal se stinge prin modalitile generale,
reglementate n dreptul civil (plata, executarea silit i prescripia), i prin modaliti
specifice (compensarea, scderea sau anularea obligaiei cu caracter fiscal).
Plata poate mbrca urmtoarele forme:
-

plata direct (prin decontare bancar, n numerar, prin mandat potal);

reinerea la surs sau stopajul la surs (prin calcularea, reinerea i vrsarea

veniturilor bugetare de o alt persoan dect contribuabilul. De exemplu:
impozitele pe salarii i impozitele pe dividende);

aplicare i anulare de timbre (fiscale i/sau judiciare) mobile. Dovada plii se

va face prin marca timbrului aplicat i anulat pe baza actului eliberat.

25

Termenul de prescripie n materie fiscal este de 5 ani de zile i ncepe s curg

ncepnd cu 1 ianuarie a anului urmtor aceluia n care a luat natere acest drept.
Anularea obligaiei fiscale se realizeaz n baza actelor organelor financiare
competente. E.g. art. 178 din Codul de procedur fiscal prevede c n cazul n care
cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin pot, sunt mai mari
dect creanele fiscale supuse executrii silite, conductorul organului de executare poate
proba anularea respectivelor debite. De asemenea, creanele aflate n sold la 31 decembrie
a anului, mai mici de 10 lei, se anuleaz. Alte exemple vizeaz:
- art. 1 din OUG nr. 13/1999 pentru acordarea unor nlesniri la plata obligaiilor
bugetare a unor ageni economici din minerit. Conform acestui text de lege, companiile i
societile naionale din domeniul minier beneficiaz de anularea obligaiilor restante la
bugetul de stat i la bugetul asigurrilor sociale de stat, precum i a majorrilor de
ntrziere aferente, proporional cu ponderea personalului efectiv disponibilizat din
subunitile aparintoare la care nceteaz procesul de producie n vederea nchiderii
unor mine.
Stingerea obligaiei fiscale prin scdere se realizeaz n cazul contribuabilului
persoan fizic dac a decedat fr a lsa avere, este insolvabil sau a disprut, iar n cazul
persoanei juridice dac a fost supus procedurii de insolven comercial i aceasta a fost
nchis prin falimentul contribuabilului; dac i nceteaz existena n alt modalitate i
rmn neachitate obligaii bugetare. Sumele de bani datorate sunt scoase din evidena
curent i sunt trecute ntr-o eviden separat pn la mplinirea termenului de
prescripie. Ulterior trecerii n evidena separat, organele financiare au obligaia ca cel
puin o dat pe an s reia investigaiile pentru a constata dac exist sau nu posibiliti de
a se ncasa sumele datorate, scderea definitiv din evidena separat opernd la
mplinirea termenului de prescripie.
Compensarea, ca modalitate de stingere a obligaiei fiscale apare atunci cnd un
contribuabil a pltit bugetului de stat o sum nedatorat ori a pltit mai mult dect datora.
Sumele pltite astfel se vor compensa cu alte obligaii fiscale ale aceluiai contribuabil,
fie ele restante ori viitoare. Plata nedatorat poate aprea cnd nu exist titlul de crean
bugetar ori cnd titlul de crean bugetar a fost emis urmare a aplicrii eronate a
prevederilor legale.

26

Titlul de crean fiscal are caracter executoriu, fr a fi necesar nvestirea sa cu

formul executorie.
Exigibilitatea creanei fiscale este pendente de termenul prevzut prin actul
normativ ce o reglementeaz.
Neexecutarea n termen a obligaiilor fiscale atrage obligarea contribuabilului la
plata majorrilor de ntrziere, reglementate de Codul de procedur fiscal. Cuantumul
majorrii de ntrziere este de 0,1% pentru fiecare zi de ntrziere cu precizarea c nu
sunt datorate astfel de majorri pentru sumele datorate cu tilu de amenzi.
EXECUTAREA SILIT A CREANELOR FISCALE
Executarea silit a creanelor fiscale este reglementat de Codul de procedur
fiscal.
I. Condiiile declanrii executrii silite
1. Existena unui titlu de crean transformat n titlu executoriu. Este titlu executoriu
titlul de crean emis cu respectarea condiiilor legale, de ctre organul fiscal competent
sau aprobat de ctre acesta, dup caz.
2. Creana fiscal trebuie s fie exigibil. Scadena are loc la expirarea termenului
de plat.
3. Dreptul statuluide a ncepe executarea silit s nu se fi prescris.
II. Subiectele executrii silite
1. Creditorul statul, prin organele financiare.
2. Debitorul contribuabilul, persoan fizic i/sau juridic.
Excutarea fiscal se realizeaz prin executorii fiscali. Sunt organe de executare
fiscal: Agenia Naional de Administrare Fiscal; organe de specialitate ale Direciilor
generale ale Finanelor Publice i Controlului Financiar de Stat Judeene i a municipiului
Bucureti, precum i unitile subordonate acestora; Autoritatea Naional a Vmilor,
precum i organele administraiei publice locale (pentru creanele bugetelor locale).

