Srcie i inegalitate social.

Protecia
persoanelor sarace

Fiecare dintre noi a simtit uneori lipsa banilor. Aceasta este o experienta individuala si nu
inseamna acelasi lucru ca si problema sociala a saraciei. Desi banii sunt omasura a bogatiei, lipsa lor
poate insemna lipsa bunastarii dar nu si problemasociala a saraciei.
Saraciaca problema sociala este o rana cu radacini adanci care afecteaza fiecare dimesiune a
culturii si a societatii. Pe langa mentinerea unui nivel scazut devenituri printre membrii unei comunitati, saracia
inlcude limitarea accesului laservicii ca educatia, sanatatea, luarea deciziilor precum si
lipsa facilitatilorcomunale ca apa, sanitatia, drumurile, transportul si comunicatiile. Mai
mult,"spiritul saraciei" permite membrilor aceleiasi comunitati sa creada si saimpartaseasca sentimente
ca disperarea, lipsa de speranta, apatia si timiditatea.Saracia, la fel ca si factorii care contribuie la aparitia
si mentinerea ei, reprezintao problema sociala si, de aceea, solutia trebuie sa fie una sociala.
Definiia european a srciei: considerm c sunt srace acele persoane, familii sau
grupuri ale cror resurse (materiale, culturale sau sociale) sunt att delimitate nct i exclud de la acele
standarde minime de via care suntrecunoscute drept acceptabile n societile n care triesc 1
Definiia operaional a srciei presupune stabilirea unui prag absolut (n funcie denevoile umane de
baz) sau relativ (n funcie de modul de via obinuit nsocietatea respectiv) care delimiteaz
populaia srac de restul populaiei.

Saracia absoluta
Sub un nivel minim de trai se consider c ne aflm in srcie absolut. Srcia absolut
este deci asociat cu conceptul de subzisten. Msurarea srciei absolute se limiteaz, cel mai
adesea, la deprivare material
Msurarea srciei absolute presupune elaborarea unui prag de srcie, cu semnificaia
unui punct de reper mai mult sau mai puin formal, care s ia in considerare consumul considerat
a fi minim necesar al unui individ, gospodrie sau familie.
In calculul pragului absolut de srcie se pornete invariabil de la necesarul de consum
alimentar al unui individ, i in consecin de la estimarea costurilor minime necesare asigurrii
acestui consum alimentar. In calculul acestuia se utilizeaz una dintre urmtoarele dou metode:
- O metod normativ, prin care specialitii in baza datelor nutriionitilor determin care sunt
produsele i servicile minime de care trebuie s beneficieze orice cetean (consum alimentar
numr de calorii necesare in funcie de sex i varst, tipul de calorii necesare etc.) ; pornete deci
de la un consum caloric i un echilibru nutriional considerat a fi minim, fr a deveni
nesntos

(Consiliul European,Decembrie 1984)

- O metod statistic specialitii analizeaz consumul real al populaiei i introduc in coul

minim acel consum alimentar pe care il observ la indivizii cei mai sraci Pe lang consumul
alimentar minim stabilirea pragului de srcie absolut necesit i stabilirea unei serii de bunuri
i servicii nealimentare pe care individual se prespune c trebuie s le consume pentru a
supravieui. Aceste cheltuieli necesare consumului de bunuri i servicii nealimentare pot fi
stabilite prin dou metode alternative:
a) stabilirea de ctre specialiti a acestora deci elaborarea unui co de bunuri i servicii
nealimentare minime, sau
b) prin adugarea unui procent suplimentar de bani considerat a fi necesar pentru acoperirea
acestui consum nealimentar; de exemplu, dac stabilim c x este suma necesar pentru
achiziionarea bunurilor alimentare minimale, atunci pragul final va fi calculat prin adugarea
unui procent suplimentar, de exemplu 30% din x, pentru consumul nealimentar

