Sunteți pe pagina 1din 7

MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI BOTOSANI

Liceul Dimitrie Negreanu Botosani

Materie: Chimie

Tema: Rolul si importanta enzimelor

Efectuat: Gladei Iuliana


An scolar: 2012 2013

Rolul si importanta enzimelor


Enzimele sunt biocatalizatori de natura proteica secretate de celulele
vii, asadar sunt compusi care maresc viteza reactiilor chimice ce se desfasoara
in sistemele biologice, fara sa se consume in cursul lor. S-au efectuat lucrari
numeroase de-a lungul anilor dovedindu-se prin acestea ca enzimologia
constituie studiul bazelor moleculare ale vietii.
Reaciile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru
fabricarea vinului, a oetului, a berii i a brnzei.
Buchner (1897) a izolat din drojdia de bere un suc liber de orice celul
i totui capabil s provoace fermentaia.
Cagnard-Latour i, simultan i independent, Ktzing (1838) au atribuit
fermentaia alcoolic celulelor din drojdie, considerate ca fiine vii,
probabil de natur vegetal.
Lavoisier (1789) a fcut un bilan de materiale al fermentaiei, artnd
c oxigenul, hidrogenul i carbonul din zahr se regsesc n alcoolul i
bioxidul de carbon ce iau natere. Continuarea acestor idei a condus la
ecuaia lui Gay-Lussac a fermentaiei alcoolice.
1. Clasificarea enzimelor
Enzimele sunt clasificate n clase dupa natura similara a procesului
catalitic, n subclase, n functie de unele detalii privind gruparile chimice
supuse transformarii si natura cofactorilor implicati n reactie. Fiecare enzima
este desemnata printr-un cod format din patru cifre care contine informatii
despre enzima respectiva (ex : lactat dehidrogenaza are codul EC 1.1.1.27, EC
reprezinta prescurtarea de la Enzyme Comission).
n functie de reactia pe care o catalizeaza avem sase mari clase:
1. oxidoreductaze: catalizeaza diferite reactii redox
2. transferaze: catalizeaza reactii de transfer a unor grupari
chimice

3.

hidrolaze: catalizeaza scindarea hidrolitica a diferitelor


legaturi sau grupari
4. liaze: catalizeaza reactii de eliminare a unor grupari din
molecula substratului cu formarea unei duble legaturi
5. izomeraze: catalizeaza reactii de izomerizare D-L, cis-trans etc.
6. ligaze sau sintetaze: catalizeaza reactii de condensare a doua
molecule, cuplate cu scindarea unei legaturi macroergice din ATP
sau dintr-un trifosfat similar
A doua cifra a codului indica subclasa:
pentru oxidoreductaze a doua cifra indica donorul de fidrogen: grupari
CH-OH, grupari aldehidice sau cetonice, grupari CH-CH, grupari CH-NH2 etc.
pentru transferaze a doua cifra indica gruparea care este transferata:
grupari cu un atom de carbon, resturi de aldehide sau cetone, resturi acil,
grupari glicozil, grupari alchil, etc.
pentru hidrolaze a doua cifra indica compusii sau legaturile asupra
carora actioneaza enzimele: legaturi esterice, compusi glicozil, legaturi
peptidice, etc
A treia cifra a codului indica sub-subclasa. Pentru oxidoreductaze, a
treia cifra indica acceptorul de hidrogen, care poate fi NAD+ sau NADP+, un
citocrom, oxigenul molecular, etc. Pentru transferaze a treia cifra da indicatii
asupra tipului de grupare transferata, metil, hidroximetil si formil, carboxil si
carbamoil, etc.
A patra cifra este numarul de ordine a enzimei din sub-subclasa de care
apartine.
2. Specificitatea enzimelor
In legatura cu specificitatea enzimelor E.Fischer a elaborat inca din
1894 teoria potrivit careia fiecare enzima actioneaza asupra substratului sau
intocmai ca o cheie adevarata care,potrivindu-se in broasca unui lacat,il poate
descuia.

