Relatiile dintre Venezuela si Iran

Legatura dintre cele doua state tinde sa iasa in evidenta in ultima perioada date
fiind relatiile din ce in ce mai stranse intre Iran si Venezuela si implicit intre liderii celor
doua tari Mahmoud Ahmadinejad si Hugo Chavez. Intre cele doua tari exista deja
incheiate diverse acorduri, iar declaratiile de sustinere reciproca din ce in ce mai dese ale
celor doi lideri, precum si vizitele diplomatice care au avut loc intre cele doua state
intaresc idea ca exista o legatura puternica intre cele doua tari.
Este foarte usor de observat ca prin atitudinea lor, cei doi lideri formeaza un front
comun impotriva SUA, in acest sens fiind relevanta una dintre declaratiile lui
Ahmadinejad in care sustinea ca este necesara o extindere a relatiilor dintre Teheran si
Caracas date fiind interesele comune dar si prietenii si dusmanii comuni si ca, de
asemenea, Iran si Venezuela planuiesc sa se impotrivesca dusmanilor imperialisti prin
intarirea cooperarilor bilaterale in mai multe domenii incluzand aici si dezvoltarea
nucleara.
Chiar daca intre cele doua tari nu exista o alianta militara exista insa o puternica
sustinere cel putin la nivelul declartiilor. Astfel, presedintele venezuelean, Hugo Chavez a
avertizat SUA ca in cazul in care aliatul sau, Iranul, va fi atacat vor exista consecinte
dezastruase. Chavez a declarat in mai multe randuri sustinerea sa pentru programul
iranian de imbunatatire a uraniului mentionand ca acest program nu are ca scop crearea
unei bombe atomice ci doar cercetare stintifica. Chavez si-a intarit argumentul spunand
ca este dreptul fiecarei tari sa dezvolte energie nucleara in scopuri pasnice. De asemenea
a precizat ca Venezuela are propriul departament de cercetari nucleare in cadrul
Ministerului Energiei si ca se doreste construirea unui sat nuclear in Venezuela, cu
ajutorul Iranului.
Un alt aspect important in relatiile dintre cele doua tari este reprezentat de
existenta unor trupe iraniene de elita apartinand Garzii Revolutionare Islamice pe
teritoriu venezuelean, conform unui raport al Pentagonului, raport considerat mincinos de

catre Hugo Chavez, care sustinea ca acest raport se doreste a fi un pretext pentru un
posibil atac din partea SUA asupra Venezuelei.
Adversitatea celor doi lideri fata de SUA reprezinta un alt element care apropie
cele doua tari, SUA fiind astfel dusmanul comun al celor doua state. Interesul manifestat
de SUA fata de resursele energetice ale celor doua tari precum si politica de a controla cat
mai multe dintre acestea, au determinat o reactie negativa din partea factorilor de decizie
ai celor doua state, fapt ce a dus la o apropiere a celor doua tari, acestea avand interesul
comun de a face fata presiunilor venite din partea SUA.
Tendintele dictatoriale ale lui Hugo Chavez precum si dorinta manifestata a
acestuia de a limita influenta SUA in America de Sud, pe de o parte, si refuzul Iranului si
implicit al presedintelui Ahmadinejad de a renunta la politica de imbogatire a uraniului si
de dezvoltare nucleara, pe de cealalta parte, determina evident reactii din partea SUA a
caror presiune pare sa fie din ce in ce mai accentuata. Astfel, prezenta trupelor americane
in state apropiate atat Venezuelei(in Columbia) cat si Iranului(in Irak si Afganistan),
dublate de presiunea diplomatica si mediatica internationala, justifica temerile celor doi
lideri legate de SUA si de asemenea relatiile din ce in ce mai stranse care se creeaza intre
cele doua state.
Exceptand intersul comun de a se apara de SUA dar si declaratiile de sustinere pe
care cei doi lideri politici si le-au facut reciproc, dublate de dorinta evidenta de
colaborare manifestata atat de Chavez cat si de Ahmadinejad, cele doua tari sunt legate si
de o serie de acorduri existente intre ele cum ar fi: acordul de studiu geologic pe care cele
doua tari il vor reliza impreuna in Centura Anzilor, un acord de exploatare a resurselor
de gaz din Iran de catre o companie de stat venezueleana, etc.
Scopul acestor tratate este, pe de o parte acela ca pot fi acorduri de sine statatoare
cu rol economic sau stintific, iar pe de celalata parte, ele pot servi ca o posibila acoperire
pentru posibile colaborari militare in viitor.
Apropierea dintre cele doua state poate fi determinata, excluzand interesele
comune de mai sus si de interesele separate ale fiecarui stat fata de celalalt. In ceea ce
priveste Venezuela, intresul lui Hugo Chavez ar putea fi reprezentat de obtinerea puterii
nucleare care i-ar asigura a pozitie mult mai confortabila in raport cu SUA. Interesul

Iranului in schimb, este acela de a avea un aliat puternic din punct de vedere economic si
mai ales unul apropiat geografic de SUA.
Legatura dintre cele doua tari fie ca este una economica, stintifica, fie ca este
generata de interesul comun de a se apara impotriva SUA sau de interesul individual al
fiecarei dintre cele doua tari este evidenta. Declaratiile de sustinere reciproca lansate din
ce in ce mai des de catre cei doi lideri politici, Chavez respectiv Ahmadinejad, au ca unic
scop intarirea legaturii dintre cele doua state.
Atat timp cat presiunea SUA va continua sa existe asupra celor doua tari legatura
dintre acestea va continua sa se intaresca deoarece situatia lor este una similara iar acest
lucru le va apropia din ce in ce mai mult.