27

III. Competena teritorial revine organelor financiare n a cror raz teritorial se

gsesc bunurile supuse urmririi.
IV. Obiectul executrii silite l reprezint toate elementele active ale patrimoniului
debitorului, respectiv bani i bunuri.
V. Nu pot fi urmrite silit: ajutoarele sociale, compensaii acordate salariailor n
situaii de desfacere a contractului de munc; diurnele; bursele de studii s.a.
VI. Formele i procedura executrii silite
Etapa premergtoare const n primirea de ctre contribuabil, de la organul
fiscal, a ntiinrii de plat. Neplata n termen de 15 zile de la comunicarea ntiinrii de
plat conduce la declanarea executrii silite de ctre organul de executare.
Declanarea procedurii de executare silit este condiionat de emiterea somaiei
de plat. Contribuabilul-debitor este ncunotiinat astfel c are obligaia de a efectua
plata sumelor datorate sau de a face dovada stingerii obligaiei fiscale imputate.
ntotdeuna somaia este conexat cu o copie certificat de pe titlul executoriu.
Este obligatorie comunicarea somaiei printr-o modalitate care s certifice
confirmarea primirii sale, aadar prin pot (prin scrisoare recomandat cu confirmarea
de primire), prin executorii bugetari (conform dispoziiilor procedurale civile, conform
regulilor de comunicare a citaiilor i a altor acte de procedur), prin prezentarea
personal a celui care este somat i primirea somaiei prin semntur; prin alte modaliti
de ntiinare care asigur transmiterea textului i confirmarea primirii sale (fax, mail
etc.).
Modaliti de executare silit
Codul de procedur fiscal reglementeaz trei modaliti de executare silit: prin
poprire, executarea silit a bunurilor mobile i executarea silit a bunurilor imobile.
Executarea silit prin poprire
Poprirea este acea form de executare silit prin care creditorul urmrete sumele
pe care o ter persoan le datoreaz debitorului urmrit. Aceste sume sunt

28

indisponibilizate n minele terului, acesta avnd obligaia de a plti direct creditorului

urmritor ceea ce datoreaz debitorului urmrit.
Subiecii popririi:
-

creditorul urmritor - statul;

debitoru poprit - contribuabilul;

terul poprit debitor al contribuabilului.

Etapele popririi:
-

nfiinarea popririi de ctre organul fiscal, dup expirarea termenului la care trebuia

realizat plata corespunztoare obligaiei fiscale. Nefiind supus procedurii de validare,

poprirea devine executorie din momentul n care terului poprit i-a fost comunicat adresa
de nfiinare a popririi.
-

n termen de 5 zile de la primirea adresei de nfiinare a popririi, terul poprit are

obligaia de a ntiina organul de executare dac datoreaz sau nu vreo sum de bani
debitorului;
-

dendat ce a fost nfiinat poprirea, terul poprit are obligaia de a reine sumele

respective i de a le vira n contul organului fiscal urmritor.

mpotriva tilului executor se poate introduce contestaie la poprire. Pot fi motive ale
unei contestatii la poprire, fara a fi trecute limitativ: lipsa titlului executor, nfiinarea
popririi peste cota urmribil, dar i orice alte neregulariti referitoare la drepturile i
obligaiile prilor privind nfiinarea popririi.
Executarea silit mobiliar presupune c, dup somaia de plat menionat i
mai sus organele fiscale identific bunurile mobile asupra crora se va aplica sechestrul,
iar ulterior se va trece la aplicarea sechestrului, n acest sens fiind ntocmit un procesverbal de sechestru. Totodat, aceste bunuri mobile sunt evaluate. Prin aplicarea
sechestrului bunurile mobile sunt indisponibilizate pn cnd vor fi valorificate.
Valorificarea acestora se va face prin vnzarea lor la licitaie public.
Se acord totui debitorului un termen de 15 zile de la data ntocmirii procesuluiverbal de aplicare a sechestrului pentru efectuarea plii.
Valorificarea bunurilor se poate realiza prin:
-

nelegerea prilor;

vnzare n regim de consignaie;

29

vnzare direct;

vnzare la licitaie;

alte modaliti permise de lege (prin case de licitaii s.a.).

Executarea silit imobiliar debuteaz tot printr-o somaie de plat, urmeaz

identificarea bunurilor supuse urmririi, aplicarea sechestrului i evaluarea bunurilor
supuse urmririi. Se apeleaz la aceast modalitate de executare silit atunci cnd
creanele fiscale au un volum important, nefiind posibil recuperarea acestora prin
poprire ori prin urmrirea bunurilor mobile.
Valorificarea bunurilor supuse urmriri se face prin vnzare la licitaie, vnzare
direct i alte modaliti prevzute de lege. Procesul-verbal de adjudecare ntocmit ca
urmare a vnzarii imobilului la licitaie public reprezint titlul de proprietate a
imobilului, fiind necesar i suficient pentru realizarea formalitilor de publicitate
imobiliar.
Sumele recuperate prin oricare din modalitile de executare silit se fac venit la
bugetul de stat.
Contestaia la executare se poate ndrepta mpotriva titlului executoriu, precum i
a oricror msuri de executare silit luate de ctre organul de executare.
Termenul de introducere a contestaiei la executare este de 15 zile, calculat, dup
caz, de la momentul la care contestatorul a luat cunotin de actul de executare ori de
executare, de refuzul organului de executare de a ndeplini un act de executare sau de
eliberarea sau distribuirea sumelor contestate.
Pn la soluionarea contestaiei la executare, instana competent va putea dispune,
la cererea motivat a debitorului contestator, i n urma achitrii unei cauiuni,
suspendarea executrii silite.
n urma soluionrii contestaiei, instana poate decide admiterea contestaiei i, pe
cale de consecin, desfiinarea actelor de executare nelegale, ori respingerea contestaiei,
situaie n care organul fiscal va continua procedura de executare.
Exemplu Contestatie la Poprire

DOMNULE PRESEDINTE,
30

Subsemnata, ______________, domiciliat n _____________________, n

termen legal, formulez
CONTESTATIE LA POPRIREA
nfiinat la cererea creditorului __________________, domiciliat n
______________________, de ctre Biroul Executorului Judectoresc
_________________, avnd sediul n ___________________, la data de
____________, n dosarul de executare silit nr. __________.
V solicit:
1.
admiterea contestaiei la poprire i anularea actului de poprire;
2.
suspendarea executrii iniiate astfel;
3.
obligarea la plata cheltuielilor de judecat ocazionate de prezentul
proces.

