_Etnogeneza romaneasca_

Spatiul de locuire: SE Europei, individualizat prin prezenta celor 3 elemente (

CDP )
Poporul roman: romanic.
Epoca bronzului: se constituie marele neam al tracilor (SE europei, balcani, in
jurul marii egee)
ramura nordica a tracilor = geto-dacii ( "Geto-dacii sunt unul
si acelasi popor si vorbeau aceeasi limba" - Strabon )
Epoca fierului: geto-dacii = puternica entitate etnica, lingvistica, economica
si de civilizatie, care, in vremea lui Burebista - "cel dintai si cel mai mare d
intre regii din Tracia" ( 82 - 44 BC ), va realiza si o vasta entitate politica,
ce se intinde: N - Carpatii Padurosi, S - Muntii Hemus, E - litoralul vestic al
Pontului Euxin, V - Dunarea mijlocie.
Decebal (87 - 106), reface statul dac, intra in conflict cu rom
anii ( vs Traian ), 2 razboaie: 101-102, 105-106 => Dacia cucerita in 106, trans
formata in provincie romana.
Romanizarea = proces complex prin care civilizatia romana patrunde in toate comp
artimentele vietii unei provincii, incat duce la inlocuirea limbii proprii cu li
mba latina si adoptarea unui nou mod de viata.
Elementele etnogenezei romanesti:
-> componenta dacaica = substratul
-> componenta romana = stratul
Etapele romanizarii:
1_ Faza preliminara ( sec 1 Bc - sec 1 AC )
2_ Romanizarea propriu-zisa ( 106 - 275 - Dacia, sec 7 - Dobrogea )
3_ Generalizarea procesului de romanizare in conditiile marilor migratii ( 275 sec 7 )
Romanizarea a avut in Dacia un caracter organizat si dirijat prin interventia di
recta a statului roman.
Dacia = provincie imperiala.
Factorii romanizarii: armata, administratia, colonistii, veteranii, urbanizarea,
dreptul, religia si cultura.
Un important factor = crestinismul, deoarece acesta s-a raspandit in limba latin
a, iar terminologia bisericeasca este de origine latina. Crestinizarea (sec 4-5)
, sec 6 - slavii, care, dupa anul 602, s-au asezat masiv la S Dunarii, provocand
ruperea romanitatii balcano-carpatice. La divizarea acestei romanitati in doua
grupuri (N/S dunareana) au contribuit si bulgarii care i-au silit pe romanii de
la S de dunare sa se retraga in zonele de munte cu numele de vlahi sau aromani.

_Formarbea limbii romane_

S-a realizat concomitent cu etnogeneza romaneasca, proces incheiat la sf sec 7sec 8.
Componentele: substrat traco-daco-getic( 60-70 cuvinte = 10% din lexic )
stratul latin ( >60% vocabular)
adstratul slav (20% vocabular)
alte influente (10%)
Aria de formare: Dacia propriu-zisa, rasaritul MOESIEI SVPERIOR, MOESIA INFERIOR
, NV Traciei.