Saracia relativa
Srcia definit n termeni relativi, ca o situaie de deprivare relativ multipl: material,
social, cultural (educaional), politic, de mediu fizic de via. Prin acumularea i persistena
dezavantajelor, indivizii ajung s fie exclui din societatea n care triesc.
o formulare social mai cuprinztoare i mai riguroas a nelesului srciei, aceea de
deprivare relativ. () Persoanele sunt n situaia de deprivare relativ dac nu pot obine ntr-o
msur suficient acele condiii de via hran, bunuri de consum, standarde de via i servicii
care le-ar permite s i asume roluri sociale obinuite, s participe n relaii sociale i s aib
un comportament obinuit, aa cum se ateapt din partea lor n societatea respectiv
(Townsend, Peter: The International Analysis of Poverty. London: Harvester Wheatsheaf, 1993,
33-36).
In U E se utilizeaz o definiie relativ a srciei: considerm c sunt srace acele
persoane, familii sau grupuri ale cror resurse (materiale, culturale sau sociale) sunt att de
limitate nct i exclud de la standardele minime de via considerate acceptabile n societile n
care triesc (Consiliul European, Decembrie 1984). Conform operaionalizrii utilizate de
agenia statistic a Comisiei Europene (Eurostat), sunt considerate n situaie
de risc de srcie persoanele care triesc n gospodrii unde venitul pe membru echivalent de
gospodrie este sub 60% din venitul median din ara respectiv.

Srcia subiectiv
Conceptul de srcie subiectiv pune accentul pe determinarea srciei, ca stare social, in baza
estimrilor realizate de insi indivizii a cror stare de bunstare este evaluat.
Una dintre intrebrile cele mai frecvent utilizate in chestionarele din Romania este cea
referitoare la venituri comparativ cu nevoile.
Cum estimai veniturile totale ale familiei dvs. n raport cu necesitile?
nu ne ajung nici pentru strictul necesar
ne ajung numai pentru strictul necesar
ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumprarea unor bunuri mai

scumpe (mobil, main, alte utiliti etc.)

reuim s cumprm i unele obiecte mai scumpe dar cu eforturi
reuim s avem tot ce ne trebuie fr mari eforturi

Sunt utilizate ins i intrebrile directe, ca de exemplu:

Dac ar trebui s v evaluai utilizand o scal de la 1 la 10, cat de srac considerai c suntei ?

Msurarea srciei
Stabilirea unui prag al srcie:
a. absolut, n funcie de nevoile umane de baz. Banca Mondiala n 2007: pragul srciei
absolute: 210 lei/adult echivalent, 392 lei/familie cu 2 aduli i 2 copii (Romnia: Raport de
evaluare a srciei. Programul de asisten analitic i consiliere.
b.relativ (n funcie de standardul de viata din societatea respectiv), care delimiteaz populaia
srac de restul populaiei. BM, 2007 : pragul srciei relative: 300 lei/adult
echivalent, 450 lei pt. familie cu 2 adulti i 2 copii (la nivelul veniturilor din 2006).

Saracia in Romania
In Romania nu exist un prag oficial de srcie, in funcie de care s se adopte o serie de
politici i la care s se raporteze beneficiile sociale acordate celor aflai in nevoie. Legea
Venitului Minim Garantat (L416/2001) reprezint cadrul legislativ de acordare a unui ajutor
monetar tuturor celor aflai in nevoie.
Pragul utilizat de ctre aceast lege in stabilirea eligibilitii este mai sczut decat cel
estimat in cadrul analizelor referitoare de srcie, i nu reprezint in fapt un prag de srcie. Dei
in Romania nu s-a adoptat un prag oficial de srcie,in 2000 ia natere o comisie guvernamental
de promovare a incluziunii sociale ireducere a srciei.
Planul Naional Antisrcie i de Promovare a Incluziunii Sociale, elaborat
de CASPIS in 2002, difereniaz intre srcie extrem, srcie sever i srcie relativ.
Srcia extrem este definit ca o lips atat de grav a resurselor financiar incat
condiiile de via ale respectivei persoane sunt absolute inacceptabile pentru o societate
civilizat ; altereaz grav demnitatea fiinei umane, producand degradri rapide i greu
reversibile ale capacitilor de funcionare social normal2. In Romania se estimeaz c
aprox. 1% din totalul populaiei triete in condiii de srcie extrem.
Srcia sever este determinat de un nivel sczut al resurselor (lipsuri masive i
persistente) care impiedic o funcionare social normal, dar care nu blocheaz efortul de a iei
din srcie i nici redresarea in situaia in care resursele revin la normal. 3 Estimarea procentului
din populaie care triete in condiii de srcie sever este de 12%.