MOTIVELE CONTESTATIEI
N FAPT, la data de 1 iunie 2006, mi-a fost comunicat actul de nfiinare a
popririi privind suma de 486 RON, n raport de care ____________ pretinde c ar
avea calitatea de creditor. Ter poprit este Casa Judeean de Pensii ______, creia
i-a fost pus n vedere interdicia de a-mi plti sumele de bani sau bunurile mobile
incorporale pe care aceasta din urm mi le datoreaz, toate acestea fiind declarate
poprite n msura necesar realizrii obligaiei ce urmeaz a fi executat silit.
Pentru nfiinarea popririi executorii este imperativ ndeplinirea condiiilor
prevzute expres de art. 452 din Codul de procedur civil. Or, conform acestui
text de lege sunt supuse executrii prin poprire sumele de bani () urmribile
datorate debitorului de o a treia persoan sau pe care aceasta i le va datora n
viitor, n temeiul unor raporturi juridice existente. Obiectul popririi se limiteaz,
aadar, la sumele de bani urmribile; n spe, obiectul popririi l reprezint
sumele de bani pe care Casa Judeean de Pensii Iai mi le datoreaz cu titlu de
pensie.
Menionez c sunt beneficiara unei pensii n cuantum lunar de 127 RON,
venit cu ajutorul cruia reuesc cu dificultate s mi asigur mijloacele necesare
traiului zilnic, precum i s mi procur medicamentele care mi sunt
indispensabile.
Art. 409 alin. 3 din Codul de procedur civil instituie o dispoziie special
menit s asigure i s garanteze, totodat, un anumit grad de protecie social.
Astfel, n cazul veniturilor din munc sau n cazul oricror altor sume care se
pltesc periodic debitorului i care sunt destinate asigurrii mijloacelor de
existen ale acestuia, dac acestea sunt mai mici dect cuantumul salariului

31

minim net pe economie, pot fi urmrite numai asupra prii ce depete

jumtate din acest cuantum.
Conform art. 37 alin. 3 din Actul Adiional la Contractul Colectiv de
Munc Unic la Nivel Naional pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 din 3 aprilie
2004, publicat n Monitorul Oficial nr. 7 din 2 mai 2006, partea a-V-a, cuantumul
salariului minim brut pe economie este de 370 RON. Potrivit O.U.G. nr. 138/2004
pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cota
unic de impozitare a veniturilor este de 16%. Un simplu calcul indic faptul c
salariul minim net pe economie este n cuantum de 310 RON. Aadar,
executarea silit n forma popririi vizeaz, conform legii de procedur civil,
partea din pensie care ar depi 155 RON.
Cuantumul integral al pensiei a crei beneficiar sunt este de 127 RON.
n consecin, poprirea nfiinat asupra pensiei datorate de Casa Judeean
de Pensii _________are un obiect neurmribil.
Pentru toate aceste considerente, avnd n vedere c obiectul popririi
executorii nfiinate asupra pensiei datorate de Casa Judeean de Pensii ________
este insesizabil, nefiind ndeplinite condiiile legale cumulative pentru nfiinarea
executrii silite, solicit admiterea contestaiei la poprire i anularea actului de
nfiinare a popririi.
IN DREPT: art. 401, art. 409 alin. 3 din Codul de procedur civil, art. 37
alin. 3 din Actul Adiional la Contractul Colectiv de Munc Unic la Nivel
Naional pentru anii 2005-2006 nr. 710/2006 din 3 aprilie 2004, Legea nr.
163/2005 privind aprobarea O.U.G. nr. 138/2004 pentru modificarea legii privind
Codul fiscal.
PROBE: nscrisuri, martori.
Depunem duplicat, n vederea comunicrii.
Anexm dovada plii taxei judiciare de timbru, precum i timbrul judiciar,
aferente.
_______________

_________________

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI IASI

32

FISCALITATEA N ROMNIA
IMPOZITELE
I. Definiie
Impozitul reprezint o contribuie bneasc obligatorie, cu titlu nerambursabil,
datorat, conform legii bugetului de stat, de ctre persoanele fizice i persoanele juridice,
pentru veniturile pe care le obin sau bunurile pe care le posed19.
II. Trsturi caracteristice ale impozitelor:
-

reprezint o contribuie bneasc;

sunt o contribuie obligatorie toate persoanele fizice i juridice trebuie s

participe la formarea fondurilor generale ale societii;

reprezint prelevri cu titlu nerambursabil;

sunt datorate conform legii, conform principiului nullum impositum sine lege;

reprezint o modalitate de implicare activ a cetenilor la constituirea

fondurilor generale ale societii;

au un obiect limitat la veniturile realizate i bunurile deinute. Dac o persoan

fizic ori juridic nu realizeaz venituri ori nu deine bunuri nu are obligaia
achitrii impozitului.
n schimbul perceperii de impozite i taxe, statul are obligaia de a crea i de a

asigura un cadru favorabil desfurrii activitilor economice, sociale i politice n

societate.
CONTRIBUIILE
I. Definiie
Contribuiile reprezint sumele de bani ncasate de ctre diverse ntreprinderi ori
instituii publice ori private, de la persoanele fizice sau juridice, pentru avantaje reale sau
poteniale de care acestea beneficiaz. Reprezint o form de participare la acoperirea
unor cheltuieli ale statului. Aceste sume de bani alimenteaz fonduri speciale
extrabugetare.

19

Dan Drosu aguna si Dan ova, op.cit., p. 85.

33

TAXELE PARAFISCALE
I. Definiie
Taxele parafiscale sunt taxe speciale instituite de ctre colectvitile locale, pentru
serviciile speciale organizate la nivel local. n Romnia sunt reglementate prin Legea nr.
273/2006 privind finanele publice locale i poart denumirea de taxe speciale pentru
funcionarea unor servicii publice locale.
CLASIFICAREA IMPOZITELOR
I.