_Romanitatea romanilor_
Poporul roman este un popor romanic, insasi numele sau deriva din latinescul "ro
manus". Originea romanica a poporului roman este consemnata in cronici, opere al
e umanistilor si istoricilor de mai tarziu.In izvoarele medievale straine, roman
= vlah = valah = voroh = blach = olah.
Prima atestare documentara la N de dunare dateaza din sec 7 ( Strategikon - trat
at militar bizantin ), cu denumirea de romani.
Sec 9 - geografia armeanului Moise Chorenati => "tara necunoscuta ce-i zic Balak
"
Cronica turca "Oguzname" vorbeste de tara Vlak-ili.
Sec 11 - geograful persan Gardizi, "Podoaba istoriilor": romanii sunt plasati in
tre slavi, rusi si unguri, in spatiul dintre Dunare si "un munte mare".
Sec 13 - cronica notarului anonim al regelui ungariei Belo, intitulata "Gesta Hu
ngarorum" (faptele ungurilor) = Cronica lui Anonymus, reprezinta cea mai bbogata
si mai completa relatare despre starile de lucruri gasite de unguri la patrunde
rea lor in teritoriile locuite de romani. La venirea lor in PPanonia, ungurii au
gasit o populatie numeroasa, formata din mai multe neamuri: slavi, bulgarai si
blahii = romani, acestia din urma socotiti pastorii romanilor.
Sec 14-16 - romanitatea romanilor subliniata de umanisti europeni: Flavio Biondo
, Poggio Bracciolini, Antonio Bonfini, Enea Silvio Piccolomini
Sec 16 - Nicolaus Olahus = ideea origini de limba, religie si neam a romanilor.
Sec 17 - Martin Opitz sublinia ca limba romana este cea mai apropiata de limba l
atina dintre toate limbile romanice; Cronicarii moldoveni ( Grigore Ureche, Miro
n Costin ) reliefeaza unitatea neamului romanesc, descendent al Romei; Miron Cos
tin, in "De neamul moldovenilor", il considera pe imparatul Traian primul descal
ecator al romanilor.
Stolnicul C-tin Cantacuzino, in "Istoria Tarii Romanesti", subliniaza
ca poporul roman s-a format din daci si din romani, iar muntenii, moldovenii si
ardelenii sunt de acelasi neam, pentru ca "dintr-o fantana au izvorat si cura".
Dimitrie Cantemir, in "Cronicul romano-moldo-vlahilor" sustine ideea o
riginii pur romanice a poporului roman, anticipand ideile Scolii Ardelene.
Sec 18, Transilvania - intensificarea miscarii de emancipare nationala a romanil
or.
1744 - Inochentie Micu, "Supplex Libellus" - drepturi egale pentru romani cu nat
iunile privilegiate ( sasi, secui, unguri ) => teoriile emigrationiste, care neg
au romanitatea romanilor si formarea acestora ca popor in spatiul Daciei.
1780 - Franz Joseph Sulzer sustinea ca poporul roman s-ar fi format la sud de du
nare, prin Moesia/Tracia, unde s-au crestinat si de unde au emigrat, in sec 13,
la N de dunare, ajungand in transilvania dupa venirea ungurilor.
1870 - Robert Roesler a preluat si dezvoltat teoria emigrationista, sustinand ca
:
=> dacii au fost exterminati in urma razboaielor cu romanii
=> toponomia dacica ar fi disparut
=> perioada de 165 de ani, cat a durat stapanirea romana in Dacia, ar fi
fost insuficienta pentru romanizarea provinciei
=> imparatul Aurelian a restras intreaga populatie din Dacia la S de Dun
are
=> romanii = popor de pastori nomazi
=> lipsa istoarelor scrise care sa ateste prezenta romanilor in "mileniu
l intunecat"
Reprezentantii scolii ardelene au combatut teoria roesleriana, sustinand origine
a pur romanica a romanilor, excluzand elementul dacic din etnogeneza romaneasca.
Odata cu apairitia curentului literar pozitivist, teza originii pur latine a po
porului roman a inceput sa fie considerata o eroare.

Bogdan Petriceicu Hasdeu a publicat studiul "Murit-au dacii?", in care a reliefa

t exagerarile scolii latiniste, admitand prezenta dacilor in etnogeneza romaneas
ca. Cu toate acestea, viziunea dominanta a istoricilor era ca dacii au avut o po
ndere limitata in sinteza romaneasca: Grigore Tocilescu, Alexandru de Xenopol, D
imitrie Onciul, Nicolae Iorga.
Cel care a reusit sa fixeze sinteza daco-romana intr-un echilibru perfect a fost
Vasile Parvan, care, in monumentala sa opera "Getica" sublinia ca romanii sunt
in egala masura si daci si romani.
Alexandru de Xenopol a dat cea mai riguroasa replica emigrationistilor, bazanduse pe argumente solide, punand in circulatie teoria istoriografica a autohtoniei
si continuitatii romanilor in spatiul lor de locuire.
Alti istorici si lingvisti au acceptat aceasta teorie: Gh. I Bratianu ("O enigma
si un miracol istoric: poporul roman"), C-tin C Giurescu, David Prodan, Sextiul
Puscariu.