2
3

(CASPIS, 2002, pag. 7).

(CASPIS, 2002, pag.7-8)

Categorii cu risc mare de srcie

Romii: cu aproape 60% dintre ei aflati in srcie absolut.
Femeile necstorite i cele de peste 65 de ani.
Familiile cu trei sau mai muli copii.

Cauze posibile ale srciei

Aceste cauze au o natura:
a. structurala (evolutia si caracterisiticile economiei la nivel national si local; politicile
economice si sociale- efectele redistributive)
b. individuala sau familiala. Cele mai frecvente:
omaj
nivel sczut de educaie i/sau de calificare profesional
salarii mici (srcia celor care muncesc)
numrul mare de copii
dizabilitate i boal
btrneea
rasa/etnia
creterea costului vieii

Factori ai saraciei in Romania

A.Mediul, localitatea si regiunea de rezidenta (Geografia saraciei):
Urban/Rural: riscul de saracie este de 3 ori mai mare pentru populatia rurala. Reducerea din
ultimii ani a saraciei a avut un ritm mai scazut in Romania. Regiunile estice si sudice- cele mai
sarace, dar diferentele intraregionale sunt importante. Capitala si orasele mari prezinta un risc
mai scazut de saracie comparativ cu restul tarii.
B. Factori care cresc riscul srciei:
- Dimensiunea gospodriei: gospodriile cu 5 i mai muli membri sunt expuse unui risc de
srcie de 3 ori mai mare comparativ cu cel al gospodriilor cu 2 sau 3 membri.
- Cel mai ridicat risc de srcie: copiii (0-14 ani) i tinerii (15-24 ani). Peste o treime dintre
copiii sraci se afl n gospodriile de fermieri, iar riscul lor de srcie este de 7 ori mai ridicat
dect al copilului cu un printe salariat.
- Etnia rom: Dei rata srciei a sczut la nivel naional fa de 2003, n rndul romilor este de 4
ori mai mare dect media pe ar(3 ori, n 2003).

- Educaia: cei fr educaie prezint cel mai ridicat risc (59%). Rata srciei cea mai scazut
(0%) este nregistrat pentru personele cu educatie superioar.
-Ocupaia (capului gospodriei):
cel mai ridicat risc se nregistreaza pt. omeri i lucrtori pe cont propriu ( mai ales cei din
agricultur;
cel mai sczut pentru angajai;
pensionarii: riscul de srcie al unui pensionar este de 3 ori mai mare dect al unui angajat.

Incluziunea social i lupta mpotriva srciei

Incluziunea social i lupta mpotriva srciei sunt parte integrant a obiectivelor Uniunii
Europene n materie de cretere economic i ocupare a forei de munc. Coordonarea
politicilor naionale n materie de protecie i incluziune social se bazeaz pe un proces de
schimburi i de nvare reciproc, cunoscut sub numele de metoda deschis de
coordonare (MDC). Pe lng eliminarea srciei i a excluziunii sociale, baza acestui proces
n anii urmtori va fi instituirea unor pensii adecvate i sustenabile, precum i dezvoltarea
unor servicii de sntate accesibile, de nalt calitate i durabile, inclusiv n materie de
ngrijire pe termen lung.