Geometria centrului activ si a catenei polipeptidice enzimatice


determina in mod hotarator interactia enzima-substrat.
Specificitatea enzimatica este de 4 feluri:
-specificitate absoluta de substrat;
-specificitate absoluta de grup;
-specificitate relativa de grup;
-specificitate sterica absoluta.
Specificitatea absoluta de substrat reprezinta capacitatea unei enzime
de a cataliza numai un singur substrat.
Prin specificitate absoluta de grup se intelege insusirea unei enzime de a
cataliza mai multe substraturi cu o structura chimica apropiata.
Specificitatea relativa de grup reprezinta insusirea acelor enzime care
actioneaza specific doar asupra unor legaturi chimice existente in substrat,
fiind total inactive fata de structura chimica a acestuia.
3. Utilizarea unor enzime in industria alimentara
Acrirea laptelui, fermentatia alcoolica a glucozei din mustul de struguri
si din sucurile altor fructe, otetirea vinului, dospirea aluatului pentru
pregatirea painii, topitul plantelor textile reprezinta cele dintai reactii chimice
catalizate de enzime, pe care producatorii de bunuri le foloseau in mod cu
totul empiric, fata a avea inca nici un fel de idee despre factorii care determina
transformarea unor substante in alte substante cu insusiri diferite.
Realizarea in industria alimentara a unor procese fermentative cu ajutorul
enzimelor este mult mai usoara decat cea in care sunt folosite microorganisme
ca atare,deoarece enzimele se caracterizeaza prin urmatoarele insusiri:
-prezinta specificitate mare;
-sunt netoxice;
-sunt active in concentratii mici si actioneaza cu viteza mare in conditii
obisnuite de presiune, temperatura si pH;
-dupa actiunea lor asupra substratului se dezactiveaza foarte usor;

-pot fi conservate in conditii bune;


-activitatea lor poate fi usor standardizata.
Utilizarea enzimelor depinde exclusiv de modul in care se afla in mediul
de cultura.
4. Utilizarea unor enzime in chimia agricola
In unele cercetari de fiziologie vegetala normala si patologica, in
studierea efectelor pesticidelor si a stimulatorilor de crestere asupra
diferitelor plante, precum si in determinarea rezistentei la ger si seceta a
plantelor de cultura se foloseste masurarea activitatii unor enzime.
Pentru a ne da seama daca anumite produse vegetale sunt pastrate in
conditii corespunzatoare,trebuie cercetata desfasurarea reactiilor enzimatice
proprii catabolismului.
5. Utilizarea unor enzime in industria chimica organica
Enzimele sunt folosite ca reactivi si in industria chimica organica.
Cercetarea structurii primare a proteinelor poate fi realizata numai prin
hidroliza enzimatica cu ajutorul unor proteinaze. In acest scop, prin
fermentarea deseurilor de amidon provenite din diverse industrii alimentare
de catre unele baterii anaerobe cum sunt, de exemplu, Clostridium butyricum
si Clostridium acetobutyricum, rezulta n-butanol, CH3-(CH2)2-CH2OH. In cursul
fermentatiei butirice din glucoza rezulta si acid n-butiric:
C6H12O6CH3-CH2-CH2-COOH+2CO2+4H2
6. Utilizarea unor enzime in medicina
Existenta proceselor vitale fiind strans legata de activitatea enzimelor,
Warburg, imaginand un test optic, a descoperit prin intermediul acestuia
prezenta in serul sanguin a multor enzime care apartin de fapt
echipamentului enzimatic de baza al tuturor celulelor. Avandu-se in vedere
faptul ca cele mai multe dintre enzimele descoperite prin metoda Warburg in
plasma sanguina exista in toate celulele organismului de cercetat, modificarea
activitatii unei enzime plasmatice nu oglindeste totdeauna imbolnavirea unui

anumit tesut, organ, respectiv sisteme de organe. Leziunile hepatice


influenteaza de asemenea asupra activitatii unor enzime.
Alfachimotripsina,inclusa in categoria enzimelor proteolitice, avand un
caracter antiinflamator, este folosita in diferite afectiuni si interventii
chirurgicale. Aceasta este folosita si pentru diagnosticarea citologica a
cancerului gastric.
Tripsina cristalizata este o enzima proteolitica care, aplicandu-se local,
lichefiaza si inlatura tesutul necrozat.
Aprotinina numita si trasylol este o polipeptida din plamanul de bovine
care, inhiband tripsina, chimotripsina si kalidinogenaza are caracter
antiproteazic. Este folosita in tratamentul unor boli ca pancreatita acuta si
peritonita septica, in sangerarile fibrinolitice si in unele stari de soc.
Deoarece sunt implicate n fiecare proces din organism, de la digestie
pn la susinerea bunei funcionri a sistemului imunitar, viaa nu ar putea
exista fr enzime. Un rol important al enzimelor este acela de a transporta
oxigenul n toate celulele organismului i a combate anemia printr-o mai bun
procesare a fierului.
De asemeni:

enzimele intervin i n depozitarea glucozei n ficat i esutul muscular i


transformarea grsimii n esut adipos;

ajut la formarea ureei (care este eliminat sub form de urin) i ajut
la eliminarea bioxidului de carbon din plmni;

ajut la fixarea fosforului n oase i n esutul nervos reglnd


funcionarea creierului;

ajut la dizolvarea cheagurilor de snge;

enzimele din sistemul imun atac deeurile i toxinele din snge.


Acestea sunt doar cteva exemple care arat importana enzimelor.

Bibliografie :
-

www.referate-lucrari.com
www.referat.ro
www.ro.wikipedia.org
www.sfatulmedicului.ro