Dup forma n care se percep: impozite n natur i impozite n bani;

II.

Dup obiectul impunerii: impozite pe avere, impozite pe venit i impozite

pe cheltuieli;

III.

Impozite directe i impozite indirecte.

III. 1. Impozitele directe reprezint perceperea normal, cu caracter periodic, de sume

de bani direct de la persoane fizice i juridice pe baza venitului constatat ori asupra
valorii bunurilor ce le aparin. Acestea sunt pendente de existena venitului ori a averii.
Impozitul pe venit (income tax) a fost adoptat prima oar n Anglia, n secolul al
XVIII-lea. Ulterior a fost introdus n S.U.A., Japonia, Germania etc. Acesa are ca obiect
veniturile muncitorilor, funcionarilor, fermierilor, micilor ntreprinztori, meteugarilor,
liber profesionitilor, nchirieri, arendri etc. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se
stabilete pe baza declaraiei de impunere ori a elementelor de care dispun organele
financiare.
Impozitele pe avere sunt legate de dreptul de proprietate asupra anumitor bunuri
mobile ori imobile. Sunt cunoscute astfel: impozitele propiu-zise asupra averii,
impozitele asupra circulaiei averii (vizeaz translarea dreptului de proprietate asupra
anumitor bunuri de la o persoan la alta), impozitele asupra sporului de avere (circulaiei
averii).
Impozitele directe sunt reale ori personale.
Impozitele reale nu in cont de situaia personal a subiectului impozitului, avnd
ca obiect bunurile, elemente ale averii contribuabilului. De exemplu:
-impozitul pe cldiri,
- impozitul pe teren,

34

- impozitul pe activiti industriale,

- impozitul pe activiti comerciale i profesii libere,
- impozitul pe avere.
Impozitele personale (subiective) au n vedere persoana (subiectul) impozitului.
De exemplu:
-

impozitul pe succesiuni;

impozitul pe donaii;

impozitul pe suflet (capitaie);

impozitul pe obiecte de consum.

Impozitele directe conduc la scderea nivelului de trai al populaiei, prin scderea

veniturilor nominale.
III.2. Impozitele indirecte, prin comparaie, nu se aaz direct asupra contribuabililor, ci
asupra vnzrii de bunuri ori prestrii de anumite servicii. Acestea vizeaz nu existena,
ci utilitatea veniturilor sau a averii contribuabilului. n categoria impozitelor indirecte
intr: taxele de consumaie (accizele), monopolurile fiscale i taxele vamale.
Sunt taxe de consumaie (accize): pe obiecte de lux, pe cifra de afaceri, pe alte
bunuri.
Monopolurile fiscale se instituie asupra: produciei, vnzrii, produciei i vzrii,
importului.
Taxele vamale sunt: de import i de tranzit.
Impozitele indirecte sunt, de regul, impozite pe consum. i vizeaz pe toi aceia
care consum bunuri din categoria celor impuse, fr a ine cont de veniturile, averea ori
situaia lor personal.
Impozitele indirecte conduc la scderea nivelului de trai al populaiei prin
diminuarea puterii de cumprare a contribuabililor.
IV.

Dup scop: impozite financiare i impozite de ordine.

V.

Dup frecven: impozite permanente i impozite incidentale (ocazionale)

de exemplu: impozitul pe avere.

VI.

Dup imstiuia care le administreaz: impozite federale/ale statului i

impozite locale.

35

TAXELE
I. Definiie
Taxele reprezint plata efectuat de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile
prestate ctre acestea de ctre instituii ori de ctre autoriti publice. Fac parte din
aceast categorie: taxele judiciare de timbru; taxele de nregistrare; taxele de arbitrare;
taxele de metrologie, taxele consulare; axele de spitalizare etc.
Spre deosebire de impozite, taxele se caracterizeaz prin:
-

este o plat neechivalent (deoarece poate fi mai mic sau mai mare comparativ
cu serviciile prestate) pentru servicii ori pentru lucrri efectuate de ctre organe
ori de ctre instituii ori autoriti publice;

sunt pltite doar de ctre beneficiarul serviciilor;

acoper cheltuielile necesare pentru plata serviciilor solicitate, n timp ce

impozitele contribuie la acoperirea cheltuielilor generale ale societii.

II. Principiile taxelor:

-

principiul unicitii taxrii;

principiul rspunderii funcionarului pentru nendeplinirea obligaiei de plat,

iar nu al rspunderii debitorului;

principiul nulitii actelor nelegal taxate;

principiul plii anticipate a taxelor.

FUNCIILE IMPOZITELOR I TAXELOR

I.

Contribuia la formarea fondurilor generale de dezvoltare a societii n

sensul finanri de obiective i aciuni cu caracter genral, finanrii instituiilor
publice, constituirii rezervelor de stat, alte aciuni i obiective cu caracter
geneal economic, dezvoltarea bazei materiale a unitilor i organelor de stat
etc.

II.

Redistribuirea unor venituri primare ori derivate const n repartizarea

resurselor n folosul altor persoane dect contribuabilii de la care sunt
percepute resursele financiare.

36

IMPOZITUL PE PROFIT
I. Definitie Impozitul pe profit reprezint avantajul bnesc ce deriv din
desfurarea unei activiti economice. Reprezint diferena dintre ceea ce se ncaseaz i
ceea ce se pltete sau altfel spus, ntre preul de vnzare i preul produsului realizat ori
al serviciului prestat. Este reglementat n Titlul al-II-lea din Codul fiscal.
II. Exist dou forme ale profitului:
-

profit brut i

profit net.
III. Impozitul pe profit are ca obiect profitul net. Acesta este profitul

contribuabilului dup ce au fost luate n considerare toate facturile i cheltuielile acestuia.

Profitul net exist dup ce au fost deduse din profitul brut toate cheltuielile.
IV. Sunt obligai la plata impozitului pe profit persoanele fizice i juridice
prevzute n art. 13 din Codul fiscal:
a) persoanele juridice romane;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu
permanent in Romania;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara
activitate in Romania intr-o asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu
proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de
participare detinute la o persoana juridica romana;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romane, pentru veniturile
realizate atat in Romania cat si in strainatate din asocieri fara personalitate
juridica; in acest caz, impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine
si se varsa de catre persoana juridica romana.
V. Sunt scutite de la plata impozitului pe proft, conform art. 15 din Codul fiscal:
a) trezoreria statului;
b) instituiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii i
disponibilitile realizate i utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanele publice,

37

cu modificrile ulterioare, i Legii nr. 273/2006 privind finanele publice locale, cu

modificrile i completrile ulterioare, dac legea nu prevede altfel;
c) persoanele juridice romane care platesc impozitul pe veniturile microintreprinderilor,
in conformitate cu prevederile cuprinse in titlul IV;
d) fundatiile romane constituite ca urmare a unui legat;
e) cultele religioase, pentru: venituri obinute din producerea i valorificarea obiectelor i
produselor necesare activitii de cult, potrivit legii, venituri obinute din chirii, alte
venituri obinute din activiti economice, venituri din despgubiri n form bneasc,
obinute ca urmare a msurilor reparatorii prevzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent
i/sau n anii urmtori, pentru ntreinerea i funcionarea unitilor de cult, pentru lucrri
de construcie, de reparaie i de consolidare a lcaurilor de cult i a cldirilor
ecleziastice, pentru nvmnt, pentru furnizarea, n nume propriu i/sau n parteneriat,
de servicii sociale, acreditate n condiiile legii, pentru aciuni specifice i alte activiti
nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioas i
regimul general al cultelor.
g) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, in anul curent sau in anii urmatori, potrivit Legii invatamantului nr.
84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii
invatamantului superior, cu modificarile ulterioare;
h) asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari
recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata,
cu modificarile si completarile ulterioare, pentru veniturile obtinute din activitati
economice si care sunt sau urmeaza a fi utilizate pentru imbunatatirea utilitatilor si a
eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune;
i) Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar, constituit potrivit legii;
j)

Fondul

de

compensare

investitorilor,

infiintat

k) Banca Nationala a Romaniei.

l) Fondul de garantare a pensiilor private, infiintat potrivit legii.

38

potrivit

legii.

Organizatiile nonprofit, organizatiile sindicale si organizatiile patronale sunt scutite

de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate
pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de
10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Aceste organizatii
datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor,
altele decat cele prevzute expresprin lege.
Cota de impozitare, prevzut de art. 17 din Codul fiscal, este de 16%.
Calculul impozitului pe profit:
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa
si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad
veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile.
Se acord faciliti fiscale n situaia desfurrii de activiti de cercetaredezvoltare, scutiri n situaia profitului reinvestit (n producia i/sau achiziia de
echipamente tehnologice).
Cheltuielile deductibile cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri
impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare. Acestea au
caracterul cheltuielilor necesare din dreptul civil, respectiv cheltuieli efectuate pentru
conservarea lucrului i care trebuie neaprat fcute.
Cheltuielile deductibile limitat sunt necesare realizrii obiectului de activitate al
contribuabilului, limitate n condiiile legii fiscale. Au caracterul cheltuielilor utile din
dreptul civil, fiind acele cheltuieli care sporesc valoarea fondului.
Cheltuielile nedeductibile, dei realizate n mod legal, n vederea realizrii
obiectului de activitate al contribuabilului, nu pot fi sczute din veniturile
contribuabilului, considerndu-se fcute n scop de lux ori de plcere.
Plata impozitului pe profit se realizeaz trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a
primei luni din urmtorul trimestru. Neplata la termen a impozitului pe profit atrage plata
de majorri de ntrziere.

39

IMPOZITUL PE DIVIDENDE
Dividendul reprezint cota-parte din beneficiile unei societi comerciale, cuvenite
unui asociat ori acionar, proporional cu numrul i valoarea aciunilor ori a prilor
sociale, dup caz, pe care le deine.
Impozitul pe dividende se percepe prin reinere la surs.
Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitului pe dividende este de cinci ani
de la sfritul anului fiscal n care a fost distribuit dividendul.
Cota impozitului pe dividende este de 16% pentru persoanele fizice, respectiv 10%
pentru persoanele juridice.
Obligaia calculrii, reinerii i virrii impozitelor pe dividende aparine persoanelor
juridice din momentul plii dividendelor ctre asocaii ori acionari, dup caz.
IMPOZITUL PE REPREZENTANE
Reprezentanele sunt nfiinate de ctre societile comerciale strine n Romnia.
Pentru legala lor nfiinare este nevoie de autorizaia eliberat de ctre Ministerul
ntreprinderilor Mici i Mijlocii, Comerului i Mediului de Afaceri. Acestea desfoar
activitile prevzute n utorizaia sus menionat.
Pentru activitatea pe care o desfoar n Romnia, reprezentanei societii
comerciale strine i revone obligaia de a plti un impozit anual, fix, n cuantum de 4000
euro n echivalent lei, la cursul de schimb BNR al efecturii plii. Acest impozit se
pltete n dou trae egale, prima pna la 20 iunie, a doua pn la 20 decembrie.
IMPOZITUL PE VENITUL MICRONTREPRINDERILOR
Microntreprinderea este persoana juridic romn care, pn la dat de 31
decembrie a anului fiscal precedent a ndeplinit condiiile: a realizat venituri (altele di
consultan i management) n proporie de peste 50% din veniturile totale, are de la unu
pn la nou salariai, a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000

40

euro, capitalul social este deinut de persoane fizice i juridice de drept privat, neputnd fi
asociat statul, autoritile locale ori instituiile publice.
Microntreprinderea poate fi impozitat n acesat manier sau poate opta pentru
impozitul de profit. Altfel spus, impozitul pe venitul microntreprinderilor este opional.
Cota de impozitare pe venitul microntreprinderilor este de 3% pentru anul 2009.
IMPOZITAREA PERSOANELOR FIZICE
Reglementat n Titlul al-III-lea al Codului fiscal, impozitul pe venitul persoanelor
fizice are ca i contribuabili, conform art. 39 din Codul fiscal:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin
intermediul unui sediu permanent in Romania;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;
d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.
Fac obiectul impozitului pe venit urmtoarele categorii de venituri:
a) venituri din activitati independente;
b) venituri din salarii;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din investitii;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole;
g) venituri din premii si din jocuri de noroc;
h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
i) venituri din alte surse.
Nu sunt impozabile o serie de venituri prevzute expres de art. 42 din Codul fiscal.
Acestea sau au caracter de ajutoare sociale, de despgubiri, de venituri ale sportivilor ori
aparinnd unor persoane nerezidente:
a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din
bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele
locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte

41

persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt

venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului
si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;
b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate,
precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari
ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de
amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de
catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv
despagubirile reprezentand daunele morale;
b) sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauz de utilitate public, conform
legii;
c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor
naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;
d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe
pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si
pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la
un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele
finantate de la bugetul de stat;
e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu
gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;
f)

sumele

sau

bunurile

primite

sub

forma

de

sponsorizare

sau

mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor

imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor
de valoare;
h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus,
studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine
publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si
soldatilor concentrati sau mobilizati;
i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare
in cadru institutionalizat;

42

j)

sumele

sau

bunurile

primite

cu

titlu

de

mostenire

ori

donatie;

k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru
activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in
virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri
speciale la care Romania este parte;
m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare
si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia
in vigoare;
n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din
activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora,
de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;
o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in
Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de
Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;
p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate
de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru
venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata
de Ministerul Afacerilor Externe;
q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in
conformitate cu legislatia in vigoare;
r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in
conformitate cu legislatia in vigoare;
s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu
handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in
afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura
instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in
prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din
decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile
instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

43

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la

jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive
acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in
materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de
premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum
si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene,
prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt
venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor,
tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si
participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale
Romaniei;
u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea,
obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi
si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;
v) prima de stat acordat pentru economisirea i creditarea n sistem colectiv pentru
domeniul locativ, n conformitate cu prevederile Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
99/2006 privind instituiile de credit i adecvarea capitalului, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 227/2007
x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de
venit.
Pentru toate categoriile de venituri impozabile se aplic cota de impozitare de 16%.
Perioada pentru care se aplic impozitul este anul fiscal (anul calendaristic).
n funcie de modalitatea concret de impozitare exist dou categorii de venituri:
- venituri supuse impozitului pe venit net anual impozabil i
- venituri supuse unui impozit final.
Venituri supuse impozitului pe venitul net anual impozabil:
1.

Venituri din activiti independente se refer la: venituri comerciale,

venituri din profesii libere, venituri din drepturile de proprietate
intelectual.

2.

Venituri din cedarea folosinei bunurilor.

3.

Venituri din activiti agricole.

44

Venituri supuse unui impozit final:

1. Veniturile din salarii, salariul fiind venitul n bani i/sau n natur obinut de
ctre persoana fizic ce desfoar o activitate n baza unui contract individual de munc
sau a unui statut special prevzut de lege, indiferent de perioada la care se refer, de
denumirea veniturilor sau de forma sub care sunt acordate, inclusiv indemnizaii pentru
incapacitate temporar de munc.
Art. 55 din Codul fiscal stabilete care venituri sunt asimilate salariilor i, ca atare,
sunt impozabile, precum i care venituri nu sunt asimilate salariului, nefiind supuse
impozitrii.
Pentru contribuabilii persoane fizice care realizeaz venituri din salarii la locul unde
se afl cu funcia de baz, art. 56 din Codul fiscal reglementeaz deducerea personal,
avnd ca obiect o anumit sum de bani, acordat pentru fiecare lun a perioadei
impozabile. Astfel:
Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut
de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel:
- pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere 250 lei;
- pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere 350 lei;
- pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere 450 lei;
- pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere 550 lei;
- pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.001
lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se
stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000
lei nu se acorda deducerea personala.
Impozitul pe venitul din salarii se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii
devenituri.
Impozitul pe venitul lunar se calculeaz conform art. 57 din Codul fiscal:
a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul
brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

45

- deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

- cotizatia sindicala platita in luna respectiva;
- contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se
depaseasca echivalentul in lei a 400 euro.
b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei
de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare
loc de realizare a acestora.
Conform art. 58 Cod fiscal, platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au
obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data
efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in
fisele fiscale.
2. Veniturile din investiii
Veniturile din investitii constau n:
-

veniturile din dividende. Obligaia calculrii i reinerii revine persoanelor

juridice ncepnd cu momentul plii dividendelor;

veniturile din dobnzi. Impozitul se calculeaz i se reine de ctre pltitorii de

dobnzi, n momentul nregistrrii lor n contul curent etc. Cota de impozitare este
de 16%;

venituri provenind din transferul titlurilor de valoare. Obligaia calculrii i

reinerii revine dobnditorului. Cota de impozitare este de 1%;

venituri din operaiuni de vnzare-cumprare de valut la termen, n baza unui

contract, precum i orice alte operaiuni similare. Obligaia calculrii i reinerii
revine intermediarului. Cota de impozitare este de 1% pentru fiecare tranzacie;

venituri din lichidare/dizolvare fr lichidarea persoanei juridice. Obligaia

calculrii i reinerii revine persoanei juridice. Cota de impozitare este de 16%.

3. Veniturile din pensii

Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din
pensie a unei sume neimpozabile lunare de 1.000 lei si a contribuiilor obligatorii
calculate, retinute si suportate de persoana fizica.

46

Cota de impunere este de 16%.

Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de
stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.
4. Veniturile din premii i jocuri de noroc
Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele considerate
ca venituri neimpozabile, precum si cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare
a practicilor comerciale, potrivit legii.
Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii
la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot.
Veniturile sub form de premii se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 16%
aplicat asupra venitului net realizat din fiecare premiu.
Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin reinerea la surs, cu o cot de 20%
aplicat asupra venitului net care nu depete cuantumul de 10.000 lei i cu o cot de
25% aplicat asupra venitului net care depete cuantumul de 10.000 lei inclusiv.
Venitul net se calculeaz la nivelul ctigurilor realizate ntr-o zi de la acelai organizator
sau pltitor Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de
venituri.
Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani
si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilita in suma de 600 lei, realizate de
contribuabil:
a) pentru fiecare premiu;
b) pentru castigurile din jocuri de noroc, de la acelasi organizator sau platitor ntr-o
singura zi.
Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data
de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.
4. Veniturile provenind din transferul proprietilor imobiliare
La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte
juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora,
precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un
impozit pe venitul provenind din transferul proprietii.

47

Impozitul pentru venitul obinut ca urmare a nstrinrii unei constructii de orice fel
cu terenurile aferente acesteia, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii,
dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3% pana la valoarea
de 200.000 lei inclusiv; peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce
depaseste 200.000 lei inclusiv.
Pentru

aceleai

imobile

dobandite

la

data

mai

mare

de

ani:

impozitul este de 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv; iar pentru acelea de peste
200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.
Impozitul pe venitul obinut din tranferul proprietilor imobiliare nu se datoreaza in
urmatoarele cazuri:
a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice
fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;
b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana
la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.
Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu
titlul de mostenire nu se datoreaza impozit daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in
termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii
succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1%
calculat la valoarea masei succesorale.
Impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera
dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este
inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici,
impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiza, cu exceptia tranzactiilor
incheiate intre rude ori afini pana la gradul al II-lea inclusiv, precum si intre soti, caz in
care impozitul se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera
dreptul de proprietate.
Impozitul se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea
actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii.
Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare
celei in care a fost retinut.

48

In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor

acestuia se realizeaza prin hotarare judecatoreasca sau prin alta procedura, impozitul se
calculeaza si se incaseaza de catre organul fiscal competent. Instantele judecatoresti care
pronunta hotarari judecatoresti definitive si irevocabile comunica organului fiscal
competent hotararea si documentatia aferenta in termen de 30 de zile de la data ramanerii
definitive si irevocabile a hotararii. Pentru alte proceduri decat cea notariala sau
judecatoreasca contribuabilul are obligatia de a declara venitul obtinut in maximum 10
zile de la data transferului, la organul fiscal competent, in vederea calcularii impozitului.
Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a
certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti si a altor documente
in celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea
obligatiei de plata a impozitului si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui
impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.
IMPOZITELE LOCALE
Impozitele i taxele locale sunt reglementate prin titlulal-IX-lea din Codul fiscal.
Fac parte din aceast categorie: impozitul pe cldiri; impozitul pe teren; taxa asupra
mijloacelor de transport; taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor i autorizaiilor,
taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate, impozitul pe spectacole, taxa
hotelier, taxe speciale i alte taxe locale.
Impozitul pe cldiri are ca obiect valoarea cldirilor. Codul fiscal reglementeaz o
serie de scutiri impuse sau de natura cldirii (de exemplu monumente istorice .a. astfel
cum sunt prevzute de art. 250 alin. 1 din Codul fiscal), sau de impuse de persoana fizic,
titular a dreptului de proprietate asupra cldirii (de exemplu: debitorul este veteran de
rzboi .a.). Scutirile sunt acordate sau prin lege (cum sunt cele deja menionate), sau sunt
cu caracter adminsitrativ, Consiliul Local avnd ndrituirea de a acorda scutiri ori
reduceri de la plata impozitului pe cldiri.
Cota de impozitare pentru persoanele fizice este de 0,1%, aplicabil valorii
impozabile a cldirii. n cazul n care persoanele fizice dein mai multe cldiri cu titlu de
locuin, impozitul se majoreaz astfel:

49

a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;

b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de
domiciliu.
Persoanelor fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala
nu li se aplic cotele majorate sus-menionate.
In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de
domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au
fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
Cota de impozitare pentru persoanele juridice este cuprins ntre 0,25% i 1,5%,
fiind stabilit prin hotrre a Consiliului Local. Aceast cot se aplic la valoarea de
inventar a cldirii.
Impozitul pe teren este datorat de orice persoan fizic ori juridic care are
propietate un teren.
Obiectul impunerii este reprezentat de valoarea terenului deinut n proprietate. n
cazul terenului deinut n coproprietate, fiecare coproprietar datoreaz impozit pentru
partea de teren ce se afl n proprietatea sa.
Conform art. 257 din Codul fiscal sunt acordate o serie de scutiri, sau n funcie de
obiectul impunerii (de exemplu: terenuri degradate incluse n perimetrul de ameliorare)
ori n fucnie de subiectul impunerii (scutiri care pot fi legale ori cu caracter
adminsitrativ, ca i n cazul impozitelor pe cldiri).
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren,
rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a
terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.
Impozitul/taxa pe teren se plateste anual, in doua rate egale, pana la datele de 31
martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat
pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie inclusiv, a anului
respectiv, se acorda o bonificatie de pana la 10%, stabilita prin hotarare a consiliului
local.
Taxa asupra mijloacelor de transport

50

Taxa anual pentru mijloacele de transport este datorat de ctre orice persoan care
are n proprietate un mijloc de transport, nmatriculat n Romnia.
Impozitul pe mijloacele de transport se calculeaza in functie de tipul mijlocului de
transport. Impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea
cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 de cm3 sau fractiune din
aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul furnizat n art. 263 din Codul fiscal.
Scutirile sunt prevzute expres de art. 262 Cod fiscal.
Instrainarea unui mijloc de transport, prin oricare dintre modalitatile prevazute de
lege, nu poate fi efectuata pana cand titularul dreptului de proprietate asupra mijlocului
de transport respectiv nu are stinse orice creante fiscale locale, cu exceptia obligatiilor
fiscale aflate in litigiu, cuvenite bugetului local al unitatii administrativ-teritoriale unde
este inregistrat mijlocul de transport, cu termene de plata scadente pana la data de intai a
lunii urmatoare celei in care are loc instrainarea. Atestarea achitarii obligatiilor bugetare
se face prin certificatul fiscal emis de compartimentul de specialitate al autoritatilor
administratiei publice locale. Actele prin care se instraineaza mijloace de transport cu
incalcarea prevederilor prezentului alineat sunt nule de drept.
Impozitul pe mijlocul de transport se plateste anual, in doua rate egale, pana la
datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe
mijlocul de transport, datorat pentru intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31
martie a anului respectiv inclusiv, se acorda o bonificatie de pana la 10% inclusiv,
stabilita prin hotarare a consiliului local.
Impozitul pe spectacole
Impozitul pe spectacole este datorat de ctre orice persoana care organizeaza o
manifestare artistica, o competitie sportiva sau alta activitate distractiv.
Impozitul pe spectacole se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit la suma
incasata din vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor.
Exist reguli speciale n cazul unei manifestari artistice sau al unei activitati
distractive care are loc intr-o videoteca sau discoteca, situaie n care impozitul pe
spectacole se calculeaza pe baza suprafetei incintei. Impozitul pe spectacole se stabileste
pentru fiecare zi de manifestare artistica sau de activitate distractiva, prin inmultirea

51

numarului de metri patrati ai suprafetei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilita
de consiliul local.
Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15, inclusiv, a lunii
urmatoare celei in care a avut loc spectacolul.
Impozitul pe spectacole nu se aplica spectacolelor organizate in scopuri umanitare.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor, autorizaiilor
Orice persoana care trebuie sa obtina un certificat, aviz sau alta autorizatie trebuie
sa plateasca taxa pentru eliberarea respectivului act la compartimentul de specialitate al
autoritatii administratiei publice locale inainte de a i se elibera certificatul, avizul sau
autorizatia necesara.
Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, in mediul urban, de exemplu, este
egala cu suma stabilita de consiliul local, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau
consiliul judetean, dupa caz, n funcie de suprafaa pentru care se solicit obinerea
certificatului.
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datoreaza
pentru:
a) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru lacas de cult sau constructie
anexa;
b) certificat de urbanism sau autorizatie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea
sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al
statului;
c) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, pentru lucrarile de interes public
judetean sau local;
d) certificat de urbanism sau autorizatie de construire, daca beneficiarul constructiei este
o institutie publica;
e) autorizatie de construire pentru autostrazile si caile ferate atribuite prin concesionare,
conform legii.
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate
Orice persoana, care beneficiaza de servicii de reclama si publicitate in Romania in
baza unui contract sau a unui alt fel de intelegere incheiata cu alta persoana, datoreaza
plata taxei pentru folosirea mijloacelor de reclam i publicitate, cu exceptia serviciilor

52

de reclama si publicitate realizate prin mijloacele de informare in masa scrise si

audiovizuale.
Aceast tax se plateste la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale in raza
careia persoana presteaza serviciile de reclama si publicitate.
Taxa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei taxei
respective la valoarea serviciilor de reclama si publicitate.
Cota taxei se stabileste de consiliul local, fiind cuprinsa intre 1% si 3%.
De asemenea, orice persoana care utilizeaza un panou, afisaj sau structura de afisaj
pentru reclama si publicitate intr-un loc public datoreaza plata taxei anuale pentru afiaj
catre bugetul local al autoritatii administratiei publice locale in raza careia este amplasat
panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva.
Valoarea taxei pentru afisaj in scop de reclama si publicitate se calculeaza anual,
prin inmultirea numarului de metri patrati sau a fractiunii de metru patrat a suprafetei
afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilita de consiliul local.
Taxa pentru afisajul in scop de reclama si publicitate se plateste anual, anticipat sau
trimestrial, in patru rate egale, pana la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie si 15
noiembrie, inclusiv.
Taxa hotelier
Consiliul local poate institui o taxa pentru sederea intr-o unitate de cazare, intr-o
localitate asupra careia consiliul local isi exercita autoritatea.
Taxa hoteliera se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare
practicate de unitatile de cazare. Cota taxei se stabileste de consiliul local si este cuprinsa
intre 0,5% si 5%.
Unitatile de cazare au obligatia de a varsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, pana
la data de 10, inclusiv, a lunii urmatoare celei in care s-a colectat taxa hoteliera de la
persoanele care au platit cazarea.
Alte taxe locale
Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau consiliile
judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporara a locurilor publice si
pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si
arheologice si altele asemenea.

53

Consiliile locale pot institui taxe pentru detinerea sau utilizarea echipamentelor si
utilajelor destinate obtinerii de venituri care folosesc infrastructura publica locala, pe raza
localitatii unde acestea sunt utilizate, precum si taxe pentru activitatile cu impact asupra
mediului inconjurator.

54